Normativ NP 064/2002

GHID privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice

1.1.1. Prezentul ghid stabileste reguli si procedee ce trebuie avute in vedere la proiectarea, executia si exploatarea sistemelor hidroizolante din materiale bituminoase si polimerice in foi, specifice elementelor de constructie, in vederea obtinerii performantelor derivate din Legea nr. 10/1995.

1.2. Domeniu si conditii de aplicare

1.2.1. Ghidul se adreseaza tuturor factorilor ce participa la realizarea de constructii, in calitate de proiectanti, executanti, producatori de materiale, utilizatori si beneficiari, care prin activitatea ce o desfasoara, asigura, pe domeniul respectiv, cerintele legislative in vigoare.

1.2.2. Ghidul este destinat conceperii, executarii si exploatarii lucrarilor de protectii hidrofuge a elementelor de constructii din intreaga gama de investitii ale domeniului respectiv.

1.2.3. Solutiile tehnice adecvate pastrarii calitatii constructiilor, a sanatatii si confortului uman se stabilesc functie de conditiile de mediu si a celor din exploatare.

1.3. Referinte principale

Reglementarile tehnice utilizate la redactarea prezentului ghid sunt prezentate in anexa 1.

1.4. Terminologie si elemente definitorii

1.4.1. Terminologie conform STAS 2355/1-1985 (Constructii Civile, Industriale si Agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie).

1.4.2. Terminologia de specialitate, utilizata in cuprinsul prezentului ghid este prezentata in tabelul 1:

Tabelul 1

Nr. crt. | Termen | Definitie

1. Etanseitate Termen generic ce defineste impermeabilitatea constructiilor (parti si elemente de constructii) impotriva apei si/sau a umiditatii mediului, care cuprinde si domeniul hidroizolatiilor la cladiri (ce fac obiectul prezentului ghid).

1.4.3.1. Sistemul IPT - sistem de apreciere calitativa pe criterii si niveluri de performanta a structurilor hidroizolante (detaliat in cap.4 - NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI - Indicativ NP-040/2000) ce cuprinde: - I - impermeabilitatea la apa; - P - rezistenta la perforare (Ps - perforare statica si Pd - perforare dinamica); - T - comportamentul la temperaturi ridicate.

1.4.3.2. Criterii si niveluri de performanta a materialelor hidroizolante (detaliat in cap. 5 - NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI - Indicativ NP-040/2000) ce cuprinde urmatorii parametri definitorii, principali: - R - forta de rupere la tractiune; - A - alungirea la rupere la tractiune; - F - flexibilitatea la temperaturi scazute.

1.4.3.3. Suport - termen generic ce defineste natura suprafetei pe care se aplica hidroizolatia:

a) suport rigid - beton monolit sau prefabricat, sapa (slab armata) din mortar de ciment; constituie suport cu deformatii neglijabile ce comporta orice tip de materiale hidroizolante;

b) suport elastic - suport deformabil (astereala din lemn sau din placi celulozice aglomerate) cu sageata maxim admisibila de 1/150, comporta hidroizolatii in foi (membrane);

c) suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 N/cmp pentru o deformatie maxima de 10 % (exemplu: placi din polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan, etc.);

d) suport semielastic - placi termoizolante fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic sau semirigid ce pot fi supuse unui efort de 0,2 N/cmp, cu o deformatie maxima de 5 % la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi vata minerala de minim 140 kg/mc), comporta hidroizolatii in foi.

1.4.3.4. Structura hidroizolanta - termen ce defineste un sistem monostrat, bistrat sau multistrat de materiale hidroizolante:

a) structurile hidroizolante pot fi constituite din foi hidroizolante (bituminoase sau din materiale polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice);

b) structurile hidroizolante in foi se aplica pe suport in urmatoarele variante: - lipite continuu, in urmatoarele moduri: - lipire cu adezivi specifici la rece (bituminosi si/sau polimerici); - sudura cu flacara sau cu aer cald; - autoaderenta (cu film de protectie ce se indeparteaza). - lipite discontinuu, in urmatoarele moduri: - cu adezivi specifici la rece, in puncte sau benzi; - prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevazuta foaia hidroizolanta (foi bituminoase); - in puncte sau benzi autoadezive; - cu adezivi specifici la rece, prin interpunerea unei folii sau foi perforate. - simplu pozate, cu fixare mecanica; - lipite continuu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara.

NOTA: - Foile hidroizolante ce compun structurile hidroizolante se lipesc continuu intre ele cu adezivi specifici la rece, prin sudura sau autoaderenta; - Structurile hidroizolante autoprotejate se vor aplica in aderenta totala fata de suport la altitudini mai mari de 900 m.

1.4.3.5. Structurile hidroizolante in foi se protejeaza fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri:

a) Protejate din fabricatie (autoprotejate) cu: - materiale minerale (granule, paiete); - folii metalice subtiri din aluminiu, cupru, inox (prin dublare); - in masa prin natura compoundului cu care este realizat materialul hidroizolant.

b) Protejate pe santier cu: - pelicule de protectie (reflectante); - pietris sau dale; - elemente prefabricate sau turnate.

1. Sageata limitata sub sarcina | Presiunea transmisa de constructie asupra hidroizolatiei | 0,01 - 0,5 N/mm2

1. Evitarea degradarilor produse de deplasarile suportului | alungirea la rupere la tractiune, corespunzatoare configuratiei suportului si pantei | minim A1 si A4

1. de tip APP (bitum aditivat cu polipropilena atactica);

1. categoria de importanta a cladirii (conf. HG 766/1997): - sa se incadreze in clasa de importanta C, D sau E.

1. se scoate prin dezlipire, spre una din marginile exterioare ale sulului, o portiune din folia de protectie, dupa care prin derulare si presare cu piciorul se deplaseaza sulul concomitent cu tragerea in continuare inspre afara, a materialului de protectie, lasand astfel libera zona de autoaderenta cu ajutorul careia se realizeaza lipirea necesara;

1. dupa derularea sulurilor, pe zona de suprapunere a foilor sau in unele cazuri si pe portiuni de camp curent, se fixeaza foaia hidroizolanta de suport, cu piese de montaj specifice acestui gen de ancoraj;

1. Legea nr. 90/1996 - Legea protectiei muncii;

1. O.G. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr. 212/1997;

1. Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.

2. Hidroizolatie Structura etansa, continua, de protectie a elementelor sau partilor de constructie impotriva infiltratiilor apei si a umiditatii naturale a mediului.

2. PREZENTAREA DETALIATA A OBIECTULUI REGLEMENTARII

2.1. Destinatie si conditii de alcatuire

Ca parte a lucrarilor de constructii, sistemele hidroizolante aplicate pe diversele parti ale unei cladiri realizeaza, prin componenta si structura lor, protectia necesara a acestora, la factorii de mediu subterani sau atmosferici.

2.1.1. Luand in considerare acest aspect, definim urmatoarele tipuri de hidroizolatii:

a) hidroizolatii pe elementele de infrastructura;

b) hidroizolatii aferente suprastructurii.

2.1.2. Conditiile de alcatuire si realizare a acestora se refera la: - specificatii de mediu; - suport si organizare front de lucru; - reguli si prescriptii ale producatorului de material asupra modului de utilizare si executie, in concordanta directa cu normativele specifice in vigoare; - asigurarea calitatii; - masuri de protectie a muncii si PSI.

2.2. Hidroizolatii pe elementele de infrastructura

2.2.1. Aceste structuri hidroizolante se refera la elementele sau partile de cladire aflate sub cota +/-0,00 respectiv: - fundatii, socluri de fundatii; - pardoseli; - subsoluri. pentru care se asigura protectia impotriva factorilor de mediu, umiditatea pamantului si sau a apelor cu sau fara presiune hidrostatica.

