Normativ NP 040/2002

Indicativ: NP 040-2002

1.1. OBIECT

PREZENTUL NORMATIV CUPRINDE URMATOARELE PREVEDERI IN CONFORMITATE CU LEGEA nr.10/1995:

a. Prevederi exigentiale: - PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR; - PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE; - SISTEM PRACTIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE: SISTEMUL I.P.T.; - PRINCIPII DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE.

b. Prevederi informative: - SPECIFICATII DE ZONARE GEOCLIMATICA; - PREZENTAREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ CURENT; - ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE.

c. Anexe

NOTA: In cadrul prezentului normativ se fac referiri si exemplificari si la alte elemente ce fac parte din conceptul de hidroizolatie.

1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adreseaza proiectantilor, executantilor si beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrari de constructii, precum si organelor de avizare, control si responsabililor tehnici cu executia din domeniul constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.

1.2.2. Prevederile prezentului normativ se refera la hidroizolatiile continue si omogene la cladiri supuse actiunii apelor, neagresive chimic, cu sau fara presiune hidrostatica (infiltratii si/sau exfiltratii).

1.2.3. Hidroizolatiile continue si omogene la care se refera prezentul normativ constau din:

1.2.3.1. Materiale hidroizolante bituminoase continue - membrane nearmate sau armate (cu armare, simpla sau dubla, cuprinsa in masa, sau cu strat de armare ca suport);

1.2.3.2. Materiale hidroizolante polimerice continue - membrane extruse sau calandrate, nearmate sau armate (cu armare simpla sau dubla cuprinsa in masa si/sau cu sau fara strat de armare ca suport);

1.2.3.3. Materiale hidroizolante din mase omogene, bituminoase sau polimerice, cu aplicare peliculara in unul sau mai multe straturi, cu sau fara strat/straturi de armare.

1.2.4. Prevederile prezentului normativ NU se refera la: - hidroizolatii la constructii speciale (drumuri si poduri, tuneluri, bataluri, gropi ecologice); - hidroizolatiile cu placi metalice; - impermeabilizari in masa sau de suprafata a elementelor de constructie (betoane, tencuieli, sape); - impermeabilizari ale solului; - ecranari si drenaje de protectie a partilor de constructie subterane; - invelitori la acoperisuri cu panta generala mai mare de 5%; - reabilitari si reparatii ale hidroizolatiilor.

1.3.1. Referinte nationale - Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; - SR-ISO 6240/97 Norme de performanta in constructii-continut si prezentare; - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/95; - Seria C.107 Normative pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri; - SR 137/95 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de verificare; - P.130/99-Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor; - P.100/92-Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, inclusiv completare si modificare cap.11, 12 (MLPAT 71/N/96); - P.118/99-Normative de siguranta la foc a constructiilor; - SR 1907/1/97-Calculul necesarului de caldura - Prescriptii de calcul; - STAS 10101/20/90-Actiunea vantului; - STAS 10101/21/92-Incarcari date de zapada; - STAS 2921/76 Constructii civile industriale si agrozootehnice - Lucrari de hidroizolatii - Determinarea impermeabilitatii; - STAS 6615/1-74 Adezivi pe baza de elastomeri - Determinarea vascozitatii; - STAS 6622/88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii - Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 8622/88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii - Conditii tehnice de calitate; - STAS 9199/73 Masticuri bituminoase pentru izolatii la constructii - Metode de analiza si incercari; - HG nr.925/1995-Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor; - Legea nr.90/1996-Legea protectiei muncii completata cu Legea nr.177/2000; - Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii-1996; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT; - Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/95; - O.G. nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr.212/1997; - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr.775/1998; - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr.20/N al MLPAT; - Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor-D.G.P.S.I.-001, aprobate cu Ordinul MI nr.1023/1999; - Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor-D.G.P.S.I.-002, aprobate cu Ordinul MI nr.1080/2000.

1.3.2. Referinte straine - Directive Generale UEAtc privind etanseitate la constructii (caiet CSTB nr.1812); - Directive tehnice unificate, seria 20 si 43 (CSTB), privind etanseitatea constructiilor; - Directive europene privind produsele pentru constructii (89/106/CEE); - Ghidul performantelor in constructii (elaborate de CSTC si SECO) din 1990.

1.4. TERMINOLOGIE SI ELEMENTE DEFINITORII

1.4.1. Terminologie conform STAS 2355/1-85 (Constructii Civile, Industriale si Agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie)

1.4.2. Terminologie (adoptata suplimentar):

1.4.2.1. Etanseitate - termen generic ce defineste impermeabilitatea constructiilor (parti si elemente de constructii) impotriva apei si/sau a umiditatii, care cuprinde si domeniul hidroizolatiilor la cladiri (ce fac obiectul prezentului normativ);

1.4.2.2. Hidroizolatie - structura etansa, continua si omogena de protectie a elementelor sau partilor de constructie impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor apei si/sau a umiditatii naturale a mediului;

1.4.2.3. Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de foi groase ambalate in suluri;

1.4.2.4. Mase omogene cu aplicare peliculara - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de fluide cu diverse vascozitati;

1.4.2.5. Terase utilitare - termen ce defineste categoria teraselor ce comporta functiuni utilitare in exploatare:

a) Terase circulabile pietonal - terase de acces si/sau flux pietonal (cu utilizare redusa sau intensa);

b) Terase carosabile - terase apte accesului si parcajului auto;

c) Terase cu utilitate multipla (mixte).

1.4.2.6. Terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata - terase pe care nu se circula sau cu circulatie ocazionala, dirijata, care au ca strat superior al structurii hidroizolante o membrana hidroizolanta autoprotejata (pentru acces ocazional se prevad zone special intarite si marcate ce comporta o circulatie usoara);

1.4.2.7. Terase necirculabile cu protectie suplimentara grea - terase pe care nu se circula sau cu circulatie ocazionala (peste structura hidroizolanta sunt prevazute cu protectie grea din pietris, dale sau sapa);

1.4.2.8. Terase ranversate - terase pe care nu se circula cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolatia lestata este pozata peste structura hidroizolanta aplicata direct pe elementul structural suport);

1.4.2.9. Armare (strat - straturi de armare) - materiale sub forma de impaslituri (voaluri) folii, tesaturi, plase, care se includ in structura interna a membranelor hidroizolante sau care intaresc straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara;

1.4.2.10. Autoprotectie (membrane sau structuri hidroizolante autoprotejate) - protectie cu materiale minerale (granulare sau in paiete), folii sau pelicule aplicate in procesul de fabricatie pe fata superioara a membranelor hidroizolante sau materiale hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate;

1.4.2.11. Independent sau flotant - mod de aplicare fara aderenta la suport a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante;

1.4.2.12. Semiadrent - mod de aplicare a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante prin lipire in puncte, benzi (fasii) continue sau discontinue, intr-un procent stabilit;

1.4.2.13. Aderenta totala (totala aderenta) - mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudura sau lipire continua, omogena pe intreaga suprafata;

1.4.2.14. Strat de separare - folie sau foaie aplicata flotant intre diverse substructuri ale structurilor termohidroizolante sau aplicata sub stratul de protectie grea;

1.4.2.15. Strat de desolidarizare - strat din foaie, folie, impaslitura, etc. intercalat intre alte straturi ale structurii termohidroizolante cu rol de a impiedica aderenta si/sau de protectie;

1.4.2.16. Difuziune (strat difuziune) - strat cu rol de repartizare uniforma si migrare a vaporilor de apa.

1.4.3.1. Sistemul IPT - sistem de apreciere calitativa globala pe criterii si niveluri de performanta a structurilor hidroizolante (detaliat in caitolul IV) ce cuprinde: - I impermeabilitatea la apa; - P rezistenta la perforare (Ps-perforare statica si Pd-perforare dinamica); - T comportamentul la temperaturi ridicate.

1.4.3.2. Criterii si niveluri de performanta a materialelor hidroizolante (detaliat in capitolul V) ce cuprinde urmatorii parametri definitorii, principali: - R forta de rupere la tractiune; - A alungirea la rupere la tractiune; - F flexibilitatea la temperaturi scazute.

1.4.3.3. Suport - termen ce defineste natura suprafetei pe care se aplica hidroizolatia:

a) Suport rigid - beton monolit sau prefabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment); constituie suport cu deformatii neglijabile - comporta orice tip de materiale hidroizolante;

b) Suport elastic - suport deformabil (panouri profilate metalice, astereala din lemn sau din placi celulozice aglomerate) cu sageata maxim admisibila de 1/150 - comporta hidroizolatii cu membrane;

c) Suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 n/cm2 pentru o deformatie maxima de 10% (exemplu: placi din polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan, etc.) - comporta hidroizolatii cu membrane;

d) Suport semielastic - placi termoizolante fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic sau semirigid, ce pot fi supuse unui efort de 0,2 n/cm2, cu o deformatie maxima de 5% la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi vata minerala de minimum 140 kg/m3) - comporta hidroizolatii cu membrane.

