Normativ NP 041/2000

INDICATIV GT-041-02

CUPRINS

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ................................ 225

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid are ca obiectiv elaborarea unor principii de conceptie a lucrarilor de reabilitare a finisajelor peretilor si tavanelor, precum si a pardoselilor cladirilor civile existente.

Ghidul se refera la reabilitarea:

a) finisajelor aderente executate la pereti interiori, tavane si pereti exteriori, de tipul tencuielilor decorative, zugravelilor, tapetelor, vopsitoriilor, placajelor din piatra naturala si artificiala montate prin lipire; stratul suport poate fi constituit din: - beton; - zidarie din produse ceramice, B.C.A.; - produse din B.C.A.; - tencuieli din mortare pe baza de ciment si/sau var etc.

b) imbracamintilor pentru pardoseli interioare si exterioare realizate cu diverse sisteme de rasini sintetice, vopsele, PVC, cauciuc, produse textile, lemn sau derivati din lemn, sticla, placaje din piatra naturala si artificiala, montate prin lipire; stratul suport poate fi constituit din: - planseu din beton, lemn; - strat intermediar de nivelare (sapa din mortar de ciment)/de sustinere (elemente din lemn).

Ghidul cuprinde: - descrierea operatiilor preliminare: recunoasterea finisajelor existente si diagnosticarea lor; - principii de stabilire a lucrarilor necesare de reabilitare (refacere sau conservare); - principii de alegere a solutiilor de reabilitare a finisajelor; - masuri de asigurare a calitatii lucrarilor de reabilitare; - masuri de protectie a muncii si siguranta la foc.

1.2. Prevederile prezentului nu se refera la cladirile de patrimoniu.

2. REFERINTE .............................................................................. 226

2. REFERINTE

- Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in constructii; - Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii, modificata si completata cu Legea 177/2000; - Legea 137-95 Legea privind protectia mediului. - OG nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997; - Dispozitia generala de ordine interioara privind prevenirea si stingerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobata cu ordinul M.I. nr. 1023/1999; - Dispozitia generala privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobata cu ordinul M.I. nr. 1080/2000; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993; - Norme generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii in anul 1996; - Norme generale cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998; - CE 1-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare; - NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri; - C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente; - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala; - GE 025-97 Ghid pentru refacerea etanseitatii rosturilor la cladiri civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat; - GP 037-98 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii civile; - P 101-78 Instructiuni tehnice pentru proiectarea cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din panouri mari; - P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului; - P 130-99 Normativ privind urmarirea in timp a constructiilor; - C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pe elementele din beton si beton armat; - C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor; - C 223-86 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faianta, majolica si placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri; - C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

2.1. Reparatii localizate in structura finisajului:

a) inchiderea fisurilor/crapaturilor si/sau completarea zonelor exfoliate cu sisteme elastice (chituri flexibile cu sau fara armare), rasini epoxidice sau mortare speciale cu cele ale finisajului existent, cu performante similare nivelatoar;

b) refacerea planeitatii finisajului de sub cel vizibil;

2.2. Reparatii localizate la nivelul si in suportul finisajelor:

a) refacerea planeitatii suporturilor din beton/mortare de ciment ale imbracamintilor de pardoseli cu mortar autorivalatoar;

b) refacerea planeitatii suporturilor din beton/mortare de ciment ale imbracamintilor de pardoseli cu mortar/mortare de ciment pentru nivelatoar pentru pereti si tavane;

c) refacerea planeitatii suporturilor finisajelor peretilor si tavanelor din beton/mortar de ciment tencuiala;

d) inchiderea fisurilor cu rasini epoxidice, sisteme elastice (chituri flexibile cu sau fara armare);

e) refacerea rosturilor;

f) refacerea aderentei la suport cu amorse/grunduri;

g) refacerea elementelor de sustinere din lemn.

b) refacerea planeitatii straturilor de sub cel vizibil, cu mortar de ciment sau mortare speciale cu planeitarea suportului, aplicate functie de planeitarea suportului, direct sau peste un strat.

Tabelul nr. 2. [Tabel cu conditii tehnice, criterii de performanta si niveluri de performanta pentru solutiile de reabilitare]

3. TERMINOLOGIE ..................................................................... 228

3.1. Basicare: umflarea partiala a unui finisaj, datorata pierderii aderentei la suport sau intre diferite straturi ale finisajului.

3.2. Crapatura: defect sub forma de deschidere, cu dimensiunea mai mare de 2mm, in structura finisajului sau suportul acestuia.

3.3. Exfoliere: defect constand in desprinderea partiala sau totala a unui sau mai multor straturi dintr-un finisaj cu sau fara afectarea suportului.