2.2.2. Proiectarea si executia sistemelor de protectie hidrofuga se va face in conditii de calitate si eficienta maxima, in situatia in care se va tine cont si vor fi respectate urmatoarele precizari:

a) tipul de prezenta a apei si compozitia acesteia in solul de amplasament;

b) forma in plan si in sectiune a partilor de constructie ce devin elemente - suport, distante si conditii de accesibilitate necesare;

c) cunoasterea si respectarea prescriptiilor producatorilor de materiale hidroizolante in legatura directa cu elemente de presiune, temperatura, eforturi tangentiale, categorii de rezistenta la fisurare a contructiei, fenomen de capilaritate si umiditate naturala, modalitati de rezolvare a strapungerilor si rosturilor de dilatare - tasare;

d) respectarea conditiilor minime de performanta in sistemul I.P.T.;

e) prevederea si asigurarea modalitatilor ce confera protectie si siguranta pe parcursul lucrarilor de executie - NTSM si PSI.

2.2.3. Hidroizolarea se realizeaza cu materiale hidroizolante in foi, bituminoase sau polimerice.

2.2.4. Hidroizolatii la fundatii, socluri, pardoseli

Sunt protectii hidrofuge realizate pe talpa fundatiilor de sub peretii cladirilor, la exteriorul soclurilor acestora, sau sub pardoseli contra apelor provenite din infiltratii, umiditatea solului, stropiri si a fenomenului de capilaritate.

In cazuri speciale, hidroizolatia de la fundatii se va racorda cu hidroizolatia verticala a soclului, iar in cazul pardoselilor asezate pe pamant, cu hidroizolatia acestora sau cu stratul de rupere a capilaritatii.

2.2.5. Hidroizolatii la subsoluri

Protectia hidrofuga a subsolurilor se realizeaza in urmatoarele cazuri: - impotriva apelor fara presiune unde panza freatica cu nivel constant sau maxim, este considerata la cel putin 1,0 m sub betonul de egalizare, iar terenul de fundare este permeabil; - impotriva apelor cu presiune unde pungile de acumulare sau panza freatica exercita presiune asupra elementelor de constructie aflate sub nivelul terenului.

Structurile hidroizolante sunt concepute in mod curent in doua sisteme:

a) cuva exterioara;

b) cuva interioara (cuva in cuva).

2.3. Hidroizolatii pe elementele de suprastructura

2.3.1. Partile de cladire, aflate deasupra cotei de referinta +/-0,00, pentru care sunt necesare lucrari de izolare hidrofuga, in vederea protectiei acestora la actiunea factorilor atmosferici, sunt: - acoperisurile de tip terasa sau in panta; - aria balcoanelor si logiilor; - incaperile umede.

2.3.2. Alcatuirea hidroizolatiei, structura si modul de executie, pentru o comportare corespunzatoare in conditiile date de tema, va trebui sa se realizeze, tinand cont de urmatoarele:

a) zona climatica, gradul si felul factorilor atmosferici, modul de actionare al acestora, durata si ciclul de repetitivitate;

b) tipul suportului de rezistenta, forma, consistenta si posibilitatile de rectificare;

c) conditii de panta si de pregatire a suprafetei suport pentru o corecta si eficienta executie si exploatare;

d) caracteristicile performante ale materialelor hidroizolante, precizari ale producatorilor privind structura, modul de executie, domeniul de utilizare si unele conditii specifice in alcatuirea si executia partilor componente curente si speciale;

e) conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T.;

f) prevederea si asigurarea modalitatilor ce confera protectie si siguranta pe parcursul lucrarilor de executie - NTSM si PSI.

2.3.3. Hidroizolarea se realizeaza cu materiale hidroizolante in foi, bituminoase sau polimerice.

2.3.4. Hidroizolatii la acoperisuri de tip terasa sau in panta

2.3.4.1. Sunt protectii hidrofuge contra factorilor atmosferici, realizate direct pe elementul de rezistenta al acoperisului cladirii (structura hidroizolanta), sau pe structura termoizolanta a acestuia (cazul structurii termohidroizolante).

2.3.4.2. Functie de diversele situatii, (categoria de importanta a cladirii, factorii principali la care este supusa structura hidroizolanta, felul suportului, zona climatica) structurile hidroizolante pot fi de tip monostrat, bistrat sau multistrat.

2.3.4.3. O exploatare corespunzatoare si o intretinere curenta a structurilor respective prelungesc cu mult rezistenta in timp a acestora.

2.3.5. Hidroizolatii pe aria balcoanelor si logiilor

2.3.5.1. Aceste protectii hidrofuge se vor realiza in aceleasi conditii prezentate la paragraful 2.3.4.

2.3.6. Hidroizolatii la incaperi umede

2.3.6.1. In acest caz, zona tratata hidrofug se refera in special la pardoseala incaperilor ude si supusa spalarii, pentru care structura hidroizolanta alcatuita functie de modul de exploatare si grupa de stabilitate la fisurare se ridica minim 30 cm pe contur si stalpii interiori.

2.3.6.2. Pentru pardoselile asezate la nivelul terenului, este necesara prevederea si executia sub acestea a unui strat de rupere a capilaritatii din pietris ciuruit (min. 10 cm).

2.3.6.3. Pentru pereti, hidroizolatia se va prevedea numai la incaperile sau zonele din incaperi, supuse stropirii sau siroirilor provenite dintr-o atmosfera interioara cu umiditate excesiva, al carei regim de exploatare este permanent. Structura hidroizolanta va fi minim de tip bistrat.

2. Evitarea degradarilor produse de deplasarile suportului | alungirea la rupere la tractiune | minim A5

2. Forta de aderenta la suport in vederea prevederii efectului suctiunii si presiunii vantului | nivelul de aderenta intre foi si fata de suport (N/m2) | conditie Fad >3 Pc (Pc = presiunea de calcul rezultata in functie de zona si gradul de expunere la vant)

2. de tip SBS (bitum aditivat cu stiren-butadien-stiren); si indeplinesc urmatoarele conditii:

a) armatura din voal poliesteric;

b) grosime minima a foliei 4 mm;

c) un grad ridicat de protectie la actiunea razelor UV;

d) stabilitate la temperaturi ridicate.

2. zona climatica (conf. SR 10907/1-1997 si STAS 6472/2-1983): - favorabile sunt zonele I, II si III, zona IV fiind acceptata doar in cazul unor provizorate la care se pot utiliza si materiale mai putin performante.

2. pe zona suprapunerilor, lipirea se realizeaza prin sudura cu flacara in acelasi mod descris la punctul 2 al fazelor de executie, de la capitolul anterior ("B").

D. STRUCTURI HIDROIZOLANTE APLICATE PRIN PRINDERE MECANICA

Functie de suprafata suport, pante sau conditii speciale cerute, stratul de baza sau mai multe straturi din cadrul unei structuri hidroizolante, se fixeaza mecanic, in general pe linia de suprapunere a foilor.

Fazele de executie in camp curent:

2. pe linia de suprapunere se fixeaza ambele straturi, sau unul, dupa care urmatorul va fi lipit peste, prin sudura cu flacara.

Functie de importanta cladirii, stratul ultim al structurii, cel in contact cu atmosfera, se va aplica prin una din modalitatile descrise in cazul structurilor anterioare.

2. Normele Generale de Protectia Muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii - 1996;

2. Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 775/1998;

2. Legea nr. 137/1995 - Legea privind protectia mediului.

3. Terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata Terase pe care nu se circula sau cu circulatie ocazionala, dirijata, care au ca strat superior al structurii hidroizolante o foaie (membrana) hidroizolanta autoprotejata; pentru acces ocazional se prevad zone special intarite si marcate ce comporta o circulatie usoara.

3. CERINTE, CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA

Structurile hidroizolante aplicate pe suprafata elementelor de constructii trebuie sa asigure mentinerea in timp a tuturor performantelor ce corespund conform prevederilor Legii 10, cerintelor de calitate, conditiilor tehnice si criteriilor de performanta aplicabile constructiilor supuse actiunii mediului si exigentelor utilizatorilor.

