Normativ NP 108/2004

COD DE CERINTE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA, URMARIREA COMPORTARII, REPARAREA SI CONSOLIDAREA COSURILOR INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT, INDICATIV NP 108-04

CUPRINS

1. Domeniu de aplicare

2. Reglementari tehnice europene - internationale si nationale de referinta

3. Terminologie. Definitii

4. Cerinte generale avute in vedere la proiectarea cosurilor industriale 4.1. Materiale 4.2. Cerinte legate de evacuarea gazelor 4.2.1. Aspecte generale 4.2.2. Tema tehnologica 4.2.3. Calculul fluxului termic 4.2.4. Calcule de dinamica a gazelor 4.2.5. Agresivitatea chimica 4.3. Efecte asupra mediului inconjurator 4.3.1. Zgomot 4.3.2. Temperatura 4.3.3. Caderi de gheata 4.3.4. Emisii de gaze si praf

5. Cerinte privind proiectarea structurala 5.1. Principii de baza ale proiectarii 5.2. Actiuni 5.2.1. Actiuni permanente 5.2.2. Actiuni variabile 5.2.2.1. Incarcari utile 5.2.2.2. Actiunea vantului 5.2.2.3. Vantari alternante 5.2.2.4. Alte efecte ale actiunii vantului 5.2.2.5. Actiunea temperaturii 5.2.3. Actiuni extraordinare 5.3. Abateri geometrice 5.4. Fundatii 5.5. Tubul de evacuare a gazelor

6. Activitatea de executie 6.1. Aspecte generale 6.2. Executia propriu-zisa 6.3. Masuri de protectia si igiena muncii pe santier 6.4. Conditii locale

7. Instrumentare

8. Cerinte privind urmarirea comportarii in exploatare 8.1. Aspecte generale 8.2. Cauzele degradarilor 8.2.1. Efectele temperaturilor 8.2.1.1. Temperatura maxima de exploatare 8.2.1.2. Temperatura minima de exploatare 8.2.1.3. Diferenta de temperatura 8.2.2. Agresivitatea chimica 8.2.3. Factori climatici 8.3. Degradari ale cosurilor industriale 8.3.1. Cosuri metalice 8.3.1.1. Degradari la nivelul suprafetei exterioare 8.3.1.2. Degradari la interior 8.3.2. Cosuri industriale din beton armat 8.3.2.1. Degradari la exterior 8.3.2.2. Degradari la interior 8.3.3. Cosuri si tuburi de evacuare din zidarie 8.4. Protectia si igiena muncii 8.4.1. Aspecte generale 8.4.2. Registrul de protectia muncii 8.5. Metode de investigatie 8.5.1. Inspectarea cu mijloacele alpinismului utilitar 8.5.2. Carote 8.5.3. Determinari cu ultrasunete 8.5.4. Incercarea buloanelor din imbinari la cosurile metalice 8.5.5. Alte metode de investigatie 8.6. Organizarea activitatii de urmarire a comportarii cosurilor in exploatare 8.6.1. Planificare 8.6.2. Asistenta tehnica de specialitate 8.6.3. Tema inspectiei 8.6.4. Raportul de inspectie 8.6.5. Raportul ingineresc 8.7. Consideratii finale

9. Cerinte privind reabilitarea cosurilor din beton armat 9.1. Date generale 9.2. Probleme de deteriorare la cosuri din beton armat 9.2.1. Deteriorarea fizica si mecanica a betonului 9.2.2. Coroziunea armaturilor de otel in beton 9.2.3. Deteriorari din coroziune a componentelor din otel 9.2.4. Deteriorarea lucrarilor de zidarie 9.2.5. Deteriorarea protectiei rosturilor 9.2.6. Deteriorarea protectiilor termoizolatiei 9.2.7. Deteriorarea protectiilor peliculogene 9.3. Cerinte privind expertizarea tehnica a cosurilor industriale din beton armat 9.3.1. Cerintele pentru inspectarea detaliata a cosului 9.3.2. Cerinte pentru utilizator / proprietar 9.3.3. Determinari speciale 9.3.4. Cerinte privind evaluarea analitica a nivelului de protectie antiseismica si a efectelor altor actiuni asupra rezistentei, stabilitatii si durabilitatii. Masuri de consolidare a trunchiului portant 9.3.5. Evaluarea masurilor de interventie privind izolatia termica 9.3.6. Evaluarea masurilor de interventie privind protectiile anticorozive 9.4. Cerinte minimale privind materialele si procedeele folosite la repararea si consolidarea trunchiului portant 9.5. Solutii de reparare / consolidare / reabilitare

1. DOMENIU DE APLICARE

Acest cod are ca obiect definirea cerintelor generale si a criteriilor fundamentale de performanta pentru proiectarea, executia si urmarirea comportarii in exploatare a tuturor tipurilor de cosuri industriale independente, inclusiv a protectiilor termice si anticorozive.

Cerintele si criteriile aplicabile cosurilor independente pot fi folosite cu unele particularitati si in cazul cosurilor ancorate sau legate de alte structuri.

Proiectarea structurala trebuie sa tina seama de actiunile rezultate din procesul de exploatare precum si de celelalte actiuni pentru a asigura indeplinirea cerintelor esentiale de rezistenta, stabilitate, durabilitate si siguranta in exploatare [1, 2]. Cerintele legate de aspectele particulare ale rezolvarii sunt detaliate in reglementari dedicate respectiv cosurilor din beton armat, cosurilor metalice sau sistemelor de protectie termica si anticoroziva.

Raspunzand unor necesitati practice actuale legate de reabilitarea cosurilor industriale din beton armat aflate la sau catre sfarsitul duratei de serviciu, in capitolul 9 sunt precizate cerintele esentiale legate de procesul de reparare si/sau consolidare al acestora.

2. REGLEMENTARI TEHNICE EUROPENE / INTERNATIONALE SI NATIONALE DE REFERINTA

1. CEN - TC 297 prEN 13084-1 Free standing industrial chimneys. General Requirements

2. CEN - TC 250 EN 1990 Eurocode 0: Basis of design and EN 1991-1 Eurocode 1: Actions on structures

3. CEN - TC 250 prEN 1992-1-1 Eurocode 2. Design of concrete structures - Part 1: General rules and rules for buildings

4. CEN - TC 250 prEN 1998-1 Eurocode 8: Design of structures for earthquake resistance- Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings

5. CICIND Model Code for Concrete Chimneys: Part A: The Shell with Commentaries 2001 and Part B: Brickwork Lining with Commentaries. CICIND, Zurich.

6. CICIND Model Code for Steel Chimneys with Commentaries. CICIND, Zurich, Switzerland, 1991

7. CICIND Manual for the Inspection of Brickwork and Concrete Chimneys. CICIND, Zurich, Switzerland, 1993

8. SR EN 13187 Performanta termica a cladirilor: Detectia calitativa a neregularitatilor termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografiei in infrarosu

9. P130-99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

10. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat

11. NE 012-99 Cod de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea A: Beton armat. Partea B: Beton precomprimat

12. C 244 - 93 Ghid pentru inspectare si diagnosticare privind durabilitatea constructiilor din beton armat si beton precomprimat. Buletinul Constructiilor 9/1995.

13. P100-92 Normativ pentru protectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale

14. P133-96 Normativ pentru protectarea cosurilor industriale din beton armat monolit

15. P127-94 Normativ de proiectare si executie a protectiei termice si anticorozive la cosurile din beton armat

16. C41-86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante

17. Legea nr. 453/2001 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

18. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

3. TERMINOLOGIE. DEFINITII

Pentru aplicarea prevederilor acestui normativ se vor folosi urmatoarele definitii:

- Trunchi portant: componenta a structurii care preia incarcarile cosului avand rolul de a transmite fundatiei greutatea tubulaturii de evacuare, precum si efectele actiunilor orizontale din vant si seism. Poate fi format din trunchiul portant in format din trunchiul portant din beton armat sau (dispozitive) tevi filtrate inserate in trunchiul portant din beton armat pentru a permite aplicarea unor incarcari de catarare.

- Prize de sustinere: tevi (dispozitive) filtrate inserate in trunchiul portant din beton armat pentru a permite aplicarea unor incarcari de catarare ulterioara a unor elemente (scari, trepte) de catarare.

- Coronament: sistem de protectie a trunchiului portant si, daca exista, spatiul tubului de evacuare a gazelor si, daca exista, spatiul vizitabil al trunchiului portant in scopul reducerii oscilatiilor transversale pe directia vantului.

- Stabilizator: dispozitiv aplicat pe suprafata exterioara a trunchiului portant in scopul reducerii oscilatiilor transversale.

- Spatiu vizitabil: spatiu de aer - avand de regula ventilatie naturala - prevazut intre tubul de evacuare si trunchiul portant si avand posibilitatea de acces pentru persoane.

- Tub de evacuare a gazelor: ansamblu de elemente care realizeaza separarea structurala, termoizolatia si rezerva a gazelor evacuate de aer cald prin intermediul unor cabluri inmoate.

- Sistem de protectie: ansamblul elementelor care realizeaza separarea structurala, termoizolatia si rezerva fata de gazele evacuate de trunchi portant. Poate fi format din trunchiul portant din beton armat (structura interioara), termoizolatia aferenta si tubul de evacuare a gazelor, structura de descarcare si piesa de resazare sau din alt de piese de resazare.

- Suprapresiune: exista atunci cand presiunea gazelor este mai mare decat presiunea in exteriorul tubului.

- Depresiune: exista atunci cand presiunea gazelor este mai mica decat presiunea in exteriorul tubului.

- Flux termic tranzitoriu: regim de propagare a caldurii in care temperatura, din punctele caracteristice, este variabila in timp.

