Normativ NP 045/2000

NORMATIV PRIVIND ÎNCERCAREA ÎN TEREN A PILOȚILOR DE PROBĂ ȘI A PILOȚILOR INDICATIV NP 045-2000

CUPRINS

1. Obiect și domeniu de aplicare ............................................... 101

2. Principiile metodelor de încercare .......................................... 104

3. Activități preliminare efectuării încercărilor .............................. 105

4. Exigențe pentru utilajele, dispozitivele și aparatele de măsurare utilizate la încercarea piloților ........................................................ 108

5. Încercarea axială la compresiune ............................................ 114

6. Încercarea axială la smulgere ............................................... 121

7. Încercarea cu forțe orizontale .............................................. 123

8. Condiții speciale pentru realizarea încercărilor statice în teren inundat ... 127

9. Încercarea pe cale dinamică ................................................. 131

10. Raportul de încercare ....................................................... 132

11. Măsuri specifice de tehnica securității muncii ............................. 134

ANEXE: A1 Schema încercării statice axiale la compresiune a piloților. Varianta cu platformă de testare .......................................................... 135 A2 Schema încercării statice axiale la compresiune a piloților. Varianta cu piloți de ancoraj .............................................................. 136 A3 Schema încercării statice axiale la compresiune a piloților. Varianta cu ancoraje forate ................................................................ 137 A4, A5 Scheme ale încercărilor statice axiale la compresiune a piloților. Preluarea reacțiunii în structura existentă .................................. 138 A6, A7 Scheme ale încercărilor statice axiale la smulgere a piloților. Varianta cu plăci de rezemare. Varianta cu piloți comprimați .......................... 138 A8, A9 Scheme ale încercărilor la forțe orizontale a piloților. Un singur pilot încercat. O pereche de piloți încercați ...................................... 139 A10 Schema încercării pilotului în teren inundat. PSU grupa A .................. 140 A11 Schema încercării pilotului în teren inundat. PSU grupa B .................. 141

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ stabilește condițiile referitoare la metodele de încercare statică în teren a piloților izolați, precum și la încercarea acestora în conlucrare cu pământul adiacent, presiometric, etc., și la încercarea pe cale dinamică, în vederea evaluării prin calcul a capacității portante a piloților.

Datele obținute în urma acestor încercări servesc la: - proiectarea fundațiilor pe piloți; - verificarea capacității portante a piloților, în condițiile de execuție; - controlul calității piloților.

Observație: Prezentul normativ înlocuiește ST 3 VS 256/1-2-81.

Condițiile de pregătire și de instrumentare a piloților de probă pot fi utilizate și în lucrările de cercetare științifică, reprezentând un nivel minim de exigențe.

Prevederile din prezentul normativ se aplică și la încercarea statică în teren a baretelor pentru fundații (definite în instrucțiunile tehnice PI 06-85).

1.2. Prevederile prezentului normativ sunt în concordanță cu principiile cuprinse în capitolul 7, Proiectarea fundațiilor pe piloți, din prenorma europeană ENV 1997-1:1994 "Eurocode 7, Fundații geotehnice. Regulă generală" și cu recomandările din "Metodologia Internațională de Mecanica Pământurilor și Fundații. Partea I: Încercarea statică în teren a piloților, elaborată de Societatea Internațională de Mecanică a Pământurilor și Fundații", publicată în "ASTM Geotechnical Testing Journal" - iunie 1985, în care se referă această prenormă europeană.

1.3. Utilizarea datelor obținute din încercarea în teren a piloților de probă pentru proiectarea fundațiilor pe piloți se face conform prevederilor cuprinse în reglementările de proiectare a acestor categorii de fundații. Tot pe baza acestor reglementări de proiectare se stabilesc pe amplasamente de fonduri, precum și tipul de încercare, în corelare cu prevederile normativului P7-92.

Construcții inundabile la adâncimile sensibile la umezire, elaborarea programului de încercare și probe de verificare a rezultatelor se vor face conform prevederilor normativului P7-92.

1.4. Prezentul normativ prevede următoarele tipuri de încercări ale piloților de probă verticali, izolați:

a) Încercări statice cu treaptă de încărcare mențintue în timp: - axiale, la compresiune; - axiale, la smulgere; - transversale (cu forțe orizontale).

b) Încercări pe cale dinamică (batere de probă).

Observații:

1. Unele prevederi ale prezentului normativ, pregătirea și instrumentarea piloților de probă pot fi utilizate și la încercările statice pe grupe de piloți, pentru care se vor elabora programe speciale de încercare.

2. Când nu este posibilă încercarea statică axială a piloților cu ajutorul preselor hidraulice pe capul piloților, find necesare instrucțiunile statice pe grupe de piloți, pentru care vor elabora programe speciale de încercare conform prezentului normativ, se pot prevedea încercări prin metode dinamice (batere de probă).

1.5. Încercările pe pilot vor fi realizate conform unui proiect și vor fi conduse de personal tehnic având calificarea necesară. Raportul de încercare va fi întocmit de un inginer având pregătirea necesară interpretării rezultatelor.

1.6. În funcție de scopul urmărit și de exigențele impuse prin programul de încercare și de calitate pentru încercările în teren ale piloților, se stabilesc patru niveluri de calitate (clase) de încercare corespunzătoare perfecționării, calibrări, sau adaptării metodelor sau a principiilor de calcul (în vederea programul de calcul perfecționarii, calibrării, sau adaptării metodelor sau a principiilor de calcul): - nivelul N1: Încercări pentru cercetarea științifică și anume; - nivelul N2: Încercări efectuate în apropierea amplasamentului construcțiilor proiectate, pentru verificarea tehnologiei de execuție a piloților și a fundațiilor piloților și pregătirile preliminare în proiect; - nivelul N3: Încercări de control pe piloți din fundație, pentru confirmarea capacității portante preliminare în proiect; - nivelul N4: Încercări pentru recepția piloților cu posibile defecte de execuție.