Principalele criterii (parametri) de performanta care trebuie satisfacute de sistemul de protectii hidrofuge aplicat pe elementele de constructii supuse conditiilor de mediu, in vederea asigurarii cerintelor de calitate din Legea nr.10/1995, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2

Cerinte de calitate (performanta) | Conditii tehnice de performanta | Criterii (parametri) de performanta pentru structuri hidroizolante

A. Rezistenta si stabilitate Aptitudine de exploatare: Evitarea deformatiilor excesive sub sarcini concertate: - Sageata limitata sub sarcina (se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul); Evitarea degradarilor produse la deplasarile suportului: - Alungirea la rupere la tractiune; - Rezistenta la oboseala a structurii hidroizolante. Capacitatea de rezistenta si stabilitate: Forta de aderenta la suport (realizata prin lipire sau lestare) in vederea prevenirii efectelor suctiunii si presiunii vantului. Durabilitate structurala: Mentinerea proprietatilor initiale: - Durata de garantie stabilita.

B. Siguranta in exploatare Siguranta in utilizare: Rezistenta la incarcari concentrate: - Rezistenta la perforare statica. Rezistenta la soc cu corpuri dure: - Rezistenta la perforare dinamica.

C. Siguranta la foc Riscul de incendiu: Clasele de combustibilitate ale elementelor si materialelor de constructii, precum si a protectiilor hidroizolante. Comportarea la foc a materialelor si elementelor de constructii, inclusiv a protectiilor hidrofuge: In mod curent, nu se pun conditii. Pentru cazuri cu pericol de foc se vor lua masuri specifice (includerea hidroizolatiei intre elemente sau straturi incombustibile).

D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Igiena aerului si apei: Emisia de substante poluante: - Nu se admit emisii de substante toxice sau insalubre pe durata exploatarii; - La executie se adopta masurile ce se impun privind NTSM si NPSI.

E. Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie Protectia termica: Comportament la temperaturi ridicate: - Deplasari limitate ale hidroizolatiei fata de suport. Comportament la temperaturi scazute: - Flexibilitatea hidroizolatiei. Izolarea hidrofuga: Etanseitatea la apa: - Impermeabilitatea hidroizolatiei.

F. Protectia impotriva zgomotului Izolarea la zgomot de impact: Imbunatatirea indicelui de izolare la zgomot de impact: - Se determina in cazuri speciale - terase utilitare cu circulatie intensa, spatii interioare ce necesita nivel redus de zgomot. Izolarea la zgomot aerian: Imbunatatirea indicelui de izolare este nesemnificativ.

3.1. Cerinte si prevederi comune pentru hidroizolatii

3.1.1. Cerintele de calitate ale unei suprafete suport sunt: - neteda si curata; - cu deformatii neglijabile sau situate in limitele maxim admise de standardele in vigoare; - rezistenta si cu bune posibilitati de aderenta.

3.1.2. Orice suprafata suport pentru hidroizolatii trebuie sa fie corespunzator tratata (amorsata sau prevazuta cu alte sisteme de aderenta si protectie) inainte de inceperea aplicarii straturilor din componenta structurii hidroizolante.

3.1.3. Lucrarile de hidroizolatii trebuie executate numai la temperaturi de peste +5 grade C; este interzisa executia acestora pe timp de ploaie sau burnita, zapada sau vant intens.

3.1.4. Suprafata suport pe care sunt aplicate structurile hidroizolante, este definita in prezentul context de elementele de rezistenta propriu-zise ale cladirii (plane, verticale sau in panta), sau de cele ce alcatuiesc sistemul termoizolant al acesteia.

3.1.5. Aplicarea pe suport a unei structuri hidroizolante se va face in urmatoarele variante: - simplu pozat cu fixare mecanica; - lipita in camp continuu (lipirea se va realiza la cald sau la rece cu adezivi specifici, flacara, aer cald sau prin autoaderenta); - lipita in camp continuu cu fixare mecanica suplimentara.

3.1.6. Functie de categoria de importanta a cladirii, de caracteristicile fizico mecanice ale materialelor hidroizolante si specificatiile de mediu, structura hidroizolanta constituita din materiale in foi va fi de tip monostrat, bistrat sau multistrat.

3.1.7. Lucrarile de hidroizolatii trebuie executate numai de specialisti pe respectivul domeniu si numai cu materiale agrementate tehnic.

3.2. Specificatii particulare - infrastructura

3.2.1. Pe talpa fundatiilor din beton simplu sau slab armat sub nivelul cuzunetilor din beton armat din care pleaca samburi sau stalpi de rezistenta ai cladirii, structura hidroizolanta orizontala se realizeaza pe toata latimea acestora prin lipire in camp continuu si pe o suprafata suport corespunzatoare conditiilor descrise in subcapitolul anterior.

3.2.2. La socluri, modalitatea de aplicare a unei structuri hidroizolante se va produce in aceleasi conditii precizate pentru fundatii, dar diferentiat pentru cazurile de cladire fara sau cu subsol:

a) la soclurile cladirilor fara subsol, se realizeaza o structura hidroizolanta verticala pe ambele parti ale acestora, racordata cu cea a fundatiei si a pardoselii;

b) la soclurile cladirilor cu subsol, structura hidroizolanta se va realiza numai pe partea exterioara a acestora (perete elevatie) concomitent cu cea a peretilor subsolului si racordata la cea a fundatiilor aferente.

3.2.3. La pardoseala amplasata pe pamant se va prevedea, functie de conditiile cerute de beneficiar si cele din teren, o structura hidroizolanta orizontala astfel:

a) de tip strat de separare, simplu pozat peste stratul de pietris ciuruit de rupere a capilaritatii;

b) de tip multistrat, lipit in camp continuu pe o sapa din mortar de ciment in cazul pericolului aparitiei infiltratiilor din panza freatica.

3.2.4. In cazul subsolurilor, de regula, structura hidroizolanta de calitate se executa pe elementul de rezistenta din beton armat, dinspre exteriorul acestuia (cuva exterioara).

3.2.5. Celelalte modalitati (cuva in cuva sau semicuva), vor fi adoptate in situatii serios sustinute de conditiile specifice sau speciale din teren.

3.2.6. Structura hidroizolanta din materiale in foi se va executa prin lipire in camp continuu si in cele mai multe situatii ancorata suplimentar la partea ei superioara, suprafata protejata hidrofug trebuind sa fie continua si racordata corespunzator in diversele ei parti.

3.2.7. Pentru evitarea deteriorarilor structurii hidroizolante in timpul si pe zona executarii umpluturilor, aceasta se va proteja printr-un sistem de acoperire (placare):

a) de tip greu (zidarie, elemente in placi);

b) de tip usor (folii speciale, tencuieli).

3.2.8. Rosturile si piesele de strapungere vor fi tratate special inainte de executia structurii hidroizolante generale in directa concordanta cu sistemul de racordare la aceasta si etapele cronologice necesare.

3.2.9. In cazuri speciale, hidroizolarea partilor de infrastructura se asociaza cu sisteme de drenare perimetrala a apelor din sol.

3.2.10. Criterii si niveluri de performanta

Criteriile si nivelurile de performanta care trebuie satisfacute de structurile hidroizolante aplicate pe elementele de infrastructura sunt inscrise in tabelul 3:

Tabelul 3

Nr. Crt. | Criterii de performanta | Caracteristici | Niveluri de performanta la care trebuie sa raspunda

3. Rezistenta la incarcari concentrate | rezistenta la perforare statica | minim P3

3.2.11. Fiind cunoscut faptul ca interventiile la aceasta categorie de lucrari, odata puse in exploatare, sunt costisitoare si in cele mai dese cazuri mult prea greu de realizat, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) cresterea exigentei in aprecierea nivelului de performanta ce trebuie sa-l asigure structura hidroizolanta in contextul respectiv;

b) asigurarea unei durabilitati in timp a structurii hidroizolante in directa legatura cu regimul de viata al cladirii si al confortului acesteia.