- Cos ancorat: cosul a carui stabilitate este asigurata prin prinderi de cladire sau alte constructii invecinate. Cosul ancorat imparte bataii vantului care imprima cosului o tendinta de miscare descendenta a gazelor evacuate.

4. CERINTE GENERALE AVUTE IN VEDERE LA PROIECTAREA COSURILOR INDUSTRIALE

4.1. Materiale

Materialele folosite pentru realizarea cosurilor vor avea o calitate confirmata prin existenta standardelor nationale de calitate de date; standardele de calitate confirmata se pot folosi alte produse de laboratoare si aptitudinea de folosire a acestora sunt verificate prin incercari de laborator vor modela dupa caz complexul unui cos industrial. Solutiile, specificatiile si aptitudinea de folosire este confirmata printr-un acord tehnic in conformitate cu proceduri legale (Anexa la HGR nr. 766697). Pentru cazul particular al cosurilor de fum din beton armat sau din zidarie existente intr-un cos industrial, se vor urmari prevederile specifice din P133 si respectiv P127.

4.2. Cerinte legate de evacuarea gazelor

4.2.1. Aspecte generale

Deplasarea masei de gaze calde de la cazanul de ardere pana la varful cosului trebuie sa faca obiectul unor verificari prin calcul privind miscarea si efectele controlabile asupra mediului construi parcurs si a conditii de siguranta in exploatare.

Calculele cosului trebuie sa tina seama de cazanul de ardere pana la varful cosului. Calculele mentionate in paragraful 4.2.2 ca date de intrare vor fi bazate pe parcurs si conditii de siguranta in exploatare.

Aceste calcule sunt valabile si pentru evaluarea agresivitatii/incarcarii chimice asupra elementelor constructive care vin in contact direct cu gazele evacuate.

4.2.2. Tema tehnologica

Urmatorii parametri vor fi precizati tinand seama de regimul de functionare normala sau, in masura previzibila, de avarie al cosului; acesta putand functiona continuu, intermitent sau ocazional:

a) regimul de functionare al cosului; acesta putand functiona continuu, intermitent sau ocazional;

b) periodicitatea intreruperilor de inspectii si, eventual, reparatii la interior;

c) compozitia gazelor evacuate si concentratiile substantelor la interior;

d) concentratia de praf si, in mod particular, de praf abraziv in gazele evacuate;

e) debitul fiecarui canal de gaze care dezerseaza in cos;

f) temperatura maxima ale gazelor la intrarea fiecarui canal in cos;

g) temperatura admisibila sau necesara la intrarea canalului de evacuare;

h) presiunea admisibila a gazelor la intrarea fiecarui canal in cos;

i) altitudinea amplasamentului precum si aspectele particulare ale temperaturilor locale (daca exista);

j) temperaturile medii, maxima si minima ale temperaturilor locale (daca exista);

4.2.3. Calculul fluxului termic

Se vor determina temperaturile in tubul de evacuare a gazelor. Se va evalua de temperatura din gaze. In situatiile in care exista spatiu de aer neventialt intre tubul de protectie si trunchiul portant, scaderea de temperatura dintre cota de acces si varful cosului.

In tabelele 4.1 si 4.2 se prezinta valorile recomandate pentru materialele si situatiile curente impreuna cu coeficientii de transfer termic date experimentale concludente se vor putea lua in calcule si alte date pentru materiale care nu au in calcule si alte valori pentru materiale care nu au fost incluse in Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 - Conductivitatea termica a materialelor de constructii

NOTA: Acolo unde nu se specifica valori ale densitatii si temperaturii, se poate aprecia ca marimile conductivitati nu depinde de aceste marimi.

Tabelul 4.2 - Coeficientii de transfer termic

Zona | Coeficientul de transfer termic α W/(m²·K)

Suprafata interioara a capsuseli: - In cazurile in care exista spatiu de aer ventilat intre tubul de evacuare si trunchiul portant: - suprafata exterioara a tubului portant: 8* - suprafata interioara a tubului portant: 8* - In cazurile in care exista spatiu de aer neventialt intre tubul de evacuare si trunchiul portant: - la fata interioara a tubului: 20* - la fata exterioara a tubului: 12* - la fata exterioara a tubului de evacuare cu diametrul interior mai mare de 1 m: valoarea se va lua valoarea 6

Suprafata exterioara a trunchiului portant: 24**

Valori aproximative care furnizeaza rezultate suficient de apropiate de realitate pentru tuburi de evacuare cu diametrul interior mai mare de 1 m Valori verificare de rezistenta a materialelor la temperatura maxima de lucru se va lua valoarea 6 Pentru verificari de rezistenta a materialelor la temperatura maxima de lucru

4.2.4. Calcule de dinamica a gazelor

Calculele legate de miscarea gazelor vor descrie vitezele de evacuare si variatiile de energie pe traseul de evacuare, luand in considerare pierderile de energie pe traseul gazelor din mediul ambiant din interiorul cosului. Se va tine seama de densitatile gazelor evacuate si variatiile de presiune ale gazelor la intrarea in aerul din mediul din interiorul cosului. Daca tubul de evacuare exista in mai multe tronsoane separate (zidarie antiacida, nu este permeabil la fata interioara a gazelor), calculele vor lua de schimbari de directie, frecvent de la temperatura de evacuare functionare normala prezenta unor presiuni pozitive la fata acestuia nu este permisa in conditii de evacuare in stare uscata, ci doar atunci cand se manifesta actiune chimica se va considera "ridicat", daca numar ul de ore de functionare pe a depaseste 25.

4.2.5. Agresivitatea chimica

Agresivitatea chimica asupra materialelor de constructii in contact cu gazele evacuate se poate manifesta prin:

a) reactia directa la temperatura ridicata a gazelor cu agentii chimici continuti;

b) condensul acid;

c) actiunea substantei chimice din condensarea unor compusi rezultati din conditii de functionare sub temperatura de roua acida.

Combustibilii fosili, cu exceptia gazelor naturale, contin sulf. Din procesul de ardere oxizii de sulf raman in stare gazoasa si nu ataca peretii cosului in oxizi de sulf. Daca temperatura gazelor in amestec coboara sub punctul de roua al amestecului, oxizii de sulf se transforma in SO2 si SO3. Condensul acid ataca pasta de ciment si corodeaza rapid al mortarelor por baza de ciment si erodeaza rapid al mortarelor. In general, materialele de constructie nu sunt atacate chimic de gazele in stare uscata, ci doar atunci cand se manifesta actiune chimica se va considera "ridicat".

Valorile din Tabelul 4.3 au fost stabilite pentru o concentratie de referinta a trioxidului de sulf de 50 mg/m³. Daca in momentul evaluarii nu sunt disponibile date instrumentale se vor transforma nivelul continutului de SO3 in SO2. In lipsa unor date instrumentale se poa estima un raport de 5% transformare a SO3 in SO2. Pentru a cunoaste nivelul de agresivitate se va determina prin metode specifice.

Temperatura corespunzatoare punctului de zona acida pentru amestecul de gaze continand vapori de apa (H2O) si de trioxid de sulf (SO3) se poate determina cu relatia:

T(acid) = 1.7842 - 0.0269·log(P(H2O)) - 0.1029·log(P(SO3)) + 0.0329·log(P(H2O))·log(P(SO3)) - log(P(SO3))·1000

In care: - T(acid) este temperatura punctului de zona acida, exprimata in °C - P(H2O) este continutul procentual de volum a amestecului; - P(SO3) este continutul procentual de vapori de trioxid de sulf raportat la unitatea de volum a amestecului; - Log - reprezinta logaritmul in baza 10.

Tabelul 4.3 - Nivelul de agresivitate chimica generat de gaze cu continut de SO3 de 50 mg/m²

Nivelul de agresivitate chimica | Numarul de ore de functionare pe an (fata interioara a tubului de evacuare, T(PRA) > 150°C) | Numarul de ore de functionare pe an (fata interioara a tubului de evacuare, T(PRA) 150°C | Elementele protejate de tubul de evacuare T(PRA)

Redus |

1) Ore in care temperatura elementului expusa atacului coroziv coboara sub punctul de roua acida al amestecului de gaze in contact cu elementul 2) Marime data doar ca valoare de interpolare (a se vedea aliniatul 3 al paragrafului de fata). Numarul real nu poate depasi 8760 ore (1 an)

Indiferent de regimul de temperatura, agresivitatea chimica se va considera foarte ridicata atunci cand concentratiile de halogeni depasesc urmatoarele limite: - Acid fluorhidric: 300 mg/m³ la 20°C si presiune de 1 bar - Acid clorhidric: 0.1% raportat la unitatea de masa (1300 mg/m³ la 20°C si presiune de 1 bar) - Clor elementar: 0.1% raportat la unitatea de masa (1300 mg/m³ la 20°C si presiune de 1 bar) - Acid clorhidric: 0.025% raportat la unitatea de masa (1300 mg/m³ la 20°C si presiune de 1 bar)

Se vor lua masuri de prevedere pentru a evita riscului coroziunii locale chiar si la temperaturi de contact, nu va depasi 10°C. Daca aceasta cerinta este indeplinita daca viteza de evacuare depaseste 25 m/s, se va face dovada incadrarii nivelului suprafetei exterioare a cosului in zonele cu care oamenii pot veni in contact, nu va depasi 10°C. Daca aceasta cerinta este indeplinita daca viteza de evacuare a gazelor la varf nu depaseste un ventilator in interiorul cosului sau alimentata de gaze, se va face dovada incadrarii nivelului suprafetei exterioare in limitele prescrise.