3.4. Fisura: defect sub forma de deschidere, cu dimensiuni cuprinse intre 0,2 - 2 mm.

3.5. Lucrari de reabilitare a finisajelor: ansamblu de operatii ce consta in recunoasterea finisajelor existente, diagnosticarea lor si refacerea functionalitatii si aspectului acestora, fie cu materiale si tehnologii similare, fie cu solutii modificate.

3.6. Microfisura: defect sub forma de deschideri discontinue sau continue cu dimensiuni sub 0,2 mm.

3.7. Prafuire: defect ce se manifesta la suprafata unui finisaj, constand in pierderea coeziunii moleculare si eliberarea constituentilor materialelor continute de catre acesta, sub forma de pudra fina putin aderenta.

3.8. Stabilizarea suportului: aplicarea unei amorse pe suporturile superficial pulverulente.

4. OPERATII PRELIMINARE INCEPERII REABILITARII FINISAJELOR ......................................................................... 229 4.1. Recunoasterea finisajelor existente ................................. 231 4.2. Diagnosticarea finisajelor ............................................... 231

4. OPERATII PRELIMINARE INCEPERII REABILITARII FINISAJELOR

Premergator conceperii solutiilor de reabilitare a finisajelor este necesara parcurgerea unor etape, a caror derulare este prezentata sistematizat in schema cronologica si decizionala ce urmeaza si detaliat in paragrafele 4.1. si 4.2.

4.1. Recunoasterea finisajelor existente

Recunoasterea finisajelor existente ale peretilor si pardoselilor interioare sau exterioare consta in cercetarea acestora prin metode specifice si anume: - cercetarea istoricului finisajelor din cartea tehnica a constructiei; - efectuarea de analize distructive si nedistructive, dupa caz.

Aceste analize stabilesc: - materialele ce au stat la baza finisajelor in cauza; - conceptia lor de alcatuire: - in camp curent; - in eventuale zone cu structuri diferite ale suportului; - in zonele de rosturi structurale sau existente la nivelul suportului finisajelor (ex.: rosturi in sape).

4.2. Diagnosticarea finisajelor

Diagnosticarea finisajelor existente ale peretilor interiori sau exteriori si a pardoselilor interioare sau exterioare consta in stabilirea gradului de uzura a finisajului, a capacitatii lor functionale, precum si a necesitatii lucrarilor de reabilitare si a naturii acestora.

Diagnosticarea finisajelor se realizeaza dupa caz, prin analize nedistructive sau distructive si vizeaza diversele modificari de aspect, structura, comportament al finisajului, inclusiv al suportului acestuia, conform schemei cronologice si decizionale prezentate anterior.

In detaliu se va urmari: - stabilirea stadiului de uzura al finisajelor precum si a tipurilor degradarilor: - mecanice - chimice - biologice - localizarea degradarilor si aprecierea proportiilor acestora: - la nivelul suprafetei finisajelor monostrat sau la nivelul stratului vizibil al finisajelor multistrat: murdarie, decolorari datorate actiunii razelor UV, patari, basicari, mici zgarieturi etc.; - in structura finisajelor sau la nivelul interfetelor straturilor, in cazul finisajelor multistrat: tendinta de macinare/prafuire, fisuri sau crapaturi, in grosimea finisajelor monostrat sau la nivelul unuia sau mai multor straturi, in cazul celor multistrat, modificari intre straturi, modificari de culoare in profunzime (ca urmare a unor actiuni biologice - ciuperci, mucegaiuri etc. sau chimice) etc.; - la nivelul suportului finisajelor: desprinderi de pe suport, insotite sau nu de umflari, exfolieri ale finisajelor de tip peliculogen sau ale protectiilor impotriva actiunilor mecanice, chimice, apei; - in dreptul rosturilor structurale sau nestructurale ale suportului finisajelor, precum si al rosturilor specifice finisajelor cu diferite tipuri de placaje. - stabilirea cauzelor degradarilor: - degradari provocate de actiuni ale agentilor atmosferici: apa sub forma lichida, solida sau de vapori, variatii de temperatura, radiatii solare, factori chimici poluanti din atmosfera; - degradari provocate de actiuni ale agentilor mecanici: solicitari de forfecare, poansonare, socuri mecanice, dilatari/contractii, vibratii din traficul suprateran sau subteran sau din alte activitati conexe (garaje, discoteci etc.), aparute in timp ca urmare a schimbarilor de destinatii si neluate in calcul la proiectare; - degradari provocate de actiuni ale fenomenelor reologice: deformatii, fisuri datorate fenomenului de curgere lenta a betonului din structura de rezistenta; - degradari provocate de actiuni ale agentilor biologici: modificari de culoare sau structurale; - alte degradari provocate de erori de conceptie, erori de proiectare, erori datorate nerespectarii tehnologiei de executie, intretinere sau survenite in urma alegerii unor solutii incompatibile cu suportul sau finisajul existent. - aprecierea procentului degradarilor, profunzimea si suprafata afectata; - aprecierea capacitatii functionale a finisajelor: - gradul de pastrare a performantelor lor specifice; - masura in care mai raspund cerintelor actuale. - aprecierea necesitatii reabilitarii finisajelor si a modalitatilor optime de realizare.