1.4.3.4. Structura hidroizolanta - termen ce defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat din materiale hidroizolante:

a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice);

b) Structurile hidroizolante din membrane se aplica pe suport in urmatoarele variante: - simplu pozate direct pe elementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu asigurarea etanseitatii suprapunerilor); - lipite continuu, in urmatoarele moduri: - lipire cu adezivi specifici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (bituminosi si/sau polimerici); - sudura cu flacara sau cu aer cald (sau sudura cu microunde a suprapunerilor unor membrane polimerice); - autoaderenta (cu film de protectie ce se indeparteaza); suprapunerile se lipesc sau se sudeaza. - lipite discontinuu, in urmatoarele moduri: - cu adezivi specifici, la cald sau la rece, in puncte sau benzi; - prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevazuta membrana hidroizolanta (bituminoasa); - in puncte sau benzi autoadezive; - cu adezivi specifici, la cald sau la rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate. - simplu pozate, cu fixare mecanica (cu asigurarea etanseitatii suprapunerilor); - lipite continuu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara.

NOTA: - membranele ce compun structurile hidroizolante multistrat se lipesc continuu intre ele cu adezivi specifici la cald sau la rece si prin sudura (nu se recomanda prin autoaderenta); - structurile hidroizolante din mase omogene, simple sau armate, se aplica numai pe suport rigid (in straturi succesive) manual sau mecanic (cu sau fara straturi de armare).

1.4.3.5. Structurile hidroizolante din membrane se protejeaza fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri:

a) Autoprotejate (din fabricatie) cu: - materiale minerale (granule, paiete) - la membrane bituminoase; - folii metalice (prin dublare) din aluminiu, cupru, inox - la membrane bituminoase; - foi polimerice (prin dublare) - la membrane polimerice; - pelicule (lacuri, vopsele) - la membrane polimerice; - prin natura compoundului din care este realizat materialul hidroizolant - la membrane bituminoase si polimerice.

b) Protejate pe santier cu: - pelicule de protectie (reflectante) - la membrane bituminoase si polimerice; - acoperire cu pietris sau dale (protectie grea >40 kg/m2), cu sau fara strat de desolidarizare - la membrane bituminoase si polimerice; - acoperire cu elemente prefabricate sau turnate (avand rol constructiv sau rol de protectie si de uzura in cazul teraselor utilitare) cu sau fara strat de desolidarizare - la membrane bituminoase; - acoperire cu placi sau mase termoizolante protejate spre exterior (structuri ranversate) pelicular sau cu protectie grea cu sau fara strat de desolidarizare - la membrane bituminoase si polimerice.

1.4.3.6. Structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara se protejeaza fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri: - autoprotejate (din fabricatie) in masa, prin natura compoundului din care sunt realizate; - protejate pe santier cu: - pelicule de protectie (reflectante); - acoperire cu dale sau pietris (protectie grea >20 kg/m2), cu intercalarea unui strat de desolidarizare; - acoperire cu folii, tesaturi sau impaslituri.

1.4.4. Configuratia structurilor termoizolante (notiuni suplimentare contextului dar definitorii prezentului normativ):

a) Structurile termohidroizolante pot fi: - structuri clasice; in care structura termoizolanta este cuprinsa intre structura hidroizolanta si elementul structural suport (se mentioneaza ca stratul de difuzie si bariera contra vaporilor fac parte din termoizolanta); - structuri ranversate; in care termoizolatia este aplicata peste structura hidroizolanta (spre exterior). Termoizolatia ranversata poate fi realizata cu materiale aplicate direct (poliuretan spumat) sau prin pozarea pe placi (sticla spongioasa sau polistiren extrudat), protejate; - structuri distincte (separate); hidroizolanta si termoizolanta (in care termoizolatia este prevazuta in interiorul constructiei, sub elementul suport al hidroizolatiei).

b) Structurile termohidroizolante clasice au urmatoarea configuratie (de la exterior spre interior): - structura hidroizolanta autoprotejata sau protejata suplimentar, aplicata in aderenta totala, semiflotant sau flotant pe structura termoizolanta; (se va prevedea strat difuzant sub hidroizolatia aplicata pe termoizolatia ce implica procedee umede sau pe suport cu umiditate proprie peste nivelul admisibil); - structura termoizolanta (monostrat, bistrat sau mixta); - protectia termoizolatiei (fata de vaporii de apa aflati la interiorul constructiei) este alcatuita din bariera contra vaporilor, cu sau fara strat de difuzie.

c) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe toate tipurile de suport, conform urmatorului tablou:

Tipul suportului / Tipul teraselor/mod de aplicare

T.N.G. (terase necirculabile cu protectie suplimentara, grea) T.N.A. (terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata) T.P. (terase circulabile pietonal) f = flotant; s = semiaderenta; t = aderenta totala

SUPORT RIGID - beton, sapa: x x x / x x / x x x - beton usor turnat sau spumat: x x x / x x / x x x

SUPORT ELASTIC - lemn sau placi fibrolemnoase*: x x / x / x x

SUPORT SEMIRIGID - placi poliuretan sau polistiren (cu sau fara caserare)**: x x x / x x / x x x - placi pluta (cu sau fara strat de caserare): x x x / x x / x x x - placi perlit (cu sau fara strat de caserare): x x x / x x / x x x - placi sticla spongioasa: x x x / x x / x x x

SUPORT SEMIELASTIC - placi rigide vata minerala (cu sau fara strat de caserare)***: x x / x / x x / x

NOTE: pe suport din lemn sau placi fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica in semiaderenta sau aderenta totala in cazul membranelor autoadezive, special concepute; se poate aplica la T.P. cu circulatie redusa. pe suport din vata minerala, primul strat hidroizolat se va fixa mecanic; pe suport din vata minerala cazerata din fabricatie cu membrana hidroizolanta, se aplica in totala aderenta; se poate aplica la T.P. cu circulatie foarte redusa.

d) Structurile hidroizolante cu membrane polimerice (de regula structuri monostrat) se aplica de regula pe suport rigid dar se pot aplica si pe suport elastic, semirigid sau semielastic cu respectarea stricta a prevederilor producatorului (de membrane polimerice); Membranele polimerice se aplica de regula cu fixare mecanica si sudarea/lipirea suprapunerilor conform prevederilor producatorului.

1. Rezistenta la sfasiere (S); releva forta necesara pentru sfasierea unei epruvete din material hidroizolant care suporta in zona de maxima solicitare o distributie neuniforma a solicitarii la tractiune, conform SR 137/1995. Valoarea fortei se exprima in N. Acest parametru este util pentru calcularea si verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic, in special in cazul suprafetelor verticale sau cu panta accentuata.

1. Structura hidroizolanta autoprotejata + suport amorsat

1. Protectie grea din pietris + strat de separare + termoizolatie (cu pori inchisi) + structura hidroizolanta cu sau fara strat de difuziune + suport amorsat

1. Structura hidroizolanta autoprotejata + suport din astereala amorsata

1. Structura hidroizolanta autoprotejata + termoizolatie + suport din panouri metalice profilate - termoizolatia si primul strat hidroizolant se fixeaza mecanic pe suportul din panouri metalice profilate care vor avea latimea cutei superioare (suport) mai mare decat latimea golului rezultat al cutei inferioare; - hidroizolatia se lipeste in totala aderenta pe panourile metalice profilate, complexe, termoizolate, uzinate.

TERASE UTILITARE - CIRCULABILE PIETONAL

1. Dale pozate in pat de nisip sau in mortar de ciment si strat de separeu + structura hidroizolanta + strat de separare + element suport

1. Imbracaminte asfaltica compactata + structura hidroizolanta + element suport amorsat

1. Strat vegetal + strat filtrant + strat drenant din elemente preformate sau pietris + structura hidroizolanta + strat de separare + element suport

2. PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR

2.1. PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA

2.1.1.1. Documentatia de executie privind hidroizolarea cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului se va intocmi conform prevederilor reglementarilor tehnice specifice in constructii, in vigoare si in concordanta cu prevederile producatorilor de materiale hidroizolante.

2.1.1.2. Documentatia de executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor se va elabora de catre firme si/sau persoane specializate, autorizate.

2.1.1.3. Documentatia de executie a lucrarilor de hidroizolare va fi elaborata explicit, pe stadii fizice distincte, cu prezentarea lucrarilor de alt specific si corelarea acestora cu lucrarile de hidroizolare propriu-zise (dupa caz).

2.1.1.4. Documentatia de executie a lucrarilor de hidroizolare se va intocmi in baza temei-program elaborate in baza urmatoarelor date definitorii:

a) Definirea si determinarea conditiilor si exigentelor stabilite de beneficiar (utilizator);

b) Stabilirea si definirea din punct de vedere structural si functional al tipului de cladire, sau element al cladirii ce se hidroizoleaza;

c) Stabilirea conditiilor geologice (studiu geo, nivel mediu si maxim al apelor freatice) si de zonare geoclimatica, dupa specificul hidroizolatiei;

d) Stabilirea modurilor, parametrilor si nivelurilor de actionare curenta si maxim-potentiala a apei sau a umiditatii mediului asupra obiectului ce se hidroizoleaza;

e) Definirea tipului de hidroizolatie preconizat.

