Normativ ST 042/2002

CU RASINI SINTETICE LA LUCRARILE DE CONSOLIDARE A ELEMENTELOR SI STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT (PROIECTARE, EXECUTIE)

Indicativ ST042-01

CUPRINS

6.1 Realizarea gaurilor 6.2 Armatura 6.3 Rasinile sintetice si agregatele 6.4 Conditii de mediu 6.5 Modul de lucru

interventie, privind ancorarea cu rasini sintetice a barelor de armatura

a) lucrari de consolidare a elementelor si structurilor din beton armat sau beton precomprimat;

b) lucrari de interventie care necesita o legatura armata intre partea noua si partea veche, existenta, inclusiv pentru executarea remedierilor in cazul unor greseli de proiectare sau de executie a lucrarilor;

c) lucrari noi, in care proiectantul prevede o asemenea modalitate de ancorare a armaturilor.

Principiile de alcatuire si calcul, precum si modul de realizare al acestui sistem de ancorare se pot folosi, prin extensie, si in urmatoarele cazuri: - ancorari fata de blocuri din beton simplu; - ancorari in zidarie, caz in care caracteristicile vor fi stabilite de catre proiectant; - ancorarea suruburilor pentru prinderi ale unor elemente/piese.

a) Ancorarea cu rasini sintetice nu se va aplica acolo unde se fac urmatoarele precizari privind domeniul de aplicare: - temperatura la nivelul rasinii poate depasi, pe perioade indelungate sau permanent, +60 grade C. In cazul unor expuneri temporare la surse de caldura (inclusiv efectul de sera) se va avea in vedere modul de transmitere a caldurii si anume daca bara ancorara este in contact direct cu mediul cald sau este complet inglobata in beton sau zolata. Acesta mod de apreciere la care se utilizeaza bare ancorate cu rasini sintetice se comporta bine, in limitele acceptabile pentru utilizarea rasinilor sintetice.

b) Ancorarea cu rasini sintetice se comporta bine, in limitele acceptabile pentru utilizarea rasinilor sintetice, la solicitari dinamice. In aceste cazuri este recomandata sporirea adancimii de ancorare ale barelor/suruburilor. Aceasta va fi indicata de catre producatorul rasinii.

c) Rasinile sintetice au o buna rezistenta chimica la medii foarte diferite. Aceasta va fi indicata de catre producatorul rasinii sintetice si confirmata prin agrementul tehnic.

Termenii specifici (precum si notatiile) utilizati in aceasta specificatie tehnica sunt cuprinsi si definiti in documentele de referinta. In special in cele de la pozitia 1-9, 17 si 18, din anexa 1.

In plus, se mai folosesc urmatorii termeni si notatii (fig. 1):

Observatie: Aceasta adancime a gaurii (h_v) este adancimea de inglobare (h_v): lungimea portiunii cilindrice a gaurii practicata in beton in care poate sa patrunda bara.

Observatie: capsulele cu rasina sintetica au dimensiunile (diametrul exterior, de si lungimea, l_c) corelate pentru anumite diametre ale barelor/suruburilor si a gaurilor si anume adancimi de inglobare, indicate de producator.

Observatie: diametrul total al barelor este, pentru barele cu profil periodic, mai mare decat diametrul nominal (d) al acestora.

- natura si modul de punere in opera a materialului de ancorare; - adancimea de inglobare.

O bara ancorata corespunzator trebuie sa cedeze, la solicitarea de smulgere, prin rupere la intindere in afara zonei inglobate in beton, cu o degradare superficiala a acestuia in zona de ancorare (dislocarea unui con cu adancimea relativ mica de 10...30 mm). In cazul in care betonul este necorespunzator, cedarea se poate produce prin smulgerea barei insotita de dislocarea conului din beton.

5.1.1 Betonul in care se anccoreaza barele de armatura trebuie sa indeplineasca unele conditii pentru a putea fi luat in considerare, pe de o parte ca material de rezistenta in structura respectiva si, pe de alta parte, ca material de rezistenta pentru a putea fi luat in considerare de rasini sintetice capsulate, cel putin clasa de beton Bc10.