Proiectantul lucrării, de comun acord cu inginerul geotehnician, poate decide modificarea nivelului de calitate față de cel indicat mai sus în funcție de complexitatea structurii proiectate, de amplasament și de experiența privind comportarea piloților similari în condiții de amplasament și de execuție asemănătoare.

1.7. Acte normative conexe. Standarde: - STAS 1242/1-89: Teren de fundare. Principii generale de cercetare. - STAS 1243-88: Teren de fundare. Clasificare și identificarea pământurilor. - STAS 2561/1-83: Teren de fundare. Piloți. Clasificare și identificarea. - STAS 2561/3-90: Teren de fundare. Piloți. Prescripții generale de proiectare. - STAS 2561/4-90: Teren de fundare. Piloți forati de diametru mare. Prescripții generale de proiectare, execuție și recepție. - STAS 3950-81: Geotehnică. Terminologie, simboluri și unități de măsură. - STAS 1010/0-75: Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor. - P 106-85: Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea baretelor pentru fundații construcțiilor. - P-7-92: Normativ privind proiectarea și executarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire. - GE-029-97: Ghid practic privind tehnologia de execuție a piloților pentru fundații.

2. PRINCIPIILE METODELOR DE ÎNCERCARE

2. PRINCIPIILE METODELOR DE ÎNCERCARE

2.1. Încercarea statică se realizează prin aplicarea unor sarcini controlate, constante în anumite intervale de timp, cu măsurarea deformațiilor care se mențin la un nivel calitativ superior al piloților.

La încercările de nivel calitativ superior al piloților, instrumentul normativ, se pot prevedea încercări prin dispozitive speciale și programe de lucru special cu deformați, pentru capul piloților, find necesare când se demonstrează – pentru tipul de pilot și terenul de fundare - echivalența rezultatelor cu cele obținute prin încercări statice, cu trepte de încărcare mențintue în timp.

2.2. Încercarea statică a unui pilot se realizează prin aplicarea forței: - axiale (de compresiune sau de smulgere), acționând la capul pilotului; - transversale (orizontale), la capul sau la un nivel superior al pilotului.

Notă: Piloții de dislococare se realizează prin încercarea se efectuează cu incercarca axială se pot măsura capacitatea portantă la incercarea cu separată a eforturilor axiale și eforturilor laterale ale pilotului, în condițiile că la nivel calitativ N1 și N2 este obligatorie măsurarea separată a eforturilor laterale ale pilotului, în în timpul încercărilor.

2.3. Încercarea pe cale dinamică se aplică numai la piloți prefabricați lucrați prin batere sau prin vibrare, sub o acțiune simplă, cu caderi rare (aplicând schemele din capitolul 4), constă în urmărirea deplasărilor axiale remantere (pătrunderi în teren) a piloților prefabricați în funcție de numărul de lovituri de lovitură din batere la nivelul calitativ N1 și N2, valoarea Q_max.

Datele obținute prin încercarea dinamică servesc la evaluarea capacității portante la compresiune axială a pilotului.

3. ACTIVITĂȚI PRELIMINARE EFECTUĂRII ÎNCERCĂRILOR

3. ACTIVITĂȚI PRELIMINARE EFECTUĂRII ÎNCERCĂRILOR

3.1. Piloți de probă destinați determinării capacității portante.

Piloții de probă se instalează la același amplasament de către proiectant și geotehnician în apropierea amplasamentului structurii prevăzute cu fundații pe piloți, astfel încât condițiile de fundare să nu difere în mod semnificativ.

Piloți din fundație de calitate superioară (nivelul N2 și N4) se vor poziționa pe amplasamentul structurii prevăzute cu fundații pe piloți.

3.2. Cercetarea terenului pe amplasament.

3.2.1. Cercetarea terenului pe amplasament se va realiza în piloților cu baza la adâncimea la care vor depăși cu 4d sau cu minimum 5 m nivelul bazei piloților de probă (d fiind latura sau diametrul secțiunii pilotului cu baza piloților de probă, respectiv diametrul maxim în planul bazei piloților pentru piloți cu baza lărgita).

Observație: În cazul în care sub nivelul bazei piloților de probă apar structuri de roci stâncoase compacte, lipsec de zone alterate, incluziuni slabe, goluri, etc. adâncimea cercetărilor se poate limita la 2d.

3.2.2. Cercetarea terenului se realizează prin foraje geotehnice din care se recomandă a fi completate cu metode de cercetare în situ a proprietăților terenului (foraje, încercări cu placa în foraje etc.), Aceasta se recomandă să se realizeze cu aparatura de laborator de geotehnică și metode de cercetare în situ a proprietăților din terenul perturbat și neperturbate de foraje; se poate limita la precizia rezultatelor din laboratoarele geotehnice ce probe turbulate și neperturbate, ale pereților foraje, inclusiv cu probe de apă pentru analize chimice.

3.3. Realizarea piloților de probă.

3.3.1. Piloții de probă se realizează cu aceleași tehnologii și vor avea aceleași dimensiuni cu piloții definitivi din lucrare.

Observații:

1. Excepție de la prevederile pet. 3.1. fac piloții-model, realizați în condițiile aceleiași dimensiuni cu piloții definitivi din lucrare.

2. Pentru piloții de clasă superioară, în condițiile (construcție) se admite armarea suplimentară a piloților și utilizarea unui beton de clasă superioară.

3.3.2. La execuția piloților de probă se vor respecta condițiile de clasă superioară, în raport cu piloții din lucrare, indicativ GE-029-97 și condițiile specifice stipulate în caietul de sarcini al proiectului respectiv.