3.3. Specificatii particulare - suprastructura

3.3.1. Pentru o invelitoare hidrofuga de calitate, cerintele definitorii ce trebuie indeplinite pentru asigurarea unei durabilitati corespunzatoare in regim de exploatare si in timp a acesteia, sunt:

a) modalitatile de eliminare rapida a apelor;

b) aderenta buna la suport si intre straturile componente ale structurii hidroizolante;

c) corecta rezolvare si realizare a tuturor racordarilor;

d) prevederea unui sistem de protectie eficient (pentru micsorarea efectelor insoleierii si evitarea imbatranirii rapide a structurii).

3.3.2. Suprafata suport curenta, realizata prin betoane de panta, elemente de rezistenta montate inclinat, sau izolatie termica in grosime variabila, va trebui sa asigure eliminarea rapida a apelor pluviale fara stagnari de lunga durata sau acumulari ale acestora.

3.3.3. Marirea capacitatii de aderenta a hidroizolatiei la suport, se va realiza in mod curent, astfel: - pe suport rigid (betoane, mortare, sape) cu amorse compatibile componentei structurale a materialului hidroizolant; - pe suport semirigid (placi termoizolatoare) prin caserarea termostructurii cu un strat din componenta hidro, sau alte sisteme care sa nu afecteze termoizolatia.

3.3.4. Foile hidroizolante din componenta structurilor hidroizolante se lipesc in camp continuu intre ele, cu adezivi specifici, sudura cu flacara sau aer cald, prin autoaderenta.

3.3.5. Respectarea cronologica a etapelor de racordare a hidroizolatiei generale cu diversele accidente de pe un acoperis (guri de scurgere, jgheaburi, atice, rosturi, strapungeri, etc.), elimina definitiv posibilitatea infiltratiilor si inconfortului ce ar putea fi creat.

3.3.6. Reducerea insoleierii, avand ca efect limitarea influentei radiatiilor UV asupra structurii hidroizolante, se va realiza prin: - aplicarea de vopsitorii reflectante; - folosirea de dalaje sau pietris, in concordanta cu posibilitatile structurale de rezistenta ale cladirii; - utilizarea ca ultim strat al structurii hidroizolante (cel in contact cu atmosfera), a foilor hidroizolante cu autoprotectie.

3.3.7. Criterii si niveluri de performanta

Criteriile si nivelurile de performanta acceptate pentru o structura hidroizolanta de acoperis, sunt prezentate in tabelul 4:

Tabelul 4

Nr. Crt. | Criterii de performanta | Caracteristici | Niveluri de performanta la care trebuie sa raspunda

3. Rezistenta la incarcari concentrate si la soc | rezistenta la perforare statica | minim P3

3.3.8. Pentru satisfacerea unor situatii speciale in care se poate afla o structura hidroizolanta de acoperis, fata de actiunea distructiva a factorilor de mediu, se vor avea in vedere urmatoarele:

a) cresterea exigentei la alcatuirea structurii hidroizolante prin marirea numarului de straturi sau prin schimbarea sortimentului de materiale (exemplu: domeniul energetic, chimic, fenomen de eroziune accentuata sau pericol de foc);

b) modificarea durabilitatii in timp a structurii hidroizolante prin suplimentarea sau modificarea din punct de vedere structural sau din punct de vedere al protectiei, reconsiderandu-se la final fenomenul insoleierii sau al rezistentei la perforare.

3.3.9. La incaperile umede (bai, bucatarii, grupuri sanitare, etc.) structura hidroizolanta, functie de conditiile de exploatare curenta, se va adapta prin similitudine conditiilor si modurilor de performanta prezentate mai sus (subsoluri, terase).

Pentru o implementare corespunzatoare a structurii hidroizolante functie de cerintele utilizatorilor si conditiile specifice de amplasament a constructiei, parametrii definitorii exprimati vor fi corelati cu cei prezentati in NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI Indicativ NP-040/2000 - cap. 4 - 6.

3. conditii ale suportului: - sa fie rigid si sa nu prezinte asperitati; - sa corespunda unor pante mai mari de 1,5 %, corect realizate spre elementele de scurgere; - sa fie corespunzator tratat din punct de vedere al cresterii gradului de aderenta sau pentru lestare.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analiza fizico-chimice si mecanice, aprobate prin Ordinul nr. 339/1996 al MMPS;

3. Normativ de siguranta la foc a constructiilor - indicativ P.118;

3. Legea nr. 90/1996 - Legea privind protectia muncii.

4. Terase necirculabile cu protectie suplimentara grea Terase pe care in general nu se circula; care comporta peste structura hidroizolanta protectie din pietris sau dale.

4. Etanseitatea la apa | impermeabilitatea hidroizolatiei | minim I3 (orizontal I2 si vertical I3)

4. Deplasari limitate ale hidroizolatiei fata de suport | comportament la temperaturi ridicate; flexibilitatea la temperaturi scazute | minim T2; recomandat F3

4. PRINCIPII DE ALCATUIRE, PROIECTARE SI MOD DE EXECUTIE

4.1.1. Pentru satisfacerea cerintelor de performanta si calitate, fata de exigentele datelor de tema ce exprima necesitatile obiective legate de un regim normal si corespunzator de folosinta a unei cladiri sau subansambluri ale acesteia, la alcatuirea unei structuri hidroizolante va trebui sa se tina seama de urmatoarele principii generale:

4.1.1.2. utilizarea adecvata si la parametri maximi a calitatilor produselor si structurilor hidroizolante, in raport cu categoria de importanta a cladirii, configuratia elementelor structurale, factori geoclimatici, asigurarea confortului in conditii normale de exploatare;

4.1.1.3. mentinerea in timp a nivelurilor initiale de performanta a produselor agrementate, prin alcatuirea unor sisteme hidroizolante cu durabilitate indelungata, corespunzator implementate zonelor si conditiilor pentru care au fost concepute;

4.1.1.4. aprecierea si stabilirea nivelurilor conceptuale prin utilizarea sistemului I.P.T. de apreciere calitativa globala;

4.1.1.5. asigurarea interrelationarilor din cadrul tuturor componentelor ce concura la buna functionare a respectivei protectii hidrofuge, pe baza prescriptiilor si precizarilor puse la dispozitie de documentatia tehnica a producatorilor de materiale, accesorii si sistem;

4.1.1.6. respectarea cu rigurozitate a prescriptiilor tehnice, de executie din legislatia specifica in vigoare, in directa concordanta cu cea a producatorilor de materiale.

4.2. Structuri hidroizolante si mod de executie pe infrastructura

4.2.1. Elementele generale, curente, determinante in alegerea sistemului si structurii hidroizolante sunt: - natura si configuratia terenului; - tipul de prezenta al apei pentru care este necesara hidroizolarea (umiditatea terenului natural, apa provenita din precipitatii, nivelul apei panzei freatice); - modul de functionare si comportare a constructiei, functie de presiunea apei exercitata la suprafata structurii; - amplasarea constructiei in teren si fata de vecinatati.

4.2.2. Structura hidroizolanta de tip monostrat, bistrat sau multistrat, va fi adoptata functie de natura elementelor ce trebuie hidroizolate, solicitarile admisibile de compresiune la care sunt supuse si inaltimea coloanei de apa. Exemplificari in acest sens sunt date in tabelul 5:

Tabelul 5

4.2.3. Materialele utilizate in cadrul structurilor hidroizolante executate pe elementele de infrastructura ale constructiilor sunt foi hidroizolante pe baza de bitum aditivat cu elastomeri sau plastomeri sau foi hidroizolante polimerice.

4.2.4. Executia structurilor hidroizolante se va face astfel: - prin lipire cu flacara pe intreaga suprafata suport si intre straturi; - prin lipire cu adezivi la rece si sutura cu flacara a suprapunerilor; - in sistem prelata ancorata prin fixare mecanica si sutura cu flacara a suprapunerilor.