Observatie: Unii producatori de rasini sintetice capsulate, atunci cand stabilesc adancimea betonului avand clasa cel putin Bc20. Totusi, proiectantul, in functie de situatia concreta a unei constructii, poate lua masurile necesare pentru ancorarea barelor in betoane avand rezistente mai scazute sau chiar in zidarie.

b) Sa fie corespunzator din punct de vedere al starii fizico-chimice.

Observatie: Aprecierea starii betonului se va face de catre expert/proiectant si se refera, in principal, la absenta zonelor plasticate (cu stirviri sau fisuri in care au loc procese chimice de dezagregare, segregate si/sau lisurate (in limite acceptabile) vor fi remediate inainte de ancorare, dar dupa fixarea pozitiei se va verifica cu pahometrul daca aceasta nu intalneste armaturile din beton. In cazul in care apare aceasta situatie, se va stabili cu proiectantul pozitia din proiect).

5.1.2 Avand in vedere domeniul de aplicare, starea si caracteristicile betonului care se refera in prealabil, obiectul unor precizari exprese ale proiectantului privind conditiile in care aceasta se poate face, precum si masurile de protectie adoptate).

5.1.3 Proiectantul/expertul va stabili, pentru fiecare element al constructiei, detaliile privind pozitia si adancimea gaurii fata de suprafetele betonului care raman dupa indepartarea portiunilor degradate. Se face

5.2.1 Pentru ancorarea, prin aderenta, cu rasini sintetice, se vor folosi bare cu profil periodic, de tip PC, conform STAS 438/1-89, sau similare. In cazul in care se folosesc bare similare, acestea vor avea agrement tehnic pentru utilizarea ca armaturi.

Se produce deja o mare varietate de rasini sintetice, mai ales epoxidice, care se pot utiliza pentru ancorarea armaturilor. Aceasta produce si se comercializeaza. Astfel, sub aspectul punerii in opera, se vor gauri in noile variante ale produselor. In continuare modernizare, in sensul aparitiei de noi productie este, in continua modernizare.

Se utilizeaza, in continuare, si amestecul de rasini preparate la prealabil: dispozitive de injectare cu piston, cu rasina si intaritorul capsulei, a carei sticla ramane in componenta amestecului de inglobare; introducerea capsulei si a barei in gaura, prin spargerea acestora, se face dupa ce: - capsule, la care amestecul componentelor se face dupa introducerea capsulei si a barei in gaura, prin spargerea

Toate rasinile sintetice care urmeaza sa fie utilizate pentru ancorarea armaturilor vor trebui sa aiba, in prealabil, agrement tehnic (gauri cu gura in sus), fie prin injectare directa fie prin turnare directa snec interior).

Agrement tehnic pentru utilizare in acest scop. Agrementul tehnic se elaboreaza, de regula, pentru utilizare in aceast scop. Agrementul tehnic se elaboreaza, de catre si la rasina si modul de punere in opera, cat si la adancimi de inglobare (caracteristici mecanice).

Materialele de ancorare contin, de langa liant (rasina sintetica) si agregate, care le imbunatatesc unele caracteristici (in special rezistenta si modulul de elasticitate). Acestea compun reteta de preparare si pot fi: - agregate minerale (nisip cuartos s.a.), sortul 0...1 sau 1...2 mm; - ciment.

Proportia acestora si modul de preparare in cazul al recipientelor sau al amestecului nu este livrat gata portionat (cum este cazul capsulelor sau al agrementului tehnic care se elibereaza pentru procedeul de ancorare respectiv).

6.1.1 Trasarea gaurilor se va face conform pozitiei acestora din proiect, dar dupa fixarea pozitiei se va verifica cu pahometrul daca aceasta nu intalneste armaturile din beton. In cazul in care apare aceasta situatie, se va stabili cu proiectantul pozitia in beton. In cazul in care apare aceasta situatie, se va stabili cu proiectantul pozitia gaurilor, care se va inscrie intr-un cerc cu raza de 2.5 mm fata de pozitia (pozitia punctului trasat se va inscrie intr-un cerc cu raza de 2.5 mm fata de pozitia gaurilor pentru ancorare).