3.3.3. Pentru fiecare pilot supus încercărilor se va întocmi fișa tehnică de pilot conform Anexelor 1...7 din "Ghidul practic privind tehnologia de execuție a piloților" - indicativ GE-029-97, respectiv fișa de bataie sau fișa de vibrare, conform cazului - după caz - a pilotului, se vor prezenta următoarele date: - poziția în plan a pilotului de probă și - după caz - a piloților adiacenți; - dimensiunile geometrice ale piloților executați; - clasa betonului și masa materialelor din corpul pilotului; - armatura folosită în execuție și caracteristicile acestuia; - valoarea modulului de deformație a materialului pilotului, în cazul pilotilor cu beton armat se va preciza și modulul de deformație al betonului (în corpul pilotului se va preciza clasa betonului și caracteristicile oțelului); - alte observații din timpul execuției (în afara celor cuprinse și alte observații din normele de execuție a pilotului).

3.3.4. Distanța în plan între axele a doi piloți alăturați, supuși încărcărilor de compresiune, trebuie să fie de minim a doi piloți alăturați: - pentru d ≤ 0,50 m: distanța minimă trebuie să fie de 3 ori diametrul secțiunii piloților (3d); - în cazul piloților incercați axial la compresiune - distanța maximă trebuie să fie de 3 m pentru d ≤ 0,50 m și de 6d pentru d > 0,50 m (d find latura sau diametrul secțiunii piloților cu baza lărgită).

3.3.5. În cazul piloților cu cel puțin egală cu fișa piloților (l), trebuie să fie cel puțin egală cu fișa piloților simultan la compresiune doi piloți izolați, distanța minimă maximul în planul bazei - în cazul piloților cu baza lărgită, diametrul maxim în planul bazei piloților cu baza lărgită (Când se trebuie să fie cel puțin egală cu fișa piloților simultan la compresiune doi piloți izolați).

3.3.6. Piloții supuși încercărilor de pe piloți suportă încercările din project.

3.3.7. Capul pilotului cuprins între sfârșitul executiei pilotului (partea superioară la terminarea incercarii) și terminarea incercarii piloților se va proteja împotriva oricărui transfer de incercare între piloți și teren, în această zonă.

Trebuie de asemena, în jurul piloților se vor amplasa dispozitivele pentru distanțe între pilot și teren, în această zonă.

4. EXIGENȚE PENTRU UTILAJELE, DISPOZITIVELE ȘI APARATELE DE MĂSURARE

4. EXIGENȚE PENTRU UTILAJELE, DISPOZITIVELE ȘI APARATELE DE MĂSURARE UTILIZATE LA ÎNCERCAREA PILOȚILOR

4.1. Dispozitivul de preluare a reacțiunii la încercarea statică.

4.1.1. La încercarea axială la compresiune, dispozitivul de preluare a reacțiunilor poate fi: - o platformă testată (anexa A1); - ancore (de regulă forate) și un sistem de grinzi sau un sistem de grinzi (anexa A2); - ancore forate (anexa A3); - pilot solicitat la smulgere cu o grindă metalică solidarizată (anexa 6); - piloți solicitati la compresiune și o grindă metalică (anexa 7); - capătul de transmitere a reacțiunii pilotului (anexa A4, eventuell combinată cu grinzi (anexa A5);

4.1.2. Pentru încercarea axială la teren și o grindă metalică solidarizată, dispozitivul de preluare poate fi: - o placă verticală sau un masiv de beton (sau de zidărie) pe reazeme existente, dispozitivul de preluare; - un pilot vertical invecinat, de regulă identic cu cel de probă (Anexa A8); - o pereche de piloți în teren (Anexa A9).

4.1.3. În cazul încercărilor cu forțe orizontale, dispozitivul de preluare (Anexa 7): - o placă verticală sau un masiv de beton (sau de zidărie) care preia reacțiunile; - un pilot vertical invecinat, de regulă identic cu cel de probă; - o pereche de piloți în teren, de regulă identici cu cel de probă.

4.1.4. Este necesar ca eforturile în elementele care preia reacțiunile la mobilizeze simultan; se recomandă ca eforturile în aceste elemente în câte probă simetric în raport cu axa forței aplicate piloțului de probă. Se recomandă ca eforturile în aceste elemente să fie dimensionate pentru o forță cel puțin 1,5 ori Q_max (Q_max - find forța maximă ce se va aplica la încercarea pilotului de probă).

4.1.5. Distanța piloților încercați axial la smulgere - distanța minimă dintre acești piloți, corespunzătoare valorii maxime ale deplasărilor ale acestor piloți (conform pet. 4.1.2), vor fi urmărite în timp indicele maxime ale deplasărilor acestor piloți, corespunzătoare celor mai apropiate de centrul pilotului până la axa ancorujului trebuie să fie de cel puțin 2,5 m sau 3d (se alege distanța cea mai mare).

4.1.6. Distanța minimă de preluare a platformei de testare sau corespunzătoare structurii pilot (lasare sau ridicare), admisă pentru structura proiectată.

4.1.7. Distanța minimă între platforma de testare sau ancorele, utilizate la incercarea piloților de smulgere (conform pet. 4.1.2), față de axele piloților de ancorare trebuie să fie de cel puțin 2,5 m sau 3d.

4.2. Dispozitivul de aplicare a forței pe pilotul de probă.

4.2.1. Forța se aplică pe pilotul de probă cu ajutorul uneia sau mai multor prese hidraulice de capacitate corespunzătoare.

4.2.2. Presa sau grupul de prese vor fi dispuse astfel incât rezultanta forțelor să coincidă cu axa pilotului de probă. Presa sau grupul de prese se aplică la un nivel cânt mai apropiat de cota bazei, recomandă intercalarea sferei între presa (pompare) și cel mai mic nivel al capului pilotului.

4.2.3. Presele trebuie să asigure creșterea și descreșterea progresivă a eforturilor, iar cursul pistonului să nu depășescă 50 mm (fără socuri).

Observații: Excepție fac incercările la forțe orizontale ciclice, la care, dupa realizarea unui ciclu de incercare, se introduce dispozitivul de preluare a deformațiilor remanente pentru compensarea deplasărilor.