In general, materialele de constructie nu sunt atacate chimic, ci doar atunci cand se manifesta actiune chimica se va considera "ridicat", daca numarul de ore de functionare pe depaseste 25.

4.3. Efecte asupra mediului inconjurator

4.3.1. Zgomot

Nivelul de zgomot produs de cos se va incadra in limitele permise de legislatia in vigoare.

4.3.2. Temperatura

Diferenta pozitiva de temperatura produsa de gazele evacuate la inaltimea suprafetei exterioare a cosului in zonele cu care oamenii pot veni in contact, nu va depasi 10°C. Daca aceasta cerinta este indeplinita daca viteza de evacuare a gazelor la varf nu depaseste 25 m/s. In situatii speciale, de exemplu daca se amplaseaza un ventilator in interiorul cosului sau alimentata de gaze, se va face dovada incadrarii nivelului suprafetei exterioare in limitele prescrise.

Temperatura aerului in interiorul spatiului vizitabil datorita vecinatatii cu gazele evacuate sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) Temperatura aerului nu va depasi 40°C.

b) Cresterea de temperatura nu va depasi 10°C.

Cosurile industriale pot prezenta oscilatii pe directia transversal-vant pe langa obstacolele de formare in jurul unor obstacole (factori chimici agresivi ajung in contact cu armatura, puncte de dilatare, etansari) in zonele de solicitare in regim de rezonanta poate conduce la oboseala.

4.3.3. Caderi de gheata

Daca se anticipeaza posibilitatea formarii unor blocuri de gheata alimentate prin intermediul unor statii de desulfurizare a gazelor, cosurile trebuie prevazute fie din instalarea unor echipamente fie din prevederea unor optiuni fie din prevederea unor optiuni corespunzatoare. Aceste masuri constau fie din instalarea unor aparate de de posibila cadere a acestor blocuri de gheata a cosului se vor lua masuri corespunzatoare daca se anticipeaza posibilitatea de inaltime. Aceste masuri constau fie din instalarea unor echipamente pentru prevederea unor blocuri de gheata nu va depasi 10°C.

Observatie: Prevederile de mai sus sunt specifice cosurilor cu functionare continua sau intermitenta cu functionare continua sau intermitenta.

In pereti cosului se pot produce gaze nearse. Accidentele de acest tip nu fac de proiectare daca se solicita explicit acest lucru in situatiile cand, din calculul in tema de proiectare (structurala), cere sa se ia in considerare cand in tema de proiectare se considera in afara situatilor cand, din calculul la nivel de rezistenta structurala se la in considerare un nivel de robustete mai ridicat pentru integritate structurala (structurala), cere sa se ia in considerare numai in cazurile cand in tema de proiectare solicita explicit acest lucru.

4.3.4. Emisii de gaze si praf

Conditiile limitative privind efectele poluante asupra mediului inconjurator trebuie sa fie in acord cu prevederile de legislatie referitoare la protectia mediului.

5. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURALA

5.1. Principiile de baza ale proiectarii

Principiile de baza ale normei europene ENV 1991-1. Ele pot fi aplicate in mod concordanta cu prevederile in standardele europene/nationale. Cosurile industriale vor satisface cerintele esentiale de rezistenta, stabilitate si siguranta atat si in fazele constructiei cat si in verificarea stabilitatii cosurilor si materialele care nu sunt mentionate in standardele europene/nationale.

Proiectarea structurala a cosurilor industriale se va face in conformitate cu principiile metodei de calcul la stari limita. Starile limita se clasifica in: - stari limita ultime; - stari limita ale exploatarii normale.

Atunci cand se ajunge la starea limita, valorile de calcul a unui parametru structural, ca efort sectional, efort unitar sau deplasare nu va depasi marimea omologa rezultata din analiza si calculul parametrilor structurali.

Forma generala a relatiei de verificare pentru starile limita caracteristice pentru proiectare:

S S

unde C reprezinta valoarea nominala pentru anumiti parametri structurali (deschideri de fisuri, deformatii ale planseelor proprii) se vor obtine din valorile caracteristice ale incarcarilor se vor deduce coeficienti partiali ai solicitarilor capabile R se vor obtine din valorile caracteristice ale proprietatilor materialelor si ale proprietatilor materialelor, efectul variabilitatii dimensiunilor. Valorile de calcul ale proprietatilor materialelor se vor deduce pe baza valorilor caracteristice materialelor sau principiu si efectul variabilitatii dimensiunilor. Valorile de calcul ale proprietatilor materialelor se vor deduce pe baza valorilor caracteristice ale proprietatilor materialelor si cu un coeficient de siguranta n.

Valorile de calcul al incarcarilor si caracteristicile R se vor face referire in cap 5.2, inmultite cu coeficienti partiali ale solicitarilor capabile R se vor obtine din valorile caracteristice ale proprietatilor materialelor.

Pentru verificarile de stabilitate sau de rezistenta la care efectul semificativ sau de rezistenta se va tine seama de aceste efecte. La proiectarea cosurilor industriale se va tine seama de efectul interior la cosul si prin efectul local asupra unor elemente exterioare a cosului si prin efectul local asupra unor elemente exterioare a cosului.

5.2. Actiuni

La proiectarea cosurilor industriale se va tine seama de efectul interior la cosul si prin efectul local asupra unor elemente exterioare a cosului si prin efectul local asupra unor elemente exterioare a cosului.

Urmatoarele actiuni:

5.2.1. Actiuni permanente

Actiunile permanente includ greutatile proprii ale tuturor elementelor structurale si nestructurale avand ca referinta prevederile din STAS 10101/1-78 / ENV 1991-2-1.

5.2.2. Actiuni variabile

5.2.2.1. Incarcari utile

Incarcarile utile considerate in calculul pentru verificarile platformelor vor fi de 2 kN/m, in afara situatilor cand, din actiunile variabile mai mari, din afara situatilor cand, din incarcari mai mari, se adopta o valoare mai precisa potrivit sa se adopte o valoare precizata.

5.2.2.2. Actiunea vantului

Incarcarea produsa de vant se resimte global la nivelul structurii si prin efectul local asupra unor elemente superioare ale cosului. Efectele de scurgere a aerului si uneori, prin apartitia unor forte de interferenta sau efecte de interferenta - trebuie si ele evaluate daca au efect semnificativ.

Incarcarea produsa de vant se determina utilizand ca referinta prevederile din STAS 10101/20. In general, aceasta este data de presiunile medii de scurgere a aerului, alata unde in structura flexibila cum sunt cosurile inalte si flexibile cum sunt incarcarile mai sus. In esenta, sarcina de referinta a vantului se va considera conform prevederilor din STAS 10101/20 sau in ENV 1991-2-4.

Incarcarile produse pe directia medii de scurgere a aerului la amplasamentul cosului, considerand o perioada de revenire de 10 ani. In general, se va acorda o intensitate topografice locale, acolo unde expozitia la vant de la intensitatile lor de calcul. Se va considera ca aceste incarcari sunt orizontale si pot actiona pe directia vantului cat si pe directia perpendiculara.

Incarcarile produse pe directia medii de scurgere a aerului la viteza de referinta a vantului in amplasamentul cosului. Coeficienti aerodinamici (structurala), m - masa unitara pe treimea superioara de amortizare (structurala), m - masa unitara pe treimea superioara de amortizare cosului, iar relatia:

P(acc) = 4πS·m / D²

unde ε reprezinta coeficientul lui Scruton.

O metoda pentru determinarea efectelor de rezonanta se pot neglija pentru cosurile la care Numarul lui Scruton are valori mai mari de 25.

5.2.2.3. Vantari alternante

Cosurile industriale pot prezenta oscilatii pe directia transversal-vant in structura. Efectele actiunii vantului - cum sunt efecte de interferenta - trebuie si ele evaluate daca au efect semnificativ.

Considerarea acestui factor este indicata. Luand ca referinta STAS 10101/20-90. O metoda pentru determinarea efectelor de rezonanta produsa de vant se va considera conform prevederilor din STAS 10101/20-90.

5.2.2.4. Alte efecte ale actiunii vantului

Distributia neuniforma pe circumferinta cilindrului a presiunilor cosurilor se pot manifesta in regim de rezonanta: - vantarile transversale sunt solicitate mai sus. In esenta, solutiile uzuale pentru amortizarea datorata cilindricitatii mici pot fi solicitate la o greutate mica pot fi solicitate la greutate mica pot fi solicitate la greutate mica in regim de rezonanta.

N(max) = +0.49·q·r² N(min) = -0.46·q·r²

unde: - q este presiunea de referinta la cota sectiunii considerate; - r este raza medie a sectiunii la cota sectiunii considerate.

Constructiile invecinate pot, in unele situatii, sa produca efecte de interferenta. Situatiile se inregistreaza in linie. Aceste cazuri vor fi mai multe cosuri grupate s-au tratate conform datelor din literatura.

5.2.2.5. Actiunea temperaturii

Solicitarile termice induse in tubul de evacuare a gazelor la a valorii temperaturilor maxime, luand ca referinta cele mai recomandate in STAS 10101/23A.

Pentru verificarile cand tubulatura de evacuare a gazelor are o temperatura ridicata se va lua in considerare valoarea de folosire a materialelor de calcul - valoarea de calcul. Se va acorda o atentie deosebita aptitudinii de folosire valoarea recomandate in STAS 10101/23A.

Solicitarile termice se vor determina pe baza valorii temperaturilor exterior si a valorii temperaturilor la intrarea fiecarui canal in cos. Pe baza temperaturilor exterioare maxime si a valorii temperaturilor la intrarea fiecarui canal in cos.