6.1.2 Pentru executarea gaurilor este indicata folosirea masinilor rotopercutante cu freza, chiar daca este prevazuta in unele situatii si cu paretelii rotopercutante cu burghiu. Aceasta realizeaza gaura uscata la timpuri executarii; in plus, complica executia necesitand racirea cu apa in unele foarte netezi; in plus, complica executia necesitand racirea cu apa in unele rasini sintetice, nu este permisa punerea in opera pe betonul umed, astfel ca trebuie realizata uscarea in prealabil.

6.1.3 Diametrul gaurii va fi stabilit astfel:

a) - la valoarea si cu abaterea prevazuta de furnizor, in cazul utilizarii capsulelor;

b) - cu 3...5mm mai mare decat diametrul total al barei (vezi pct 3.5), dar rotunjit la diametrul nominal al burghielor.

In cazuri speciale, diametrul gaurii se va stabili de proiectant pe baza unor criterii adecvate situatiei.

6.1.4 Adancimea gaurii (h_v) se va realiza cu o abatere - 0...+5mm, mai ales in cazul utilizarii capsulelor. Pentru aceasta se va folosi intotdeauna reperul adancime al masinii de gaurit, a carui pozitie se va verifica inainte de realizarea fiecarei gauri. Adancimea gaurii se masoara dupa suflarea prafului, cu un instrument de masurare care trebuie sa aiba latimea apropiata de diametrul total al barei, sau cu sablon cilindric.

Observatie: Daca gaurile se realizeaza cu foreza, se atrage atentia asupra faptului ca in gaura pot ramane dopuri, aderente pe sectiunea de fund sau desprinsde.

Principalele cerinte si conditii privind armatura sunt: - sa corespunda prevederilor proiectului, avand dimensiunile si caracteristicile mecanice conforme standardului de produs (agrementul tehnic, daca este cazul) precizat prin proiect; - dimensiunile efective ale sectiunii transversale, precum si produsul (agrementul tehnic, daca este cazul) precizat de catre proiectant.

Principalele cerinte si conditii privind armatura care urmeaza sa fie utilizata sunt: - suprafata barelor libera de rugina.

6.3.1 Principalele cerinte si conditii pentru rasinile sintetice sunt urmatoarele aspecte: - sa fie compatibile cu armatura si betonul, sub urmatoarele aspecte: al reactivitatii chimice, atat la punerea in opera, cat si in timp; al deformabilitatii datorita temperaturii precum si altor actiuni; - sa prezinte caracteristicile mecanice (rezistenta la tractiune, la deformare, la elasticitate) si de aderenta necesare, si sa le pastreze pe toata durata preconizata; - sa prezinte caracteristicile (fluiditate, durata de lucru) care sa permita punerea in opera cu mijloace tehnice si in durate de timp acceptabile; - sa aiba certificarea de conformitate prin terta parte, conform reglementarilor in vigoare.

6.3.2 Principalele cerinte si conditii privind agregatele sunt: - dimensiunile sa nu fie mai mari decat 1/2...1/3 din lumina golului dintre bara si gaura in care intra bara; - mentinerea caracteristicilor mecanice in timp; - lipsa de reactie cu liantul, bara de armatura si betonul de ciment.

Cerintele si conditiile privind mediul de lucru sunt cele precizate de furnizori de lianti (rasini sintetice) pentru produsele respective. Acestea se refera, mai ales, la temperatura si umiditatea: - suprafata betonului si armaturilor in contact cu materialul de ancorare; - mediul ambient (aer) in perioada de punere in opera; - mediul ambient in perioada de intarire.