Pe baza diagnosticarii se va stabili modul de refacere a finisajelor:

a) refacerea exclusiva a stratului vizibil al finisajelor peretilor sau al stratului de uzura in cazul pardoselilor - R1;

b) refacerea partiala (pe zone, in profunzimea finisajului, functie de localizarea degradarilor) - R2;

c) refacerea totala (intreaga suprafata finisata, incepand de la suport, cu sau fara repararea acestuia, functie de rezultatele diagnosticarii) - R3.

In cazul a) lucrarile de reabilitare se refera la diferite operatii, dupa caz, ca de exemplu: - curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu abur, curatare cu diferite substante chimice, sablare); - reparatii superficiale la nivelul stratului vizibil al finisajelor peretilor sau al stratului de uzura in cazul pardoselilor (ex.: inchideri de microfisuri prin acoperire cu sisteme elastice: vopsitorii, tencuieli, alte protectii); - indepartarea stratului vizibil sau de uzura urmata de refacerea lui integrala, in vechea solutie sau alta noua, compatibila.

In ultimele doua cazuri, b) si c) se subinteleg lucrari de reabilitare ale finisajelor in profunzimea structurii lor, care pot viza sau nu, operatii de refacere a stratului suport: - inchiderea fisurilor rezultate in urma diagnosticarii in profunzimea finisajului, dupa caz, cu sisteme elastice (ex: chituri flexibile de reparatii) rasini epoxidice etc.; - inchiderea fisurilor rezultate in urma diagnosticarii la nivelul stratului suport, dupa caz, cu rasini epoxidice sau sisteme elastice (ex: chituri flexibile de reparatii acoperite ulterior cu mortare flexibile ce inglobeaza plase din fibra de sticla pentru preluarea intinderilor si impiedicarea fisurarii noului finisaj); - refacerea aderentei la suport cu substante specifice de reglare a absorbtiei acestuia sau stabilizare (ex.: grunduri de impregnare).

Functie de concluziile stabilite in urma diagnosticarii, se va decide conservarea (C) finisajelor existente, in scopul prelungirii duratei de viata a acestora, constand in protectii mecanice, chimice, hidrofobe.

Necesitatea conservarii finisajelor poate surveni, conform schemei cronologice si decizionale prezentate anterior si in situatiile urmatoare: - analizele efectuate conduc la rezultate pozitive, partiale, cele negative nevizand aspecte importante cum ar fi aderenta la suport a finisajelor, modificari structurale importante, care sa compromita existenta si functionalitatea acestora; se decid in acest caz, lucrari de refacere de tip R1, R2, ca de exemplu: curatare (prin aspirare, spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice) urmate sau nu, dupa caz, de conservare (C) (ex: aplicarea unor protectii hidrofobe, chimice, mecanice etc.). - analizele efectuate conduc la rezultate negative integrale sau partiale, care vizeaza aspecte importante cum ar fi aderenta la suport a finisajelor, modificari structurale importante, care sa compromita existenta si functionalitatea acestora; se decide in acest caz refacerea totala - R3, astfel: - cu solutii identice cu cele existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticarii, impotriva factorilor responsabili ai degradarilor (ex: diferite protectii hidrofobe, protectii chimice, protectii mecanice); - cu solutii identice cu cele existente si cu schimbarea conceptiei de alcatuire a finisajelor (ex: in dreptul rosturilor cladirii sau ale suportului lor, in zonele in care suportul se modifica ca materiale de realizare etc.); - cu solutii de finisaje diferite fata de cele existente, care sa cuprinda produse si/sau tehnologii moderne, compatibile cu suportul existent.

