Normativ NP 061/2002

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLĂDIRI INDICATIV NP-061-02 we tn bn) 10. 11. 12. . ILUMINATUL SPAȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT CUPRINS . OBIECT, DOMENIU DE APLICARE . speseeaecssessssesssenseeesssessans 63 . CONDIȚII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS ÎN INTERIORUL CLĂDIRILOR .. . PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT | NORMAL 0... ceeccsseseseeseseseseeeeseseesesesecseseesesescseaeeeseassescseneesentees 92 SISTEME DE ILUMINAT LOCAL nenea eee 99 ILUMINATUL ÎN SPITALE ȘI SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂȚII MEDICALE ILUMINATUL SPAȚIILOR DESTINATE ILUMINATUL INDUSTRIAL eee eeenenenenenneeee 118 61

13. REALIZAREA LUCRĂRILOR PENTRU SISTEMELE ŞI INSTALAȚIILE DE ILUMINAT eee nene 120

14. MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR ...

ANEXA 1. Reglementări privind proiectarea si executarea instalaţiilor de iluminat din clădiri ...

ANEXA 2. Valori recomandate pentru proiectarea sistemelor de iluminat normal — general... eee eseseeeeeeeeeeeeeeee 128

ANEXA 3. Valori recomandate pentru proiectarea sistemelor 62 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI Indicativ NP-061-02

1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea si executarea sistemelor şi instalaţiilor de iluminat din construcțiile civile, industriale (de producţie, depozitare etc.) cât şi producătorilor de surse şi corpuri de iluminat. 1.2. Prevederile normativului se aplică la: — instalaţiile noi; — instalațiile care se modemizează sau se transformă prin schimbarea destinaţiei; — instalaţiile efectuate în urma reparațiilor capitale. 1.3. Prin proiectarea şi executarea instalațiilor de iluminat se va asigura realizarea următoarelor cerinţe de calitate': A. Rezistență şi stabilitate. B. Siguranţa în exploatare. C. Siguranța la foc. | . D. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecția mediului. E. Izolatia termică, hidrofugă şi economia de energie F. Protecţia împotriva zgomotului. 1.4. La proiectarea şi executarea instalaţiilor de iluminat se vor respecta şi prevederile cuprinse în reglementările menţionate în

ANEXA | a normativului. ' Prevăzute de Legea calității lucrărilor de construcții, L 10/1995. 63

| 1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ. instalaţiile speciale de iluminat cum. ar fi instalaţiile tehnologice de iluminat ce fac parte integrantă din alte instalaţii şi echipamente (de exemplu: iluminatul spaţiilor din mijloacele de transport, crescătoriile de animale mici etc.). iluminatul tehnologic din

2. TERMINOLOGIE 2.1. Termeni folosiți în prezentul normativ: a. sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală (exemple: litere şi cifre, fibre, filete, cărți, note muzicale pe portativ, tablouri etc.); b. zona sarcinii vizuale: zonă aparținând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată (îndeplinită) sarcina vizuală; c. zonă învecinată/apropiată sarcinii vizuale: o bandă cu lăţi- mea de 0,5 m care este alăturată zonei sarcinii vizuale e şi se află în câmpul vizual; ai d. — iluminare menţinută (E,, în 8): valoare sub care iluminarea medie pe suprafața considerată nu trebuie să coboare; — iluminare minimă (Emin): iluminare minimă pe o suprafață (plan util, plan efectiv de lucru etc); — iluminare maximă (Era): iluminare maximă pe o suprafață (plan util, plan efectiv de lucru etc.); — iluminare medie (Enea): iluminare medie pe o suprafață; — flux inferior (6..%): fluxul luminos emis. de un sistem de iluminat in semispatiul inferior (in Procente) fata de planul de montare; „= flux superior (6,,%): fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul superior (in procente) fata de planul de montare; ia e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a orbirti psihologice data de un sistem de iluminat; f. indice global limită de evaluare. a orbirii (UGR,): valoarea „ maximă a UGR pentru un sistem de iluminat; g. contrast pozitiv: se produce când luminanta obiectului este mai mare decât cea a fondului (zona alăturată); h. contrast negativ: se produce când luminanta obiectului este mai mica decat cea a fondului (zona alăturată); i. plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfă- şoară activitatea dintr-o încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale); j. plan efectiv de lucru: suprafaţa, din planul util, pe care se află sarcina vizuală (bancă şcolară, masa de birou, masa bancului de lucru etc.); A k. culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune, formă, structură, diferențele fiind produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise; |. temperatura de culoare (1): temperatura (în K) pe care ar avea-o corpul negru ca să emită o lumină de o compoziție cromatică similară cu a sursei considerate (a unui stimul de culoare dat); temperatura de culoare corelată (T, we temperatura (in K) corpului negru a cărui culoare percepută se aseamănă cel mai mult (în condiţii de observare precizate) cu culoarea ' percepută a unui stimul de culoare dat, de aceiași strălucire (utilizată în, special pentru sursele cu radiaţii produse prin agitație moleculară — cu descărcări în gaze și/sau vapori metalici; cu inducţie); | : m. indice de redare a culorilor (R,J: este expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către lumina lămpilor electrice. Variază de la 0 —.100, R, = 100 exprimând o redare naturală a culorilor. R, descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor;

n. orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a capacităţii de a distinge detalii sau obiecte, datorată distribuţiei necorespunzătoare a luminantelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal); orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vede- rea, fără a provoca (obligatoriu) o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct, prin efectul său fiziologic asupra sistemului vizual; orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă- fără a degrada (obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp, prin efectul său psihologic asupra sistemului vizual; orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual, de regulă apropiate de direcţia de privire; orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii, de regulă atunci când imaginile reflectate sunt situate în aceiași direcţie sau-directie apropiată cu obiectul privit. 2.2. În prezentul normativ este. folosită si terminologia din domeniile iluminatului, stabilită prin: STAS 3687/1 ... 6 Tehnica iluminatului. Terminologie STAS 2849/1 ... 6 Radiometrie, fotometrie, colorimetrie. Terminologie SR 6646/1 ... 5 Iluminat artificial STAS 11621 Metodă de calcul a iluminării medii în clădiri SR 12294 Iluminatul de siguranţă în industrie STAS 6221 Iluminatul natural al încăperilor STAS 8313 Construcţii civile, industriale şi agrozooteh- nice. Iluminatul în clădiri şi în spaţiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării SR EN 60529 STAS 3009 STAS 6824 STAS 7290 STAS 7832 STAS 10515 STAS 8114/1-4 SR CEI 50(826) + Al CEI 50 (845) SR CEI 598-2-22 SR CE] 364 STAS 10515 Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Condiţii tehnice generale de calitate Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Clasificare şi terminologie Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Lămpi cu vapori de mercur de înaltă presiune. Condiţii tehnice generale de calitate Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune Corpuri de iluminat Vocabular electrotehnic internaţional. Instalaţii electrice în construcţii Vocabular electrotehnic internaţional. Luminotehnică . Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranță. Condiţii tehnice speciale Instalaţii electrice ale clădirilor Lămpi cu-vapori de sodiu de înaltă presiune