4.2.5. Protectia structurilor hidroizolante se realizeaza cu: - zidarie din caramida sau prefabricate din beton; - un sistem usor de tipul panourilor profilate sau foliilor semirigide amprentate.

4.2.6. Modul de actiune al apei din sol, determina impartirea sistemelor hidroizolante in doua mari categorii: - sisteme hidroizolante contra umiditatii pamantului si apelor fara presiune; - sisteme hidroizolante contra apelor cu presiune (de tip "cuva").

4.2.7. Sisteme hidroizolante contra umiditatii pamantului si a apelor fara presiune

Aceste sisteme hidroizolante vor fi adoptate in cazul fundatiilor, soclurilor de fundatii si pardoselilor asezate pe pamant.

4.2.7.2. Etapele de executie ale sistemului sunt:

Faza I: Realizarea pe suprafata suport a conditiilor inscrise la capitolul 5, subcapitolul 5.1. Faza II: Aplicarea stratului sau straturilor structurii orizontale si/sau verticale printr-unul din modurile enumerate la subcapitolul 4.2., paragraful 4.2.4.

4.2.8. Sisteme hidroizolante contra apelor cu presiune - Sistemul hidroizolant "cuva exterioara"

Sistemul hidroizolant "cuva exterioara" va fi adoptat in cazul etansarii subsolurilor impotriva apelor cu presiune exercitata din exteriorul acestora, iar modul de alcatuire constructiva permite perimetral spatiul necesar asigurarii executiei.

4.2.8.1. Etapele de executie ale sistemului cuva exterioara sunt urmatoarele:

Faza I: Realizarea pe subradierul a carui suprafata depaseste cu minim 30 cm conturul exterior al peretilor cuvei, a conditiilor inscrise la capitolul 5, subcapitolul 5.1.

Faza II:

a) Aplicarea structurii hidroizolante orizontale, dupa executarea intaririi zonei de contur susceptibile la forfecare cu un strat hidroizolant suplimentar de 1,00 m latime;

b) Aplicarea unei protectii a structurii astfel: - pe zona de camp un strat semiflotant realizat dintr-o folie hidroizolanta de slaba calitate, folie subtire polimerica sau hartie kraft, peste care se aplica o sapa de mortar de ciment de 4 cm grosime slab armata; - pe zona de contur, respectiv zona de racordare cu hidroizolatia verticala (minim 30 cm) o protectie din dale sau elemente prefabricate pozate in pat de nisip.

Faza III: Aplicarea structurii hidroizolante verticale dupa ce a fost realizata structura propriu-zisa de rezistenta a cuvei (radier si pereti din beton armat), conform urmatoarelor etape: - desfacerea protectiei perimetrale grele de pe zona de contur si curatarea perfecta a structurii orizontale de racordare; - aplicarea stratului hidroizolant suplimentar de intarire a intersectiei dintre planuri, in latime desfasurata de 25 cm; - realizarea unei racordari perfecte intre structura hidroizolanta orizontala si straturile structurii hidroizolante verticale.

Faza IV: Realizarea sistemului de protectie a hidroizolatiei verticale din: - zidarie de caramida sau placi prefabricate pentru care, pe zona de racordare dintre structurile hidroizolante este necesar a realiza un soclu de protectie de minim 15 cm din beton turnat; - sisteme de protectie usoara cu folii speciale ancorate mecanic la partea superioara a structurii hidroizolante.

4.2.9. Sistemul hidroizolant "cuva interioara" (cuva in cuva)

Sistemul hidroizolant "cuva interioara" se va adopta in cazul in care din motive constructive sau de imposibilitate a asigurarii spatiului de lucru dinspre exterior, nu se poate adopta sistemul hidroizolant "cuva exterioara". In acest caz elementele constructive de rezistenta devin suprafete suport pentru aplicarea pe interior si dinspre interior a structurii hidroizolante, care urmeaza a fi protejata si asigurata de un al doilea rand de elemente constructive de rezistenta a caror greutate proprie sa impiedice dezlipirea prin echilibrarea presiunii exercitate dinspre exterior.

4.2.9.1. Etapele de executie ale sistemului hidroizolant "cuva interioara" sunt urmatoarele:

Faza I: Realizarea pe elementele structurale de rezistenta orizontale si verticale cu rol de suport al hidroizolatiei, a conditiilor inscrise la capitolul 5, subcapitolul 5.1.

Faza II:

a) Aplicarea structurii hidroizolante orizontale (cu intarire prealabila a muchiilor cu strat suplimentar din foi hidroizolante cu latime desfasurata minima de 50 cm) si ridicarea acesteia pe verticala in straturi succesiv retrase, pentru asigurarea sistemului de tesere cu straturile structurii hidroizolante verticale;

b) Protectia hidroizolatiei orizontale, pe intreaga suprafata, cu sapa din mortar de ciment de minim 4 cm grosime, slab armata, aplicata pe hidroizolatie prin intermediul unui strat de separare;

c) Aplicarea structurii hidroizolante verticale (de jos in sus, cu teserea straturilor) pe tronsoane (reprezentand lungimea foilor hidroizolante ce se aplica pe verticala), la care de regula se realizeaza o ancorare mecanica la partea superioara.

Faza III: Realizarea structurii interioare de protectie, care sa asigure presarea structurii hidroizolante pe elementele de rezistenta exterioare la minimum 1 N/cm2.

4.2.10. La conceperea si executia structurilor, se vor avea in vedere precizarile din prezentul capitol al ghidului, completate si coordonate cu prescriptiile tehnice prezentate in NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI Indicativ NP-040/2000.

4.3. Tipuri de structuri si modalitati de executie pe suprastructura

4.3.1. Principalele modalitati de realizare a structurilor hidroizolante in foi (bituminoase, polimerice), utilizate pentru protectia partilor de cladire supuse factorilor atmosferici sunt:

a) structuri hidroizolante de tip monostrat;

b) structuri hidroizolante de tip bi sau multistrat.

4.3.2. Tipurile de structuri hidroizolante cu materiale in foi si tipul suportului pe care se aplica sunt exemplificate in "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000.

4.3.3. Structuri hidroizolante monostrat

4.3.3.1. Principala caracteristica a acestui tip de structura este data de calitatea foarte buna a materialelor utilizate in contextul unei executii performante de exceptie.

4.3.3.2. Membranele bituminoase utilizate in acest caz trebuie sa fie numai cele in compozitia carora este utilizat bitumul aditivat:

4.3.3.3. In cazul utilizarii foilor polimerice, trebuie avute in vedere aspectele calitative de performanta ale acestora.

4.3.3.4. Cu precadere, se va avea in vedere, modul de realizare a structurilor hidroizolante, calitatea si pregatirea suprafetei suport.

Pe baza acestor precizari, pentru o structura de acest gen se vor lua in considerare, urmatoarele:

4. gradul de utilizare al acoperisului: - de regula sunt acceptate cele necirculabile. In cazuri speciale, se iau masuri suplimentare de organizare a unor alei stricte de circulatie, sau a unei protectii generale de tip dale pe ploturi.

4.3.4. Conditii de specificitate pentru materialul folosit:

4.3.4.1. Pornindu-se de la nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T., care asigura calitatile unei structuri de baza, incep a se discuta conditiile specifice din teren si ale cerintelor din exploatare, dupa cum urmeaza:

4.3.4.2. Conditii specifice din teren luate in considerare pe baza zonarii geoclimatice date de hartile si comentariul aferent:

a) actiunea seismica - parametrul elasticitate caracterizat prin rezistenta la tractiune in concordanta cu alungirea la rupere da posibilitatea unei mai bune implementari a materialelor hidroizolante din bitum aditivat de tip APP sau SBS pe gradele de seismicitate (raportate la tipul suportului si la modul de fixare-lestare);

b) temperatura - definitorie va fi considerata perioada cea mai indelungata a unui tip de temperatura si perioadele de fluctuatie ciclica rece-cald (durata, frecventa acestora, etc.), pentru care caracteristica flexibilitate la temperaturi scazute si stabilitatea termica, da posibilitatea unei alegeri adecvate;

c) actiunea agentilor climatici - prevenirea efectelor presiunii si suctiunii vantului va fi reglementata prin aprecierea si eventuala reconsiderare a parametrului - rezistenta la oboseala si a nivelului de performanta a fortei de aderenta la suport si de pe linia joantelor.