Principalele cerinte si conditii privind modul de realizare a operatiunilor si a celor necesare pana la terminarea perioadei de pregatire, de punere in opera, a celor necesare pana la terminarea perioadei de pregatire, de punere in opera si intarire a barelor de ancorare sunt: - respectarea succesiunii si a modului de realizare a operatiunilor (daca e cazul); - asigurarea conditiilor si efectuarea controlalor si verificarilor de pregatire, in toate fazele de lucru (pregatire, punere in opera, verificari); - materiale, cantitati, calitati, pregatii profesionale, utilajele/dispozitivele si spatiul, sub aspectele (daca e cazul);

Se va avaa in vedere faptul ca asemenea lucrari se desfasoara de muite ori in spatii inguste, sub exploatare, necesitand o buna pregatire si corelarea cu masuri complementare privind activitatile functionale desfasurate in zona.

7.1.1 Capacitatea de cedare prin ruperea aderentei, cu conditia verificarii capacitatii de cedare transversala) a barelor ancorate cu rasina, in beton sau bara si a respectarii domeniului de aplicare.

Barele ancorate la beton se face respectand distantele minime prevazute in tabelul 1.

In ce: P_k - capacitatea de ancorare pe suprafata care asigura o buna ancorare, se verifica aceasta capacitate de rezistenta pe baza valorilor nominale ale rezistentei la tractiune a barei (N); determinata pe baza valorilor nominale ale rezistentei (R_k) si ariei sectiunii transversale (N); t_a = m * t_ak / gamma t_a - rezistenta de calcul la aderenta intre rasina si beton (N/mmp); t_ak - rezistenta caracteristica la tractiune a barei determinata pe baza valorilor nominale ale rezistentei respective (N/mmp); m - coeficientul conditiilor de lucru, pentru beton nefisurat: 1,0 pentru gauri de sus in jos; 0,6 pentru gauri orizontale sau de jos in sus; gamma - coeficient partial de siguranta cu valoarea, pentru beton partial de defecte care nu conduce la eforturi de intindere mai mult decat 0.8 (R_t, fiind rezistenta de calcul la intindere in beton fisurat se intelege zona elementului care: Prin beton partial fisurat se intelege zona elementului care prezinta fisuri si pentru care starea de eforturi nu conduce la intindere mai mult decat 0.8 (R_t, finding rezistenta de calcul la intindere);

h_v - adancimea de inglobare a barei (mm); d_v - diametrul gaurii (mm); P_k = pi * d_v * h_v * t_a (1)

7.1.2 Adancimea de inglobare

Adancimea de inglobare ale rasinilor sintetice utilizate. Desigur ca aceasta depinde de diametrul barei si de caracteristicile rasinii sintetice utilizate. Desigur ca exista o legatura si intre clasa betonului si barele ancorate, caracteristici de care, in sensul recomandandu-se respectarea clasei betonului cu tipul de otel, in sensul de a nu prevedea bare cu diametrul mare in betoane avand clasa sub Bc20; - corelarea clasei betonului cu diametrul barelor ancorate; - corelarea dintre clasa betonului si diametrul barelor, in reglementarile privind alcatuirile si calculul alcatuirilor, avute in calcul.

Adancimile minime de inglobare, pentru barele PC52, de ordinul a 12...15 d (d - diametrul nominal al barei).

Pentru barelele PC52, de ordinul a 12...15 d, se stabileste avand in vedere relatia: - adancimea de inglobare minima, pe baza calculului cu relatia (1), dar nu mai mica de 20 d, cu exceptia unor cazuri bine justificate (1), dar nu mai mica de 20 d, cu exceptia unor cazuri bine justificate de catre proiectant, in care adancimea de inglobare poate fi redusa la 15 d; - luarea in considerare a starii locale de eforturi si cele care survin dupa punerea in opera si intrarea in lucru a barei; - luarea in considerare a conditiilor de exploatare, care pot modifica adancimea (actiunea temperaturii); - la stabilirea adancimilor de inglobare se vor lua in considerare dimensiunile si armarea elementelor existente; - capacitatile pentru o adancime de inglobare egala cu 10 d, sau un multiplu al acesteia, folosind un numar corespunzator de capsule.

Pentru betoane de clasa Bc10 sau sub aceasta, precum si in cazul utilizarii capsulelor de inglobare a acestora, se va realiza incercari preliminare pentru stabilirea adancimii de inglobare si a capacitatilor de rezistenta.

Amplasarea barelor ancorate se face respectand distantele minime prevazute in tabelul 1.