3. CONDIȚII CANTITATIVE ŞI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS ÎN INTERIORUL CLĂDIRILOR 3.1. Iluminatul dintr-o încăpere sau zonă de lucru trebuie să asigure vizibilitatea bună a sarcinilor vizuale şi realizarea acesteia în condiţii de confort vizual. 3.2. Iluminatul dintr-o încăpere trebuie să asigure: ~ confortul vizual al persoanelor ce lucrează în încăpere: lucrători, operatori, prin inducerea acestora de senzaţii pozitive în timpul activității; — performanţa vizuală, care determină efectuarea sau perce- perea sarcinii vizuale cu rapiditate și acuratețe, chiar şi în condiţii dificile si pentru perioade îndelungate; — siguranța vizuală, astfel încât lucrătorii să fie capabili de a percepe vizual spaţiul înconjurător. 3.3. Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce să ofere in încăpere un mediu luminos confortabil, este necesar să se acorde atenţie următorilor factori: - nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia; — culorii luminii şi redării culorilor; — direcționării fluxului luminos; — distribuţiei luminantelor; - orbirii; i — fenomenului de pâlpâire; ~ prezenţei luminii de zi; — consideratiilor energetice; — menținerii sistemului de iluminat in timp. 3.4. Performanţa vizuală (a lucrătorilor, observatorilor) este influenţată si de alti factori cum ar fi:

a) proprietăţile intrinseci ale sarcinii vizuale: mărimea, forma, poziţia, culoarea, reflectanta detaliilor şi fondului;

b) capacitatea. vizuală a lucrătorilor (operatorilor): acuitatea vizuală, percepţia culorilor. Atenţia acordată şi acestor factori poate duce la creşterea performanţei vizuale fără a mări nivelul de iluminare. : Nivelul de iluminare 3.5. Iluminarea sarcinii vizuale şi distribuţia ei în jurul acesteia decid cât de repede, sigur şi confortabil o persoană percepe, distinge şi efectuează o sarcină vizuală. : 3.6. Toate. valorile iuminării specificate în acest normativ reprezintă valori minime necesare “obținerii siguranței vizuale şi necesarului obținerii performanţei vizuale în activităţile de muncă. 3.7. Valorile specificate în Anexa 2 reprezintă iluminările necesare în zona sarcinii vizuale pe suprafaţa de referință (planul util) care poate fi orizontală (masă, birou), verticală (raft, oglindă) sau înclinată (planşetă, pupitru). m 3.8. Iluminarea medie pentru fiecare 'sarcină nu trebuie să coboare sub aceste valori, indiferent de durata şi de condiţiile de funcţionare ale sistemului și instalaţiei de iluminat.: - 3.9. In Anexa 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie să fie asigurate de sistemele de iluminat de si iguranta. 3.10. Valorile iluminării medii sunt valabile pentru condiţii vizuale normale şi tin seama de următorii factori: — cerințele sarcinilor vizuale; 7 — siguranta; i , — aspectele psiho- fiziologice (confortul vizual); — economie de energie; — experiență practică.

Asamblare fină „| (mecanică,

„.. Tabelul 3.4. Culoarea T turad i _ i aparentă emperatura de culoare corelată (K) caldă „43300 3300 — 5300 rece > 5300 neutră! -

3. 19. Culoarea aparentă are importanță estetică, funcțională şi psihologică pentru observatorii dintr-o î încăpere. , Astfel, se recomandă lămpi de culoare: — caldă - pentru încăperi amplasate” către nord şi puţin vitrate; - pentru încăperile destinate odihnei; — neutră-caldă - pentru încăperile de muncă intelectuală și în care vitrarea este normală; — neutră - pentru încăperile de muncă intelectuală dar în care vitrarea este mare; - pentru încăperile de muncă fizică, cu vitrare normală; — neutră-rece - pentru încăperile de muncă fizică, cu vitrare mare şi unde se lucrează numai în timpul zilei; — rece - pentru încăperile ::plasate spre sud şi puternic vitrate; - încăperi în care activitatea cere atenţie şi concentrare mărită. : ! Neutră-caldă 3300-4000 K; neutră-rece 4000-5300 K 74 3.20. Redarea corectă, naturală, a culorii obiectelor şi pielii umane este importantă atât pentru obținerea senzatiei de confort cât şi pentru o mai bună performanţă:vizuală. + 3.21. În încăperile unde se lucrează permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lămpi cu R, > 80. . 3.22. Principalele, grupe de redare a culorilor de către lămpile electrice sunt prezentate în tabelul! 4.1. : E „na Directionarea fluxului luminos a ‘oy . 3.23. Pentru distingerea sarcinii:(sarcinilor) vizuale, modelarea şi „reliefarea. acesteia, fluxul luminos trebuie-direcţionat către: acesta (acestea) în mod corespunzator.. În acest fel detaliile: sarcinii vizuale sunt accentuate, se măreşte vizibilitatea acestora şi sarcina; vizuală este mai uşor de realizat. 3.24. Modelarea (reliefarea) se realizează prin proporția de flux direcționat şi flux difuz. Fluxul direcționat trebuie 'să fie dirijat într-o singură direcţie, fără î însă a fi i exagerat, 'ca proporţie fata de cel difuz, pentru a nu crea umbre şi contraste puternice. 3,25, Directionarea fluxului luminos este importantă în încăperile (spaţiile) în care se “desfășoară activități de mare fineţe. De exemplu: iluminatul tablei dintr-o clasă şcolară, iluminatul exponatelor! dintr-o vitrină (mai ales atunci când sunt utilizate manechine). Distribuţia luminantelor 3.26. Distribuţia echilibrată a huminantlor i în câmpul vizual este necesară pentru a mări: -. | F —acuitatea vizuală (precizia şi claritatea vederii); 75

— sensibilitatea la contrast (deosebirea diferentelor relativ mici de luminante) |. Pood : Pik ~ eficienţa funcţiilor oculare (acomodarea, convergenta- contracția pupilei, mişcările ochiului etc.). 3.27. Pentru a realiza confort vizual este necesar să se evite: : ~ luminante prea ridicate, ce pot duce la apariţia orbirii; — contraste prea mari de luminanta; ce pot duce-la oboseală vizuală, datorită necesităţii adaptării şi neadaptării permanente; ~ luminantele sau contrastele de luminanţe prea mici ce au ca rezultat nedistingerea corectă a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia. es a ee «3,28. Luminantele suprafeţelor. din încăpere ‘sunt determinate de iluminările si reflectantele acestora. Pentru a .realiza. distributii echilibrate a luminantelor se recomandă următoarele teflectante pentru suprafetele incaperii: : uzual recomandat plafon ; 0,6 - 0,9 „09. 7 „pereți = 03-08 0,7 os plan util „0 2 6, 6 0,4 — 0,6 planul "0,1 10,5 03-05 Cu cât reflectantele acestor suprafețe sunt mai mari cu atât iluminările lor pot fi reduse, ‘obtinandi- se economii la. investiție, consumul de energie electrică, etc. Orbirea 3.29. Orbirea fiziologică (directă) trebuie evitată pentru a nu duce la oboseală, accidente sau erori în muncă. Aceasta se realizează prin: hs ii — folosirea dispozitivelor de protecție vizuală a aparatelor de iluminat'(prinimascarea lămpii la vederea directa), 76 — utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanta adecvată în funcţie de unghiul de protecţie (tabelul 3.6.), dimensiunilor încăperii, destinaţiei. acesteia şi amplasării locurilor de.muncă. E oho ae | N i „Tabelul 3.6. Luminanta lămpii Unghiul de protecţie minim (kcd/m2) et oy „al corpului de iluminat 1-20 | 108 2-500 | SP 50 — 500 20° > 500 - ap Valorile din tabelul 3.6. nu se aplică pentru corpurile de ilu- minat: care nu se află în câmpul vizual'al observatorului în timpul activităţii sale normale (în picioare sau şezând pe scaun). * , 3.30. Pentru a evita orbirea fiziologică (directă) ce poate fi produsă. de ' ferestre. se. utilizează elemente de iecranare, de tipul jaluzelelor sau draperiilor. : :