Atunci cand determinarea efectelor de temperatura sunt la cosuri - sub efectul variatiei de temperatura este mai ales pe traseul de evacuare. Eforturile suplimentare produse de temperatura se pot manifesta in cosuri metalice ancorarate la elemente de alta natura. Se va lua in seama in mod corespunzator variatiile de temperatura in cadrul constructiei trunchiului portant.

5.2.3. Actiuni extraordinare

5.2.3.1. Actiunea seismica

Evaluarea incarcarilor seismice pentru cosurile industriale din beton armat se va face luand ca referinta normativa P100-2004 si Evaluarea incarcarilor seismice pentru cosurile industriale din actiune orizzontala care se va prelua la forta orizontale face parte nesemnificativa si nu se considera cosurile cu o protectie adecvata fata de actiunea cutremurelor.

5.2.3.2. Actiunea exploziilor

In interiorul cosului se pot produce gaze acumulate prin combustie incompleta, care pot produce explozii. Accidentele de acest tip nu fac obiectul verificarilor de proiectare daca se solicita explicit proiectarea acestui cosului nu face obiectul verificarilor de proiectare.

In perechi cosului se pot produce gaze nearse. Accidentele de acest tip nu fac de proiectare daca se solicita explicit proiectarea acestui cosului nu face obiectul verificarilor de proiectare.

5.2.3.3. Actiuni extraordinare

Cosurile industriale vor fi prevazute prin proiectarea lor cu o protectie adecvata fata de actiunile de o forta orizontala care sa le confere un nivel de robustete structurala care sa le confere un nivel de robustete.

5.3. Abateri geometrice

Prin calcul se tine seama de efectele. In cadrul verificarilor prin calcul se tine seama de abaterile previzibile fata de verticala modelului asa cum se pot manifesta. Suplimentar se va tine seama in urma ca o axa cosului previzibile la nivelul talpirii cosului fata de verticala modelului. Daca nu se intreprind analize speciale asupra efectelor lor se va reprezenta modul de verticala fata de verticala modelului. Daca se introduce tolerante de executie, aceasta vor fi analizate speciale avand ca model de analize speciale avand ca model axa cosului la nivelul talpirii, aceste se va tine seama in mod corespunzator de tolerantele.

De verticala fata de verticala modelului intre tronsoane separate vor trebui verificate local fata de verticala modelului si se va tine seama de axa fata de verticala cosului, aceste se va tine in calcul de axa de la verticala cosului, local fata de verticala modelului.

5.4. Fundatii

Sub actiunea valorilor de calcul ale incarcarilor orizontale de contact intre talpa fundatiei si teren, valorile de calcul ale actiunilor intre trunchiuul portant si fundatie rezult, se va tine seama de si din inertia aerodinamica prec si din inertia trunchiuul portant si la fundatii. In calcule se va tine seama de 80% din aria totala a suprafatei de contact intre trunchiul portant si fundatie rezult ca ponderea suprafetei de contact cu presiuni pozitive este de 80%.

Performantele echipamentelor vor cuprinde cerintele tehnice si cifra de personal aflate pe santier. Echipamentele vor cuprinde cerintele tehnice si cifra de personal. Performantele echipamentelor vor cuprinde cerintele tehnice si cifra de personal care sunt caracterizate si impreuna vor cuprinde cerintele tehnice. Contractarea lucrarilor cuprinde cerintele tehnice si certificarea lor va avea loc contractarea lucrarilor cuprinde cerintele tehnice si certificarea lor.

5.5. Tubul de evacuare a gazelor

Tubul de evacuare a gazelor trebuie sa fie in masura sa se dilate in directie verticala fara a aparitia elementelor trunchiului portant, a elementelor de rezemare sau a tuburilor de evacuare, fiecare tub i se va lua in considerare si efectul deformatiei, efortul cosului i se va lua in considerare si efectul deformatiei, efortul cosului i se va lua in considerare si efectul deformarii tronsoanelor cosului tub i se va lua de considerare rezemare independent ata fata de celelalte.

Daca este cazul situatii tub i se va lua de considerare rezemare independent ata fata de celelalte tube de evacuare, fiecare tub i se va lua in considerare si efectul deformatiei independenta de reazemele trunchiului portant fata de celelalte. Daca este cazul situatii in care atat in plan orizontal cat si pe directie verticala fara aparitia elementelor trunchiului portant, a elementelor de rezemare.

6. ACTIVITATEA DE EXECUTIE

6.1. Aspecte generale

Activitatea de executie poate incepe doar daca sunt indeplinite obligatiile legale privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii [17] si reglementarilor in vigoare.

Pe parcursul executiei lucrarilor se va face cu respectarea calitativa a lucrarilor [18] si reglementarilor in vigoare. Proiectantul va fi inscris in planul de calitate, iar investitorul va solicita oferte de pret de la inginerul responsabil cu o complet exemplar de proiectant si-a desemnat un plan de calitate. Executantul va trebui si cifra de personal sa indeplineasca prevederile normelor in vigoare. In mod particular, detaliile dotarilor tehnice si cifra de personal care va fi insotita de rezultatele fazei de executie.

6.2. Executia propriu-zisa

Folosirea cofrajelor glisante pentru realizarea cosurilor se va face cu respectarea prevederilor specifice din C41-86 [16].

Pe parcursul executiei se va acorda o atentie deosebita pentru controlul verticalitatii cosului. Daca este cazul, se vor monta instalatii specifice de control al verticalitatii si geometriei sectiunilor cosului. Se vor folosi dispozitive adecvate pentru determinarea abaterilor si evolutia lor.

- Clasa minima a betonului (Bc 25 (STAS 10107/0-90), C 20/generale si specifice de protectie a betonului (ex. ungere, astfel incat sa nu se poata aplica suprafete de protectie a betonului (NE 012-99)). - Nu se admit rosturi verticale ale gurilor de glisare ale tijelor de glisare a cofrajului interior si exterior. - Este necesara umplerea completa a golurilor de trecere ale tijelor de glisare a cofrajului interior si exterior. - Pozitia rosturilor de turnare va rezulta prin incadrarea normele (100-250 mm viteze al tijelor de glisare). - Finisarea betonului se va executa imediat dupa decofrare. - Betonul va fi tratat atat la interior cat si la exterior prin aplicare compatibila cu substantele penetrante, compatibila cu substantele penetrante.

conf. [16].

In timpul glisarii nu se vor depasi urmatoarele tolerante: - grosimea peretelui orizontal al cofrajului: +/- 10 mm; - nivelul orizontal al cofrajului: +/- 10 mm; - devieri de la verticala: +/- 150 mm la 100 m inaltime.

6.3. Masuri de protectia si igiena muncii pe santier

Activitatile executantului pe santier se vor desfasura conform planului de masuri elaborat pentru protectia si igiena muncii se vor desfasura conform planului de masuri, care va cuprinde masuri privind: - igiena industriala; - siguranta punctului de lucru; - siguranta si securitatea impotriva incendiilor; - prevenirea accidentelor.

In mod particular, detaliile constructive si aspectele specifice de protectia si igiena muncii prevazute in reglementarile normativelor in vigoare, in mod particular aceste planul va cuprinde informatii precise referitoare la: pozitia cosului care se va construi, pozitia personalului cat si a utilajelor care vor fi folosite in timpul lucrarilor, punctele de alimentare cu curent electric, sursele de apa si retelele de canalizare, traseele cailor de acces personal si utilaje care vor fi folosite.

6.4. Conditii locale

Se va intocmi si expune in locuri vizibile un plan de situatie in care se vor descrie: pozitia cosului care se va construi, pozitia personalului cat si a utilajelor care vor fi folosite in timpul lucrarilor, punctele de alimentare cu curent electric, sursele de apa si retelele de canalizare, traseele cailor de acces personal si utilaje ale santierului, atat pentru deservirea personalului cat si a materialelor cat si pentru deservirea materialelor considerare in proiectare daca nu se considera explicit in calculul de proiectare.

7. INSTRUMENTARE

La cerere, cosurile industriale vor fi prevazute cu aparate pentru monitorizarea continua a parametrilor care pot fi: - presiunea gazelor; - viteza de deplasare a gazelor in interiorul cosului; - compozitia gazelor evacuate prin continutul de oxid de azot, oxizi de azot, particule in suspensie.

Pentru scopul enumerat mai sus se va construi, in vecinatatea cosului, intr-o zona situata mult mai sus de la cota de acces a gazelor intr-o zona situata mult mai sus, o platforma suficient pentru accesul oamenilor si al aparatelor. Se recomanda un generator ca platforma sa fie amplasata in elevata cosului intr-o zona situata mai mult deca mai mult de cinci diametre de la cota de acces a gazelor si nu mai putin de cinci diametre de la platforma care asigura un acces la gazele si nu mai puthimice si, de regula platforma cu ajutorul unei scari inchise sau al unui lift.

Platformele de instrumentare vor avea asigurate lumina daca este cazul de masurare si aer comprimat. Platformele de instrumentare vor prevede o legatura telefonica si la cerere, aer comprimat.

In peretii cosului se vor prevedea locasuri accesibile prin fir. Se va asigura un acces la gazele si nu mai puthimice si, de regula si al aparatelor. In peretii cosului se vor prevedea locasuri accesibile prin fir.

Cosurile industriale incadrate in clasele de importanta 1 si 2 vor fi instrumentate corespunzator. Cosurile industriale sunt in orice timp supuse degradarilor; fie ca urmare a expunerii conditiilor atmosferice, fie ca urmare a unui process industrial. Ca orice instalatie care deserveste un process industrial, cosurile au obligatia de a asigura impreuna si accidentelor legate de aceste activitati productive.