4.3.4.3. Cerintele de exploatare pot impune:

a) modificarea sistemului de protectie - la utilizarea unei protectii de tip greu se reconsidere caracteristica rezistentei la perforare statica - marind-o;

b) schimbarea pantei - modificarea pantei la peste 15% implica folosirea unei modalitati de ancorare cu consecinte in reconsiderarea parametrului de rezistenta la sfasiere, a aderentei la suport si a stabilitatii termice (curgerea bitumului la temperaturi ridicate).

4.3.4.4. Unele precizari suplimentare: 1) se vor utiliza numai materiale agrementate; 2) se vor respecta cu strictete precizarile si prescriptiile tehnice ale producatorului de material cu privire la utilizare, mod de executie si racordare; 3) executia si intretinerea lucrarilor, se va face numai de firme specializate pe aceasta categorie de lucrari. Precizarile din acest capitol sunt concluzionate in mod exemplificativ in Anexa 2.

4.3.5. Structuri hidroizolante bistrat sau multistrat

4.3.5.1. La acest tip de structuri se utilizeaza materiale bituminoase in foi din intreaga gama existenta, respectiv produse obtinute prin acoperirea si impregnarea unei insertii din fibre de sticla sau poliesterice cu bitum oxidat sau modificat cu polimeri (aditivat).

4.3.5.2. Pentru structurile de tip bistrat se folosesc de regula foi cu continut de bitum aditivat.

4.3.5.3. Judecand o structura de acest gen, sub acelasi context prezentat in cadrul structurii anterioare, facem urmatoarele precizari:

a) categoria de importanta a cladirii (conf. HG 766/1997): - sunt acceptate toate categoriile de importanta;

b) zona climatica: - in diverse sisteme structurale se acopera intreaga arie de zone geoclimatice;

c) conditii ale suportului: - nu sunt restrictii privind natura suportului sau a regimului pantelor (inclusiv panta 0); - sa fie corespunzator tratat din punct de vedere al cresterii gradului de aderenta sau lestare.

d) gradul de utilizare al acoperisului: - toate tipurile functionale sub diverse alcatuiri.

4.3.6. Conditii de specificitate pentru materialul folosit:

4.3.6.1. Materialele hidroizolante in foi, prin gama de posibilitati si performante, pot fi utilizate cu mare eficienta la acoperirea tuturor conditiilor impuse prin sistemul I.P.T. adaptate tipului functional de acoperis, conditiilor din teren si a celor din exploatare.

4.3.6.2. Luand in considerare calitatile hidroizolante in directa legatura cu durabilitatea in timp, fata de conditiile de mediu si categoria de importanta a cladirilor, se impun urmatoarele precizari:

a) pentru cladiri din categoria de importanta A si B se vor utiliza membrane cu bitum aditivat (de tip SBS sau APP) in structuri minime de tip bistrat;

b) pentru celelalte categorii, gama de produse cu bitum aditivat se va intregi si cu cea a produselor cu bitum oxidat alcatuite in structuri de minim trei straturi.

4.3.6.3. Nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T., referitoare la rezistenta la perforare, comportamentul la temperaturi ridicate, prezentate in tabelele din "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000, avandu-se in vedere suportul, panta si tipul functional de acoperis, pot fi reconsiderate si adaptate conditiilor din teren si din exploatare prin: 1) schimbarea componentei structurale ca numar de straturi; 2) schimbarea calitatii materialului; 3) adaptarea unor combinatii de materiale cu caracteristici performante diverse; materialele vor fi produse de aceeasi firma, fiind respectate precizarile si prescriptiile acesteia; 4) modificarea elementelor suport si de protectie.

4.3.6.4. Concomitent, sub aceleasi aspecte, vor fi analizate conditiile din teren, luand in considerare zonarea geoclimatica data de hartile si comentariul din "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000.

4.3.7. Unele precizari suplimentare: 1) se vor utiliza numai materiale agrementate; 2) pentru acoperirea tuturor situatiilor exista posibilitatea combinatiilor de materiale cu performante diferite, dar compatibile; 3) se vor respecta cu strictete precizarile si prescriptiile tehnice ale producatorului de material, cu privire la utilizare, mod de executie si racordare; 4) executia si intretinerea lucrarilor, se va face numai de firme specializate pe aceasta categorie de lucrari.

Precizarile din acest capitol sunt concluzionate in mod exemplificativ in Anexa 3.

4.3.8. Modalitati de executie pe tipuri de structuri

4.3.8.1. Aplicarea pe suprafata suport a structurilor hidroizolante se va face cu masticuri specifice, sudura cu flacara, autoaderenta sau prindere mecanica, dupa o prealabila pregatire a acesteia si utilizarea sau nu a unui sistem de ancorare functie de panta.

A. STRUCTURI HIDROIZOLANTE APLICATE PRIN INTERMEDIUL MASTICURILOR SPECIFICE LA RECE

Fazele de executie in camp curent sunt: 1) aplicarea masticului cu cosoroaba pe suprafata aferenta latimii unei foi inclusiv o manseta de 10-15 cm de racordare in continuare a acestuia si o lungime comoda de lucru care sa satisfaca concomitent productivitatea cu calitatea lucrarii; 2) derularea sulului si apasarea cu piciorul peste masticul de pe respectiva portiune, lasandu-se la final o suficienta distanta de racordare in continuare a masticului ce urmeaza a se aplica; 3) lipirea prin sudura cu flacara, aer cald, curenti de inalta frecventa a suprapunerilor (joantelor), presarea de-a-lungul acestora (cu rola metalica sau prin calcare cu piciorul) si matarea cu spaclul incalzit a surplusului.

In cazul pantelor mari, pozarea foilor se va face perpendicular pe linia de cea mai mare panta, suprapunerea efectuandu-se in sensul scurgerii apelor, cu sistem suplimentar de ancorare la partea superioara a fiecarui strat si lipirea suprapunerilor, conform metodelor descrise la punctul 3.

B. STRUCTURI HIDROIZOLANTE APLICATE PRIN SUDURA CU FLACARA

Aceasta metoda de aplicare se realizeaza in cazul foilor bituminoase, de regula cu bitum aditivat si avand un suport incombustibil. Ca factor esential trebuie avut in vedere marirea gradului de aderenta a suportului.

Fazele de executie in camp curent: 1) pe foaia bitumata rulata, zona din imediata apropiere fata de suprafata suport, se incalzeste cu flacara concomitent cu aceasta pana la obtinerea unei pelicule de bitum topit cu ajutorul careia, prin derularea treptata si presarea sulului cu piciorul, se realizeaza lipirea necesara; 2) pe zona suprapunerilor, folosind aceeasi metoda de incalzire cu flacara, se sudeaza cu atentie intreaga latime a acestora, presandu-se partile petrecute in lung cu rola metalica sau piciorul si matand surplusul cu spaclul incalzit. In cazul foilor autoprotejate cu paiete de ardezie, in loc de matare, pe bitumul iesit in exces, se presara material granulat de aceeasi componenta si culoare cu cel aflat pe suprafata foii.

C. STRUCTURI HIDROIZOLANTE REALIZATE PRIN AUTOADERENTA

In cazul acestui sistem, se utilizeaza foi special create, in componenta carora prin fabricatie se realizeaza un strat ultim cu calitati de aderenta deosebite, perfect integrat compoundului specific foii si realizand doar prin presare lipirea necesara. Aceasta parte este protejata impotriva autolipirii, la rularea in sul, cu o folie din material plastic.