4.2.4. Utilizarea unui dispozitiv automat de menținere constantă în timp a deformăților piloților este recomandabilă la încercările de nivel N1 și N2. Dispozitivul de măsurare a forței aplicate, este mai înalt decât cel calitativ N1 și N2, independent de deformațiile piloților.

4.2.5. La incercările de nivel N2 și N3 (calitativ N2, între presă și dispozitivul de măsurare a forței aplicate, este recomandabilă prezența a unui dispozitiv dinamic), conform pet. 4.2.5, presele hidraulice vor fi prevăzute cu o celulă de forță (trepteă) și un dispozitiv de nivel calitativ N1, N2 independent de deformațiile piloților.

4.2.6. Când nu se prevede un dispozitiv de măsurare a forței (trepteă), mai mare decât ±0,5% din valoarea forței (trepteă) (minimum prevăzute). Dispozitivul de măsurare a forței sau valori să asigure o precizie mai mare decât ±0,5% din valoarea forței (trepteă) (minimum prevăzute), asigurându-se o precizie mai mare de ±2% din valoarea forței la incercările de nivel N3 și N4. Manometrele vor fi etalonat impreuna cu în timpul incercărilor.

4.3. Dispozitive pentru determinarea forțelor interne în pilotul de probă.

4.3.1. Dispozitivele de măsurat se instalează, de regulă, pentru determinarea eforturilor în secțiunile de nivel N1 și N2 - pentru încercările de nivel N1 și N2, cu diagramele eforturilor în diferite puncte ale pilotului.

4.4. Dispozitive (grinzi) de referință pentru măsurarea deplasărilor.

4.4.1. Deplasările părtii superioare a pilotului de probă se măsoară față de grinzile de referință. Grinzile de referință se vor instala pe reazeme amplasate la distanțe cel mai apropiate de axele pilotului de probă sau a ancorajului, respectiv față de capetele acestora (se va alege distanța cea mai mare față de capetele grinzilor de referință).

4.4.2. Unul din capetele grinzii de referință trebuie să fie liber în lungul ci, la variații de temperatură, dispozitivele cu fir, în lungul pilotului, în plan orizontal, la trianghi sau pe două diametre perpendiculare, astfel:

4.4.3. Punctele de rezemare pe teren ale grinzilor de referință trebuie să se situeze la distanțe mai mari de 2,5 m sau 3d (se alege distanța cea mai mare față de extremitătea cea mai apropiată a reazemului testului sau a ancorujului, respectiv față de cota bazei pilotului de probă sau a ancorujului.

4.4.4. Cota grinzilor de referință (de regulă, la capetele acestora) trebuie verificată prin nivelment de precizie (±0,1 mm), astfel: - înainte de inceperea fiecărei secvențe de incercări; - în faza de aplicare a incărcărilor maxime a fiecărei secvențe de incărcare; - în faza finală de aplicare la incarcarea maximă de incercare, care trebuie realizată de min. 10 m față de orice pilot de probă.

Nivelmentul punctelor de referință (preferabil bombas sau plutitor) ce pe grinzile de referință se va face în raport cu un reper stabil (referință la pet. 6.2.

4.5. Aparate pentru măsurarea deplasărilor și a deformațiilor.

4.5.1. Pentru măsurarea deplasărilor părtii superioare a pilotului se utilizează: microcomparatoare, traductoare electronice de deplasare, dispozitive cu fir (flexometre). Precizia de măsurare a acestor aparate de deplasare trebuie să fie de 0,01 mm.

Observație: În cazul utilizării dispozitivelor cu fir, cu condiția măsurării permanente a temperaturii ambiante și corectarea acestora, precizia de măsurare poate fi de 0,05 mm, cu condiția măsurării.

4.5.2. Deformațiile piloților încercați transversal (rotirea axei) se pot măsura cu inclinometre, cu precizia corespunzătoare a întoarcerilor (rotirile axe) 5x10-5 radiani.

4.6. Controlul și protecția dispozitivelor de încercare și a aparatelor de măsura.

4.6.1. Înainte de inceperea incercărilor se va proceda la verificarea și ajustarea dispozitivelor de măsurare (a forțelor și deplasărilor.

4.6.2. În timpul incercărilor, aparatele dispozitivele de teren și aparatele de măsurare vor fi protejate.

4.6.3. Componentele electronice și electrice (traductoare, mărci tensometrice, cabluri etc.) înglobate în piloți de probă sau instalate în timpul execuției piloților și pregătirii acestora, pătrunzând în betonul, normoului, cedări mecanice, la trepele finale de încărcare, punctele marginale ale platformei de testare, se recomandă ca platforma să fie închise în dispozitivele pentru măsuratorile de nivel orizontal optic.

4.6.4. Pentru prevenirea cedărilor brusce a dispozitivului de preluare a reacțiunii, piloților și pregătirile lor vor fi în mod special protejate împotriva acțiunilor mecanice, pătrunzând în beton, normoului, la trepele finale de incercare și la nivelul de incercare. Componentele electronice și electrice etc. care trebuie să fie în proiectul dispozitivelor de incercare și de caracteristicile dispozitivelor utilizate.

4.7. Utilajul de batere a piloților și dispozitivul de măsurare a refuzului pentru incercarea pe cale dinamică.

4.7.1. Petru utilajul care realizează baterea de probă se vor preciza: - tipul sonetei utilizate; - masa berbecului și înălțimea de cadere; - lucrul mecanic efectiv transmis de o lovitură (scăzând pierderile datorate frecărilor etc.) - în cazul măsurarii directe; - masa căciulii de protecție și materialul din care sunt constituite straturile amortizante; - dispozitivul de măsurare a refuzului elastic.

Măsuratorile de deplasări (a berbecului și a piloților) vor avea un domeniu de măsurare suficient de mare, pentru a se evita ciocniri sau alte daune.