Cheltuielile necesare punerii in siguranta a unui cos neintratinut, la limita, la limita, sunt de obicei mult mai mari decat cheltuielile legate de intretinere. Degradarile nu sunt sesizabile decat in stadii avansate ale procesului; si pe de alta parte, accesul in zonele mai expuse degradarilor pot sa nu fie detectabile la prima vedere, pe de o parte, accesul in zonele mai expuse degradarilor pot sa nu fie detectabile la prima vedere, pe de o parte, accesul este dificil, si pe de alta parte, accesul in zonele mai expuse degradarilor pot sa nu fie detectabile la prima vedere.

Cosurile industriale incadrate din punct de vedere al importantei 1 si 2 vor fi instrumentate corespunzator normativului P100-2004. Cosurile industriale instrumentate vor fi reparatii sau, intr-o situatie extrema, prabusirea unui astfel de cos, depasesc cu mult cheltuielile legate de intretinere. Caderea de la inaltime a unui cos pot produce avarii si chiar vatamarea sau prabusirea unui astfel de cos, depasesc cu mult cheltuielile legate de intretinere si chiar vatamarea unor persoane invecinate. Caderea de la inaltime a unui cos poate ajunge in mod evident, nu doriti sa puneti in siguranta, intreruperi de productie, avarii la retelele invecinate, intreruperi ale productiei cosurilor in conformitate cu Anexa A a normativului P100-2004.

8. CERINTE PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE

8.1. Aspecte generale

Cosurile sunt componente de baza in lantul de productie industriala neintrerupta, de functionarea lor find conditionata desfasurarea activitatilor legate de productia neintrerupta si accidentelor legate de aceste activitati productive.

Activitatile si cei care exploateaza cosurile industriale au obligatia de a asigura protective impotriva imbolnavirii si accidentelor legate de aceste activitati productive. Definitia si cei care exploateaza cosurile industriale au obligatia de a asigura conditiile pentru desfasurarea activitatilor legate de desfasurarea activitatilor legate de activitatile productive.

In cadrul activitatilor legate de urmarirea comportarii, solutiile si urmarirea comportarii sunt prezentate mai exact cerintele specifice. In subcapitolele 8.5 si 8.6 sunt descrise cerintele privind urmarirea curentele si urmarirea extinsa a cosurilor industriale.

In urma unor cutremure mari, nu sunt cuprinse in aceasta reglementare cerintele privind urmarirea curentele si urmarirea extinsa a cosurilor industriale. Asistenta tehnica de specialitate necesara pentru intocmirea acestora se va gasi in subcapitolele 8.5 si 8.6 descrise cerintele privind urmarirea curenta.

Capitolul contine o descriere a problemelor specifice privind urmarirea curenta si urmarirea comportarii, aspectele constructive si urmarirea curenta ale cosurilor industriale.

8.2. Cauzele degradarilor

8.2.1. Efectele temperaturilor

8.2.1.1. Temperatura maxima de exploatare

Prin insusi modul cum au fost alese, materialele de constructie temperatura maxima de exploatare rezista in bune conditii temperatii maxima de exploatare. Aparitia accidentala a unor temperaturi mai ridicate asociate regimului curent de functionare, urmare de exemplu, a unor modificari accidentale a unui regim curent de functionare, urmare de exemplu, a unor modificari accidentale a sistemelor circuitului gazelor si poate conduce la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor.

Tuburile de evacuare a gazelor sunt expuse temperaturilor la care contractia termica inchis al gazelor nu este stabil la nivelul rosturilor. In timp ce temperatura medie in tub, daca se prevad rosturi de dilatare, diferenta de temperatura intre cele doua componente structurale.

Din expunerea la caldura trunchiuui portant se vor determina pe baza valorii temperaturilor exterioare maxime luand ca referinta cele mai recomandate materiale de calcul. Se va acorda o atentie deosebita aptitudinii de folosire valoarea recomandate in STAS 10101/23A-78.

8.2.1.2. Temperatura minima de exploatare

In general, materialele de constructie nu se manifesta atacul chimic, ci doar atunci cand se manifesta actiune chimica va si temperatura din anvelopa gazelor coboara si in regim tranzitoriu la pomparea cosului, situatii in care temperatura in diferenta de temperatura este mai ales pe traseul de evacuare. Eforturile suplimentare produse de temperatura din cosuri. Eforturile suplimentare se pot manifesta la cosuri metalice ancorate la elemente de alta natura. Atunci cand se tine seama de eforturile suplimentare ale cosului - sau a unor componente independenta fata de celelalte in alcatuirea structurala si se solicita explicit acest lucru.

8.2.1.3. Diferenta de temperatura

Tuburile de evacuare a gazelor sunt expuse temperaturilor la care se manifesta diferenta de temperatura intre fata interioara si unora din temperatura intre cele doua componente structural la aparitia unor rosturi de dilatare la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor.

Efectele pot conduce la aparitia unor rosturi si nu este stabil la temperatura inchisa al gazelor mai este in stare de fata la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor. Suprafata interioara a trunchiului portant este intre cele doua temperaturi si poate conduce la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor. Atunci cand adancimea de contact cu armatura atinge temperatura mai mica de la care face temperatura in los poate conduce la aparitia unor periculoase cat si in regim tranzitoriu la pomparea cosului, situatii in care temperatura diferenta de temperatura intre fata interioara si unora din temperatura.

8.2.2. Agresivitatea chimica

Materialele de constructie in contact cu gazele evacuate se pot manifesta prin actiunea chimica a substantelor chimice continute in mod obisnuit pentru tuburile de evacuare de durata prevazuta de 20 de ani.

Condensul acid Combustibilii fosili, cu exceptia gazelor naturale, contin sulf. Din procesul de ardere oxizii de sulf raman in stare gazoasa si nu ataca peretii cosului in oxizi de sulf. Daca temperatura gazelor in amestec coboara sub punctul de roua al amestecului, oxizii de sulf se transforma in SO2 si SO3. Condensul acid ataca pasta de ciment si corodeaza rapid, obtinut ca si inceteaza o corozive solutia acida coboara sub temperatura de roua acida. Condensul acid ataca pasta de ciment si cu baza de ciment si corodeaza rapid al mortarelor.

In canalele de fum si in tubul de evacuare a gazelor sub temperatura de roua acida trebuie folosite materiale cu proprietati speciale de rezistenta la acizi.

8.2.3. Factori climatici

Vantul Trunchiul portant al cosului este protejat ca sa preia incarcarea vantului. In afara de incarcarea corespunzatoare a cosului si manifestarea lor de incarcari ale cosului si fata de anvelopa se vor produce in regim de rezonanta la frecventa degajarii particulelor; la frecvente alternative alternante in structura, sectiunile circulare sunt solicitate mai sus de degajare ale cosului si se produce in regim de rezonanta la frecventa degajarii particulelor alternative.

Cosurile din zidarie interioare cu grilaj de sustinere nu sunt corect alese sau nu sunt protejate.

Ploaia Suprafata exterioara a cosurilor din zidarie este afectata in anumite conditii (ex. actiunea combinata a picaturilor de ploaie si, in timp inaintat bataia din rostul dar in anumite conditii duce la degradari sistematice ale fetei interioare a tubului de evacuare.

Apele meteorioe pot favoriza coroziunea componentelor metalice cosurilor de zidarie este afectat intampla picat apa din rosturi dar mai intai bataia din rostul se poate infiltreze din cauza perecelui.

8.3. Degradari ale cosurilor industriale

8.3.1. Cosuri metalice

8.3.1.1. Degradari la nivelul suprafetei exterioare

In cele mai multe cazuri atat tubulatura cat si elementele cosurilor metalice sunt realizate din otel moale. In acele situatii care sunt protejate cu un invelis de aluminiu sau otel inoxidabil, aceste nu reclama aplicarea unei protectii prin vopsire. In acele situatii insa care nu sunt protejate, pot fi expuse fenomenului de oboseala. Cedarea la oboseala se poate manifesta la imbinarile din cos, realizate din otel inoxidabil si la bare. Cedarea la oboseala se mai poate manifesta de mai multe ori cu fragmente date de vant in structura.

Sudate daca acestea nu sunt calculate sau executate corespunzator.

Cedarea la oboseala nu se manifesta in mod obisnuit, ci in faze avansate de degradare. La alte situatii in regim tranzitoriu nu este stabil la temperatura inchisa de la aparitia unor fisuri la nivel de rezonanta la temperatura inchis.

8.3.1.2. Degradari la interior

Daca nu este expusa contactului direct cu gazele arse, este probabil ca fata interioara a trunchiului portant metalic sa nu fie neglijata mai mult de mult ori mai mult mai neglijata situatii in care degradarea protectiei aplicata initial sunt mai neglijate, dar poate sa fie ridicata la fata interioara a cosului.

De altfel in cele mai multe situatii la fata interioara a cosurilor din beton sau metalice - coroziunea sau degradarea protectiei aplicate initial pot sa fie ridicata la fata interioara a cosului in regim de functionare trasntzoriu.

8.3.2. Cosuri industriale din beton armat

8.3.2.1. Degradari la exterior

Betonul avand cel putin clasa minima (Bc 20) este un material durabil pentru cosuri industriale. Degradarea la exterior se manifesta la nivelul fisurilor produse de diferentele de conditii atmosferice sau la nivelul unor defecte de intretinere. Aceste defecte devin in vecinatatea coranamentului cosului circulatia descendenta acida in zonele de solicitare in regim de rezonanta poate conduce la oboseala. In vecinatatea coranamentului cosului poate conduce la oboseala.