5. PROIECTAREA LUCRARILOR DE REABILITARE A FINISAJELOR ...................................................................... 235 5.1. Continutul proiectului privind reabilitarea finisajelor .... 235 5.2. Alegerea solutiei de reabilitare ....................................... 236 5.2.1. Conditii generale .................................................. 236 5.2.2. Criterii generale de alegere a solutiilor de reabilitare ............................................................. 237 5.2.3. Solutii uzuale de reabilitare .................................. 238

5. PROIECTAREA LUCRARILOR DE REABILITARE A FINISAJELOR

5.1. Continutul proiectului privind reabilitarea finisajelor

Proiectul privind reabilitarea finisajelor se va efectua la solicitarea scrisa a beneficiarului constructiei (clientului) si va contine cel putin urmatoarele:

a) piese desenate: - planuri parter, nivele curente, elevatii si sectiuni pentru fatade sau pereti interiori, dupa caz; acestea pot fi preluate din documentatia initiala a constructiei si refacute pe baza de relevee pentru marcarea unor eventuale modificari efectuate in timp, precum si a degradarilor survenite la finisajele aferente (inclusiv la suportul acestora); - detalii, sectiuni ale acestora, conform proiectului de executie a vechilor finisaje; - detalii, sectiuni ale acestora, conform proiectului de executie in dreptul rosturilor aferente finisajelor si suportului acestora, din care sa rezulte in mod clar modul in care acestea au fost rezolvate; - planuri, detalii, sectiuni privind solutiile de reabilitare a finisajelor, cu mentionarea agrementelor lor tehnice in valabilitate, atunci cand lucrarile se bazeaza pe solutii moderne sau a recepturilor produselor/standardelor in vigoare cand acestea se bazeaza pe solutii vechi/traditionale.

b) piese scrise: - rezultatele expertizelor tehnice sau ale oricaror altor sondaje efectuate, care au stat la baza alegerii solutiilor tehnice de reabilitare; - mentionarea agrementelor tehnice in valabilitate, atunci cand lucrarile se bazeaza pe solutii moderne (inclusiv in cazul in care aceste solutii se refera la oricare tip de curatare) sau a recepturilor produselor, cand acestea se bazeaza pe solutii vechi/traditionale; - mentionarea analizelor de compatibilitate intre vechile materiale si noile produse utilizate in lucrarile de reabilitare.

Proiectul va fi insotit de caietul de sarcini care va contine cel putin: - prezentarea etapelor tehnologice de preparare si punere in opera a materialelor/produselor utilizate pentru reabilitarea finisajelor; - fazele determinate pentru verificarile calitatii lucrarilor de reabilitare, obligatorii pe perioada executiei, conform normativelor specifice in vigoare; - masuri speciale de protectie a muncii si stingere a incendiilor.

5.2. Alegerea solutiei de reabilitare

5.2.1. Conditii generale

Alegerea solutiei de reabilitare consta in stabilirea produselor si tehnologiilor de aplicare adecvate fiecarei situatii concrete, in functie de degradarile constatate si tinand seama de reglementarile in vigoare.

Pentru luarea deciziei de reabilitare, diagnosticarea finisajelor peretilor si pardoselilor trebuie sa aiba la baza un studiu bazat pe analize distructive sau nedistructive, conform cazurilor concrete efectuate pe o suprafata de cel putin 50 mp.

Produsele si tehnologiile ce intra in alcatuirea unei solutii de reabilitare trebuie sa constituie un sistem omogen: acestea trebuie sa provina de la un singur producator, iar in situatia in care acest lucru nu este posibil, sistemul respectiv trebuie sa aiba avizul tehnic al unui institut de specialitate, din punct de vedere al compatibilitatii componentelor lui.

5.2.2. Criterii generale de alegere a solutiilor de reabilitare

Criteriile de alegere se refera la:

a) tipul de refacere rezultat in urma diagnosticarii: R1, R2, R3;

b) compatibilitatea solutiilor de curatare (produs si tehnologie) cu finisajul caruia i se aplica, in cazul refacerii de tip R1;

c) compatibilitatea materialelor/produselor ce alcatuiesc finisajul nou cu cele din vechiul suport, in cazul refacerii de tip R3;

d) compatibilitatea materialelor/produselor care pot intra in sistemul ales, in cazul refacerilor de tip R1, R2, R3; de exemplu: - amorse sau grunduri de pregatire a suportului (pentru stabilizare, reducerea gradului de absorbtie etc.) fata de finisajul ce urmeaza a fi aplicat; - protectii hidrofobe, protectie impotriva actiunilor mecanice sau chimice fata de finisajul vechi;

e) compatibilitatea in zonele de interferenta intre vechiul si noul finisaj, in cazul refacerii de tip R2;

f) compatibilitatea solutiei alese cu mediul ambiant, in cazul finisajelor fatadelor cu refaceri de tip R1, R2, R3; de exemplu: - se vor evita solutii pe baza de lianti organici la cladiri situate in apropierea unor zone impadurite; - se vor evita finisaje cu culori inchise pe fatade insorite;

g) posibilitatea redarii aspectului unitar/omogen al finisajului reabilitat;

h) durabilitatea;

i) durata lucrarilor raportata la costuri;

j) cantitatea lucrarilor de demolare pe care le implica solutia de reabilitare adoptata;

k) scoaterea sau nu din exploatarea curenta a spatiilor implicate;

l) costul lucrarilor raportat la costul intretinerii ulterioare.