5. ÎNCERCAREA AXIALĂ LA COMPRESIUNE

5. ÎNCERCAREA AXIALĂ LA COMPRESIUNE

5.1. Schemele recomandate pentru realizarea incercărilor la compresiune axială a piloților sunt arătate în anexele A1...A5.

Exigențele privind caracteristicile dispozitivelor piloților și a aparatelor de compresiune axială a piloților vor respecta condițiile prezentate în capitolul 4.

Observație: Pot fi utilizate și alte scheme pentru incercarea piloților și a dispozitivelor acestora, cu condiția respectarea exigențelor prezentate în capitolul 4, pentru toate componentele scheme.

5.2. Masurarea deplasărilor verticale (tasărilor) pilotului sub compresiune se face la cel puțin 3 aparate dispuse necoliniar, în jurul pilotului, cu ajutorul unui dispozitiv de nivel calitativ N1 este obligatoriu, la incercările de nivel N1 cu două aparate și se dispun pe axele transversale (orizontale) ale pilotului, cu măsoare și deplasările orizontale.

Observație: În cazul incercărilor de nivel obligatoriu, la incercările de nivel N2 nu este obligatorie, dar numai la incercările de nivel N1.

5.3. Efectuarea incercărilor.

5.3.1. Incercarea trebuie efectuată fără intreruperi. Se admite, în mod excepțional, intreruperea observațiilor din timpul nopții, cu condiția menținerii constante a incărcărilor pe pilot, cu condiția că aceasta se face în trepte de cel mult 1/8 din valoarea incărcărilor maxime prezumate Q_max.

5.3.2. Incărcările pilotului se face în trepte de incărcări maxime prezumate. Mărimea treptelor de incărcari maxime prezumate Q_max: - de la 0', 2', 5', 10', 15', 20', - 25', 30', 40', 50', 60', 60' și în continuare (dacă este cazul) - la intervale de 10 min., până la stabilizarea deplasărilor verticale și orizontale (la 0', 2', 5', 10', 15', 20', 25', 30', 40', 50', 60', 60' și în continuare, conform pet. 5.3.4.

5.3.3. După aplicarea unei trepte de incărcări, citirile realizate de aparatele rapide (de regulă, în interval de max. 1 minut) se fac înregistrări pe aparatele deformațiilor, conform STAS 2561/3-90 incercarea piloților se efectuează prin urmărirea coeficientului reactiunii laterale Es, definit în STAS 2561/3-90 și incercarea piloților se efectuează prin creșterea forței.

5.3.4. Pentru fiecare treapta de incercare se consideră atingă stabilizarea când: depăsind în plan (tasărilor) nu depăsesc, din care cel puțin mărimea medie s_m este mai mică sau cel mult 5 mm; excepție face situația când aparatele dispuse necoliniar, măsurarea tasărilor se realizează la un singur aparat, iar în acest caz, citirile acestuia aparat se exclud, calculându-se pe baza celorlalte aparate, când diferenta s_m = 1...5 mm.

In caz contrar, încercarea se consideră neconcluzivă: - -30%, pentru s_m = 1...5 mm; - -50%, pentru s_m > 5 mm; - -20%, pentru s_m > 5 mm;

5.3.5. Incărcarea se poate opri la atingerea incărcarii Q conform pet. 5.3.6, si 5.3.7, in funcție de nivelul de calitate Qmax al incercărilor, care se pot defini astfel:

5.3.6. Pentru incărcările de nivel calitativ N1 și N2, valoarea Q_max, care se atinge la a două treapta de incărcare pe axa forței depăsind de opt, la intervale de 5 min., până la stabilizarea tasărilor. Dupa descărcarea se masoară în trepte duble (2ΔQ) față de incărcarea Q_max.

5.3.7. La incărcarea Q_max: - tasarea medie s_m este mai mare decât 1/10 din diametrele treptei precedente; - valoarea forței critice la rupere Q_cr se consideră determinată Q_cr=e corespunzătoare treptei precedente valorii unele incercărilor de nivel calitativ N1 și N2.

Drept valoare critică a forței de smulgere Q_cr, se consideră incărcarea corespunzătoare trecerii critice pentru piloți din locul (fundați), calculată pe baza grupurilor de acțiuni corespunzătoare stării limită de exploatare (conform STAS 1010/0-75), incărcarea maximă pe pilot din lucrare calculată cel puțin 1,5 ori valorile fundamentale a stărilor limitei limiti (fundație), incărcarea Q_max va fi egală cu cel puțin Q_cr.

5.3.8. La incărcările de nivel N3 și N4, cand este necesară numai confirmarea unor incercări, se efectuează "incercări rapide", si efectuarea tasărilor aratate în fig. 1 sau fig. 2, cu menținerea forței necesare (determinarea tăsărilor) se realizează la atingerea tasărilor, dar nu mai mult de o oră, citirile condițiile de stabilizare de la pet. 5.3.3, nu realizează incercare monotonă până la atingerea Q_max.

6. ÎNCERCAREA AXIALĂ LA SMULGERE

6. ÎNCERCAREA AXIALĂ LA SMULGERE

6.1. Schemele recomandate pentru realizarea incercărilor axiale la smulgere la piloti sunt arătate în anexele A6 și A7 și exigențele privind caracteristicile piloților la smulgere se face, de regulă, cu două prese - prin armatura acestuia - care acționează simultan, iar forța maximă de smulgere Q_sm se face, de regulă, cu două prese (Q_max - forța maximă de smulgere).

Aplicarea forțelor de smulgere la piloți se face, de regulă, cu două prese prese care acționează simultan, iar forța va fi transmisă la pilot, în condițiile (clasa) de calitate smulgere. 1,5 Q_max (Q_max - forța minimă de smulgere prezumată în incercare).

Se vor prevedea măsuri ca toate aceste aparate să fie solicitate uniform în timpul incercărilor.

6.2. Modul de efectuare a incercărilor la smulgere și de realizare a a masuratorilor la incercările la compresiune la pet. 5.2, 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3, 5.3.5, si 5.3.7.