2.1.1.5. Documentatia de executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului va cuprinde memoriul justificativ-explicativ (justificarea solutiei adoptate in contextul datelor de tema, implicatiile in relatie cu lucrarile conexe, de alt specific), cantitatile de lucrari pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse si utilaje precum si piesele desenate de ansamblu si detaliile caracteristice.

2.1.1.6. Documentatia de executie va cuprinde specificatiile privind reglementarile tehnice de referinta, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciata a structurilor hidroizolante preconizate si conditiile de utilizare.

2.1.1.7. Pentru lucrari de hidroizolare de amploare sau cu conditii de pericol privind incendiile, exploziile sau accidentarile, se vor elabora proiecte tehnologice si caiete de sarcini cu abordarea distincta a masurilor P.S.I. si de protectia muncii.

2.1.1.8. Proiectantul si beneficiarul pot opri lucrarile de executie in cazul in care se constata abateri de la prevederile documentatiei de executie, a prescriptiilor si reglementarilor in vigoare.

2.1.2.1. La proiectarea hidroizolatiilor cladirilor se va tine seama de urmatoarele aspecte specifice ansamblului construit:

a) Definirea conditiilor geoclimatice de amplasare a constructiei;

b) Categoria de importanta a cladirii;

c) Definirea generala din punct de vedere volumetric si structural al cladirii, partilor sau elementelor de constructie ce necesita hidroizolare sau termohidroizolare;

d) Definirea functionalitatii cladirii, partilor sau elementelor de constructie pentru stabilirea generala a tipului de hidroizolatie sau de termohidroizolatie;

e) Stabilirea precisa a naturii, geometriei si conformatiei elementului suport al structurii hidroizolante sau termohidroizolante;

f) Definirea modului de comportare din punct de vedere al deplasarilor, vibratiilor, miscarilor elastice si al nivelului de microfisurare-fisurare al elementului suport;

g) Aprecierea si stabilitatea modalitatilor si nivelurilor de actionare medii-curente si maxim-potentiale a apei sau a umiditatii mediului asupra hidroizolatiei.

2.1.2.2. Proiectarea propriu-zisa a hidroizolatiilor la cladiri se va face in baza urmatoarelor aspecte:

a) Stabilirea cerintelor de performanta a nivelurilor de performanta necesare pentru structura hidroizolanta preconizata a fi utilizata (conform sistemului I.P.T. de apreciere calitativa globala);

b) Definirea si stabilirea tipului de hidroizolatie preconizata (in foi hidroizolante sau din mase omogene cu aplicare peliculara). In cazul structurilor termohidroizolante, se va face corelarea cu normele in vigoare privind termoizolarea constructiilor, cu definirea si stabilirea structurii ansamblului termohidroizolant;

c) Stabilirea structurii ansamblului hidroizolant (monostrat, multistrat) a materialului-materialelor componente (bituminoase sau polimerice) si a sistemului de aplicare pe suport pentru suprafetele orizontale, inclinate si verticale, in concordanta cu specificatiile producatorului si cu cele din agrementele tehnice a materialelor preconizate;

d) Definirea si stabilirea relatiilor privind anexele, accesoriile si elementele constructive locale (receptoare pluviale, jgheaburi senouri, atice, strapungeri, diferente de nivel, socluri, etc.), in contextul suprafetei generale date si in concordanta cu modul de utilizare-functionare;

e) Determinarea si prezentarea elementelor speciale, particulare, atipice si modurilor de solutionare;

f) Determinarea cantitatilor de lucrari pe etape de executie, stadii fizice si pe tipuri de structuri;

g) Determinarea cantitatilor de materiale necesare;

h) Stabilirea conditiilor privind verificarea calitatii lucrarilor si urmarirea comportarii in exploatare.

2.2. PRINCIPII PRIVIND EXECUTAREA

2.2.1.1. Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului trebuie sa se desfasoare in conditii facile pentru asigurarea calitatii necesare in utilizare, prin respectarea reglementarilor tehnice in vigoare.

2.2.1.2. Lucrarile se vor executa de catre firme autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu.

2.2.1.3. Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordante fata de situatia din teren.

2.2.1.4. Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va elabora documentatia tehnologica de executie (functie de natura si amploarea lucrarilor) si va stabili graficul de esalonare in raport cu lucrarile conexe si/sau cu lucrarile de alt specific.

2.2.1.5. Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de natura lucrarilor, de prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice in vigoare.

2.2.1.6. Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces, a punctelor si zonelor de depozitare a gospodariei anexe si a masurilor de protectie a muncii si de paza si prevenire a incendiilor.

2.2.1.7. Lucrarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcordanta va fi semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate cu instiintarea beneficiarului.

2.2.1.8. Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze de executie, in special pentru lucrarile ascunse, impreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul). In unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate.

2.2.1.9. La terminarea executiei se vor intocmi formele de receptie ale lucrarii (cu eventuale observatii ce vor fi insusire si operate de executant) in baza constatarilor si verificarilor efectuate de o comisie formata din executant, proiectant si beneficiar. Se vor face, unde este posibil, probari ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor infiltratii.

2.2.2.1. Conditii climatice:

a) Structurile hidroizolante se vor aplica la exteriorul constructiilor in conditii climatice normale, adecvate lucrarilor de hidroizolare; fara vanturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste +2°C;

b) Structurile hidroizolante se vor aplica in interiorul constructiilor in conditii de temperatura pozitiva si de perfecta ventilare a spatiilor in care se lucreaza (in special la lucrul cu produse ce contin solventi organici volatili sau substante nocive).

2.2.2.2. Conditii referitoare la suport - conditii de preluare a frontului de lucru:

a) Suportul pe care se aplica structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat si despraiuit;

b) Nivelul admisibil al umiditatii naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie: - maxim 12% la beton, elemente prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fara adaos de var); - maxim 12% la beton celular sau spumat; - maxim 20% la astereala din lemn; - maxim 15% la placi perlit, gips carton; - maxim 15% la placi aglomerate celulozice.

c) Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate;

d) Suprafata suportului rigid nu va prezenta neregularitati (bavuri sau excrescente) mai mari de 2 mm determinate cu o rigla de 20 cm lungime, deplasata in toate sensurile;

e) Nu se vor admite denivelari intre elementele suport, prefabricate, mai mari de 10 mm; denivelele se vor rectifica cu mortar de ciment (fara adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastifianti), cu o panta de minim 1/5;

f) Suportul rigid nu trebuie sa comporte fisurari in planul suprafetei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor incarcarilor previzibile, stabilite;

g) Neregularitatile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 cm2 se vor rectifica cu mortar cu rasini sintetice iar neregularitatile mai mari de 2 cm2 se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fara adaos de var);

h) Suporturile elastice, semirigide si semielastice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, incat sa nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolatiei) stagnari de apa mai mari de 1 m2 cu grosimea stratului de apa de maxim 1,5 cm;

i) Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45° si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 cm lungime si denivelari (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste conditii sunt aplicabile si in cazul sliturilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolatiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva apelor fara presiune hidrostatica;

j) Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base, etc.).

2.2.2.3. Conditii de punere in opera:

a) Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului, incat sa se evite deteriorarea lucrarii executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitatii, vant) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere);

b) Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinandu-se seama in special de pante, de caile de acces, transport si manipulare a materialelor, fara afectarea zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate;

c) Dotarile grele de lucru (butelii cu gaz, containere sau paleti cu material hidroizolant, etc.) vor fi prevazute cu postamenti si elemente de transport care sa nu deterioreze suprafetele suport si cele hidroizolante;

d) La pante generale mai mici de 2% se admit stagnari de apa pe suprafete limitate.

2.2.2.4. Conditii privind protectia muncii si prevenirea incendiilor

a) Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca (asigurarea cailor de acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunzatoare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc.);

b) Se vor lua toate masurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc.);

c) Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile inchise, izolate) de gaze toxice si/sau inflamabile;

d) Nu se vor admite utilaje, scule si unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectia si sanatatea muncitorilor.

2.3. PRINCIPII PRIVIND EXPLOATAREA

Notiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, intretinerea, utilizarea si functionarea sistemului hidroizolant.

2.3.1.1. Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizata prin doua moduri de evaluare:

a) Garantia acordata (durabilitate garantata de catre executant si/sau producator); trebuie sa constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante componente structurii sau la structura in ansamblu);

b) Durata de utilizare apreciata; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativa ce poate fi luata in considerare functie de organismul care face aprecierea sau sustinerea prin exemplificari.

Sistemul de garantare trebuie sa precizeze masurile de intretinere preconizate in functie de conditiile de utilizare in conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garantie de 10 ani. In cazuri particulare, prin conventie intre parti (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene.

2.3.1.2. Masurile de intretinere preconizate si frecventa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul Tehnic (cartea tehnica a constructiei).

2.3.1.3. Conditiile de utilizare si functionare trebuie stabilite prin tema-program si vor fi mentinute pe intreaga durata normata. Conditiile stipulate in tema program pot fi completate de proiectant functie de criteriile de calitate considerate.