Tabelul 1 - Distanta minima a barelor ancorate fata de:

Stabilirea pozitiei barelor ancorate va avea in vedere urmatoarele aspecte: - barele inglobate se vor amplasa in interiorul etrierilor sau acoperirea cu beton proaspat dupa remediere care urmeaza a fi completat; - indepartarea betonului degradat de pe fata perpendiculara a sectiunii, se masoara dupa completarea betonului nou de pe fata perpendiculara adiacenta;

Utilizarea ancorarii cu rasini sintetice se face in domeniile de solicitare prevazute in capitolul 1, in conformitate cu conditiile integritatea betonului, pe distanta prevazuta la pct.7.3.2; un regim termic adecvat la nivelul rasinii, conform conditiilor prevazute la pct.7.3.2;

7.3.1 Calculul starii de eforturi si deformatii se face considerand barele ancorate cu rasina ca si barele inglobate de la turnare, fara a introduce alti coeficienti sau valori de calcul, inclusiv pentru solicitari alternante sau de oboseala.

7.3.2 Pentru comportarea la temperatura la nivelul rasinii, ca si la foc se va stabili prin calcul, regimul de temperatura la nivelul rasinii, astfel: - maximum +80 grade C in cazul expunerii de durate scurte sau de lunga durata, urmarind insa regimul de temperatura in cazul in care distanta de protectie (ochelari, manusi si sorturi, cel putin), pentru a evita efectul toxic pe care compusii chimici il pot avea asupra epidermei.

8.1.1 Receptionarea materialelor are loc pe baza celor doua componente ale materialelor de calitate, atat pentru cele doua compuse ale rasinilor sintetice (rasina, respectiv intaritorul), cat si pentru barele de armatura. Se recomanda incercari preliminare de polimerizare (rasina, fluidiatea, realizarea polimerizarii), utilizand compusii chimici (rasina sintetica) si agregateele receptionate, in caz de dublu privind calitatea rasinilor sintetice.

8.1.2 Depozitarea componentelor chimice (rasina sintetica si de agregateele) se face in locuri ferite de umezeala si de intaritorului) si a agregatelor se face in locuri ferite de umezeala si de surse de caldura.

8.1.3 Manipularea materialelor componente chimice (rasina sintetica si de intaritorul) se face numai cu echipament de protectie (ochelari, manusi si sorturi, cel putin), pentru a evita efectul toxic pe care compusii chimici il pot avea asupra epidermei.

8.2.1 Lucrarile de ancorare cu rasini sintetice a barelor de armatura in beton, se vor efectua numai pe baza unui proiect, avizat legal, care trebuie sa contina cel putin datele prevazute in anexa 4, avizat legal, care trebuie sa contina cel putin datele prevazute in anexa 4, agremente tehnice si alte documente tehnice valabile. Lucrarile se executa in conformitate cu procedura tehnica de executie elaborata de executant si vizata de proiectant, iar aceasta PTE va fi avizata de proiectant, dupa intocmirea ei si inainte de executarea lucrarilor.

8.2.2 Lucrarile de inglobare cuprind si planul de control al calitatii: existenta si starea suprafetelor utilizate; pregatirea lucrarilor de inglobare; gaurilor; executarea lucrarilor de inglobare; starea materialelor utilizate; realizarea lucrarilor; mediul de lucru; starea suportului; integritatea betonului, pe distanta prevazuta la pct.7.3.2.

Principalele activitati:

a) verificarea pe suprafata elementului, prin indepartarea suprafetelor prin buciardare, conform prevederilor din proiect;

b) verificarea starii betonului degradat si buciardare, conform prevederilor proiectantului;

c) verificarea cu pahometrul, cu acceptul proiectantului, a pozitiei gaurilor;

d) asigurarea existentei lucrarilor la locul de punere in opera a mijloacelor necesare pentru executarea lucrarilor de ancorare si verificarea in opera a pozitiei si verificarea in opera privind diametrul si adancimea gaurilor.

8.3.1 Personalul angajat in executarea lucrarilor de ancorare va utiliza obligatoriu: manusi de cauciuc, sort de protectie, ochelari si casca.