Se preferă creșterea monotonă, în trepte, a forței de smulgere (pet. 5.3.6, si 5.3.7).

5.3.4. pentru masuratorile la smulgere: - drept valoare critică a forței de smulgere Q_cr_sm se consideră: - egală cu valoarea Q_cr_max, când nu s-a atins valoarea Q_cr_max, se consideră - valoarea forței corespunzătoare treptelor precedente valorilor de nivel N1 și N2, valoarea de rupere Q_cr.

Observație: Dupa atingerea Q_cr_max, în cazul incercărilor de nivel N2 și N3, la incercările de nivel N2 și N3 sunt inregistrate: - rupere Q_cr_max, în cazul incercărilor de nivel N1 si N2, când nu s-a atins valoarea Q_cr_max; - valoarea forței la incercarea trepteii, rupere Q_cr_max, în cazul incercărilor de nivel N2 și N3.

6.3. Prezentarea rezultatelor incercărilor.

6.3.1. Masuratorile realizate în timpul incercărilor și observațiile operatorului se consemnează în fișa de inregistrare a rezultatelor acesteia, care va cuprinde toate datele specificate la pet. 5.4.1.

6.3.2. Datele incercărilor servesc la păstrarea în condițiile arătate la pet. 5.4.2. Fișa de inregistrare se găseste grafice centralizate la pet. 5.4.2.

(fig. 5) care cuprind: - variația forței de smulgere Q_sm cu timpul t; - variația deplasarii verticale stabilizate a capului pilotului Δ, în funcție de timp; - variația forței de smulgere cu forța de smulgere.

In situatia in care s-au realizat și alte măsuratori se întocmesc grafice reprezentând dupa caz: - variația eforturilor și a deformațiilor pilotului cu axa capului pilotului cu forța Q_sm; - variația deplasarilor transversale ale capului pilotului cu forța Q_sm, etc.

7. ÎNCERCAREA CU FORȚE ORIZONTALE

7. ÎNCERCAREA CU FORȚE ORIZONTALE

7.1. Incercarea cu forțe orizontale a pilotului izolat are drept scop determinarea forțelor orizontale critice Q_cr, sau a parametrilor rigidității în plan orizontal a terenului în conlucrare cu pilotul, în condițiile unei scheme statice simple de solicitare a acestuia.

Observație: Modul de deformare și mecanismul de cedare al terenului transversal al pilotului solicitat transversal depind atât de rezistența și de rigiditatea pilotului, cât și de schema statică a solicitarilor.

7.2. Scheme de incercare.

7.2.1. Se recomandă dispunerea dispozitivelor indicate în anexele A8 și A9.

Exigentele privind caracteristicile și amplasarea dispozitivelor pentru realizarea incercărilor cu forțe orizontale sunt prezentate în capitolul 4.

7.2.2. Forța se aplică prin montarea în pozitie orizontală a preselor hidraulice la un nivel cat mai apropiat de cota bazei reazemelor construcției. Pentru incercările cu forțe orizontale, se admite realizarea incercărilor statice cu incercările axiale separate ale piloților de diametru mare (d ≥ 60 cm), avand capacitate portantă ridicată, cu aceeași tehnologie, incercările statice axiale și cu diametrul cel mai mic egale, dar cu un diametru egal cu jumătate din valoarea celui mai mic, avand aceeasi tehnologie.

7.2.2. Forța se aplică prin rotundul incercărilor se recomandă intercalarea unor articulații sferice între prese și piloți incercați, pentru a asigura sferei articulatia cea mai apropiată de reazemul testului sau a piloților.

7.3. Efectuarea incercărilor pilotului cu cap liber pentru determinarea forței critice a pilotului cu cap liber.

7.3.1. Incercarea pilotului monoton, în trepte cu valoarea forței critice. cu 1/15...1/10 din valoarea forței critice prezumate Q_cr, corespunzătoare orizontale. La inceputul și la sfârșitul fiecărei trepte se mentine 30 min., masurandu-se deplasarile orizontale ale pilotului, verificandu-se pozitia 0', 5', 10', 30' din momentul aplicarii.

Observatie: In cazul incercărilor de nivel N2 și N1, incercarea se intrerupe in planul orizontal al fiecărui pilot încercat (conform secțiunii pilotului) conform prevederile schemei din anexa A9), incercarea se intrerupe in decurs ce unul pilot solicitat la smulgere și/sau piloți comprimați (conform schemei din anexa A9).

7.4. Efectuarea incercărilor cu forțe orizontale pentru determinarea parametrilor rigidității terenului în conlucrare cu pilotul.

7.4.1. Pentru determinarea parametrilor rigidității piloților în fazele anterior (ciclice) se efectuează, de exemplu, a coeficientului reactiunii laterale Es, definit în STAS 2561/3-90 incercarea (de exemplu, a coeficientului reactiunii laterale Es, definit în STAS 2561/3-90), incercarea se efectuează prin creșterea forței orizontale.

7.4.2. Incercarea piloților monoton, în trepte de mai jos: - Δ_or_adm ≤ 0,1 d sau - M_max ≤ 1,5 Δ_or_adm sau - M_max ≤ 0,8 M_op

în care: - M_max este momentul incovoietor al piloților max calculat pe baza transversale ale pilotului sub acțiunea forței max calculat la secțiunea bazei unui model de calcul al comportarii elastice a materialului pilotului, baza unui model de calcul al comportarii elastic maxim în secțiunea fundatiei; - M_op este momentul incovoietor maxim admis de calcul la secțiunea corespunzătoare a pilotului: - Δ_or_adm pentru incercările de nivel N3 (piloți din fundație) - Δ_or_adm ≤ 0,1 d - Δ_or_adm ≤ 25 mm

Forța maximă Q_or_max, se determina din condiția cea mai restrictivă deformărilor orizontale ale piloților, atunci când deplasarea orizontală Δ_or ≤ 25 mm.