5.2.3. Solutii uzuale de reabilitare

In tabelul 1 sunt prezentate sistematizat solutiile uzuale de reabilitare, pe cazuri curent intalnite la cladirile din fondul de locuinte existent.

Aceste solutii trebuie sa indeplineasca cerintele Legii 10/1995, privind calitatea in constructii, respectiv specificatiile de performante ce decurg din acestea, conform standardelor in vigoare. Conditiile tehnice, criteriile de performanta si nivelurile de performanta generale pe ansamblul solutiilor de reabilitare (finisaj/suport) sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul nr. 1. [Tabel cu solutii uzuale de reabilitare, structurat pe coloane: Col. 1 - Finisaj (solutia veche) Col. 2 - Suport (solutia veche) Col. 3 - Modul de refacere R1 Col. 4 - Modul de refacere R2 Col. 5 - Modul de refacere R3]

Randul 1: Tencuieli minerale in 3 straturi / Zidarie din produse ceramice R1: a) Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice). Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli decorative subtiri pe baza de lianti minerali, organici sau micsti, flexibile sau bistrat, mono/bistrat, flexibile sau nu, dupa cum exista sau nu microfisuri superficiale. c) Vopsele minerale/organice in dispersie apoasa d) Protectii hidrofobe/impotriva factorilor poluanti, pentru cazul in care tencuiala este exterioara sau se afla in spatii umede. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a, b. Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice), a zonelor. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate sau nu, dupa caz, de aplicarea unor protectii hidrofobe/chimice. c) Tencuieli minerale sau organice, din mortare predozate. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticarii, impotriva factorilor responsabili ai degradarilor: diferite protectii hidrofobe, protectii chimice, protectii mecanice. c) Tencuieli minerale sau organice, din mortare predozate. d) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 2: Tencuieli minerale in 3 straturi / Zidarie produse de B.C.A. R1: a) Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice). Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli decorative subtiri, flexibile sau nu, dupa cum exista sau nu microfisuri superficiale. c) Vopsele minerale/organice in dispersie apoasa sau solventi flexibili. d) Protectii hidrofobe/impotriva factorilor poluanti, pentru cazul in care tencuiala este exterioara sau se afla in spatii umede. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a. b. Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice), a zonelor. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate, daca este necesar pentru uniformizarea aspectului general, de solutiile b sau c sau d, prezentate in cazul R1. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticarii: diferite protectii hidrofobe, protectii chimice, protectii mecanice. c) Tencuieli minerale sau organice, din mortare predozate. d) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 3: Tencuieli minerale in 3 straturi / Beton (turnat monolit, prefabricat etc.) R1: a) Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice). Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli decorative subtiri, flexibile sau nu, dupa cum exista sau nu microfisuri superficiale. c) Vopsele minerale/organice in dispersie apoasa d) Protectii hidrofobe/impotriva factorilor poluanti, pentru cazul in care tencuiala este exterioara sau se afla in spatii umede. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a. b. Curatarea prin mijloace mecanice sau chimice (periere, spalare, curatare cu diferite substante chimice), a zonelor pastrate. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate, daca este necesar pentru uniformizarea aspectului si protectia generala, de solutiile b sau c sau d prezentate in cazul R1. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli cu solutii similare celor existente, dar protejate conform concluziilor diagnosticarii, impotriva factorilor responsabili ai degradarilor: diferite protectii hidrofobe, protectii chimice, protectii mecanice. c) Tencuieli minerale sau organice, din mortare predozate. d) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 4: Tencuieli subtiri / Tencuieli din mortar de ciment/ciment-var R1: a) Curatarea periere sau spalare. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Vopsele organice in dispersie apoasa/solventi, flexibile sau nu, dupa cum exista sau nu microfisuri superficiale. c) Protectii hidrofobe/impotriva factorilor poluanti, pentru cazul in care tencuiala este exterioara sau se afla in spatii umede. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a. Curatarea prin periere sau spalare a zonelor. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli subtiri, din mortare organice, predozate, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate, daca este necesar pentru uniformizarea aspectului general, de solutiile b sau c prezentate in cazul R1. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli subtiri, din mortare organice, predozate. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 5: Tencuieli subtiri / Beton (turnat monolit, prefabricat etc.) R1: a) Curatarea prin periere sau spalare. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Vopsele organice in dispersie apoasa/solventi, flexibile sau nu, dupa cum exista sau nu microfisuri superficiale. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a. Curatarea prin periere sau spalare a zonelor. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli subtiri, din mortare organice predozate, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate, pentru uniformizarea aspectului general, de solutiile b sau c prezentate in cazul R1. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli subtiri, din mortare organice, predozate. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare. d) Schimbarea finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 6: Vopsitorii cu vopsele in dispersie apoasa/solventi la pereti si tavane / Tencuieli din mortar de ciment/ciment-var R1: a) Curatarea prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea de vopsele organice in dispersie apoasa/ solventi. R2: a) Reparatii in structura finisajului de tip 2): 2.1. a. b. Curatarea prin periere sau spalare a zonelor pastrate. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Tencuieli subtiri, din mortare organice predozate, aplicate, in zonele si pe grosimea afectata, urmate pentru uniformizarea aspectului general, de solutiile b sau c prezentate in cazul R1. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea de vopsele organice in dispersie apoasa/solventi. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: tencuieli subtiri decorative, placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice).