3. 31. Evaluarea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin »metoda curbelor limită de luminanță”. mo 3.32. Orbirea psihologică (de inconfort). se poate evalua f folo- sind »sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii ae UG R=8t0g{ 025 Șt unde: L,~ este luminanta fondului (cd/m?); ' Conform STAS 6646/8 ook în iste ? Evaluarea este opțională și se poate realiza utilizând publicaţia” +CIE 117-1995 77

— luminanta părţilor luminoase ale fiecărui corp de iluminat în direcţia ochiului observatorului (cd/m2); w — unghiul solid sub care se văd părţile luminoase ale fiecărui corp de iluminat din ochiul observatorului (str); — indicele de poziţie Guth pentru fiecare corp de iluminat în raport cu linia vederii. Un sistem de iluminat este apreciat corespunzător din. punctul de vedere al orbirii psihologice (de inconfort), dacă valoarea UGR determinată pentru acesta este mai mică decât o valoare de referință corespunzătoare destinaţiei încăperii (vezi Anexa 2). 3.33. Orbirea reflectată se poate preveni sau reduce prin: — amplasarea corespunzătoare a corpurilor de iluminat fata de locurile de munca (sau invers); — finisaje cât mai-difuzante şi mai puţin strălucitoare ale suprafețelor de lucru; — limitarea luminantelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.6.);: —utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafee de emisie mari (deschideri mari); — zugrăvirea pereţilor si plafonului în culori cu reflectante mari. 7 Fenomenul de pâlpâire „i 3.34. Pâlpâirea lămpilor cauzează distragerea atenției si poate provoca diverse efecte fi iziologice, cum ar fi durerile de cap. Este obligatoriu ca în încăperile în care există mecanisme' in mişcare periodică sau obiecte ce se deplasează cu viteză mare sistemul de iluminat să fie astfel conceput încât să se evite pâlpâirile şi în acest fel posibilitatea apariţiei fenomenului stroboscopic. 3.35. Efectul de pâlpâire poate fi evitat prin: — alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele rețelei de alimentare; 78 "—iutilizarea de frecvenţe. înalte (aproximativ 30:kHz) în " alimentarea lămpilor. Prezenţa luminii de zi 3.36. Ferestrele încăperilor asigură contactul vizual cu lumea exterioară ceea. ce constituie: un aspect psihologic | foarte: important pentru marea majoritate a oamenilor. .: ost 3.37. În încăperile în care lumina de zi este prezentă in cantitate mare și pe durate mari din zi, sistemele de iluminat se prevăd cu instalaţii adecvate pentru acționarea şi reglarea fluxului luminos al acestora, astfel încât cele două sisteme ‘de iluminat să se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortăbil. i Consideraţii energetice . 3.38. Sistemele de iluminat trebuie să asigure climatul luminos confortabil corespunzator cerințelor spaţiului respectiv, sarcinii vizuale şi activităţilor din acesta. Aceasta trebuie să se realizeze fără pierderi de energie, fără însă a favoriza aspectele. de ‘reducere a consumului de energie in deti mentul! aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat. * Ee 3.39. Sistemele deiluminat devin, eficiente energetic daca în utilizarea acestora se foloseşte cât: mai favorabil: lumina naturală disponibilă şi echipamentele. manuale, sau automate, de acţionare, control şi variaţie a fluxului luminos. Mentinerea sistemelor de iluniinat 3.40. Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinaţie, activitate şi sarcină vizuală sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie în planul util nu trebuie să scadă în timp. 79

3.41. Sistemul de iluminat trebuie. conceput luând în conside- rare un factor global de menţinere ce nu trebuie să fie mai mic de 0,7. 3.42. Factorul de menţinere ce se ia în calcul se stabilește în funcţie de echipamentul de iluminat ales (lămpi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din încăpere, gradul de murdărire a plafonului, pereților etc.) și programul de menţinere al întregului sistem (durata între două curatiri, zugrăveli consecutive), conform STAS 6646.

4. ALEGEREA SURSELOR DE LUMINĂ (LĂMPILOR) 4.1. Producătorii de surse de lumină (lămpi) au obligaţia de a indica următoarele caracteristici pentru acestea: — tensiunea nominală (în V), _ — puterea nominală (puterea absorbită de lampa propriu- zisă, fără echipamentul auxiliar, în W); — puterea totală absorbită (puterea lămpii la care se adaugă puterea echipamentului auxiliar, în W); — fluxul luminos nominal (fluxul după o sută de ore ‘de funcţionare, când se apreciază că fluxul lămpii este stabilizat pentru perioada imediat următoare, în £m); — fluxul initial (în &m); ~ eficacitatea luminoasă (în m/W); — durata de viata (în ore); — durata de funcţionare (în ore); — indicele de redare a culorilor, în: raport cu lumina natu- rală (R,); — temperatura de culoare sau temperatura de culoare core- lată (7); — culoarea aparentă; — echipamentul auxiliar pentru conectare la reţea; — condiţii speciale.de montare; — variaţia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de viata, fluxul luminos, puterea nominală şi puterea totală absorbită; — posibilitatea reglării fluxului luminos prin variaţia tensiu- nii de alimentare (utilizând un variator de tensiune); — modul în care frecvenţa întreruperilor afectează durata de funcţionare; | — dimensiuni geometrice. 4.2. La alegerea surselor de lumină (lămpilor) proiectantii trebuie să tina seama de: — necesitatea redării corecte a culorilor: astfel, în încăperile în care redarea culorilor se impune in mod necesar se aleg lămpi cu indicele-de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B (tabelul 4.1.) în funcţie de destinăție; ». Tabelul 4.1. Recomandări privind alegerea lămpilor . în funcţie de indicele de redare a culorilor!

0 1 i 2 3 4 Tabelul 4.2.

5. ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT n, 5.1. Producătorii de corpuri de iluminat au obligaţia de a indica următoarele caracteristici pentru acestea: „= modul de echipare: n număr de lămpi şi puteri nominale ale acestora; | - pentru aparatele ce au-o. o distribuţie. uniformă î în. spațiu a fluxului luminos, curba de distribuţie a intensității luminoase, _ pentru o echipare cu o lampă etalon de 1000 Im. Este de prefe- rat ca această să fie redată î în coordonate polare; voce mi ibutie neuniformă î în spaţiu a a fluxului luminos, curbele de distribuţie a intensității lumin 0-180° (de “preferat. planele: 45-2259 .90-270°; 135- -3 159). Corpurile de iluminat prevăzute cu astfel de lămpi au dimensiuni mari pentru a se evita apropierea de generatorul de frecvenţă înaltă astfel încât fenomenele de inducţie în corpurile metalice să nu ducă la accidente. 84 Curbele de distribuţie a intensității luminoase :vor fi redate, de preferinţă, în coordonate polare; : a — distribuția intensității luminoase şi sub formă tabelara din 5° în 5° (sau din’ 10° 7 in 10°) pentru aceleasi plane menţionate i mai sus; . - distribuţia zonală a fuzului luminos sub forma grafică, pentru situaţia în. care. aparatul este echipat. cu. lampa etalon (cu fluxul de 1000 Im). Aceasta va fi redată în coordonate „carteziene « = f(Q) sau $: flo); FI i ” bole — indicii NI, N2, N3,:N4 şi NS corespunzători: distribuţiei zonale a fluxului, conform STAS. 11621; — randamentul luminos:al aparatului; : — distribuţia luminantelor în spaţiu, sub formă tabelară și sub formă grafică, suprapuse peste curbele limită de liminanță (conform STAS 6646) atât pentru axa de privire în lungul corpului cât şi pentru-axa de privire: perpendiculară pe acesta (în „cazul corpurilor liniare);. "—'valorile factotilor:de utilizare. Acestea: vor fi date pentru indici ai încăperii 'cu valoarea minimă :0,6 şi ‘refléctanté pentru plafon, pereţi, plan util (de regulă cu valori între 0,8 şi 0,1); areas , i — unghiul de protecţie; — = poziţiile de montare şi ‘influenta acestora asupra caracte- “risticilor’ aparatului (atunci când e este cazul: lămpi cu descărcări ete), ! EN a = ~ dimensiunile geometrice si masa; ae - dispozitivele. de prindere::pe plafon;:pe: pefete (de :zidărie din cărămidă, beton, BCA sau din metal) cept i la şocuri mecânice; a CTE Oe a ! a este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid Q

| 5.9. În spaţiile cu atmosfere potenţial explozive corpurile de iluminat și aparatura aferentă sistemelor de iluminat se aleg conform normelor în vigoare, SR-EN 50.014 şi SR-CEI 61.241.