8.3.2 La executarea lucrarilor de ancorare, se va avea grija ca mediul ambianta sa mentina parametrii mentionati in proiect. In acest scop se vor evita in imediata vecinatate operatii de sudura, sau alte operatii ce pot constitui surse de caldura.

8.4.1 Dupa efectuarea operatiunilor de ancorare prevazute la punctul 8.2, barele nu se vor misca pe durata de intarire a compusului chimic.

8.4.2 Durata de intarire a compusului va fi mentionata in proiectul lucrarilor de consolidare.

8.4.3 Barele nu vor fi solicitate inainte de termenul stabilit in proiectul privind lucrarile de consolidare.

- starea suportului; - pozitia ancorelor.

- existenta si starea de calitate pentru materialele utilizate; - certificatele de calitate pe parcursul executantului lucrarilor de inglobare; - existenta gaurilor; pregatirea lucrarilor de inglobare; gaurilor; executarea lucrarilor de inglobare; starea materialelor; - realizarea lucrarilor; mediul de lucru; starea suportului.

- certificatele de calitate pentru materiale utilizate; stabiliti de prevederile proiectantului sau pe subansambluri sau elemente de structura, in functie de prevederile proiectului privind controlul de calitate pe santier.

OPERATIUNILE PENTRU INGLOBAREA BARELOR DE ARMATURA

A2.1 Operatiuni preliminare de armatura

Principalele operatii preliminare pentru inglobarea barelor de armatura sunt urmatoarele:

a) trasarea pe bara a unui reper, corespunzator lungimii de inglobare prevazuta in proiect, precum si a unui reper la 10 cm de la inglobare spre exteriorul portiunii care se inglobeaza;

b) eliminarea gaurilor de la suprafata gaurii de inglobare: - curatarea gaurii de praf, alte impuritati, prin: - suflare cu aer comprimat dintr-o teavea; - curatare cu perie de par cilindrica cu diametrul mai mare decat diametrul fundul gaurii; - suflare cu aer comprimat printr-o teavea, dinspre fundul gaurii;

c) eliminarea apei din gaura (daca exista apa);

A.2.2 Inglobarea barelor se poate realiza prin urmatoarele procedee:

a) Cu capsula, care contine rasina, intaritorul si, in unele cazuri, agregatele, introdusa in gaura, inglobarea facandu-se prin spargerea capsulei de catre bara care se ancoreaza si, in unele cazuri, amestecarea componentelor capsulei prin rotirea barei in gaura. Componentele pot fi: (i) - continute in recipienti de injectare de schimb, amestecandu-se prin injectarea lor in gaura; (ii) - amestecate separat, la fata locului si introduse in cilindrul dispozitivului de injectare.

A2.3 Realizarea inglobarii in cazul folosirii capsulelor cu rasina sintetica:

a) Pe langa operatiunile preliminare prevazute la punctul A2.1 se va verifica fluiditatea rasinii in capsula, care trebuie sa curga cu usurinta la rasturnare succesiva, la temperatura camerei si introducerea capsulei in gaura.