Fazele de executie in camp curent:

4.3.9. Reguli comune pentru oricare dintre sisteme:

4.3.9.1. Pentru toate suprafetele verticale (atice, reborduri, parti laterale, etc.) si diverse racorduri, metoda de aplicare va fi: a. pentru cele bituminoase prin sudura cu flacara; b. pentru cele polimerice cu adeziv si ancorare mecanica sau numai ancorare mecanica.

4.3.9.2. La intersectia dintre planuri, la racordarea in vinclu se va folosi o fasie hidroizolanta suplimentara, iar pentru o racordare la 45 grade, un element de scafa prefabricat, metoda de aplicare fiind:

a) sudura cu flacara la materialele bituminoase;

b) lipirea cu adeziv la materialele polimerice.

4.3.9.3. Suprapunerile dintre foi, lateral de minim 10 cm si la capete de minim 15 cm, daca nu exista alte precizari in dosarul tehnic al producatorilor de materiale, se vor executa prin:

a) sudura cu flacara, la materialele bituminoase, cu mare atentie pe toata latimea suprapunerilor;

b) sudura cu aer cald sau curenti de inalta frecventa, in aceleasi conditii, la materialele polimerice.

4.3.9.4. Hidroizolatia verticala executata la diverse inaltimi se va ancora la partea superioara, astfel:

a) pentru inaltimi mai mici de 50 cm, prin lipirea pe orizontalul elementului de bordaj si fixare suplimentara cu sistemul de acoperire al acestuia;

b) pentru inaltimi mai mari, prin fixare mecanica continua a partii terminale (minim 30 cm), concomitent cu sortul de acoperire.

4.3.9.5. De-a-lungul zonelor de muchii intrande sau iesinde si a rosturilor de dilatare-tasare, se aplica prin sudura, un strat hidroizolant suplimentar de minim 25 cm latime.

4.3.9.6. Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata si defectele constatate se vor remedia, numai dupa aceasta operatiune putandu-se executa stratul urmator.

4.3.9.7. Definirea tipurilor de racorduri dintre suprafata curenta si elementele de contur sau de instalatii, se va face in conformitate cu alcatuirile de principiu prezentate in "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000 puse in concordanta cu cele ale producatorilor de materiale (documentatie tehnica).

4.4. Conditii privind verificarea calitatii, intretinerea si urmarirea comportarii in exploatare a structurilor hidroizolante la cladiri

4.4.1. Precizarile sunt prezentate in capitolul 2.3. din "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000.

4. Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT;

4. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20 N/94 al MLPAT;

4. O.G. nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor (aprobata prin Legea nr. 212/1997).

5. Terase circulabile Terase ce comporta functiuni utilitare in exploatare-circulabile pietonal, apte accesului si parcajului auto, terase gradina.

5. Etanseitatea la apa | impermeabilitatea hidroizolatiei | minim I2

5. ASIGURAREA CALITATII

Structuri hidroizolante de cea mai buna calitate, se pot obtine numai in situatia in care materialele utilizate si modalitatile de concepere si executie a acestora, pot fi puse in directa concordanta cu o serie de conditii de asigurare a calitatii.

5.3. Referitor la suport trebuie avut in vedere:

a) pe zonele de infrastructura, o suprafata rigida, fara bavuri, excrescente sau burduseli;

b) pe zonele de suprastructura, corecta realizare a pantelor spre elementele de scurgere;

c) crearea unei bune aderente la suport prin aplicarea unui strat-amorsa compatibil si specific compoundului de material utilizat;

d) sa aiba montate toate accesoriile si elementele specifice unei bune functionari, la care trebuie racordata structura hidroizolanta.

5.4. Pentru materiale:

a) se vor utiliza numai materiale agrementate tehnic;

b) materialele utilizate trebuie sa fie insotite de certificate de conformitate emise de producator;

c) depozitarea trebuie sa asigure conditiile necesare mentinerii calitatilor performante ale materialelor.

5.5. Specificatii de mediu:

a) temperatura mediului exterior, in momentul executiei, trebuie sa fie minim +5 grade C;

b) sunt interzise lucrarile pe timp de ploaie, burnita, zapada sau vanturi puternice.

5.6. Referitor la executia lucrarilor se va avea in vedere:

a) lucrarile de hidroizolatii se vor executa numai de firme si echipe specializate pe respectiva categorie de lucrari;

b) etapele si succesiunea operatiilor vor respecta cu strictete precizarile din normativele si prescriptiile tehnice ale producatorilor de materiale;

c) suportul sa corespunda conditiilor de rigiditate, planeitate si nivel admisibil de umiditate (vezi cap. 2.2.2.2. din "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000);

d) la lucrarile subterane mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm sub cota inferioara a radierului, pe intreaga durata a executiei.

5.7. Conditii referitoare la structura:

a) dupa executia fiecarui strat, se va efectua controlul vizual al suprafetei si se vor face, daca este cazul, remedierile si rectificarile necesare, continuarea lucrarilor putandu-se efectua numai dupa consumarea acestei etape;

b) la lipirea cu flacara se va da atentie la modalitatea de incalzire a bitumului de lipire in suprafata si la suprapuneri; o incalzire prea puternica si insistenta distruge materialul si modifica calitatile de performanta ale acestuia;

c) pe zonele verticale, pentru eliminarea alunecarii straturilor, se executa structura completa urmata imediat de executia protectiei acesteia;

d) pe toate zonele de intersectii de planuri, se vor executa elemente suplimentare de intarire si racordare (fasii de material, scafe, etc.);

e) se vor respecta cu strictete detaliile de racordare si executie in camp a structurii, conforme cu prescriptiile, precizarile si recomandarile documentatiilor tehnice de specialitate (normative, ghiduri, documentatii tehnice).

5.8. Conditii finale:

a) fiind lucrari ascunse, controlul calitatii acestora se va face pe parcursul desfasurarii etapelor de executie, pe faze determinante si la terminarea acestora, toate consemnarile fiind inscrise in procese verbale ce vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei;

b) pe baza principiilor privind exploatarea si intretinerea structurilor hidroizolante inscrise la cap. 2.3. din "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI" Indicativ NP-040/2000, se va putea obtine prelungirea durabilitatii in timp a acestora.

5. Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/1995.

Fata de reglementarile mentionate, pentru fiecare lucrare in parte, functie de particularitati, responsabilul cu protectia muncii si responsabilul de lucrare, vor lua masuri specifice suplimentare de protectie si igiena a muncii.

5. Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - D.G.P.S.I. - 001, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999;

5. Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

6. Autoprotectie (foi sau structuri hidroizolante autoprotejate) Strat de protectie cu materiale minerale granulare sau din paiete, folii sau pelicule aplicate in procesul de fabricatie pe fata superioara a foilor hidroizolante sau materiale hidroizolante (foi sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate, inclusiv structura complexului de alcatuire (armaturi de suprafata stabile dimensional).

6. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

Masurile privind protectia si igiena muncii vor fi cuprinse, in mod obligatoriu, in documentatia de executie intocmita de proiectant, in conformitate cu natura si tipul constructiei si/sau elementului de constructie ce se hidroizoleaza si cu natura materialelor hidroizolante preconizate.

Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis si tehnologia de aplicare), precum si pe urmatoarele reglementari tehnice in vigoare:

6. Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.

Pentru fiecare lucrare in parte, functie de particularitati, responsabilul PSI si responsabilul de lucrare vor lua masuri specifice, suplimentare, de prevenire si stingere a incendiilor.

Unele aspecte de ordin practic sunt prezentate in Anexa 4.

Anexa 1

Referinte

6. Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

7. Independent sau flotant Mod de aplicare fara aderenta la suport a unei folii, foi sau structuri hidroizolante.

7. MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Masurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor fi cuprinse, in mod obligatoriu, in documentatia de executie intocmita de proiectant.

Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante, precum si pe urmatoarele reglementari tehnice in vigoare:

7. Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

8. Semiaderent Mod de aplicare a unei folii, foi sau structuri hidroizolante prin lipire in puncte, benzi (fasii) continui sau discontinui, intr-un procent stabilit.

8. Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

9. Aderenta totala Mod de aplicare a unei foi sau structuri hidroizolante prin sudura sau lipire continua, omogena pe intreaga suprafata.

9. Regulament privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

10. Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

11. Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente (aprobat prin H.G. nr. 766/1997).

12. Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea nr. 10/1995.

13. SR-ISO 6240/97 Norme de performanta in constructii - continut si prezentare.

14. SR 137 - 1995 - Materiale hidroizolante bitumate. - Reguli si metode de verificare.

15. STAS 2921-1976 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. - Lucrari de hidroizolatii. - Determinarea impermeabilitatii.

16. STAS 6615/1-1974 - Adezivi pe baza de elastomeri. - Determinarea vascozitatii.

17. STAS 8622-1988 - Chituri de etansare a rosturilor in constructii. - Conditii tehnice generale de calitate.

18. STAS 9199-1973 - Masticuri bituminoase pentru izolatii la constructii. - Metode de analiza si incercari.

19. NP 040 "NORMATIVUL PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTIA SI EXPLOATAREA HIDROIZOLATIILOR LA CLADIRI".

20. Directive Generale UEAtc privind etanseitatea la constructii (caiet CSTB nr. 1812).

21. Directive tehnice unificate, seria 20 si 43 (CSTB), privind etanseitatea constructiilor.

Anexa 2

EXEMPLIFICARE: Pornind de la o structura hidroizolanta monostrat obisnuita, vom pune in discutie unde trebuie aduse modificari functie de conditiile din teren si cele cerute la punerea in exploatare.

Luand in considerare zonarea seismica: - pentru zonele A, B, C se vor utiliza membrane a caror rezistenta la tractiune sa fie >700-800 N/5 cm si alungirea la rupere >40 %; - detalii speciale care sa asigure functionalitatea (rosturi cu bucle compensatoare).

Luand in considerare factorul temperatura: - pentru zonele cu perioade lungi de temperatura inalta, vara si cicluri medii de temperaturi scazute sau variatii de temperatura, se vor utiliza membrane a caror stabilitate termica sa fie asigurata la o temperatura >100 grade C, iar flexibilitatea la temperaturi scazute sub -10 grade C.

Luand in considerare utilizarea unei protectii de tip greu (dale pe ploturi), deci acoperis circulabil, parametrul rezistentei la poansonare statica va fi minim L4 (Ps4) corespunzator unei incarcari >25 kg pe bila de O 10 mm.

Cunoscand faptul ca membranelor cu bitum aditivat, le sunt corespunzatoare caracteristici specifice cum ar fi: - elasticitate permanenta; - rezistenta buna la temperaturi scazute; - rezistenta buna la ultraviolete; - stabilitate termica buna.

se pot concluziona, de exemplu, urmatoarele:

pentru o constructie a carei clasa de importanta este "C", situata in zona de seismicitate "B", zona climatica II-III, zona incarcarilor date de vant si zapada "B" si terasa circulabila - se alege o structura monostrat de tip SBS a carei membrana in grosime de 5-6 mm, lipita in aderenta totala, corespunde conditiilor precizate mai sus.

Anexa 3

EXEMPLIFICARE: Cunoscand tipul functional al acoperisului - circulabil pietonal - si suportul structurii hidroizolante - izolatie termica semirigida - vom pune in discutie, pornind de la cerintele impuse de sistemul I.P.T. (vezi tabele NORMATIV NP 040-2000), unele modificari ce ar fi de luat in considerare functie de conditiile specifice din teren si exploatare.

Datele din tabelele de la cap. 8.1.2. din NORMATIV pentru structuri hidroizolante multistrat, sunt: - structura hidroizolanta minima - bistrat; - panta: 1,5-5 %; - protectia structurii: dale in mortar de ciment; - performante minime pentru material in concordanta cu datele din preambul: - rezistenta la poansonare P4 corespunzator unei rezistente la penetrare statica L4; - comportament la temperatura T2 corespunzator unei stabilitati termice de minim 60 grade C; - rezistenta la rupere la tractiune R3 corespunzator unui minim de 300-400 N/5 cm si unei alungiri minime de 2-3 %.

Luand in considerare conditiile specifice din teren in directa legatura cu zonarea geoclimatica data de hartile din NORMATIVUL NP 040-2000, vom putea concluziona:

- referitor la actiunea seismica - parametrul elasticitate caracterizat prin rezistenta la tractiune in concordanta cu alungirea la rupere se va interpreta astfel: - pentru zonele A, B, C membranele utilizate trebuie sa prezinte o rezistenta la tractiune >700-800 N/5 cm si o alungire la rupere >40 %; - pentru celelalte zone pornind de la performantele minime si pana la cele mai sus evidentiate, interpretarea se va face functie de clasa de importanta a cladirilor.

- privind factorul temperatura - in contextul respectiv stabilitatea termica este reglata de sistemul de protectie considerat - dale in mortar de ciment - care reduce substantial gradul de insoliere al suprafetei hidroizolante, ramanand de discutat si apreciat flexibilitatea la temperaturi scazute functie de zona climatica de amplasament, sub urmatorul mod: - pentru zona climatica I si II se apreciaza ca fiind F2 corespunzator unui parametru de -5 grade C; - pentru zona climatica III - F3 corespunzator pentru -10 grade C; - pentru zona climatica IV - F4 corespunzator pentru -15 grade C; - pentru altitudini mai mari de 900 m - F5 corespunzator pentru -20 grade C.

- privind actiunea agentilor climatici - prevenirea efectelor presiunii si suctiunii vantului este reglata de sistemul de protectie al structurii care o lesteaza si o protejeaza.

Luand in considerare cerintele din exploatare: - daca din anume considerente se renunta la protectia de tip greu, devenind un tip functional de acoperis necirculabil cu sau fara acces ocazional (tehnic), sau se schimba regimul de pante si al suportului structurii hidroizolante, se va restructura pe aceleasi baze intregul parcurs conceptual in concordanta cu noile date aparute.

Concluzionand, pentru exemplul luat si discutat, vom spune: - pentru o constructie a carei clasa de importanta este "D" situata in zona de seismicitate "C", zona climatica II-III, structura bistrat din foi hidroizolante cu bitum modificat cu APP sau SBS acopera in totalitate conditiile precizate mai sus; - pentru o zona de seismicitate mai mica sau constructii cu regim provizoriu, se pot utiliza, daca se doreste, foi hidroizolante cu bitum oxidat in structura minima de trei straturi.

Anexa 4

Problematica conceptului de siguranta la foc, in respectivul context, se va rezolva in mod practic, avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:

a) Prevenirea riscului de incendiu:

- Hidroizolatiile teraselor necirculabile invecinate corpurilor de cladire mai inalte, pe care se pot arunca diverse obiecte incandescente, vor fi concepute astfel: - din materiale hidroizolante uzuale protejate cu strat de pietris sau dalaje continue; - din straturi hidroizolante, speciale, rezistente la foc (folii sau pelicule). - Hidroizolatiile teraselor circulabile, cu sistem de protectie din dale de beton sau lemn, asezate distantat pe ploturi, printre care pot cadea corpuri incandescente, vor fi concepute astfel: - din straturi hidroizolante, speciale, rezistente la foc (folii sau pelicule).

b) Preintampinarea propagarii incendiului:

- Functie de caracteristicile elementului suport, se vor concepe urmatoarele sisteme: - pentru suportul din beton se vor practica intreruperi ale hidroizolatiei cu elemente incombustibile (reborduri, protectii grele); - pentru suportul constituit dintr-un strat termoizolant se va practica acelasi tip de intreruperi, completat cu bariere de intrerupere si in cadrul stratului termoizolant (in cazul polistirenului sau poliuretanului, zone din placi rigide din vata minerala).