2.3.2. Principii particulare: Durabilitatea hidroizolatiilor cladirilor implica un sistem functional privind verificarea, exploatarea si intretinere acestora:

2.3.2.1. Sistemul de verificare: Controlul calitatii lucrarilor de hidroizolatii se va face pe parcursul desfasurarii lucrarilor, pe faze determinate si la terminarea acestora si vor fi stipulate in procese verbale ce se vor anexa la cartea tehnica a constructiei, astfel:

a) Verificari pe parcursul lucrarilor: - calitatea suportului; - calitatea materialelor hidroizolante; - pozitionarea si fixarea in structura suport a pieselor inglobate, de trecere, a elementelor de strapungere, etc.; - calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau termohidroizolante.

b) Rectificari: - rectificari locale, unde este cazul, pe etape de lucru; - in vederea verificarii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare si protectie, a eventualelor defectiuni locale si de finisare a suprafetei hidroizolate, unde este cazul.

c) Verificare finala: - verificarea de suprafata se va realiza vizual si prin tatonare, urmarind corectitudinea si calitatea modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la cerere, se poate face si verificarea structurala prin sondaje-carotare, cu probe de laborator ale acestora); - verificarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor; - verificarea prin proba cu apa (unde este posibila realizarea indundarii cu apa) timp de 72 ore (fara a se depasi capacitatea de stabilitate si rezistenta a cladirii).

d) Verificari periodice: - verificarea periodica se va realiza conform unei metodologii stabilite de catre beneficiar cu proiectantul si/sau executantul. Aceasta verificare este recomandabila a fi efectuata la intervale de doi ani.

2.3.2.2. Intretinerea - La verificarile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei, in sensul respectarii conditiilor-cadru de utilizare stabilite prin tema; orice interventii neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului. - La verificarile periodice se vor avea in vedere:

a) Interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, incarcari suplimentare, ancoraje, etc.);

b) Interzicerea circulatiei pe suprafetele concepute si realizate ca necirculabile; in acest sens este recomandabil ca in cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni sau care cuprind puncte de vizitare, sa se prevada cai de acces ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui scop. - Intretinerea hidroizolatiilor este sarcina beneficiarului, conform indicatiilor stipulate in documentatia tehnica. Intretinerea consta in masuri privind utilizarea corecta si la lucrari de interventie curente. La lucrarile de interventie curente (ce se refera la izolatiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de structuri grele) se au in vedere:

a) Curatirea sezoniera periodica a suprafetelor prin inlaturarea depunerilor si vegetatiilor (minim de 2 ori pe an; primavara si la sfarsitul toamnei) prin maturare, precum si curatirea cu atentie pe timpul iernii a aglomerarilor excesive de zapada sau a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale;

b) Curatirea trotuarelor perimetrale de protectie a soclurilor sau subsolurilor cladirilor;

c) Interzicerea efectuarii de sapaturi in zonele hidroizolate subteran, fara asigurarea unor masuri pentru preintampinarea degradarii izolatiei si acumularilor de apa sau de modificare a regimului hidrografic subteran;

d) Interzicerea schimbarii modului de utilizare a spatiilor hidroizolate fara acordul proiectantului;

e) Mentinrea in conditii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje, copertine, etc.); la protectiile cu pietris se recomanda ca la 7-10 ani sa se cearna si sa se spele stratul de pietris si anual (primavara) sa se repartizeze uniform pe suprafata (intindere uniforma);

f) Repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolatii si/sau elemente de protectie).

2. Stabilitatea dimensionala (D); releva variatia dimensionala a membranelor dar si a materialelor si structurilor din mase omogene cu aplicare peliculara, expuse la temperaturi inalte, conform SR 137/1995. Stabilitatea dimensionala se enunta pentru sensul longitudinal si sensul transversal. Stabilitatea dimensionala este relevanta in special pentru membranele polimerice.

2. Structura hidroizolanta autoprotejata + termoizolatie + bariera vapori cu sau fara strat de difuziune + suport amorsat

2. Protectie cu dale pozate in pat de nisip sau sapa + strat de separare + termoizolatie (cu pori inchisi) + structura hidroizolanta cu sau fara strat de difuziune + suport amorsat

ACOPERISURI NECIRCULABILE CU SUPORT DIN ASTEREALA

2. Structura hidroizolanta autoprotejata + termoizolatie + bariera vapori fixata cu cuie + suport din astereala

ACOPERISURI NECIRCULABILE CU SUPORT DIN PANOURI METALICE PROFILATE

2. Dale pe ploturi + structura hidroizolanta + strat de separare + element suport

2. Dale autoblocante pozate in pat de nisip + structura hidroizolanta + termoizolatie rigida + bariera vapori (fara difuziune) + element suport amorsat

TERASE UTILITARE - GRADINA

2. Strat vegetal + strat filtrant + strat drenant din elemente preformate sau pietris + structura hidroizolanta + strat de separare + termoizolatie + bariera vapori cu sau fara strat difuziune + element suport amorsat

ANEXA NR.6 - PRINCIPII DE ALCATUIRE A PRINCIPALELOR TIPURI DE RACORDURI INTRE SUPRAFETE SI LA ELEMENTE DE CONSTRUCTIE SI INSTALATII, CU MEMBRANE BITUMINOASE LA ACOPERISURI

ANEXA 6A - PRINCIPII DE RACORDARE ALE STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE DE PE SUPRAFETELE ORIZONTALE PE CELE VERTICALE

ANEXA 6B - PRINCIPII DE REALIZARE A TERMINATIEI SUPERIOARE A HIDROIZOLATIILOR VERTICALE

ANEXA 6C - PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLATIEI LA MARGINEA SUPRAFETEI ACOPERISURILOR FARA REBORD SI LA ATICE

ANEXA 6D - PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR

ANEXA 6E - PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A HIDROIZOLATIEI LA DEFLECTOARE; PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLATIEI LA RECEPTOARE PLUVIALE

[Anexele 6A-6E contin scheme grafice cu detalii tehnice de executie privind dimensiunile minime si modurile de racordare.]

ANEXA NR.7 - PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ELEMENTELOR SI PARTILOR DE CLADIRE IMPOTRIVA EXFILTRATIILOR

NOTA: Peste hidroizolatie se vor aplica sapele si tencuielile slab armate ca suport al stratului de uzura si de finisare.

[Contine scheme grafice pentru hidroizolatie orizontala si hidroizolatie orizontala si verticala cu dimensiunile minime indicate.]

ANEXA NR.8 - PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A SOCLURILOR SI FUNDATIILOR LA CLADIRI CU SAU FARA SUBSOL

[Contine scheme grafice cu urmatoarele elemente: h.v. - hidroizolatie verticala p. - protectie verticala grea sau usoara d.e. - dop etansare cu mastic h.p. - hidroizolatie orizontala la pardoseli h.c. - hidroizolatie orizontala contra fenomenului de capilaritate

De asemenea prezinta HIDROIZOLAREA SOCLURILOR SI FUNDATIILOR ASOCIATE CU SISTEM DE DRENARE PERIMETHRALA cu: element structural vertical, placare de protectie cu ventilare din folii polimerice semirigide amprentate, hidroizolatie verticala, sistem perimetral de drenare, hidroizolatie orizontala contra efectului de capilaritate.]

ANEXA NR.9 - PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR SI STRAPUNGERILOR

PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR CONTRA APELOR FARA PRESIUNE HIDROSTATICA: - Rost cu deformatii mici: mastic etansare + strat de separare + strat suplimentar elastic (20-50 mm) - Rost cu deformatii medii: mastic etansare + strat suplimentar elastic (50-70 mm)

PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A ROSTURILOR CONTRA APELOR CU PRESIUNE HIDROSTATICA: - Rost cu monosistem de fixare: piese mobile + banda elastica de etansare a rostului cu sau fara bucla de compensare + piese fixe inglobate + profil BIC (≥120 mm + ≥20 mm) - Rost cu dublu sistem de fixare: piese mobile duble + banda elastica de etansare a rostului cu sau fara bucla de compensare + piese fixe inglobate + profil BIC (≥220 mm + ≥220 mm)

PRINCIPII DE HIDROIZOLARE A STRAPUNGERILOR CONTRA APELOR CU PRESIUNE HIDROSTATICA: - Strapungere in sistem flansa fixa si flansa mobila: flansa fixa sudata etans perimetral conductei de trecere + flansa mobila in forma de coroana circulara + bulon sudat etans pe flansa fixa + guler de intarire a hidroizolatiei (≥15 cm / ≥12 cm) - Strapungere in sistem presetupa: piesa cilindrica inglobata prevazuta perimetral cu buloane sudate + garnituri toroidale din cauciuc pentru etansare prin presare + flansa mobila in forma de coroana circulara cu rol de fixare etansa a hidroizolatiei + piesa cilindrica cu guler, mobila, cu rol de presare a garniturilor toroidale de etansare + guler de intarire a hidroizolatiei (≥15 cm / ≥12 cm)

3. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE LA CLADIRI

Acest capitol cuprinde cerintele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de performanta principale la care trebuie sa raspunda urmatoarele categorii de hidroizolare: - hidroizolarea acoperisurilor si a altor elemente ale cladirilor supuse direct actiunii apelor meteorice; - hidroizolarea elementelor sau partilor de cladiri impotriva exfiltratiilor; - hidroizolarea elementelor sau partilor de cladiri, amplasate subteran, impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor.