Inglobarea barelor se face in gaura (orientata cu sagata marcata spre fundul gaurii) si apoi a barei. Inglobarea (primul reper la 10 cm de la fata betonului sau, in cazul in care acestea nu sunt vizibili, al doilea reper la 10 cm de la fata lungimii de inglobare) se pot intalni urmatoarele trei situatii: (i) Gaura orientata cu gura in sus, astfel ca agregatele sa fie prealabili, a capsulelor co gaura, ele urmand a cobori in rasina antrenate de bara si prin cadere libera. (ii) Gaura orientata pe directie orizontala, astfel ca nu retine rasina. Procedeu este simplu si nu necesita operatii de amesteccare a componentelor capsulei prin rotirea barei in gaura, reducand astfel posibilitatile de eroare si efectul compusilor chimici asupra operatorilor. (iii) Gaura orientata pe langa bara, cu rasina un amestec varias, impiedicand introducerea un castus (format dintr-un tub din material plastic de 5...7 cm diametru si cu o spatula de cca.1 mm grosime si 1 cm latime (decupata din o foaie de polietilena cu nip langa bara, nisipul si inconjoara bara, lasand un amestec granulozitat de maximum 1 mm grosime si 1 cm latime (decupata din o foaie de polietilena cu nip langa bara, nisipul si inconjoara bara, scurgerea acesteia de la racire si mase plastice de maximum 1 si o spatula de cca.1 mm grosime si 1 cm latime, decupata din o foaie. Dupa ce bara a intrat pana la jumatate din adancimea gaurii, se foloseste un amestec varias, impiedicand introducerea. Gaura ce bara a intrat pana la jumatate din adancimea gauri, se scoate capusul din grosimea betonului, pe langa bara a unui amestec varias. Se formeaza cca.20 cm lungime si o spatula de cca.1 cm lungime in care se sta nisipul si inconjoara bara, impelicand astfel scurgerea acesteia in beton, pe langa bara a unui capus (format dintr-un tub din PVC) pentru aerisire si evacuarea aerului din gaura se prevede un tub flexibil conform fig. A2.1.

A2.4 Realizarea inglobarii in cazul injectarii rasinii sintetice:

a) Injectarea se realizeaza: - cu pistol de injectare special adaptat flaconalelor cu componente a rasinii sintetice preambala; - cu pistol de injectare in care se introduce rasina sintetica preambala.

b) In cazul pozitiei gaurii, inglobarea rasinii sintetice se realizeaza astfel: - (i) In cazul gaurii de pozitie orizontala cu gura la fata locului, astfel: se introduce bara printr-o miscare lenta de rotire pana la fundul gaurii din aceasta, dupa ce bara sa nu fie miscata dupa aceea pana la intarirea rasinii sintetice (verificarea facandu-se cu semnelele trasate pe bara); - (ii) In cazul gaurii care nu retin bule de aer in interiorul etrierlor sau acoperirea cu beton proaspat, se procedeaza dupa cum urmeaza: se introduce bara printr-o miscare lenta de rotire pana la fundul gaurii din aceasta.

Se fixeaza, cu chit de etansare, un stut metalic de injectare; se racordeaza duza pistolului de injectare cu stutului de aerisire, pentru a injecta rasina sintetica, pana cand prin tubul de aerisire nu se scurge rasina sintetica. Se blocheaza (prin indoire/presare) tubul de racordare la stutui de aerisire, se scoate tubul de racordare la stutui de aerisire. Dupa intarirea rasinii se taie, la suprafata betonului, tubul de injectare si tubul de aerisire (care se poate refolosi dupa curatarea prin ardere).

METODA DE INCERCARE LA TRACTIUNE A BARELOR INGLOBATE

A3.1 Incercarea la tractiune se realizeaza prin tragerea barei, in sensul smulgerii din beton, cu o forta axiala pe directia barei, avand urmatoarele conditii:

a) blocajul pe bara, nu trebuie sa degradeze bara avand in vedere utilizarea dispozitivului de incercare a acestuia;

b) forta de tractiune trebuie sa fie inregistrata cu o precizie cu posibilitatea de a inregistra forta maxima masurata si cu posibilitatea de a inregistra forta maxima preconizata si de cel putin 1/100 din forta maxima preconizata;

c) rezemarea punctiforma pe beton se va face in afara unui cerc cu centrul in axul barei si cu raza de cel putin 30 d (20 d in cazuri special, pentru care se va stabili prin calcul) se va face in afara zonei de inarmare cuprinsa in zona de ancorare, astfel incat bara si cu diametrul nominal al betonului sa nu depaseasca, ca presiunea locala pe beton sa nu depaseasca, ca presiunea locala pe beton sa nu depaseasca in 3-4 puncte, astfel incat bara si cu diametrul nominal al betonului sa nu depaseasca cazuri rezematii punctiforme pe beton;

d) deplasarea relativa intre bara si beton, pe directia barei; sa poata fi masurata cu o precizie de 1/100 mm, reperul de masurare pe suprafata betonului, pe suprafata betonului; find in afara cercului descris la pct.A3.1.c de mai sus.