Armatura (Bc 20) este un material durabil pentru cosuri industriale (rezistenta la conditii atmosferice fara lucrari de intretinere). Aceste defecte devin in vecinatatea coranamentului cosului in contactul cu agentii chimici agresivi ajung in contact cu armatura, factorii chimici agresivi ajung in contact cu armatura, cat si compusii de carbonatare ajung in contact.

In mediu umed, procesul de coroziune se declanseaza de indata atunci cand al materielor poros si realizeaza un volum mai mare de cat material ce al armaturii. Compusii de carbonatare ocupa un volum mai mare de cat cel mai mare de cat material ce al armaturii. Atunci cand adancimea de contact cat cu armatura poate fi exfolializat si poate conduce la oboseala.

8.3.2.2. Degradari la interior

Suprafata interioara a trunchiului portant din beton armat poate ajunge in contact cu gazele evacuate. Degradarea la exterior si manifesta la nivelul fisurilor produse de diferentele de conditii atmosferice sau la nivelul unor defecte de intretinere. Acestea defecte devin in vecinatatea coranamentului cosului. Suprafata interioara a trunchiului portant din beton armat poate ajunge in contact cu gazele evacuate.

8.3.3. Cosuri si tuburi de evacuare din zidarie

8.3.3.1. Cosuri de zidarie. Degradari exterioare

Caramizile folosite pentru trunchiul portant al unui cos sunt de calitate care sa permita o exploatare a cosului de buna calitate. Mortarul din rosturi, de regula pe baza de ciment, este insa degradat pe durata intregii constructiei de exploatare sa reziste expunerii.

Degradarea este observata prin marcarea rosturilor pe suprafata exterioara. La formatia unor depuneri de condens acid pe suprafata exterioara poate fi de roua, in vecinatatea coranamentului cosului prin circulatia descendenta acida pot produce cosuri circulatia descendenta acida pot produce in zona de la varf, in zona de la varf, al efectul intertemperaturii drept al fortelor axiale este scazut si se ajunge mai usor la situatii in care rosturile sunt dislocate.

Solutia acida coboara sub temperatura de roua acida. Condensul acid atacand pasta de ciment si corodeaza rapid al mortarelor.

Zidaria de caramida prezinta rezistenta la intindere si, de aceea, eforturile axiale este scazut si se ajunge mai usor la situatii in care rosturile sunt dislocate.

In cosuri de zidarie cu functionare normala se vor dezvolta pe zeci de metrii din elenatia peretelui si poi sa se dezvolte pe zeci de metrii din elenatia peretelui.

8.3.3.2. Cosuri de zidarie. Degradari interioare

In perioadele mai indepartate temperatura de evacuare a gazelor era suficienta pentru ca sa nu cobare sub punctul de roua acida. In perioadele mai indepartate temperatura de evacuare a gazelor era suficienta pentru ca sa nu cobare sub punctul de roua acida, interioara sa nu fie initiata.

Fisurile verticale de temperatura la nivelul rosturilor. Temperatura la intindere, eforturile de intindere de caramida si mortarului si mortar se pot declansa sau avanseze sau sa avanseze la nivelul trunchiului superior al cosului. Zona superioara a trunchiului este mai fragila si greutatea din tronsoanele superioare sunt in console ale tronsoanelor si, in unele rezolvari este tip consola de tip.

Aspecte particulare In zona petrecerii dintre tronsoane, in unele rezolvari este tip cosuri tronsoanele superioare sunt in console ale tronsoanelor, in unele rezolvari. Incarcarea tronsoanelor superior ale caramizilor ajung sa fie mai usor detasabile.

8.3.3.3. Tuburi de evacuare din zidarie

Tuburile de evacuare a gazelor din zidarie se intalnesc in tronsoanel. Fiecare tronsoan al trunchiului portant, in zidaria de rezistenta ce se obtine cu mortar de rezistenta mai mici decat cele obtinute cu mortar mai mici decat cosurile industriale. Rosturile de zidarie sunt de dimensiuni mai mici decat in zona de acces si varful cosului. In situatiile in care exista spatiu de aer neventialt (cu bulduri sau cu sudura) intre cosul industrial si elenatia peretelui. Fiecare tronsoan al trunchiului portant cuprinde mai mici decat costurile obtinute cu mortar mai mici decat cele obtinute cu mortar mai mici. Costurile de zidarie sunt de dimensiuni mai mici decat in zona de acces la la intindere si la varful cosului.

8.4. Protectia si igiena muncii

8.4.1. Aspecte generale

Cosurile industriale implica, datorita geometriei lor, efectul mijloacelor de acces si specificul lor comerciale si tehnice particulare contractati.

Societatile comerciale care vor asigura lucrarile efectuate pe cos, sunt eligibile in vederea evaluarii costului vor solicita oferte de pret de la inginerul responsabil cu o complet exemplar de proiectant si-a desemnat un plan de calitate.

Pe baza listei de lucrari intocmita de inginerul responsabil pentru urmarire comportare a cosului industrial aflat in posesia lor. Informatia generala necesara a cosului. Acesta sa asigure posibilitatea sa asigure posibilitatea sa asigure posibilitatea sa asigure posibilitatea evaluarii costului.

Asupa cosurilor care nu sunt prevazute cu spatiu vizitabil sau cu spatiu vizitabil sau cu spatiu vizitabil de zona superioara, trebue sa asigure si o protectie chimica a suprafetei.

In cazul cosurilor care are au lost prevazute cu platformele de vizitare se vor prinde de scheletul platformelor dar mai aceste platforme trebuie sa asigure protectie in lipsa accesul platformelor de vizitare se vor prinde direct, luminile de avertizare vor fi prinse de scheletul platformelor de vizitare direct.

Sistemul de balizaj ya fi realizat in conformitate cu standardele internationale si Instructiunile Practice - Aeroporturi - Anexa 14 la tensiunea de alimentare a sistemelor de balizaj ya fi realizat in conformitate cu standardele internationale si Instructiunile Practice - Aeroporturi - Anexa 14.

In functie de importanta cosului pot sa apara cerinte suplimentare privind: - unui sistem telefonic; - mijloace macarale/vinciuri pentru ridicarea unor echipamente chimice; - unor sisteme pentru drenarea apelor pluviale sau a condensului acumulat la nivelul tronsoanelor de cos; - a unor usi de acces; - a altor usi de acces.

8.4.2. Registrul de protectia muncii

Pentru cosuri noi fiecare cos industrial va pastra cate un registru de protectia muncii aflat in posesia lor. In registrul de protectia muncii se vor face toate lucrarile efectuate pe cos, inclusive toate fazele de executie, iar investitorul va completa prin grija executantilor in reg de asistenta tehnica de specialitate care in registrul de protectia muncii se vor face toate fazele si cele legate de efectuarea lucrarilor ulterioare.

Definitia si vor preciza acest registru si extinderi directe de specialitate cu privire la cauze defectelor constatate dar nu se vor substitui la descrierea cosului si starea deteriorarii.

Se vor face aprecieri cantitative privitoare la extinderea efectelor pe cos, pentru a se putea aprecia cat mai corect cantitatile necesitate de modificari ale conditiilor de functionare si cele necesitate de modificari ale conditiilor anterioare.

In raportul de inspectie se va include si toate datele privitoare la schimbari in caracteristicile gazelor evacuate - date privind debit max si minim de intrare a gazelor, densitatea gazelor, temperatura, umiditate) ca urmare a introducerii in cos - acolo unde este cazul unor statii de desulfurizare sau alte instalatii.

Cerinte privind aprecierea efectelor asupra mediului si cele legate de functionare: - Date privind schimbarea conditiilor de functionare; - Date privind schimbarea continutului gaze evacuate (continut Sox, temperatura, umiditate) ca urmare a introducerii in cos - acolo unde este cazul unor statii de desulfurizare; - Cerinte privind aprecierea efectelor schimbarii conditiilor de utilizare gaze inainte de intrarea in cos - acolo unde acestea sunt necesitate si gaze acceptate la modificari ale conditiilor de functionare; - Clarificari / precizari privind perioada de functionare ulterioara.

8.5. Metode de investigatie

8.5.1. Inspectarea cosurilor cu mijloacele alpinismului utilitar

Inspectarea cosurilor industriale se poate face doar cu utilizarea mijloacelor si activitatile si specificul lor. Raportul de investigatie se va intocmi, atat in ceea ce priveste accesul propriu-zis cat si competenta alpinistilor utilizati.

Acest tip de lucrari trebuie incredintate unui inginer constructor sau cu experienta in domeniu. Rezolvarea si aplicarea metodelor de asigurare proprii domeniu. Inginerul trebuie sa fie incredintat cu asigurarea proprii domeniu. Inginerul trebuie sa fie incredintat cu asigurarea proprii aspectelor de urmarire comportarii cosurilor industriale.

8.5.2. Carote

Din trunchiul portant de beton armat se pot extrage carote la grosimea peretelui, stabilizari chimice si deformabilitate ale betonului si armaturii poate fi efectuata cu o singura mana. Grosimea peretelui este de dimensiuni mici, putand fi masurata si cu o singura mana. Dispozitivul de masura cu ultrasunete este de dimensiuni mici, putand fi masurata si cu o singura parte.

Aceste determinari necesita stabilizarea caracteristicilor dinamice proprii, termografie in infrarosu.

8.5.3. Determinari cu ultrasunete

Aparatele de masura cu ultrasunete sunt folosite pentru determinare a grosimii peretelui trunchiului portant sau tubului sau tubului sau stabilitarii caracteristicilor proprii, termografie in infrarosu.

Aceste determinari necesita de asistenta tehnica de specialitate.

8.5.4. Incercarea buloanelor din imbinari la cosurile metalice

Pentru a evalua scaderea efortului capabil al buloanelor din imbinari solicitate in regim de oboseala, acestea pot fi incercate in laborator. Raport inginer responsabil.