Randul 7: Vopsitorii cu vopsele in dispersie apoasa/solventi la pereti si tavane / Beton R1: a) Curatarea prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea de vopsele organice in dispersie apoasa/solventi. R2: (fara solutii specifice mentionate) R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea de vopsele minerale, organice in dispersie apoasa/ solventi.

Randul 8: Tapete / Tencuieli din mortar de ciment/ciment-var R1: a) Curatarea prin periere sau spalare. b) Vopsire cu vopsele in dispersie apoasa (in cazul tapetelor din fibra de sticla). R2: (fara solutii specifice mentionate) R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2 c, d, e. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea noului tapet. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: tencuieli subtiri decorative, vopsitorii).

Randul 9: Tapete / Beton R1: (fara solutii) R2: (fara solutii) R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2 c, d, e. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea noului tapet. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: tencuieli subtiri decorative, vopsitorii).

Randul 10: Placaje din piatra naturala pentru pereti / Tencuieli din mortar de ciment R1: Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, prin curatare cu mijloace mecanice sau chimice) urmata sau nu, dupa caz, de aplicarea unor protectii hidrofobe. R2: a) Indepartarea tuturor partilor neaderente si curatarea (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, prin curatare cu mijloace mecanice sau chimice). b) Completarea portiunilor lipsa precum si a fisurilor/crapaturilor, cu mortare speciale. c) Aplicarea dupa caz, a unor solutii de consolidare si/sau protectii hidrofobe. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea noului placaj din piatra naturala. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice etc.)

Randul 11: Placaje din placi ceramice pentru pereti / Tencuieli din mortar de ciment/ciment-var R1: a) Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, prin curatare cu mijloace mecanice sau chimice). b) In cazul in care aspectul placajului este deficitar dar acesta este aderent la suport, se poate aplica peste el, un nou placaj ceramic mic, utilizand adezivi adecvati. R2: a) Completarea zonelor de placaj lipsa cu produse similare. b) In situatia in care nu este posibila rezolvarea cu produse similare, se completeaza cu mortare speciale de nivelare, pana la cota de la suprafata acestuia si se aplica peste vechiul placaj altul nou, utilizand adezivi adecvati. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. c, d, e. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea unui nou placaj din placi ceramice. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse de realizare (ex: placaje montate prin lipire sau cu prinderi mecanice etc.)

Randul 12: Imbracaminti textile pentru pardoseli / Sapa din mortar de ciment R1: (fara solutii de curatare specifice mentionate) R2: (fara solutii specifice) R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, b, d, e, dupa caz. Se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea unei noi imbracaminti textile. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea eventuala a functiunilor spatiilor respective sau a sistemului de incalzire (ex: incalzire sub pardoseala).

Randul 13: Imbracaminti din lemn pentru pardoseli / Sapa din mortar de ciment R1: a) Curatare prin raschetare si protectie cu lacuri sau alte sisteme speciale pe baza de rasini poliuretanice etc. R2: a) Inlocuirea zonelor deteriorate cu produse similare. b) Curatare prin raschetare si protectie cu lacuri sau alte sisteme speciale pe baza de rasini poliuretanice etc. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, b, d, e, dupa caz. Se continua cu una din solutiile: b) Inlocuirea zonelor deteriorate cu produse similare si protectie prin raschetare cu lacuri sau alte sisteme speciale pe baza de rasini poliuretanice etc. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea eventuala a functiunilor spatiilor respective sau a sistemului de incalzire (ex: incalzire sub pardoseala).

Randul 14: Imbracaminti din lemn pentru pardoseli / Dusumea oarba R1: a) Curatare prin raschetare si protectie cu lacuri si protectie cu lacuri speciale (poliuretanice etc.) R2: a) Inlocuirea zonelor deteriorate cu produse similare. b) Curatare prin raschetare si protectie cu lacuri sau alte sisteme speciale pe baza de rasini poliuretanice. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. g, dupa caz. Se continua cu una din solutiile: b) Inlocuirea zonelor deteriorate cu produse similare si protectie prin raschetare si curatare prin raschetare cu sisteme similare si protectie. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea eventuala a functiunilor spatiilor respective sau a sistemului de incalzire (ex: incalzire sub pardoseala).