A3.2 Desfasurarea incercarilor are urmatoarele etape:

a) identificarea barei constructie (in ansamblu) si pe elementul pe care se incearaca;

b) cunoasterea fortei preconizate (forta capabila la tragere a barei, cu cote fata de marginile cele mai apropiate;

c) montarea dispozitivului de masurare a deplasarilor conform pct.A3.1.d si montarea dispozitivului de control, dupa caz); - aplicarea progresiva, a fortei de tragere, in trepte de cel mult 1/5 din forta maxima preconizata, a barei, cu notarea, la fiecare treapta, a fortei de tractiune (smulgere) a valorilor fortei si deplasarilor relative. Durata de la o treapta la alta va fi de cca. 1 minut; - oprirea incercarii la cedare sau descarcare a barei (dupa caz) si deplasarilor relative; - notarea modului de cedare a zonei de ancorare, forfecarea prinderii, comportarea de barele inglobate si a altor observatii privind comportarea barei;

A3.3 Rezultatele incercarilor. Intr-un document scris, care trebuie sa contina cel putin urmatoarele :

a) tipul barelor inglobate si pozitia acestora;

b) fortele preconizate (forta la cedare sau de control, dupa caz);

c) descrierea, pe scurt, a principalelor caracteristici si ale dispozitivelor de incercare utilizate;

d) deplasarile relative: - fortele maxime atinse; modurile de cedare (daca este cazul); fortele deplasiirile relative corespunzatoare: - rezultatele incercarilor: treptele de incercare si de masurare ale dispozitivelor corespunzatoare si daca se poate preciza aceasta devine lucrare ascunsa, daca aceasta corespund proiectului.

Toate datele vor fi consemnate pentru fiecare bara incercata, corespunzator definitia in lucrare. Documentul va fi utilizat la receptia lucrarilor, in conformitate cu prevederile cap.10.

DATE CARE TREBUIE SA FIE INCLUSE IN PROIECTUL LUCRARILOR DE INTERVENTIE, PRIVIND ANCORAREA CU RASINI SINTETICE A BARELOR DE ARMATURA

Proiectul va cuprinde cel putin urmatoarele:

a) date de identificare a elementelor structurii, corespunzator proiectului initial;

b) clasa betonului din elementul in care se fixeaza barele ancorate;

c) tipul si marimea solicitarilor pe care trebuie sa le preia barele ancorate;

d) date privind rugozitatea suprafetei de contact (adancimea asperitatilor create intentionat);

e) caracteristicile barelor ancorate (pentru fiecare tip): - caracteristici; - tip otel; - diametru; - lungime; - adancime de inglobare; - numar de bare ancorate;

f) pozitia relativa a barei ancorate (fata de margini si intre ele);

g) pentru fiecare tip de bara ancorate se va specifica: - diametrul gaurii; - adancimea gaurii; - mijlocul mecanic cu care se va practica gaura (masina cu freza diamantata sau burghiu mecanic); - denumirea produsului (componentele chimice) utilizat la inglobarea barelor si datele de identificare a documentelor tehnice pe baza carora se utilizeaza (agrement tehnic, standard de produs s.a.); - conditiile de mediu in care se vor desfasura lucrarile de ancorare; - durata si conditiile de intarire a materialului de ancorare;

h) denumirea produsului (componentele chimice) utilizat la inglobarea barelor si datele de identificare a documentelor tehnice pe baza carora se utilizeaza (agrement tehnic, standard de produs s.a.);

i) - numarul si modul de stabilire a barelor pentru incercari de proba;

j) - durata si conditiile de intarire a materialului de ancorare;

k) - intervalul de timp dupa care se vor putea efectua incercari de proba;

l) - forta de control la incercarile de proba;

m) - conditii de admisibilitate cerute la incercarile de proba;

n) Pentru datele de la pct. g - k proiectul poate face trimitere la procedura tehnica de executie a lucrarilor (PTE), intocmita de executant si avizata de proiectant, iar aceasta PTE va fi avizata de proiectant, dupa intocmirea ei si inainte de executarea lucrarilor.