6. SISTEME SI INSTALAȚII DE ILUMINAT 6.1. Sistemele de iluminat constituie ansâmblul format din elementele luminotehnice (lămpi şi corpuri de iluminat), arhitecturale (pereţi, tavan) şi tehnologice (puncte de hicru, destinaţie, sarcini vizuale, echipamente ale altor instalaţii étc.) ale unei încăperi cu rolul de a asigura, cel puţin, condiţiile de confort luminos în conformitate cu destinația şi activităţile importante din încăpere. . 6.2. În toate încăperile (de lucru, de depozitare, de trecere etc.) se prevăd sisteme de iluminat normal adecvate. ie ‘ 6.3. Sistemele de iluminat de siguranţă se prevăd în conformi- tate cu recomandările din Normativul'NP 1 7-2002. :: n 6.4. Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr-o. încăpere se proiectează în concordanță..cu- sistemul-de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor:în paralel (în completare) cât mai mult timp din durata zilei. 6.5. Instalaţiile de iluminat se concep astfel încât să poată realiza: i — iluminatul sectorizat astfel încât acesta să poată funcţiona în completarea iluminatului natural (iluminat integrat); - variatia fluxului luminos pentru „obţinerea unui nivel de iluminare corespunzător tipului de activitate, atunci" cand’ în încăpere se desfăşoară mai multe feluri de activităţi ce necesită niveluri de iluminare diferite; 90 — economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat, fără a diminua condiţiile cantitative şi calitative cores- punzătoare mediului luminos din încăpere; : — mobilitate în modificarea poziţiilor de amplasare a corpurilor de iluminat, ori de câte ori. se: schimbă destinația încăperii sau sarcina vizuală. -6;6. Instalaţiile aferente sistemelor de iluminat se proiectează astfel încât să se asigure respectarea cerințelor de calitate prevăzute de L10/1995. 6.7. Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensi- onează astfel încât să poată susţine o masă de 5 ori mai mare decât cea a corpului (sau corpurilor atunci când acestea sunt montate în baterii de corpuri) dar nu mai puţin de 10 kg (pentru fiecare corp). 6.8. Sistemele de acţionare se dimensionează astfel încât la deconectare arcul electric să fie rupt în siguranță. 6.9. Sistemele de protecţie la supra sarcină şi scurtcircuit se dimensionează astfel încât să ofere siguranță în funcţionare: stabilitate termică şi selectivitate în protecţie. 6.10. Înălțimea. de montaj! a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente de construcție orizontale) este mai mare de 2,5 m. Fac excepţie corpurile de iluminat montate în clădirile de locuit. ~ . 7 6.11. Corpurile de iluminat montate pe elementele de construc- tie verticale (pereţi, stâlpi) se. pot monta la orice cotă. Dacă au corpul metalic şi sunt montate sub 2,5 m, se leagă la conductorul de protecție (PE) si vor fi de clasă Il de protecţie. Fac excepţie corpurile de iluminat montate în clădirile de locuit. ' Distanţa de la pardoseală la planul limita inferior al corpurilor de iluminat 91

6.12. Tijeie. sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel încât corpurile de iluminat:să rămână fixe în planul de montare: Să nu oscileze în condiții normale de funcționare. : 6.13. Conductorul de fază necesar alimentării corpului de iluminat trece obligatoriu prin întreruptor sau întreruptoare după caz. 6.14. Corpurile de iluminat şi sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul,de protecție adecvat, mediului în care se monteaz; 6.15. Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevăd echipamente cu. u protecţie diferenţială conform. Normativului NP I 72002. : 6.16. Acţionarea sistemelor de ‘luminat: $e''face’ astfel: încât acestea să poată fi puse în funcțiune pe şiruri paralele cu peretele vitrat sau-Cu ferestrele, pentru a ‘permite o integrare uşoară cu iluminatul natural.

7. PROIECTAREA SI TEMELOR DE ILUMINAT ah NORMAL LOOM cz n 7.1. Iluminatul artificial'se prevede în toate încăperile locurile şi spaţiile din interiorul clădirilor în. care se desfăşoarăactivităţi sau se pot afla persoane, atunci când lumina naturală lipseşte sau aceasta este sub valorile recomandate în Anexa 2. 7.2. La proiectarea sistemelor; de: iluminat se respectă: cerinţele cantitative si calitative necesare pentru realizarea mediului luminos şi menționate în cap. 3 fae mn oo aga 7.3, Pentru situaţiile în care nivelurile. de iluminare nu sunt nominalizate în prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza. recomandărilor din STAS 6646/2 sau, prin asimilarea 92 L „20-30-50 cu destinatii,, activităţi sau sarcini. vizuale similare” din n, prezentul normativ. „ia a În funcţie de destinaţia si tipul sarcinii vizuale, sei poate: alege nivelul iluminării medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind şi recomandările din tabelul 7.1. Tabelul 7.1. Niveluri de iluminare Tipuri de destinaţii sau sarcini vizuale recomandate! (Ix) . Suprafete de circulatie Suprafete de circulatie’, orientare simplă, ° 50-1 00- 150 “încăperi cu şedere temporară 100-150-200 Încăperi neutilizate continuu pentru” | muncă 200-300-500 | Sarcini vizuale cu cerinte vizuale simple 300-500-750 Sarcini vizuale cu cerinte vizuale medii 1 ,500-750-1000 = 750-1000-1500 1000-1500-2000 Sarcini vizuale cu cerinte,vizuale impuse “Sarcini-vizuale cu cerințe vizuale dificile:- Sarcinii vizuale cu cerinţe vizuale speciale - _xPeste-2000 -. | presi izuale in care se cere foarte mare. caracter de valoare minimă posibilă. A doua valoare este 'recomiahdată- pentru mărea majoritate :a situațiilor. A treia- valoare -se adoptă atunci când se urmăreşte obţinerea unui mediu luminos cu un confort sporit. 2 pentru zonele de circulaţie valoarea nivelului de iluminare se va alege în corelaţie cu iluminările recomandate pentru încăperile de muncă ce comunică cu acestea. 93

7.4, Iluminatul general se realizează printr-o distribuţie uniformă a corpurilor de iluminat pe plafonul încăperii astfel încât să-se reali- zeze: uniformitatea iluminării atât pe planul util, cât si pe suprafeţele efective de lucru (v. cap.:3.), ca în figura 7.1.