Principiile generale enuntate in prezentul capitol vor fi precizate, in capitolul 8, prin niveluri de performanta corespunzatoare criteriilor de performanta ale diferitelor categorii de structuri hidroizolante.

3.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ACOPERISURILOR SI A ALTOR ELEMENTE ALE CLADIRILOR SUPUSE DIRECT ACTIUNII APELOR METEORICE

Se refera la urmatoarele elemente sau parti ale cladirilor supuse direct actiunii apelor meteorice: - acoperisuri terasa plate - cu panta cuprinsa intre 0% (inclusiv) si 1,5% (in climat montan nu sunt admise pante 0%; sunt recomandate pante peste 1,5%); - acoperisuri terasa - cu panta cuprinsa intre 1,5% si 5% (se admit portiuni limitate la maxim 30% din suprafata cu pante peste 5%); - alte elemente ale cladirilor.

Tabelul de cerinte de calitate, conditii tehnice si criterii de performanta:

Nr. 1. Rezistenta si stabilitatea Conditii tehnice: Aptitudinea de exploatare Criterii de performanta: - Evitarea deformatiilor excesive sub sarcini concentrate: sageata limitata sub sarcina; se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul. - Evitarea degradarilor produse la deplasarile suportului: alungirea la rupere la tractiune. - Capacitatea de rezistenta si stabilitatea: Forta de aderenta la suport (realizata prin lipire sau lestare) in vederea prevenirii efectelor suctiunii si presiunii vantului - Durabilitatea structurala: Mentinerea proprietatilor initiale: durata de garantie stabilita.

Nr. 2. Siguranta in exploatare - Siguranta in utilizare: Rezistenta la incarcari concentrate: rezistenta la perforare statica; rezistenta la soc cu corpuri dure: rezistenta la perforare dinamica. - Siguranta la circulatie (ocazionala): Prevenirea alunecarii: coeficientul de frecare la lunecare in planul dat.

Nr. 3. Siguranta la foc - Rezistenta la foc: Clasa de combustibilitate: in mod curent nu se pun conditii; pentru cazuri cu pericol de foc se vor lua masuri specifice (includerea hidroizolatiei intre elemente sau straturi incombustibile, intreruperea de elemente incombustibile, etc.); la executie, dupa caz, se adopta masurile ce se impun privind NPSI.

Nr. 4. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului - Igiena aerului si apei: Emisia de substante poluante: pe durata exploatarii hidroizolatiei nu se admit emisii de substante toxice sau insalubre; la executie, dupa caz, se adopta masurile ce se impun, privind NTSM si NPSI.

Nr. 5. Protectia termica, izolare hidrofuga si economia de energie - Protectia termica: Comportament la temperaturi ridicate: deplasari limitate ale hidroizolatiei fata de suport; Comportament la temperaturi scazute: flexibilitatea hidroizolatiei. - Izolarea hidrofuga: Etanseitatea la apa: impermeabilitatea hidroizolatiei.

Nr. 6. Protectia impotriva zgomotului - Izolarea la zgomot de impact: Imbunatatirea indicelui de izolare la zgomot de impact: se determina in cazuri speciale (terase utilitare cu circulatie intensa, spatii interioare ce necesita nivel redus de zgomot).

3.2. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE CLADIRILOR SI PARTILOR DE CLADIRI IMPOTRIVA EXFILTRATIILOR

Se refera la elemente sau parti ale cladirilor amplasate suprateran sau subteran, hidroizolate impotriva exfiltratiilor, supuse apelor fara presiune hidrostatica sau cu presiune hidrostatica redusa (spatii, parti si elemente de constructie supuse la umeziri, stropiri, spalari sau siroiri).

Tabelul de cerinte (similar cu cel de la 3.1, cu urmatoarele diferente):

Nr. 1. Rezistenta si stabilitatea: - Capacitatea de rezistenta si stabilitatea: Forta de aderenta la suport: nu constituie conditie prin faptul ca hidroizolatia se afla de regula, intre elementele rigide, grele. - Durabilitatea structurala: Mentinerea proprietatilor initiale: durata de utilizare a cladirii.

Nr. 3. Siguranta la foc: hidroizolatia fiind cuprinsa de regula intre elemente continue, incombustibile.

Nr. 5. Protectia termica: - Comportament la temperaturi ridicate: fara restrictii pentru hidroizolatii aflate in interiorul cladirilor; deplasari limitate fata de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul cladirilor. - Comportament la temperaturi scazute: in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei).

3.3. PRINCIPII GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ELEMENTELOR SAU PARTILOR DE CLADIRI, AMPLASATE SUBTERAN, IMPOTRIVA INFILTRATIILOR SI/SAU EXFILTRATIILOR

Se refera la urmatoarele elemente sau parti ale cladirilor amplasate subteran (sub cota ±0,00) hidroizolate impotriva infiltratiilor si/sau exfiltratiilor, supuse actiunii apelor cu sau fara presiune hidrostatica (caz particular: constructii supraterane hidroizolate impotriva exfiltratiilor, supuse apelor cu presiune hidrostatica: bazine, rezervoare): - subsoluri; - fundatii, socluri de fundatii; - spatii tehnice si tehnologice (bazine, rezervoare); - spatii, elemente sau parti de constructii supuse la umeziri, stropiri, spalari sau siroiri.

Tabelul de cerinte (similar cu cel de la 3.2, cu urmatoarele diferente):

Nr. 5. Izolarea hidrofuga: - Etanseitatea la apa: - impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva umiditatii naturale a solului; - impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva apelor cu presiune hidrostatica, (acoperitor, cu majorarea cu 25% a inaltimii maxime a coloanei de apa estimate); - impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva efectului de migratiune capilara, la socluri si fundatii (sa fie asigurat nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie pe suprafata hidroizolatiei).

3. Delaminarea (L), conform SR 137/1995, se caracterizeaza prin prezenta sau absenta fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire in raport cu armatura, in conditii date de temperatura si umiditate.

3. Protectie grea din pietris pe strat de separare sau din dale pozate in pat de nisip + structura hidroizolanta + strat de separeu + element suport

3. Dale pozate in pat de nisip sau in mortar de ciment si strat de separare + strat de separare + termoizolatie pe strat de separare + bariera vapori cu sau fara strat difuzie + element suport amorsat

4. SISTEM PRACTIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE; SISTEMUL - I.P.T.

In prezentul capitol, din criteriile de performanta enuntate (capitolul 3), s-au selectat trei criterii principale care permit evaluarea globala a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat.

Aceste criterii de evaluare denumite „sistem I.P.T." sunt urmatoarele: I. impermeabilitatea la apa P. rezistenta la perforare (statica si dinamica) T. comportamentul la temperaturi ridicate

4.1. IMPERMEABILITATEA LA APA (I)

Se clasifica in sase categorii de niveluri exigentiale, pentru care structura hidroizolanta este impermeabila, conform tabelului:

Niveluri de clasificare "I" / Nivelul presiunii apei (KPa sau m coloana de apa) / Timpul mentinerii presiunii (ore) I.1. / 1,5 sau 0,15 / 72 I.2. / 10 sau 1,0 / 72 I.3. / 60 sau 6,0 / 48 I.4. / 100 sau 10,0 / 48 I.5. / 200 sau 20,0 / 48 I.6. / 400 sau 40,0 / 48 I.7. / peste 400 sau 40,0 / 48

Impermeabilitatea la apa se determina conform prevederilor STAS 2921-76.

4.2. REZISTENTA LA PERFORARE (P)

Reprezinta rezultatul interpolarii valorilor (indicilor) de clasificare a rezistentelor la perforare statica (Ps) si perforare dinamica (Pd) conform urmatoarelor tabele:

Rezistenta la perforare statica (Ps): Niveluri de subclasificare-Ps / Incarcare-kg (bila Ø 10 mm) Ps.1. / Ps.2. / >7 Ps.3. / >15 Ps.4. / >25

Rezistenta la perforare dinamica (Pd): Niveluri de subclasificare-Ps / Energie de soc de 9 J; (poanson sferic, Ø mm) Pd.1. / 25-30 Pd.2. / 15-20 Pd.3. / 8-10-12 Pd.4. / 4-6

Pentru hidroizolatiile monostrat la invelitorile acoperisurilor s-a stabilit un parametru intermediar Ps.3.S. ce corespunde unei valori a incercarii >20 kg.

Clasamentul general "P" se defineste conform urmatoarei grile de interpolare a "Ps" si "Pd": Niveluri de clasificare la perforare "P" / Niveluri de subclasificare: Perforare statica / Perforare dinamica P.1. / Ps.1. / Pd.1. P.2. / Ps.2. / Pd.2. P.3.(P.3.S.) / Ps.3.(Ps.3.S.) / Pd.3. P.4. / Ps.4. / Pd.4.