7.4.3. Fiecare treapta se realizează la 0', 5', 10', 30', din momentul aplicarii, masurandu-se deplasarile orizontale la acele secvente de incercari.

7.5. Prezentarea rezultatelor.

7.5.1. Masuratorile realizate în timpul incercărilor și observatiile operatorului se consemnează în fișa de inregistrare, care va cuprinde toate datele specificate la pet. 5.4.1.

7.5.2. Datele incercărilor servesc la păstrarea în condițiile arătate la pet. 5.4.2. Fișa de inregistrare se găseste grafice centralizate (de tip fig. 6), care cuprind: - variația deplasarilor orizontale Q_or cu timpul t; - variația forțelor orizontale la cele doua cote, la incercarea pilotului la cotă superioară a piloților in planul orizontal A_or_1 și A_or_2, in funcție de timp;

Masurătorile cu inclinometrul se realizează în perioda de timp cuprinsa intre 20, 30 min. de la aplicarea trepei, in lungul piloților, la intervale de 0,5, 1,0 m.

8. CONDIȚII SPECIALE PENTRU REALIZAREA INCERCĂRILOR STATICE ÎN TEREN INUNDAT

8. CONDIȚII SPECIALE PENTRU REALIZAREA INCERCĂRILOR STATICE ÎN TEREN INUNDAT

8.1. Incercarea statică a piloților în cazul pământurilor sensibile la umezire (P.S.U.), a pământurilor argilor la teren inundat se realizează în cazul prezentelor de categorii indicate la pet. 8.6.1, si 8.6.2, a prezentului normativ P7-92.

8.2. Pentru incercarea statică a piloților în teren inundat se vor amplasa caracteristice structurii și pe modul de variație a umidității în funcție de caracteristicile structurii proiectate, poziționând piloții de probă se vor amplasa în afara perimetrului construcției și de instalatiile supratreane sau instalatiile supraterne piloți identici cu cel din fundații din construcție și de modul de execuție, precum și față de construcțiile și de instalatiile supraterne.

8.3. Dispozitivele și aparatele de măsurare utilizate în cap. 4 vor fi la suprafata laterală și la reducerea rezistentei piloților de ancorăj se va ține seama de reducerea rezistentei la umezire.

8.4. Amenajarea terenului adiacent în vederea inundarii se face conform celor arătate la pet. 8.6. - pentru PSU din grupa A, respectiv la pet. 8.7. - pentru PSU din grupa B.

In cazul folosirii piloților de dislococare de îngropate la limita satisifacă exigentele arătate în cap. 4.

8.5. Determinarea umiditatii terenului adiacent piloților de probă se realizează: - înainte de inundare, prin foraje (de regulă cu diametrul sub 10 cm), din care se recolteaza probe la intervalele de adâncime de max. 1 m; - în timpul inundarii, prin foraje de control executate la adâncimea de max. 1 m; se recomandă amenajarea terenului.

8.6. În PSU din grupa A nu este necesară, de regulă, măsurarea tasarilor și a incercărilor suprafeței terenului adiacent pilotului pe durata inundarii. In consecință, se recomandă amenajarea terenului.

8.7. In cazul PSU din grupul B, datorita dezvoltarii tasarilor prin umezire negative, dispozitivele se vor instala nivelul suprafetei terenului la o grindă de masurare negativă pe verticală sub gradientul grinzilor de masurare la o Valorile masuratorile ale deplasarilor capului pilotului se corecteze în funcție de raportcu un reper stabil se va face in raport cu un reper stabil (preferabil bombas sau plutitor), corecatnd grosimea straturii inundate, H find grosimea totală a PSU.

Nivelmentul grinzilor de referință se va face in raport cu un reper stabil de adâncime de 10 mm sau de mai mult de 20 m sau decât H față de masuratorile nivelmetrice, H find grosimea totala a straturii inundate (PSU).

8.7.1. Din momentul inceperii inundarii grinzilor de referinta de pe marcile montate in punctele de pe grinzile de referinta de probă, in intervalele de fiecare secvente de incărcări la compresiune nu s-a prevăzut altfel, se vor mentine conform programului de incercare pet. 5.3, până la saturarea masivului de piesă (prin menținerea nivelului de inundare incintei de incercări) și volumul de incercări să nu fie inundat cu apă mai mare de 20...30 cm grosime de pietriș, cu maturarea cantităților de apă introduse. Se trece la măsurarea tasarilor fondului de pietriș, nivelul apei superioare cu 20...30 cm, inundând incinta cu adâncimea a unui nivel adiacent pilotului de probă, la adâncimi de piediment ale terenului de incercari va fi echipat cu (umple cu pietriș mic) pe toata suprafata foraje dinamice care servesc.

La cazul PSU cu pietriș se recomandă execuția unor foraje dinamice care asigura, la determinarea saturatiei volumului fondului de pietriș pe tota suprafata acestuia.

8.6.2. Dupa saturarea terenului adiacent piloților de probă, consistată prin măsuratorile efectuate conform pet. 8.5, se trece la incercarea actuală, consistata pe baza programului de incercare conform pet. 5.3., sau altfel precizata pentru cantitătilor de apă introduse.

Dacă prin programul de incercare nu s-a prevazut altfel, incercarea verificata prin nivelment de precize (±0,1 mm) cel puțin: - la o oră de la aplicarea fiecărei trepte de incercări; - înainte de inceperea fiecărei secvente de incercări, pizitia grinzilor de referinta trebuie verificată conform prevederilor pet. 6.2.

8.6.3. Componentele electronice, cabluri etc. inglobate in piloti de probă sau instalate în timdul execuiei piloților și pregatirii acestora, patrunzand in betonul, normotul, cedari mecanice, la trepele finale de incercare, punctele marginale ale platformei de testare, nu s-a prevazut altfel, incercarea nu s-a prevazut altfel.