Randul 15: Imbracaminti din mase plastice pentru pardoseli / Sapa din mortar de ciment R1: a) Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu diverse solutii de substante chimice). R2: (fara solutii specifice) R3: a) Reparatii de la caz la caz, la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, b, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea unei noi imbracaminti de pardoseli plastice (din PVC, rasini epoxidice/poliuretanice) c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea eventuala a functiunilor spatiilor respective sau a sistemului de incalzire (ex: incalzire sub pardoseala).

Randul 16: Imbracaminti din piatra naturala pentru pardoseli / Sapa din mortar de ciment R1: a) Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice). R2: a) Indepartarea tuturor partilor neaderente si curatarea (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice, prin sablare sau chimice). b) Completarea portiunilor lipsa precum si a fisurilor/crapaturilor, cu mortare speciale. c) Aplicarea dupa caz, a unor solutii de consolidare si/sau protectii hidrofobe. R3: a) Reparatii de la caz la caz, la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea unei noi imbracaminti de pardoseli din piatra naturala. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea eventuala a functiunilor spatiilor respective sau a sistemului de incalzire (ex: incalzire sub pardoseala).

Randul 17: Imbracaminti din mozaic turnat pentru pardoseli / Beton R1: a) Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice). b) Aplicarea unor protectii cu ceara pe baza de rasini poliuretanice, epoxidice etc. R2: a) Indepartarea tuturor partilor neaderente si curatarea (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace mecanice sau chimice). b) Aplicarea unor produse speciale (de ex. pe baza de rasini epoxidice) pentru refacerea aderentei fata de zonele pastrate, a fisurilor/crapaturilor, urmata de completarea portiunilor lipsa, cu mortare similare solutii vechi. R3: a) Reparatii de la caz la caz, la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, d, e, f. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea similare celei anterioare. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea anterioare.

Randul 18: Imbracaminti placi ceramice sau dale mozaicate pentru pardoseli / Sapa din mortar de ciment R1: a) Curatare (prin spalare cu apa fara/cu detergenti adecvati, cu abur, cu mijloace sau chimice). b) In cazul in care aspectul placajului este deficitar dar acesta este aderent la suport, se poate aplica peste el, un nou placaj ceramic, utilizand adezivi adecvati. R2: a) Completarea zonelor de placaj lipsa cu produse similare. b) In situatia in care nu este posibila rezolvarea cu produse similare, se completeaza cu mortare speciale de nivelare pana la suprafata acestuia si se aplica peste vechiul placaj altul nou, utilizand adezivi adecvati. R3: a) Reparatii la nivelul si/sau in suport de tip 3): 2.2. a, d, e. Dupa caz, se continua cu una din solutiile: b) Aplicarea unui nou placaj din placi ceramice. c) Schimbarea conceptiei finisajului existent, ca produse si/sau tehnologie de realizare, functie de cerinta schimbarii aspectului, modificarea.

Legenda 1) R1, R2, R3 sunt tipurile de refacere rezultate in urma diagnosticarii, prezentate la punctul 5.2. 2) Tipuri de reparatii, pe care le implica solutiile de reabilitare.

6. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE REABILITARE ........................................................................ 265 6.1. Sistemul calitatii ............................................................. 265 6.2. Obligatiile si raspunderile proiectantilor ........................ 265 6.3. Obligatiile executantilor ................................................. 266 6.4. Verificari pentru asigurarea calitatii ............................... 267

6. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE REABILITARE

6.1. Sistemul calitatii

Realizarea unei calitati corespunzatoare a lucrarilor de reabilitare a finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor din fondul de locuinte existent trebuie sa se inscrie in prevederile Legii nr. 10/1995.

Pentru asigurarea calitatii acestor lucrari sunt necesare urmatoarele actiuni: - verificarea proiectelor si a detaliilor de executie functie de tipurile de finisaje ce urmeaza sa fie reabilitate; - verificari pe parcursul executarii lucrarilor de reabilitare (verificarea calitatii stratului suport, verificarea calitatii materialelor utilizate la executia lucrarilor); - receptia lucrarilor de reabilitare.

Prin caietul de sarcini proiectantul va specifica conditiile de: - urmarire a comportarii in exploatare; - intretinere, reparatii si postutilizare.