Nivelul general de calificare P corespunde nivelului minim al Ps si Pd. Rezistenta la perforare statica se determina conform SR 137-1995. Rezistenta la perforare dinamica se determina conform Directivelor Generale UEAtc.

4.3. COMPORTAMENTUL LA TEMPERATURI RIDICATE - (T)

Reprezinta tinuta structurilor hidroizolante la temperaturi ridicate la alunecare (glisare), la nivelul stratului suport si a straturilor intre ele, conform tabelului:

Niveluri de clasificare "T" / Marimea deplasarii (mm) / Temperatura de incercare (°C) T.1. / ≥2 / +60 T.2. / T.3. / T.4. /

Aceasta categorie este semnificativa pentru structurile hidroizolante aflate in contact direct cu factorii mediului ambiant de situare (insoleiere directa) dar este utila si pentru perioada de aplicare, inainte de a fi acoperite cu elemente de constructie sau sisteme suplimentare de protectie.

Comportamentul la temperaturi ridicate se determina conform SR 137-1995.

4. Aderenta autoprotectiei (Aa); acest parametru releva nivelul aderentei materialului granular de protectie depus din fabricatie pe membranele bituminoase in urma actiunii mecanice de abraziune, conform SR 137/1995. Nu se vor admite sorturile ce comporta pierderi ale materialului granular de autoprotectie mai mari de 30% in stare uscata si mai mari de 50% in stare umeda.

4. Protectie grea din pietris pe strat de separare sau din dale pozate in pat de nisip + structura hidroizolanta + strat de separare + termoizolatie + bariera de vapori cu sau fara strat de difuziune + suport amorsat

ACOPERISURI TERASA NECIRCULABILE CU TERMOIZOLATIE RANVERSATA

4. Dale pe ploturi + structura hidroizolanta + strat de separare + termoizolatie pe strat de separare + bariera vapori cu sau fara strat difuzie + element suport amorsat

TERASE UTILITARE - CIRCULABILE, CAROSABILE

5. PRINCIPII PRINCIPALE DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE

In prezentul capitol sunt prezentate criterii de performanta care permit evaluarea diverselor tipuri de materiale hidroizolante.

Criteriile de performanta se clasifica in doua categorii de parametri: - parametri definitorii, principali de evaluare a materialelor hidroizolante dar prin extensie si de apreciere a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Pentru aprecierea structurilor hidroizolante multistrat se va lua in considerare in principiu, in cadrul unui parametru, materialul cu nivelul de exigenta cel mai defavorabil; - parametri auxiliari de evaluare suplimentara a materialelor hidroizolante sunt prezentati in ANEXA NR.1.

Parametri definitorii, principali sunt:

5.1. FORTA DE RUPERE LA TRACTIUNE (R)

Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara). Parametrul R se exprima in N/5 cm, conform SR 137/1995. Parametrul R se exprima in valori pentru sensul longitudinal si transversal al materialelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel:

Nivel de exigenta R / Forta de rupere la tractiune (N/5 cm): longitudinal R1 / transversal Rt R.1. / R1.1. R.2. / R1.2. 250-300 / Rt.2. 150-200 R.3. / R1.3. 300-400 / Rt.3. 200-300 R.4. / R1.4. 400-500 / Rt.4. 300-400 R.5. / R1.5. >500 / Rt.5. >400

Nivelul general de calificare R corespunde nivelului minim al Rl si Rt.

5.2. ALUNGIREA LA RUPERE LA TRACTIUNE (A)

Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara). Parametrul A se exprima in procente, conform SR 137/1995. Parametrul A se exprima in valori pentru sensul longitudinal si transversal al membranelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel:

Nivel de exigenta A / Alungirea la rupere la tractiune (%): longitudinal A.1. / transversal A.t. A.1. / A1.1. A.2. / A1.2. ≥2 / At.2. ≥1,5 A.3. / A1.3. ≥5 / At.3. ≥4 A.4. / A1.4. ≥10 / At.4. ≥8 A.5. / A1.5. ≥20 / At.5. ≥16 A.6. / A1.6. ≥40 / At.6. ≥35 A.7. / A1.7. ≥60 / At.7. ≥50

Nivelul general de calificare A corespunde nivelului minim al Al. si At.

5.3. FLEXIBILITATEA LA TEMPERATURI SCAZUTE - (F)

Acest parametru este relevant pentru membranele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara. Parametrul F se exprima, conform SR 137/1995 completat, prin mentinerea calitatilor de impermeabilitate sub coloana de apa de 5 cm timp de 24 ore dupa indoirea pe diferite dornuri la 180° la temperaturi diverse, conform urmatorului tabel:

Nivel de exigenta F / Diametru dorn Ø mm / Temperatura de determinare °C F.1. / 50 / 0 F.2. / 50 / -5 F.3. / 50 / -10 F.4. / 50 / -15 F.5. / 50 / -20 F.6. / 50 / -25 F.7. / 20 / -15 F.8. / 20 / -20 F.9. / 20 / -25

Pentru structurile hidroizolante multistrat se va considera nivelul de flexibilitate F corespunzator celui al membranei hidroizolante cu nivelul F cel mai defavorabil.

5. Etanseitatea imbinarilor (J); acest parametru releva nivelul de etanseitate al imbinarilor (suprapunerilor) dintre doua membrane conform Directivelor Generale UEAtc. Imbinarile trebuie sa asigure etanseitatea la o presiune (de aer) de minim 10 Kpa timp de 30 minute.

6. CONSIDERATII PRIVIND STABILIREA NIVELURILOR DE PERFORMANTA CORESPUNZATOARE STRUCTURILOR SI MATERIALELOR HIDROIZOLANTE IN FUNCTIE DE ZONAREA GEOCLIMATICA

Conceperea hidroizolatiilor cladirilor, supuse actiunii apelor cu sau fara presiune hidrostatica si a umiditatii naturale a mediului, se va face avand in vedere caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasare (prezentate in anexa in harti specifice), conform urmatoarelor precizari:

6.1. HARTI PRIVIND ACTIUNEA SEISMICA

Harta de zonare seismica de calcul, conform Normativ P.100-92, permite precizarea nivelurilor de performanta privind alungirea la rupere (A), pentru evitarea degradarilor produse ca urmare a deplasarilor suportului (si/sau elementului suprapus) hidroizolatiei, astfel:

Lungimea (l) desfasurata a buclei (zonei) de compensare (inclusiv alungirea) la rosturi trebuie sa indeplineasca relatia: l > Δ1 + Δ2 in care: Δ1 si Δ2 reprezinta deplasarile maxime ale tronsoanelor adiacente rostului, in caz de seism.

6.2. HARTI PRIVIND TEMPERATURA

Harta de zonare climatica, conform SR 1907/1-1997 si STAS 6472/2-1983, ce indica temperaturile de calcul in sezonul rece si respectiv in cel cald, permit precizarea nivelurilor de performanta privind comportamentul hidroizolatiei la temperaturi scazute si comportamentul hidroizolatiei expuse direct la temperaturi ridicate, astfel:

a) Comportamentul la temperaturi scazute, exprimat prin niveluri de performanta privind flexibilitatea hidroizolatiei la temperaturi scazute (F);

b) Comportamentul la temperaturi ridicate, exprimat prin niveluri de performanta privind marimea deplasarilor prin alunecare a hidroizolatiei la temperaturi ridicate (T).

6.3. HARTI PRIVIND ACTIUNEA AGENTILOR CLIMATICI

6.3.1. Harti de zonare a incarcarilor date de vant, conform STAS 10101/20-1990 ce indica presiunea dinamica raportata la viteza vantului si de zonare a potentialului vantului, conform atlas climatologic ce indica durata pe an a vanturilor cu viteza mai mare de 4 m/sec. Aceste harti permit precizarea nivelurilor de performanta ale fortei de aderenta, a hidroizolatiei (expuse direct) aplicate pe suport prin lipire sau lestare (F.ad.), pentru prevenirea efectelor suctiunii si presiunii vantului. Efectele suctiunii si presiunii vantului se vor determina prin calcul si/sau prin incercari. Pentru anumite cazuri speciale se pot preciza si niveluri de performanta privind rezistenta la tractiune a imbinarilor (Jt) si adezivitatea (Az).

6.3.2. Harta de zonare a incarcarilor date de zapada, conform STAS 10101/21-1992 indica presiunea exercitata pe suprafata hidroizolatiei (expuse direct). Aceasta harta permite presizarea nivelurilor de performanta privind forta de rupere la tractiune (R) si alungirea la rupere la tractiune (A) a hidroizolatiei pozate pe suport semirigid elastic sau semielastic. Valorile nivelurilor de performanta se vor determina pe baza calculului deformatiilor pe care le comporta hidroizolatia.

6. Rezistenta la tractiune a imbinarilor (Jt); acest parametru releva nivelul de rezistenta la forte de tractiune aplicate transversal imbinarii dintre doua membrane conform Directivelor Generale UEAtc. Nivelul de rezistenta la tractiune a imbinarilor se identifica prin forta la care apare ruptura in zona de aderenta sau in afara acesteia.

7. PREZENTAREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ CURENT

7.1. MEMBRANE BITUMINOASE

Membranele bituminoase constituie gama de produse cea mai larg utilizata in lume, in structuri hidroizolante monostrat sau multistrat.

7.1.1. Membranele bituminoase pot fi alcatuite pe baza a doua mari categorii calitative de bitum: - bitum oxidat - bitum de extractie sau bitum natural oxidat prin suflare de aer la temperaturi ridicate; - bitum aditivat (bitum-polimeri) - aditivarea consta intr-un proces de modificare fizica a structurii coloidale a bitumului prin incorporarea unui polimer, realizandu-se astfel un compozit bifazic omogen si stabil cu proprietati imbunatatite fata de componentii initiali.

7.1.2. Membrane pe baza de bitum oxidat Membranele pe baza de bitum oxidat sunt materiale traditionale dar prezinta in general niveluri reduse ale comportamentului la temperaturi scazute (flexibilitate). Se interzice utilizarea membranelor pe baza de bitum oxidat la constructiile de categorie de importanta A si B (conform HG 261/1994).

7.1.3. Membrane pe baza de bitum aditivat Membranele pe baza de bitum aditivat reprezinta sortul cel mai utilizat pe plan mondial, cu calitati net superioare fata de materialele hidroizolante pe baza de bitum oxidat. Bitumurile aditivate utilizate in producerea membranelor hidroizolante sunt urmatoarele:

a) Bitum-plastomer: amestec de bitum usor oxidat cu APP (polipropilena atactica). Membranele cu bitum plastomer se produc in gama larga de grosimi (3; 4; 5 mm). Au o buna comportare la actiunea solventilor organici si la alungiri prelungite. Lipirea intre foi si pe suport se poate face prin sudura (topire superficiala cu falcara sau cu un jet de aer fierbinte) si/sau prin lipire cu adezivi specifici la cald sau la rece;

b) Bitum-elastomer: amestec de bitum usor oxidat cu SBS (copolimer-stiren-butadien-stiren). Membranele cu bitum elastomer se produc in gama larga de grosimi (2; 3; 4; 5 mm). Au o buna comportare la alungiri prelungite si la temperaturi scazute. Lipirea pe suport si intre foi se poate realiza prin sudura si/sau prin lipire cu adezivi la cald sau la rece;

c) Bitum polimer-adeziv: amestec de bitum oxidat cu polimeri si uleiuri plastifiate, se aplica pe membranele hidroizolante, pe foliile metalice sau polimerice. Se protejeaza cu folii de separare antiaderente. Membranele hidroizolante bituminoase sau polimerice autoadezive se produc in general in grosimi relativ reduse (1,5; 2; 2,5 mm). Au o buna comportare la alungiri prelungite. Lipirea intre foi sau pe suportul amorsat se face prin simpla presare la temperaturi ambientale pozitive, conform indicatiilor producatorului. Lipirea suprapunerilor se face prin sudura sau prin autoaderenta, cu sudura unui straif continuu de membrana peste suprapunere.

7.1.4. Membranele bituminoase pot contine unul sau doua straturi de armare, strat suport si de protectie, diverse:

7.1.4.1. Straturi de armare sau suport din materiale organice:

a) Carton celulozic - in prezent cu utilizare redusa; caracteristicile fizico-mecanice sunt modeste, este putrescibil, comporta variatii dimensionale apreciabile la variatii de temperatura si umiditate;

b) Panza sau tesatura din fire textile - deasemeni, in prezent cu utilizare redusa; in multe cazuri are un comportament aleatoriu; este putrescibil si in procesul de fabricatie consuma cantitati mari de bitum de impregnare si de acoperire;

c) Pasla poliesterica (voal poliesteric) - constituie unul din materialele cele mai utilizate pe plan mondial; principalele calitati constau in imputrescibilitate, buna impregnare cu bitum, rezistenta buna la perforare statica si alungire la rupere apreciabila. Pasla poliesterica este utilizata ca material de armare al membranelor (100-200 g/mp) sau ca material suport (peste 200 g/mp); si poate constitui si strat difuzat pentru vapori;

d) Tesatura poliesterica - ca strat de armare se impune fata de pasla (voalul) poliesterica; are foarte bune calitati privind rezistenta la perforare dinamica, stabilitate dimensionala si rezistenta la alungire la rupere. Poate constitui si strat suport;

e) Folii subtiri polimerice - ca strat suport (film termofuzibil).

7.1.4.2. Straturi de armare sau suport din materiale anorganice:

a) Impaslitura (voal) din fibre de sticla - constituie un tip de armatura cu foarte larga utilizare; este stabila dimensional, nu suporta plierea si are alungiri reduse la rupere la tractiune; poate constitui si strat suport;

b) Tesatura din fire de sticla (cu urzeala si batatura din fir de sticla; nu sunt recomandate tesaturile cu batatura din mese din fire de sticla) - constituie strat de armare sau strat suport; ca strat de armare confera calitati fizico-mecanice superioare;

c) Folii metalice sau mixte (metal + polimeri) - pot constitui strat suport sau strat de armare (utilizate ca bariera puternica contra vaporilor); se mai fabrica sub forma de benzi autoadezive pentru etansari de detaliu. Se foloseste aluminiul ecruisat, cuprul, otelul inoxidabil sau plumbul;

d) Retelele metalice subtiri (plase) - constituie strat special de armare pentru anumite membrane utilizate la etansarea constructiilor supuse la ape cu mare presiune hidrostatica; retelele neacoperite, pot constitui strat de armare suplimentar, lipit intre membranele ce constituie structura multistrat, cu utilizare in acelasi domeniu.

7.1.5. Protectia din fabricatie (autoprotectia) membranelor bituminoase:

7.1.5.1. Protectie (autoprotectie) fata de factorii de mediu - se protejeaza membranele ce constituie strat hidroizolant superior, in contact direct cu mediul exterior (factori climatici, lumina si actiuni mecanice). Protectia poate fi alcatuita din:

a) Granule sau paiete minerale - granule din nisip cuartos, pietris sau ceramica concasata, paiete din ardezie sau mica, etc.; acestea confera membranelor protectie eficienta impotriva actiunii radiatiilor solare si a actiunilor mecanice (mareste considerabil rezistenta la perforare statica) si totodata au si rol decorativ;

b) Folii metalice - aluminiu ecruisat (uzual 0,08 mm grosime-720 g/mp) si inox sau cupru (uzual 0,08 mm grosime-390 g/mp); acestea se utilizeaza ca strat de protectie al hidroizolatiilor pentru suprafetele verticale datorita calitatilor reflectante (termoreflexie si reflexie a radiatiilor ultraviolete);

c) Folii polimerice - utilizate ca protectie mecanica (la poansonare statica); cele mai uzuale sunt foliile poliesterice;

d) Folii complexe, polimerice metalizate sau polimerice placate cu folii metalice - utilizate ca protectie mecanica si contra radiatiilor solare;

e) Compound bituminos special fabricat cu rezistenta fata de factorii de mediu (radiatii solare, in special UV); aceste compounduri bituminoase pot avea si insusiri antivegetale (antiradacini).

7.1.5.2. Protectii antiaderente utilizate impotriva lipirii membranelor bituminoase intre ele, in sistemul de ambalare in suluri. Protectia se face cu folii termofuzibile (se topesc in procesul de aplicare la cald), pulberi minerale, impaslituri sau folii antiaderente pentru membranele sau foliile autoadezive.

7.2. MATERIALE HIDROIZOLANTE BITUMINOASE DIN MASE OMOGENE CU APLICARE PELICULARA

Materialele hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculara constituie gama de produse cu utilizari variate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive si mase de etansare) in compozitii si structuri diverse. Hidroizolatiile supraterane cu materiale bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculara nu se vor prevedea la cladiri din categoria de importanta A, B, si C (conform HG nr.261/1994). Hidroizolatiile subterane cu materiale bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculara nu se vor prevedea la cladiri din categoria de importanta A si B (conform HG nr. 261/1994) dar pot fi prevazute la celelate categorii dar numai ca hidroizolatie impotriva apelor fara presiune hidrostatica. Se vor respecta prevederile producatorului privind domeniul si modul de utilizare specific materialului hidroizolant.

7.2.1. Clasificarea dupa tipul compozitiei

7.2.1.1. Bitumul oxidat - reprezinta materialul primar utilizat in realizarea membranelor cu bitum oxidat, in lipirea acestora si ca material de baza la amorsarea suprafetelor. In lucrarile de hidroizolatii, bitumul oxidat se utilizeaza in urmatoarea gama de produse:

a) Amorsa - bitum oxidat topit, diluat in solventi organici compatibil (1/3 bitum si 2/3 solvent). Se aplica rece pentru asigurarea aderentei hidroizolatiei la suport. Este interzisa utilizarea motorinei ca solvent sau ca amorsa;

b) Mastic fierbinte - bitum oxidat topit cu adaosuri minerale (maxim 30% pulberi sau fibre minerale). Se aplica fierbinte la lipirea si peliculizarea suplimentara de suprafata a membranelor cu bitum oxidat;

c) Mastic rece - bitum oxidat (topit) cu adaosuri minerale si diluat in diverse proportii cu solventi organici. Se aplica rece, in diferite vascozitati, la peliculizari de suprafata, ca masa de spaclu sau ca adeziv, cu calitati in general mediocre;

d) Emulsii si dispersii in apa - material fluid cu aplicare la rece utilizat ca amorsa sau la peliculizari hidroizolante, in special pentru spatii inchise sau cu pericol de incendiu si explozie.