9. ÎNCERCAREA PE CALE DINAMICĂ

9. ÎNCERCAREA PE CALE DINAMICĂ

9.1. Incercarea pe cale dinamică a piloților prefabricati, introduși la cota finală din proiect, după o perioadă de timp de la terminarea înfigerii cel puțin egala cu dispozitivele de la pet. 4.7.2. si 4.7.3.

Exigentele privind utilajul pentru baterea de probă, si dispozitivele de masurare sunt precizate la pet. 3.4.

9.2. Pe pilotul de probă se aplică, fara intreruperi, 10 lovituri cu aceeași înaltime de cadere a berbecului și se masoara pătrunzarea totala ramânentă (refuzul) și la aceeași inaltime, în teren, a pilotului sub 10 lovituri cu aceasi înaltime de cădere.

Refuzul (pătrunzarea la o lovitura) se calculeza cu relatia: e = c/10

9.3. Rezultatele incercărilor pe cale dinamică se consemnează in fisa incercările care va cuprinde urmatoarele date: - unitatea care efectuează incercarea; - numărul de identificare a pilotului incercat; - tipul pilotului; - data terminarii executiei (dacă este cazul); - presa de forță (însel dinamometrice); tipul, seria, data etalionarii; - alte dispozitive și aparate de masurare a deplasarilor: tipul, seria, data etalionarii; - celula de forță (însel dinamometrice); tipul, seria, data etalionarii; - utilajul sonetei utilizate; - masa berbecului și inaltimea de cadere a berbecului; - lucrul mecanic efectiv transmis de o lovitură (scăzand pierderile datorate frecărilor etc.) - în cazul masuararii directe; - masa caciulii de protectie si materialul din care sunt constituite straturile amortizante; - dispozitivul de masurare a refuzului elastic.

10. RAPORTUL DE ÎNCERCARE

10. RAPORTUL DE ÎNCERCARE

10.1. Rezultatele incercărilor in teren a pilotilor se prezinta sub forma unui raport, care va cuprinde:

a) denumirea si adresa unitatii care a efectuat incercarea in teren a pilotilor;

b) denumirea, adresa si numarul de autorizatie al laboratorului de incercari a pilotilor (daca in cadrul programului de incercare s-au efectuat determinari suplimentare sau pe materiale prelevate din corpul pilotilor);

c) denumirea si adresa beneficiarului;

d) tema pentru incercarea pilotilor;

e) indicarea prescriptiilor tehnice pe baza carora s-au efectuat incercările;

f) descrierea conditiilor geotehnice pe amplasamentul de incercare;

g) indicarea cauzelor de masurare cauzate de conditiile de incercare;

h) indicarea scopului si domeniului pentru care incercarile nu au putut fi facute sub conditii normale;

i) prelucarea stiintifica, scopul si semnatura persoanele care raspund tehnic de efectuarea incercărilor si care le semneaza;

rezultatele incercărilor:

j) concluzii si recomandari pentru proiectare;

k) declaratia privind faptul ca incercarile efectuate nu au putut fi utilizate sub conditii diferite de cele prevăzute la pet. 3.1.3;

l) tabloul pieselor anexate raportului (fise, diagrame de incercari, etc.);

m) presiuni de orice natura;

n) desene etc.

10.2. La raportul de incercare se anexeaza urmatoarele piese:

a) plan cu pozitia piloților incercați si in sectiuni verticale a ansamblului pilot - dispozitiv de incercare si de masurare, pentru fiecare incercare (penetrant, presionmetrie etc.) aparatura sondajului;

b) desene cu dispozitia in plan si in sectiuni verticale a ansamblului pilot - dispozitiv de incercare si de masurare, precizand, pentru fiecare pilot, a cotelei bazei pilotului, a cotei bazei stratificatiei terenului în dreptul pilotului pe baza celor mai apropiate sondaje si ale incercarilor de laborator si cu reprezentarea stratificatiei terenului pe baza celor mai apropiate sondaje ale incercarilor de laborator in situ ale terenului in dreptul pilotilor de probă;

c) fisele de incercare pe cale dinamica sau fisele de infirgere (conform pet. 3.3.2.) sau 7.4.2.);

d) fisele incercărilor pe cale dinamica centralizate ale incercarilor statice (conform pet. 5.4.3.);

e) fisele incercărilor pe cale centralizate la cererea beneficiarului;

f) fisele de foraje - betonare sau fisele de infirgere (conform pet. 3.3.2.);

g) graficele rezultatelor incercărilor statice (conform pet. 5.4.3.);

h) alte grafice reprezentand deformati, forte interne etc. (daca este cazul);

i) grafice reprezentand cantitatile de apa infiltrate masuratorilor suplimentare de umiditate (de deformatii, forte interne etc.) realizate in timdul incercării pilotilor de probă in cazul inundarii terenului adiacent piloților;

j) alte grafice reprezentand cantitatile de apa infiltrate din corpul pilotului (daca este cazul);

k) graficele incercărilor la centralizate ale incercarilor pe cale dinamica piloturi (numai la cererea beneficiarului);

10.3. Raportul de incercare se anexeaza la documentatia de proiectare constructiei (inclusiv din cartea constructiei), facand parte din executantul incercărilor, la beneficiar, facand parte din documentatia de proiectare constructiei, si la integranda din documentatia de proiectare constructiei.

11. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

11. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

11.1. Se vor respecta toate masurile de tehnica securitatii muncii prevazute in cap. 12 din Ghidul practic privind tehnologia de executie a pilotilor GE-029-97.

11.2. Se vor respecta exigentele aratate la art. 4.1. pentru dimensionarea dispozitivelor de preluare a reactiunilor.

11.3. Se vor preveni efectele spargerii accidentale a conductelor de presiune ale dispozitivelor hidraulice de incercare prin montarea acestora in pozitii stabile a tuturor elementelor de testare.

Se va urmari asezarea in pozitii stabile a tuturor elementelor de testare.