a) corpuri cu surse punctiforme (incandescente, fluorescente compacte)

b) corpuri de iluminat liniare Fig, 7.1. Amplasarea uniformă a sistemului de iluminat general „75. De regulă, în calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanță ce variază de la 0 m la 1,0 m. Aceasta, poate ocupa întreaga suprafaţă sau o parte din aceasta (fig. 7.2.). ; LLLLLLLLLLL V/ZZLLL22222207) 4 7 VA 4 7 BY

a) i Pb) i c) Fig. 7.2. Tipuri de dimensiuni pentru planul util:

a) întreaga suprafaţă a încăperii,

b) şi c) o parte din suprafaţa încăperii. Delimitarea cât mai corectă a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat funcţional şi economic din punct de vedere energetic. : 7.6. Iluminatul general se poate realiza și cu amplasări asimetrice ale corpurilor de ilurninat (fig. 7:3.), cu condiția respectării iluminării medii şi uniformităţii iluminărilor în planul util. baie 3 %) planul til nu cuprinde o zonă paralelă cu unul „din pereţi... ‘a) câmpul de corpuri de iluminat deplasat către ve peretele vitrate e

c) planul util nu cuprinde zona din fata uşii motiv _ pentru care se poate renunța la corpul | "+ deiiluminat ce ar fi trebui să 'se afle deasupra acesteia! i ilas . Po gy ke a Fig. 7.3. Amplasări asimetrice pentru sistemele de iluminat general es i es _ :

7.7. In proiectarea sistemului de iluminat se tine seama şi de condiţiile reale de amplasare a corpurilor de iluminat: — când plafonul este divizat în casete, mai ales când acestea au dimensiuni mici; — când grinzile (grinzişoarele) sunt aparente; — prezenţa la plafon a unor luminatoare; i — prezența unor utilaje mari, tuburi sau.canale tehnologice etc.; — prezenta unor mobile inalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din planul util ce pot obtura fluxul luminos; — posibilitățile de acces la corpurile de iluminat atât pentru montare dar mai ales pentru întreţinere şi. reparaţie, pentru ca aceste operaţii să nu ajungă foarte costisitoare. SI 7.8. Toate aparatele şi echipamentele pentru sistemele şi insta- latitle de iluminat trebuie să fie omologate şi agrementate tehnic. 7.9. Proiectarea sistemului de iluminat ; dintr-o încăpere va urmări următoarele etape: | 1) Identificarea destinaţiei încăperii; activităţile de bază din acestea şi sarcinile vizuale ce'le corespund... 2) In funcţie de elementele de ia punctul 1 se stabilesc: — nivelul iluminării medii (Anexa 2' pentru iluminatul normal şi Anexa 3 pentru iluminatul de siguranță); = înălțimea planului util pe care trebuie realizată iluminarea medie şi uniformitatea acesteia; — indicele de redare a culorilor de către lămpile siste- mului de ilumiriat; ÎN — indicele UGR, . corespunzător destinaţiei (optional până la definitivarea standardului privind calculul acestuia). 3) Se identifică, din planurile de arhitectură: —‘dimensiunile geometrice ale încăperii, — reflectanţele: plafonului, pereților şi planului util; 96 — înălţimea de montare a corpurilor de iluminat ținând seama de condiţiile reale de montare ( vezi pct. 7.7.).

8. SISTEME DE ILUMINAT LOCAL 8.1. Sarcinile vizuale dificile (speciale) cer fie o iluminare, fie o calitate a iluminatului ce nu pot fi date în mod obişnuit de sistemul de iluminat general. oy Pentru astfel de sarcini vizuale se utilizează, suplimentar, un sistem de iluminat local. Acesta se compune din unul sau mai multe corpuri de iluminat alese și amplasate în mod special. 8.2. Prin iluminatul local se urmărește realizarea uneia sau mai multe din următoarele funcțiuni: ; — o iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafe- tele din imediata vecinătate; LL — o anumită luminanta sau culoare a sarcinii vizuale; — umbre capabile să evidentieze detaliile sarcinii vizuale. Ii 3 1 Această determinare este opțională până la completarea :STAS-ului 6646 sau la iniţierea unuia nou. : tee 99

8.3. În proiectarea iluminatului: local se tine seama de necesitatea realizării confortului vizual atât pentru lucrătorii care beneficiază direct de acesta cât şi pentru cei care se află în zonele învecinate (adiacente). „8.4. Corpurile pentru ilaminagal local pot f fi: 7 — fixe, atunci când au o poziţie permanentă, - flexibile, cand poziția lor se modifica in. timp;, pentru fixare se utilizează braţe si pivoti reglabili; ~ mobile, când poziţia lor se modifică foarte des, chiar în timpul lucrului. pa. 8.5. În tabelul 8.1. se indica sistemele de iluminat recomandate în funcţie de principalele tipuri de sarcini vizuale speciale.” can „Tabelul 8. J. Exemplificări Iluminatul local = . Descrierea Cerinţele Tipul Repre- Pe sistemului corpului de | zentat în sarcinii rar ad | i de iluminat iluminat ig. 8.1. A. Materiale opace

1. Detaliu şi i a . fond difuz i

a) Suprafete : | — Citirea = Vizibilital SM sau Dab continue “ şpalturilor | ridicată şi “SH gazetelor - confortul! “iii

b) Suprafete — Zgârieturile | — Accentuarea

c) Înveliş — Inspectarea,, | — Vederea UL E

3. Suprafete i mixte (lucioase și difuze)

a) Detalii — Cerneală — Producerea SM, UL D lucioase pe lucioasa sau contrastului - : fond difuz însemnările maxim fără iluminat cu creionul reflexii voalate i 7 pe hartie mata |

c) Detalii — Gradatiile ~ Realizarea , i „UL sau BbsauE

88. Pentru verificarea contuitlui unei structuri Standard | se poate utiliza efectul de siluetă (fig. 8.1 H). Iluminatul din spatele acestora va evidenția diferenţele dintre conturul structurii standard şi conturul structurii care se verifică. 8.9. Culoarea sarcinii vizuale cât şi culoarea luminii sunt folosite (separat sau împreună) la creşterea contrastului, prin intensi- ficarea sau dimiriuarea unora din culorile esenţiale ale sarcinii vizuale. Spre exeniplu, imperfecţiuriile de cromare peste suprafețele nichelate 105

pot fi evidenţiate uşor prin utilizarea unei lumini alb-albastre (surse fluorescente de joasă presiune, de culoare rece). 8.10. Defectele de pe suprafeţele metalice, din masă plastică neporoase sau ceramice sunt detectate utilizând surse cu radiații ultraviolete. În aceste cazuri se iau măsuri de protecție (pentru a evita inflamarea ochilor) utilizând ecrane sau ochelari de protecție speciali pentru a evita privirea directă a surselor. 8.11. Detectarea imperfectiunilor interioare în sticle, lentile, în globul de protecţie al lămpilor, în materialele plastice transparente se face utilizând un fascicol de lumină polarizată. În zona cu defect spectrul luminos este deformat şi determină schimbări de culoare vizibile pentru verificator. 8.12. Atunci când se urmăresc sarcini vizuale în mişcare, se uti- lizează lămpi stroboscopice astfel încât acestea apar pentru verificator fie că stationeaza, fie că se mişcă mult mai lent şi pot fi analizate. 106 Fig. 8.1. Exemple de tehnici de iluminat local pentru sarcini vizuale menţionate în tabelul 8.1. A ~ D poziția corpurilor de iluminat suplimentare este aleasă pentru ca să evite orbirea; E — H luminanta este scăzută pentru a se evita orbirea. IE

9. ILUMINATUL SPAȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT 9 Iluminatul are efecte. importante asupra . performanței intelectuale: Astfel, odată. cu creşterea calităţii mediului luminos: se produc îmbunătățiri importante în memorare, gândire logică, concen- trare şi nivel de inteligență. 9.2. Sarcinile vizuale din sălile de învățământ (clase, labora- toare, amfiteatre) sunt cititul şi scrisul din/în cărți, caiete, cititul scrierilor de pe tablă, cititul după hărţi şi.de pe panouri montate pe pereţi, privitul timp îndelungat la profesor, la ecranul televizorului, la ecranul de proiecție pentru film sau diapozitive, . i 9.3. Caracteristic este faptul că sarcinile vizuale menţionate la 9.2 implică schimbări permanente şi succesive în acomodare, adaptare vizuală. ‘ PI 9.4. Sarcinile. vizuale ale profesorului. constau în citirea din cărți, caiete, scrisul la tablă şi observarea elevilor/studentilor. 107