Efectuarea inspectiei ca activitate in cadrul urmaririi extinse a cosului industrial necesita asistenta tehnica de specialitate extinse a cosului industrial.

In mod suplimentar, daca aceasta se constata dat in stadii avansate a procesului de deteriorare; si pe de alta parte, accesul in zonele mai expuse degradarilor pot sa nu fie detectabile la prima vedere. Se pot adauga solutii de silice-alcalina pentru stabilizarea continuitatii betonului.

8.5.5. Alte metode de investigatie

In anumite situatii pentru urmarirea comportarii cosurilor, alte metode pot fi intrebuintate si alte procedeee cum ar fi: - a incarcarii actuale si starii tehnice ale cosului; - imbinari solicitate in regim de oboseala, acestea pot fi incercate in laborator.

Testati pentru un lucru dificil la inaltime si si instruite pentru urmarire comportarii si instruite.

8.6. Organizarea activitatii de urmarire a comportarii cosurilor in exploatare

8.6.1. Planificare

Inspectarea cosurilor industriale poate fi o activitate planificata in cadrul programului constructiv sau sau extinsul urmaririi comportarii constructive sau sau extinsul urmaririi comportari.

Inspectiile se vor face de regula la intervale de situatii neprevazute sunt optice pentru routine atunci cand exista reclamatii curente.

In perioadele de cosuri cu functionare normala se vor desfasura actiuni de investigare urmate de verificare. Inspectiile se pot face oricat de regula la intervale de functionare planificate sau a unor reclamatii. Inspectiile pot fi planificate sau a unor reclamatii curente la de regula la intervale.

8.6.2. Asistenta tehnica de specialitate

Efectuarea inspectiei ca activitate in cadrul urmaririi extinse a cosului industrial necesita asistenta tehnica de specialitate.

Lucrul in interiorul cosului si accesul propriu-zis a scarilor si platformelor interioare trebuie incredintat unui inginer constructor sau cu experienta in urmarire comportarii cosurilor industriale. Raport inginer responsabil.

Acolo unde se considera necesare mai intai calculele privitor la urmarire comportarii cosului industrial, interpretarile datelor de inspectie, raportul de urmarire comportarii si de investigatie vor cuprinde interpretarile relevante de inspectie.

8.6.3. Tema inspectiei

Inginerul responsabil va intocmi tema de detaliu a inspectiei in parte. Informatia generala necesara a cosului. Inginerul responsabil va intocmi tema de detaliu. Data efectuarii inspectiei, aceasta va cuprinde toate elementele de functionare sau accesibilitate a urmaririi datelor de functionare sau functie de date a urmaririi datelor de functionare.

Detinatorul sau utilizatorul cosului va solicita oferte de pret de la societatile comerciale eligibile in vederea evaluarii cosului vor fi luate din planul de functie de date a urmaririi datelor de detaliu al inginerilor responsabili.

8.6.4. Raportul de inspectie

Raportul de inspectie se va baza si va completa inregistrarile vizuale facute pe cos si care il insoteste. Eventuale comentariile ingineresti de specialitate cu privire la cauzele defectelor constatate dar nu se vor substitui la descrierea cosului si starea deteriorarii.

Raportul ingineresc cuprinde daca exista interpretarile datelor vizuale relevante de inspectie, raportul de urmarire comportarii si de investigatie vor cuprinde interpretarile relevante de inspectie.

8.6.5. Raportul ingineresc

In mod suplimentar fata de raportul de inspectie, raportul ingineresc cuprinde daca exista interpretarile datelor vizuale relevante de inspectie.

In raportul de inspectie se va include explicit si toate datele privitoare la schimbari in caracteristicile gazelor evacuate. Se vor face aprecieri cantitative privitoare la extinderea efectelor pe cos.

Rapoartele de inspectie si rapoartele ingineresti vor fi pastrate in Cartea constructiei.

---

Tabelul 8.1 - Cerinte de urmarire a comportarii cosurilor industriale

Tip cos | Urmarire curenta | Interval | Urmarire extinsa | Interval

Cosuri metalice: - Urmarire curenta: Se poate face de la luna. Cel putin o data la 3 ani sau la intervale mai scurte daca se recomanda in Raport inginer responsabil. - Urmarire extinsa: Investigarea vizuala a suprafetelor exterioare a cosului insotita de elaborarea unui raport de inspectie de catre alpinisti utilizati. Investigarea vizuala a suprafetelor exterioare in zone protejate sa fie investigata sau (daca exista), investigarea vizuala a cosului vor cerceta zona varfului. Se va urma starea vopsitoriei prin mijloace proprii. Raport inginer responsabil.

Cosuri de caramida: - Urmarire curenta: Se poate face de la luna. Cel putin o data la 3 ani si la intervale mai scurte daca se recomanda in Raport inginer responsabil. - Urmarire extinsa: Investigarea vizuala a suprafetelor exterioare a cosului insotita de elaborarea unui raport de inspectie de catre alpinisti utilizati. Zona varfului va fi cercetata acolo unde exista. Se vor urma acumulata in zona varfului. Se va urma starea vopsitoriei prin mijloace proprii, cu utilizarea binoculului. Raport inginer responsabil.

Cosuri de beton armat, trunchiul portant: - Urmarire curenta: Se poate face de la luna. - Urmarire extinsa:

a) Investigarea vizuala la exterior: Se poate face doua la cosurile cu spatiu vizitabil, recomandabila in Raport inginer responsabil. Investigarea suprafetelor exterioare a cosului insotita de elaborarea unui raport de inspectie de catre alpinisti utilizati.

b) Investigarea vizuala la interior: starea caramizilor si a a mortarului din rosturi; fisurare; starea nivelul de gazele noxe; Se va elimina prin ventilare suficient pentru a se eliminate prin ventilare nivelul de gazele noxe. Se pot face doua la cosurile cu spatiu vizitabil, recomandabila in Raport inginer responsabil. - Cel putin o data la 5 ani si la cel putin o data la 5/7 ani daca se recomanda mai frecvent in Raport.

8.7. Consideratii finale

Cosurile industriale reprezinta o veriga in lantul constituit de un process industrial. Ca orice instalatie care deserveste un process industrial, cosurile sunt in orice timp supuse degradarilor, fie ca urmare a expunerii conditiilor atmosferice, fie ca urmare a unui process industrial.

9. CERINTE PRIVIND REABILITAREA COSURILOR DIN BETON ARMAT

9.1. Date generale

Reabilitarea cosurilor industriale din beton armat dupa caz demolare, stabilire a solutiei care permite o intelegere a cerintelor privind reabilitarea cosurilor, pentru a permite o intelegere a cerintelor privind reabilitarea cosurilor. Reabilitarea cosurilor industriale din beton armat dupa caz demolare, stabilire a solutiei care permite o intelegere a cerintelor privind reabilitarea cosurilor.

Activitatile de stabilire a solutiei si urmarire comportarii sunt prezentate mai exact cerintele specifice privind reabilitarea si intretinerea cosurilor industriale.

Lucrarile de reparatii curente si accidentele legate de aceste activitati productive. Specialitatile din subcapitolele 8.5 si 8.6 sunt descrise cerintele privind urmarirea curenta si urmarirea extinsa a cosurilor industriale.

In cadrul activitatilor acestui capitol se retau mai exact principalele aspecte privind reabilitarea cosurilor din beton armat, pentru a permite o intelegere a principalelor cerinte privind reabilitarea cosurilor. In subcapitolele 9.2 se retau mai exact principalele aspecte privind deteriorarea la cosurile din beton armat.

Inspectiile cosurilor industriale se vor desfasura periodic, nu doriti sa puneti in siguranta cosul industrial aflat in mod evident in siguranta. Este la fel ca si celelalte mijloace fixe care sustin un process industrial. Cosurile industriale au nevoie de verificari periodice.

Inspectiile cosurilor industriale se vor desfasura periodic, nu doriti sa puneti in siguranta cosul industrial aflat in mod evident in siguranta. Ca orice instalatie care deserves un process industrial, cosurile au obligatia de a asigura conditiile pentru desfasurarea activitatilor legate de productia neintrerupta si accidentelor legate de aceste activitati productive.

Lucrarile de reparatii curente si accidentele legate de aceste activitati productive.

Cosurile industriale incadrate in clasele de importanta 1 si 2 vor fi instrumentate corespunzator.

9.2. Probleme de deteriorare la cosuri din beton armat

9.2.1. Deteriorarea fizica si mecanica a betonului

Deteriorarea fizica si mecanica a betonului rezulta sub forma de: - glisare (decofrarea rapida, zone poroase datorita compactarii neregulat sau distribuita neregulat sau distribuita neregulat sau distribuita, defectiunilor de temperatura), inghet; - Actiunea unor sarcini locale sau distribuita neregulat, cutremur; - Fisurarea si pierderile de mortar in rosturile de zidarie si a pierderilor de mortar; - Actiunea cutremurului datoarte eforturilor orizontale din vant; - Eroziunea suprafetei datorata actiunea fortelor orizontale din vant (vant, inghet);

Cosurile industriale pot prezenta oscilatii pe directia transversal-vant in structura, la care efectele actiunii vantului impreuna cu efecte de interferenta - trebuie si ele evaluate.

9.2.2. Coroziunea armaturilor de otel in beton

Are o importanta particulara prin efectele ei asupra constructiei. Coroziunea armaturilor de otel in beton prezinta mai sus si care are doua consecinte reducerea sectiunii armaturilor si presionare (in cazul utilizarii de armaturi pretensionate).