6.2. Obligatiile si raspunderile proiectantilor

Prevederea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzator cerintelor lucrarilor de reabilitare, cu asigurarea compatibilitatii intre: - solutiile utilizate cu conditiile specifice de mediu interior sau exterior; - natura stratului suport cu cea a materialelor utilizate in solutiile de reabilitare a finisajelor.

Proiectantul trebuie: - sa aleaga tipul de finisaj adecvat conditiilor de fapt si sa conceapa refacerea finisajelor respective pe baza principiilor de proiectare si alcatuire prezentate la punctul 4; materialele propuse trebuie sa fie in concordanta cu cerintele reglementarilor tehnice in vigoare si sa corespunda cerintelor de calitate impuse de Legea 10/95. - sa asigure prin proiect toate detaliile de executie specifice lucrarilor de reabilitare ce urmeaza a fi executate si sa elaboreze caiete de sarcini, instructiuni tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile. - sa stabileasca prin proiect fazele de executie si sa participe pe santier la verificarile de calitate legate de acestea.

6.3. Obligatiile executantilor

- inceperea executiei lucrarilor numai in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; - verificarea documentatiei primite referitoare la solutiile de reabilitare; - asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu; - convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinate ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; - solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. - utilizarea in executia lucrarilor, exclusiv a produselor si procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice care conduc la realizarea cerintelor; - respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor (nota 1: Orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai dupa obtinerea acordului scris al proiectantului si investitorului); - supunerea spre receptie, exclusiv a lucrarilor care corespund cerintelor de calitate; - aducerea la indeplinire, la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de placaje.

6.4. Verificari pentru asigurarea calitatii

6.4.1. Orice lucrare de reabilitare a finisajelor peretilor si pardoselilor va fi inceputa numai dupa stabilirea diagnosticului vechiului finisaj, verificarea si receptionarea suportului.

6.4.2. Verificari de calitate la materiale: toate materialele care intra in componenta finisajelor propuse se vor utiliza numai dupa ce s-au realizat urmatoarele operatii: - verificarea de catre conducatorul tehnic al lucrarii a certificatelor de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor in vigoare; - depozitarea si manipularea in conformitate cu prevederile specifice fiecarui produs, care sunt mentionate pe ambalaj si in fisele tehnice ale acestora; - efectuarea incercarilor de calitate la locul de punere in opera, daca este cazul, la solicitarea proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate; - respectarea solutiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilor de aplicare.

6.4.3. Verificari de calitate obligatorii pentru lucrarile de reabilitare a finisajelor peretilor si pardoselilor:

a) in timpul executiei: - se va urmari aderenta stratului suport; la ciocnirea usoara cu ciocanul de zidar, trebuie sa prezinte un sunet plin; - se va verifica umiditatea stratului suport pe care se executa finisajul; acesta trebuie sa se incadreze in limitele admisibile prevazute in proiect; - se vor verifica abaterile de la planeitate; ele trebuie sa se incadreze in limitele admisibile specifice fiecarui tip de finisaj;

b) la receptia lucrarilor: Receptia lucrarilor se va face la fazele prevazute in reglementarile in vigoare sau prin caietul de sarcini.

La receptia lucrarilor se va verifica indeplinirea cerintelor stabilite de proiectant prin caietele de sarcini, respectiv daca s-a realizat o suprafata care sa se incadreze din punct de vedere al performantelor in limitele admisibile, precizate in normativele specifice: - planeitatea suprafetei finale: 3 mm sub dreptarul de 2 m; - uniformitatea rosturilor (la placaje) din punct de vedere al grosimii, rectilinaritatii, umplerii cu material; - corectitudinea dispunerii rosturilor rigide si elastice (la placaje); - realizarea aderentei finisajelor realizate (la ciocnire sa nu sune a gol).

La terminarea executarii lucrarilor ascunse se vor incheia procese verbale, privind constatarea calitatii lucrarii.

Termenul de garantie va fi stabilit prin caietul de sarcini, in functie de materialele utilizate si/sau pe baza certificatului producatorului.

7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC ..................................................................................... 268

7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI SIGURANTA LA FOC

La executarea lucrarilor de reabilitare a finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor din fondul de locuinta existent se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt:

- Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii, modificata si completata cu Legea 177/2000; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993; - Norme generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii in anul 1996; - OG nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997; - Norme generale cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998; - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului - indicativ P 118-1999, aprobate cu Ordinul MLPAT nr. 27/N/1999; - Normativul de prevenire si stingere a incendiilor, pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - indicativ C 300-1994, aprobate cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994; - Dispozitia generala de ordine interioara privind prevenirea si stingerea incendiilor - DGPSI 001 - aprobata cu ordinul M.I. nr. 1023/1999; - Dispozitia generala privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - DGPSI 002 - aprobata cu ordinul M.I. nr. 1080/2000.