9.5. În proiectarea sistemelor de iluminat din clase, amfiteatre trebuie să ‘se acorde o atenţie deosebită respectării nivelului de iluminăre şi distribuţiei luminantelor în încăpere. 9.6. Sistemul de iluminat se amplasează în așa fel încât fluxul luminos să fie direcționat astfel încât să sugereze cât mai bine iluminatul natural. În fig. 9.1. se prezintă un astfel de sistem pentru o clasă cu trei şiruri de bănci. Acesta se completează cu un iluminat local pentru tablă (de preferinţă cu corpuri cu distribuţie asimetrică). Ry 7777777707272 Fig. 9.1. Sistem de iluminat pentru o clasă convenţională

1. Sistem pentru iluminatul local al tablei; 2 şi 3 Sistem pentru iluminatul general a (2. utilizat in timpul zilei; 3. utilizat la lăsarea întunericului) | 9.7. În amfiteatre, unde există mai milte culoare de trecere se pot folosi corpuri de iluminat cu-o distri- Sia n ii butie de flux care să realizeze luminante scăzute. Se recomandă două tipuri de distribuții pentru corpurile de iluminat: — cu distribuţie „aripi de liliac” (fig. 9.2.), poziționate paralel cu direcţia principală de vedere; Fig. 9.2. Curba de distribuţie simetrică tip „aripi de liliac” - cu distribuție asimetrică (fig. 9.3.), dar poziţionate perpen- dicular pe, direcția principală a. razei vizuale şi cu distribuția de . flux în acelaşi sens cu direcţia de privire. Fig. 9.3. Curba de distribuţie asimetrică 9.8. Clasele sau sălile puternic vitrate se prevăd cu ecrane! (jaluzele etc.) pentru a preveni orbirea provocată de lumina naturală cât şi de insolatia foarte puternică pe timpul verii. 9.9. Pentru aprecierea orbirii directe (prin metoda „curbelor limită de luminante”) clasele şi amfiteatrele se încadrează în clase de calitate superioare, deoarece direcția razei vizuale a elevilor/ studenților este orizontală pentru o mare parte din tinip. i

10. ILUMINATUL ÎN SPITALE ŞI SPAȚII DESTINATE ACTIVITĂŢII MEDICALE 10.1. Sistemele de iluminat trebuie să aibă un rol terapeutic pentru bolnavi contribuind la influențarea pozitivă a psihicului acestora, dându-le un sentiment de linişte, siguranță şi încredere în acţiunea medicală şi în acelaşi timp g4 permită activitatea personalului în cele mai bune condiţii. : 10.2. În spaţiile în care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat... Un, sistem general pentru activităţile curente şi unul local, suplimentar, pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc’). 7 “ i: a eo. ' Utilizarea acestora se va face in concordanță cu utilizarea instalaţiei de încălzire (sau climatizare acolo unde aceasta există)

"10.3. În încăperile (saloanele) pentru bolnavi se prevăd urma- toarele sisteme de iluminat: ‘= iluminat general, realizat cu corpuri ainplisaté ‘uniform la „plafon. Acestea vor fi cu sisteine de protecţie (de preferat cu ecrane difuzante). şi luminanta redusa; © °° . _ iluminat local deasupra patului cu lămpi pentru: „... = examinarea şi îngrijirea bolnavului și - lectură; : _ iluminat de circulaţie pe e timpul nopţii, realizat cu aparate „montate pe perete, la 15-20 cm de pardoseală (în cazul în care în ă paturi); A i ; „încăpere sunt mai mult de două p ) : Fig. 10.2 Sistem de iluminat local deasupra patului bolnavului n

11. ILUMINATUL SPAȚIILOR DESTINATE ACTIVITĂȚILOR DE LUCRU INTELECTUAL 11.1. În astfel de încăperi activitatea de bază se desfăşoară pe plan orizontal. Este necesar ca prin amplasarea corpurilor de iluminat să se evite reflexiile directe (către ochi) ce pot fi produse de suprafața de lucru — pe care se află sarcina vizuală. : 11.2. in birourile mari, cu multe corpuri de iluminat, se recomandă o dirijare: a fluxului luminos către masa de lucru ca în fig. 11.1. sn : 7 - Lumina e reflectată ‘ Fig. 11.1. Dirijarea fluxului luminos către masa'de lucru pentru a evita reflexia directă spre ochi 11.3. Reflexia directă către ochi se evită şi prin: — utilizarea unui iluminat general indirect, combinat cu un iluminat local amplasat corespunzător (vezi cap. 8); _ utilizarea -unor materiale: difuzante pentru suprafața de -jucru pe care se află sarcina vizuală. i 11.4. Luminantele suprafeţelor adiacente sarcinii vizuale se recomandă a fi mai mici decât luminanţa sarcinii dar nu mai mici de 1/3 din valoarea acesteia. Când calculul luminanţelor este greu sau imposibil de efectuat se urmăreşte ca reflectanţele fondului din zona apropiată sarcinii vizuale să se afle în domeniul de valori 0,3 — 0,5. 114 11.5. Reflectantele scăzute ale suprafeţei biroului (mesei), atunci când se lucrează pe hârtie albă, creează: un mediu luminos inconfortabil şi reduce eficienţa activităţii. 11.6. Luminanta medie a câmpului vizual periferic se recoman- dă să nu fie mai mică de 1/10 din luminanta sarcinii vizuale. 11.7. Iluminatul birourilor de proiectare/desen se realizează astfel încât pe planşeta de desen „să nu se creeze umbre. Se poate realiza: : a,

1. prin utilizarea unui iluminat indirect. Soluţia este deosebită din punctul de vedere tehnic, dar scumpă atât la investiţie:cât şi la întreţinere;

2. prin utilizarea unui iluminat general - direct-indirect combinat cu un iluminat local cu un corp de iluminat mobil ce să fie acționat de proiectant, dirijandu-si lumina (şi formarea umbrelor) după necesități;

3. prin amplasarea plansetelor lângă ferestre, lumina fiind dirijată din stânga (pentru dreptaci). În lipsa luminii naturale se poate utiliza un iluminat ce să directioneze fluxul în mod asemănător celui natural. „+ +Corpurile de iluminat se prevăd. cu. distribuţie asimetrică (fig. 9.3.) ! i 11.8. În birourile sau sălile cu calculatoare sarcinile vizuale pentru un operator constau în acţionarea tastaturii, cititul pe ecran și cititul unor note (texte, documente) anexe. i 11.9. Factorii care influențează eficienţa activităţii unui opera- tor, ce lucrează cu calculatorul sunt: , — vizibilitatea ecranului, dimensiunile acestuia, strălucirea, contrastul şi claritatea conturului caracterelor de pe ecran, culoarea, reflexia ecranului (ca o oglindă după anumite direcţii de privire), densitatea informaţiilor, pâlpâirea; 115