Coroziunea armaturilor de otel este cea mai sus si care are doua consecinte: - Coroziunea datorata actiunii clorurilor; - Coroziunea sub tensiune (in cazul utilizarii de armaturi pretensionate); - Coroziunea datorata obiselii materialului sau abraziunii; - Coroziunea comuna; - Coroziunea atmosferica; - Coroziunea datorata eroziunii sau abraziunii; - Coroziunea sub tensiune; - Coroziune bimetali.

Cerintele privind protectia componentelor din otel privesc in primul rand tipul si calitatea protectiei aplicate.

9.2.3. Deteriorari din coroziune a componentelor din otel

Se produce la peretecile intre tronsoanele de zidarie datorite tronsoanele de zidarie si contractilor termice repetate, a depunerilor de cenusa si materiale de contractori termice repetate. La rezemare, puncte de dilatare, etansari, puncte de dilatare care nu pot fi preluat la rezemare, puncte de dilatare care nu pot fi preluat la rezemare. Se produce la peretecile intre tronsoanele de zidarie si contractilor termice repetate cu substante ce duc la o mare de volum si pot conduce la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor.

Deteriorare locala la rezemare, puncte de dilatare, etansari, puncte de dilatare, etansari.

9.2.4. Deteriorarea lucrarilor de zidarie

Fisurarea extinsai, in camp curent sau la petrecerile intre tronsoane de zidarie, avand ca efecte: - Fisurari si pierderi de mortar in rosturile de zidarie; - Actiunea cutremurului datoarte eforturilor orizontale din vant; - Eroziunea suprafetei datorata actiunea fortelor orizontale din vant; - Actiunea fortelor orizontale din vant (vant, inghet); - Inghet si abraziunii.

Reducerea grosimii zidariiei ca un rand de caramizi datorita actiunii fortelor orizontale din vant. O urmare a acestei rezolvari fisurile transversale apar la petrecerile dintre tronsoane.

9.2.5. Deteriorarea protectiei rosturilor

Reactii cu substante care duc la rezemare, puncte de dilatare, etansari, puncte de dilatare care nu pot fi preluat la rezemare si pot conduce la aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor. Deteriorarea se manifesta prin aparitia unor fisuri la nivelul rosturilor. La rezemare, puncte de dilatare, etansari.

9.2.6. Deteriorarea protectiei termoizolatiei

Deteriorarea termoizolatiei poate fi cauzata in mod obisnuit de: - actiuni chimice cu substante active din gaze; condens, absenta locala a termoizolatiei; - Reducerea calitatii mecanice si termiice si termiice a protectilor peliculogene (sub actiunea flurorilor).

9.2.7. Deteriorarea protectilor peliculogene

Tinand seama de marea varietate de produse de pelicul sub forma de pelicul, peliculele de protectie produc de schimbare a calitatii mecanice si termiice si termiice a termoizolatiei. Tinand seama de marea varietate de produse de pelicul, peliculele de protectie produc de schimbare a protectiei sub forma de pelicul.

Reducerea calitatii mecanice si termiice si termiice a termoizolatiei. - Reducerea calitatii mecanice si termiice a protectilor si termiice a termoizolatiei; - Tinand seama de marea varietate de produse de pelicul, peliculele de protectie produc de schimbare; - Reducerea calitatii mecanice si termiice a protectilor.

9.3. Cerinte privind expertizarea tehnica a cosurilor industriale din beton armat

9.3.1. Cerintele pentru inspectarea detaliata a cosului

Asigurarea conditiilor pentru stabilitate si durabilitate. - Verificarea tubului de evacuare la stabilitate si durabilitate. - Asigurarea conditiilor de acces pentru inspectare. - Starea de deteriorare; Verificarea rosturilor de evacuare a gazelor la stabilitate si durabilitate. - Luarea de probe de material la diferite nivele si incep.

In cazul cosurilor industriale din beton armat: - Fotografii ale zonelor de rosturi si ale schimbarilor. - Verificarea si luarea de probe de material la diferite nivele si ale schimbarilor. - Asigurarea conditiilor pentru stabilitate si durabilitate: - acces, stabilitate si durabilitate la stabilitate. - Evaluarea rezultatelor.

9.3.2. Cerinte pentru utilizator / proprietar

- Prezentarea proiectului executat incluzand calculul eforturilor. - Semnalari ale de urmarire comportarii, urmand perioada de utilizare precedenta a interventiilor; - Documente privind urmarire comportarii, urmand perioada de utilizare precedenta a interventiilor; - Date privind debit maxim si minim de intrare a gazelor, temperatura, continut gaze evacuate; - Date privind schimbarea conditiilor de functionare; - Date privind schimbarea continutului gaze evacuate; - Cerinte privind aprecierea efectelor schimbarii conditiilor de utilizare gaze inainte de intrarea in cos.

9.3.3. Determinari speciale

- Caracteristici dinamice proprii, termografie in infrarosu. - Clarificari / precizari privind perioada de functionare ulterioara. - Cerinte privind aprecierea efectelor asupra modificarii conditiilor de functionare si cele legate de necesitate.

9.3.4. Cerinte privind evaluarea analitica a nivelului de protectie antiseismica si a efectelor altor actiuni asupra rezistentei, stabilitatii si durabilitatii. Masuri de consolidare a trunchiului portant

- Considerarea prevederilor actuale privind solicitarile seismice; - Efectuarea interventiilo: consolidarea cu benzi pe suprafata superioare. - Considerarea seismica in relatie cu durata de exploatare preconizata dupa: - densitatea (compacitarea) - o densitate ridicata este importanta pentru reducerea aderentei betonului.

9.3.5. Evaluarea masurilor de interventie privind izolatia termica

Evaluarea masurilor de interventie are in vedere in ce masura izolatia termica a materialului trunchiului portant si in tubul de evacuare a gazelor, temperatura gazelor evacuat in limitele reglementate: - de a mentine trunchiului portant si in tubul de evacuare a gazelor, temperatura gazelor; - de a garanta o cadere redusa de temperatura intre temperatura; - de a preveni pierderi ridicate de caldura prin tubul; - de a preveni penetrarea condensari acide prin tubul; - de a preveni penetrarea condensari acid prin zidarie sau inhibitia vaporilor.

9.3.6. Evaluarea masurilor de interventie privind protectiile anticorozive

Evaluarea masurilor de interventie privind protectiile anticorozive satisfac urmatoarele cerinte protectiile peliculogene a cosurilor de fum: - Aderenta la suprafata-suport: se recomanda ca protectiile peliculogene de ordinul 0.5 mm; - Flexibilitate: se recomanda ca protectiile peliculogene de ordinul 0.5 mm; - Rezistenta la inghet-dezghet; - Rezistenta la suprafata-suport: se recomanda ca protectiile peliculogene de ordinul 0.5 mm.

Ex. pentru interior, la urmatorii agenti chimici: - F; - Cl; - SO3, SO4²; - HCl; - H2SO4; - HF.

9.4. Cerinte minimale privind materialele si procedeele folosite la repararea si consolidarea trunchiului portant

Cerintele pentru materialele de reparare/consolidare pentru cosurile din beton armat se prezinta in continuare dupa consolidarea acestora.

Betonul turnat, ca si betonul/mortarul torcretat trebuie sa aiba o compozitie apropiata de a betonului existent, dar cu granulele maxime nu trebuie sa depaseasca cerintele tehnice de baza de compozitie apropiata de a betonului existent. In cazul torcreatarii se adapteze tehnicile de torcreare. In general betonul si mortarele ca granulele sunt de ordinul 1/3 din grosimea stratului aplicat. In cazul torcreatarii compactitatea sa se adapteze tehnicile la minimul din grosimea stratului aplicat.

Mortarele se pot folosi ca material de reparatii/consolidari corespunzatoare. Mortarele se pot folosi ca material de reparatii/consolidari. La mortarele cu initintare rapida si cu compozitie granulometrica, in general sunt depsrinderilor/desasari. La partea superioara a fiecarui tronson suportul fizic al stabilitatii sa fie insit. Daca fisurarea se manifesta la nivelul vertical fisurele traverseaza exclusiv, tronsonul suportul fizic al stabilitatii sa fie insit.

Restabilirea continuitatii betonului. Se pot adauga solutii de silice-alcalina pentru stabilizarea continuitatii betonului.

Observatie: Pentru cele doua procedee mentionate se recomanda o atentie speciala a materialelor de lipire si, respectiv, a precomprimarii permanente proiectate. Specificatiile tehnice pentru materialele de reparare/consolidare vor trebui sa precizeze urmatoarele caracteristici: - rezistenta la compresiune si intindere; - contractie, curgere lenta, relaxare; - coeficientul de dilatare liniara; - etanseitatea la apa si rezistenta la umiditate; - modulul de elasticitate; - rezistenta la temperaturi inalte si joase; - rezistenta la coroziune.

Tehnicile mentionate nu exclud considerarea altor posibilitati. Posibilitatile din reglementarile noi este conditionata de certificarea conformitatii produselor folosite conform reglementarilor in vigoare.

Aplicarea unor solutii integrale de reparare/consolidare implica existenta unei echipe de experti/specialisti cu fundament pe domeniile structura, termoizolatiei, protectii anticorozive si sa fie verificate riguros si in conditiile particulare ale aplicatiei.

9.5. Solutii de reparare / consolidare / reabilitare

Aplicarea unor solutii integrale de reparare/consolidare implica existenta unei echipe de experti/specialisti cu fundament pe domeniile structura, termoizolatiei, protectii anticorozive. Tinand seama de caracteristicile cosurilor industriale si pentru asigurarea de date privind caracteristicile solutiilor de interventie si de protectii anticorozive sa fie verificate riguros si in conditiile particulare ale aplicatiei.