— prezența imaginii mediului pe ecranul calculatorului, reflexia de voal, raportul luminantelor între ecran, documente şi fondul acestora; i îi — organizarea locului de muncă (poziţie, distanțe și unghiuri) pentru diferite activităţi; .. , — capacitatea sistemului vizual al operatorului de acomodare şi sensibilitatea sa la pâlpâire. 11.10. La un punct de lucru cu calculatorul luminanta trebuie luată în considerare în două situații ale operatorului: ; — una statică, in care operatorul se uită sau document și — una dinamică în care operatorul îşi schimbă privirea între ecran, tastatură şi document. - la ecran, tastatură 11.11. În situaţia statică a operatorului, confortul vizual se realizează atunci când: a, — juminanta ecranului este mai mare decât cea a fondului imediat din mediu. Acest lucru se realizează dacă sunt utilizate ecrane cu contrast pozitiv (caractere, strălucitoare pe un fond mai închis); i a — tastatura si documentele se află pe fonduri cu luminanta mai mică, dar nu mai mică de 1/3 din luminanta acestora; — operatorul nu vede pe ecran imagini ale ferestrelor (acestea se acoperă cu perdele, draperii etc.), corpurilor de iluminat sau alte corpuri cu. luminante mari. | 11.12. În situația dinamică a operatorului confortul vizual se realizează atunci când luminantele pe care alternează privirea (ecran, tastatură şi documente) nu sunt foarte diferite. Luminantele pot fi comparate: cu produsele dintre reflectante și iluminări. În general, diferențe mari există între luminantele documen- telor şi tastaturii în raport cu cea a ecranului, aceasta din urmă fiind 116 mult mai mică. Este explicabil prin aceea că reflectanta ecranului are valori de 0,2 — 0,3 iar documentele şi tastarea au reflectante cu valori de 0,3 — 0,5. Totodată ecranul se află in plan vertical unde iluminarea este mai mică decât cea din plan orizontal (unde-se află documentele sau tastatura), Este necesar să se utilizeze un ecran cu o luminiscent& cât mai mare: i i ao. 11.13. Ecranele calculatoarelor se comportă ca o oglindă astfel că obiecte cu luminanţă mare pot fi văzute de operator pe ecran, având ca. efect distragerea atenţiei, scăderea acuitatii vizuale şi o stare generală de inconfort. Acestea se pot evita: i — prin amplasarea de ecrane (pereţi) „mate. în -spatele operatorului; ae - utilizarea unor corpuri de iluminat de luminanta redusă (cu ecrane difuzante sau unghi de protecţie corespunzător). Limitele luminantei medii a corpului de iluminat, care poate fi reflectat pe ecranele calculatoarelor, pentru direcţii normale de privire, sunt prevăzute în tabelul 11.1. . i “Tabelul 11.1. » Clasa ecranului după ISO 9241-7

Calitatea ecranului | | bună medie , slaba Limita luminantei medii 2 $1000 cd/m a corpului de iluminat “ Limitele din tabelul 11.1 sunt date pentru unghiuri de înălțime de cel putin 65° față de verticala inferioară a corpului de iluminat pentru posturi de lucru unde se utilizează ecrane verticale sau înclinate cu până la 15°. . 117

12. ILUMINATUL INDUSTRIAL 12.1. În spaţiile industriale se recomandă unul sau mai multe din următoarele sisteme de iluminat: — general, care asigură condiţii de vedere similare pentru toate locurile de muncă şi garantează o mare flexibilitate în amplasarea acestor locuri; | — general localizat, care asigură o concentrare a fluxului luminos deasupra zonelor tipice de muncă (caracterizate prin aceiaşi sarcină vizuală). Zonele adiacente (pentru circulație, depozitare etc.) sunt iluminate la un nivel inferior, dar suficient pentru'a nu crea.inconfort; — local, care se realizează in completarea iluminatului general, atunci când mărimea şi diversitatea sarcinilor vizuale o impun. - ! i 12.2. Sistemele de iluminat general şi general localizat se realizează de regulă cu corpuri de iluminat cu '0 distribuţie a fluxului luminos directă sau semidirectă. 12.3. Distribuţia directă se recomandă în halele înalte, când corpurile de iluminat nu se află în câmpul vizual al. muncitorilor ŞI umbrele pronunţate create de acestea nu influențează negativ eficiența activităţii. 12.4. Distribuţia semidirectă are o componentă de: flux în semisfera superioară care reduce contrastul dintre corp si plafon şi ajută la evitarea aparentei de zonă întunecată la plafon, generatoare de inconfort. 12.5. lluminatul plafonului se poate realiza şi cu corpuri special destinate (reflectoare cu distribuţie largă etc.) atunci când este necesar să existe o luminanta mai mare a plafonului. 118 12.6. Sistemul de iluminat local se alege in functie de caracte- risticile sarcinilor vizuale, folosind recomandările din cap. 8. 12.7. În spaţiile industriale unde se cer niveluri mari de iluminare (mecanică fină, optică, industria electrotehnică, electronică etc.) sistemele de iluminat pot fi integrate cu sistemele de încălzire- ventilare, fie pentru a utiliza căldura degajată de corpuri, fie pentru a o evacua din încăpere. : : i : mot iu 12.8. În atmosferele periculoase din industrie, din punctul de vedere al pătrunderii prafului, apei şi solicitării la şocuri mecanice, se utilizează corpuri ‘cu gradul de protecţie, corespunzător mediului. în care'se vor monta. . pm he i ve 12.9. Pentru“ atmosferele periculoase unde se pot produce explozii se prevad-corpuri. de “iluminat cu protecție suplimentară împotriva producerii exploziilor (vezi cap. 14.). . ! : 12.10." În mediile cu temperaturi scăzute (industrie grea, hale de congelare, magazii, depozite etc.) se prevăd lămpi corespunzătoare din punctul de vedere al amorsării. În 'dimensionarea sistemului de iluminat se tine seama de faptul că fluxul luminos scade la temperaturi joase. - 12.11. În mediile cu temperaturi ridicate (turnătorii -etc.) se prevăd lămpi cu echipamente rezistente la astfel de solicitări. 12.12. Proiectarea sistemelor de iluminat pentru spaţiile din industrie tine seama de: : a i — posibilitatea accesului la corpuri pentru curăţire, întreținere şi schimbarea lămpii; , — frecvența mai redusă a curatirii de murdărie, astfel încât fluxul iniţial trebuie să fie majorat corespunzător. 119

Da ai 12.13. În spaţiile în care se foloseşte televiziunea în hanes închis, pentru supravegherea proceselor tehnologice sau insta! ation sistemele de iluminat se stabileşte in funcţie de performanţa aparat Hi folosite astfel ca imaginile pe ecran să fie redate clar (până la nivel de detaliu). 12.14. Actionarea corpurilor de iluminat se prevede astfel încât să se poată utiliza cât mai mult lumina naturală (hale. cu.pereți vitrati, încăperi cu ferestre mari în care degajările de praf sunt reduse). Ă ENTRU

13.13. Montarea corpurilor de iluminat pe elemente de construcție din materiale combustibile se face în condiţiile prevazu de Normativul I-7. 13.14. Montarea corpurilor de iluminat din încăperi pentu bă grupuri sanitare etc. se face conform:prevederilor din Normativu -7. 13.15. Pe toată durata execuţiei se vor respecta, normele prevăzute în Normativul C300 şi ale dispoziţiilor generale de P.S.i.

14. MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ŞI EXPLOZIILOR I. Si ‘ge‘iluminat şi instalațiile aferente acestora, 14.1. Sistemele de iluminat şi instalaţiile aferente 2 Ș astfel proiectate' şi realizate încât să se evite producerea, favoritei sa incendiilor şi a exploziilor, în con e ci sau propagarea incendiilor şi a i u prevederile din „Normativul de siguranță la foc a construcțiilor P 118 şi Normativul [-7. 0. . . 5 toes soe BR ie

142. Corpurile de ihiminat ‘se aleg astfel încât gradul o: «e protecție — la :pătrunderea corptirrilor solide ante a pia a trun i (i i ilor de orice fel), a: gazelor ătrunderea apei (inclusiv a vapori o I I tocuri mecanice - să fie în concordanță cu riscul de incendiu (categoria. de pericol ‘de. incendiu) al încăperii in’ care acestea se montează. Aceleași condiții trebuie să le îndeplinească si echipan tele de alimentare cu energie electrică și de acţionare. 14.3. Corpurile de iluminat ce se prevăd pentru încăperile am categoriile A, B şi C de pericol de incendiu şi în care pot ap re degajari_ de praf, vapori , sau gaze combustibile, e pe pe dispozitive de deconectare automată de la rețeaua de an bg când acestea se desfac pentru a fi curățate, pentru schim! 1 122 etc. Cand acest lucru nu este posibil se marchează vizibil pe corpul de iluminat: „nu desfaceti sub tensiune”, conform SREN 50.014/95. Părțile metalice ale aparatelor (copurilor) se leagă la conductorul de protecţie (PE). | . 14.4. Nu se prevăd corpuri de iluminat sau echipamente ale acestora deasupra cuptoarelor, forjelor, băilor de tratament etc.. 14.5. Nu se recomandă traversarea pereţilor si planşeelor antifoc de către instalațiile de alimentare cu energie electrică a corpurilor de iluminat. « a i În cazul în care aceste traversări nu se pot evita se iau următoa- rele măsuri pentru evitarea propagării incendiilor în compartimentele înveciriate: i : ; | — spaţiile „libere din jurul. tuburilor de protecţie (tevi metalice) se închid cu materiale incombustibile având rezistența la foc egală cu cea a peretelui sau a planșeului străpuns; — la trecerea prin pereţi sau planşee, tuburile de protecţie se „execută din materiale incombustibile. Lungimea. tronsonului incombustibil.; trebuie să, depăşească grosimea elementului traversat cu cel puţin 300 mm de o parte şi de alta a acestuia; — “trecerile se execută astfel încât în urma dilatărilor tuburilor de protecție, provocate de incendiu, să nu ducă la dislocări ale unor porțiuni de perete sau planşeu. ; “ay EX 14.6. Corpurile de iluminat nu,se montează direct pe elementele combustibile. Montarea pe acestea se face prin intermediul unor suporturi. necombustibile, cu grosimea minimă de Smm sau la o distanță de cel putin 3 cm de lă elementele combustibile, folosind suporţi, metalici. „a + E 14.7. Toate echipamentele folosite pentru sistemele de iluminat (corpuri de iluminat, aparate de acţionare etc.) vor fi echipamente, omologate şi agrementate conform normelor române în vigoare. 123

ANEXA 1. REGLEMENTARI PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAȚIILOR DE ILUMINAT Indicator DIN CLĂDIRI. Denumirea documentului 2 io . . ee Tc ee SIR ]. Legi, norme, normative şi instrucțiuni tehnice privind proiectarea şi executarea instalațiilor CIE 117-1995 CIE 008/E-2001 CIE 40-1978 SR-EN 50.014-1995 © SR-CEI 61.241-1999 , Legea 10/1995 HGR nr.766/1997 OG 60/1997 1993 11-1978 “ Disconfortul orbirii in iluminatul interior Tluminatul interior a! locurilor de munca Calcule pentru iluminatul. interior (metoda | de bază) Aparatură electrică pentru atmosfere poten- ţial explozive. Prescriptii generale ” Aparatură “electrică " destinată utilizării. în prezenţa prafului combustibil ! Legea privind calitatea în construcții Regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în - construcţii : 7 Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor Regulament privind protecţia şi igiena mun- cii în construcții Normativ pentru’ proiectarea şi executarea instalațiilor tehnico-sanitare $1 tehnologice din ţevi de PVC neplastifiate 15-1998 16-1998 NP 17-2002 113-1994" 131-1999, 133-1999 15/1-1994 15/2-1998 138-1981 C142-1985 ID17-1976 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Normativ pentru proiectarea şi executarea rețelelor şi instalațiilor de utilizare a gazelor naturale Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumator, cu tensiuni până la 1000 V în c.a. şi 1500 V inc.c. „Normativ pentru proiectarea şi executarea instalațiilor de încălzire centrală Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor sanitare (apă şi canalizare) la construcții civile şi industriale Normativ pentru exploatarea şi întreținerea instalațiilor de utilizare a gazului petrolier lichefiat (aragazului) . Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin „jeturi de aer orizontale Normativ privind exploatarea instalațiilor de ventilare şi climatizare Instalatii tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid intermediar în halele industriale Instrucţiuni "tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalații. Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi receptionarea instalațiilor elec- trice în zone cu pericol de explozie

2. Norme, normative şi instrucțiuni tehnice privind proiectarea şi executarea construcțiilor P100-1992 P118-1999 P121-1989 P122-1989 P123-1989 | C253/1-1994 C253/8-1994 .: . C300-1994 P71-1986 126 Normativ pentru protectia antiseismică “a construcţiilor “de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale Normativ de siguranță la foc a constructiilor — P118-99 a Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi aa oye DEE Pi . antivibratilă la clădiri industriale Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile, ~ social-culturale şi tehnico-administrative " Instriicţiuni tehnice pentru proiectarea $i executarea ' sălilor de audiție publică din th. a 7 . punct de vedere acustic Instructiuni tehnice de proiectare şi execuţie ‘a elementelor de construcţii şi instalaţii pentru camere ‘curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale; laboratoare gi industria farmaceutică) „+ Instrucţiuni, tehnice de proiectare şi. execuţie „privind organizarea camerelor curate utilizate în domeniul sănătăţii (spitale, laboratoare şi industria farmaceutică) Normativ: de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții şi instalaţii aferente acestora Normativ de proiectare privind iluminatul natural în ctădirile industriale NP 006-96 NP 009-97 NP 010-97: NP 011-97 a copii © „NP 015-97 ui d Normativ pentru proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţe utilizatori Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcțiilor pentru case de copii : Normativ privind proiectarea, : executarea! Ă întreţinerea construcțiilor pentru şcoli şi icee i - Normativ privind proiectarea, executarea si întreţinerea construcţiilor pentru grădiniţe de Normatiyv privind. proiectarea şi. verificare construcţiilor spitalicesti şi a instalaţiilor... : . Normativ pentru proiectarea şi executarea parcajelor pentru autoturisme (subterane) RDI ; i A PERI Ă : „ Normativ ” pentru "proiectarea construcțiilor publice subterâne 1 i 127

ANEXA 2. VALORI RECOMANDATE PENTRU PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT - GENERAL Tipuri de destinaţii, ! 2 3 4 activități sau sarcini i a n ps am Observaţii” vizuale

2. Clădiri pentru agricultură Utilaje pentru încărcarea şi animale bolnave manevrarea. 200 25 produselor Grajduri 50 28 Tarcuri pentru 200 25 129 Su | .

0 ja 2 [3/4 „5 0 1 > 13 4 5

aes aaa abt Trasare, control 750 19 80 0,70 : e

ISI II MI E IE IRI wie Controlul culorilor : ei

17. Tipografii = a Bai, desfaceri

— TT 5 0 1 2 [3] 4 5 0 1 2 3 4 Proces de umezi

21. Industria lemnului şi a mobilei N „| 23. Spaţii comerciale ;

Procese total so | 28 | 40 | 0,00 „|| ] Spaţii comereiale 300 | 22 | 80 | 0,70 | automatizate |_ iL mici 138 j 139

ŢI

24. Restaurante şi hoteluri , -] ‘ protectie TJ - i i ; împotriva

25. Spaţii de divertisment şi muzee i Camere de joacă 7200 ia 30 | 0.00

[ 0 1 213 |a 5 0 7 5

29. Spitale și clinici 55 1] 1] Saloane de

: pita e st a : |. | endoscopie 19 80 | 0,70 Săli de aşteptare 200 22 80 | 0,00 : : _ 142

| amvonul —_ ni

31. Biserici de pregătire medici, de iluminatul normal