7.2.1.2. Masticuri bituminoase aditivate cu elastomeri sau plastomeri, cu aplicare la rece sau la cald, cu diverse vascozitati. Se utilizeaza la lucrari de hidroizolatii sub forma urmatoarelor produse:

a) Amorse-masticuri diluate in solventi organici compatibili, cu aplicare peliculara in stare rece pentru asigurarea aderentei hidroizolatiei la suport;

b) Mastic fierbinte de lipire continua sau discontinua a membranelor bituminoase aditivate (lipire continua sau discontinua a membranelor pe suport si lipire continua a membranelor intre ele);

c) Mase de spaclu cu diferite vascozitati utilizat ca adeziv sau ca masa de etansare sau strat de impermeabilizare, cu aplicare peliculara in unul sau mai multe straturi, simple sau armate cu voal din fibre de sticla, poliester, relon, etc., pe suprafetele amorsate.

7.2.2. Clasificarea dupa modul de aplicare: Functie de viscozitate, aceste materiale se pot aplica in unul sau mai multe straturi, cu sau fara straturi de armare, astfel:

a) Materiale fluide - se aplica prin stropire, pulverizare, pensulare sau cu trafaletele;

b) Materiale semifluide - se aplica prin pensulare sau cu trafaletele;

c) Materiale semivascoase - se aplica cu racleta sau cosoroaba;

d) Materiale vascoase - se aplica cu spaclul.

7.2.3. Conditii generale Caracteristicile materialelor hidroizolante bituminoase din mase omogene cu aplicare peliculara, variaza functie de consistenta si domeniul de utilizare:

a) Masele fluide (amorse) trebuie sa aiba nivelul de fluiditate necesar patrunderii in porii elementului (suport) pe care sunt aplicate si sa formeze o pelicula continua, aderenta;

b) Masele semifluide, pana la cele vascoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie aderente la suportul amorsat; - sa fie impermeabile la apa; - sa fie stabile la temperaturi ridicate; - sa fie elastice la temperaturi scazute si ridicate (la temperaturi ridicate sa nu curga); - sa fie compatibile chimic cu elementele sau materialele cu care vin in contact; - adezivii sa corespunda rolului (nivel de adeziune, stabilitate, elasticitate la temperaturi scazute si inalte).

7.3. MEMBRANE POLIMERICE

Membranele polimerice sunt reprezentate de materiale diverse din categoria polimerilor elastomeri sau plastomeri (produsi de polimerizare inalta a hidrocarburilor nesaturate). Procedeul de fabricare a membranelor polimerice consta in laminare, calandrare, extrudere sau procedee mixte. Membranele polimerice sunt prezente in variate compounduri, moduri de fabricare, structuri si domenii de utilizare, proprii firmelor producatoare.

7.3.1. Materialele polimerice cele mai utilizate la producerea membranelor sunt urmatoarele:

a) polimeri-elastomeri: - IIR - copolimer de izopren si de izobutilen; - EPDM (EPT) - copolimer de etilen, de propilen si de dien-monomer; - CSM - polipropilena clorosulfonata; - NBR - cauciuc nitril.

b) polimeri-plastomeri: - PVC - clorura de vinil - reprezinta cel mai utilizat compound in realizarea membranelor polimerice; - PE - polietilena de joasa sau inalta densitate; - PIB - poliizobutilena; - VAE (EVA) - copolimer de acetat de vinil si de etilen; - CPE (PEC) - polietilena clorurata; - Gudron cu PVC.

7.3.2. Membranele polimerice pot fi realizate in diverse moduri:

7.3.2.1. Membrane omogene - membrane realizate prin laminare sau extrudere, sau membrane realizate prin procedeul de dublare (calandrare) a doua sau mai multe foi din aceeasi receptura cu sau fara armare.

7.3.2.2. Membrane compozite - membrane realizate prin laminare, calandrare sau extrudere, dublate cu foi din recepturi diverse, cu sau fara armare.

NOTA: - stratul de armare poate fi inclus in masa membranei sau poate constitui suportul membranei; - stratul de armare poate avea rol de a conferi calitati fizico-mecanice superioare (membranei nearmate) sau poate avea rol tehnologic de fabricare, fara a conferi calitati suplimentare notabile; - stratul de armare, ca suport al membranei, poate avea si rol difuzant al vaporilor; - difuzia vaporilor se poate realiza si prin amprentarea sau sagrenarea fetei inferioare a membranei.

7.3.3. Membranele polimerice pot fi autoprotejate (din fabricatie) fata de factorii de mediu (in special radiatii UV si IR) prin: - dublare cu folii polimerice sau metalice; - peliculizare de suprafata; - in masa prin natura compoundului.

NOTA: - membranele polimerice fara autoprotectie trebuie protejate suplimentar prin lestare (pietris, dale) sau prin includere intre elemente de constructie (beton, zidarie, sape); - membranele polimerice (in special cele cu utilizare la etansari subterane) vor avea adaosuri biocide in compoundul de baza care sa-i confere rezistenta la vegetale (radacini), mucegaiuri, bacterii, etc.; - unele membrane polimerice (speciale), prin natura compoundului, pot fi rezistente la diversi agenti chimici.

7.3.4. Membranele polimerice pot fi armate sau dublate cu diferite materiale: Se armeaza cu materiale tip retea (tesaturi rare cu acelasi tip de urzeala si batatura) din fire textile, sticla, poliesterice sau chiar metalice subtiri. Depunerea sau dublarea (armarea) se face pe pasla din fibre poliesterice sau din sticla. Nu sunt excluse nici un fel de alte combinatii de materiale.

7.3.5. Membranele polimerice se pot aplica pe suport in diferite moduri:

a) Flotant, simplu asezat (prelata), cu fixare mecanica pe contur si asigurarea in camp prin lestare sau cu fixare mecanica;

b) Prin lipire continua sau discontinua cu adezivi specifici cu aplicare la rece sau cu mastic de bitum cu aplicare la rece sau la cald (conditie de compatibilitate a membranei la adezivi sau la bitum);

c) Prin lipire continua prin autoaderenta;

d) In sistem mixt.

7.3.6. Membranele polimerice se utilizeaza in general ca hidroizolatii monostrat; unele produse se asociaza in structuri bistrat (caz in care straturile se lipesc continuu intre ele cu adezivi specifici cu aplicare la rece, prin autoaderenta sau prin lipire cu bitum fierbinte). In unele cazuri se pot asocia polimerice cu bituminoase.

7.3.7. Etansarea joantelor (prin suprapunerea membranelor si/sau prin suprapunerea de benzi acoperitoare joantei, din acelasi material sau cu alte materiale compatibile), se poate realiza in diverse moduri: - lipire prin dizolvarea superficiala a suprafetelor de contact; - sudura prin topirea superficiala a suprafetelor de contact cu aer fierbinte; - sudura cu microunde de inalta frecventa; - lipire cu adezivi specifici aplicati la rece sau la cald; - lipire prin autoaderenta. Marginile se pot etansa suplimentar prin cordon de sudura realizat cu electrod specific din material polimeric sau cordon cu mastic de etansare specific (in cazul lipirii prin dizolvare superficiala).

7.3.8. Specificatii calitative generale:

a) Membranele polimerice armate trebuie sa prezinte o stabilitate dimensionala la cald mai buna de ±0,2% (valorile negative, contractiile, se releva in sens longitudinal iar cele pozitive, alungirile, in sens transversal), prin expunere timp de 6 ore la +80°C;

b) Membranele polimerice trebuie definite si din punct de vedere al comportarii la imbatranire accelerata; acestea nu trebuie sa sufere modificari mai mari de 10% a principalilor parametri dupa expunere la xenotest timp de 10.000 ore;

c) Membranele polimerice se definesc ca domeniu de utilizare (din punct de vedere al recepturii) in membrane cu utilizare supraterana (la acoperisuri) si subterana. Membranele polimerice specifice lucrarilor subterane contin substante biocide (impotriva mucegaiurilor, ciupercilor, bacteriilor, etc.).

7.4. MATERIALE HIDROIZOLANTE POLIMERICE DIN MASE OMOGENE CU APLICARE PELICULARA

Materialele hidroizolante polimerice din mase omogene cu aplicare peliculara constituie o gama de produse cu utilizari specializate (amorse, mase peliculare hidroizolante, mase adezive si mase de etansare) in compozitii si structuri diverse. Aceste tipuri de materiale vor fi prevazute cu discernamant, numai conform prevederilor stricte ale producatorilor, pe baza unor garantii solide, deoarece in prezent sunt putin testate practic, la conditiile noastre de mediu.

7. Forta de aderenta la suport (Fad.); acest parametru releva nivelul de aderenta al membranelor intre ele si fata de suport in vederea prevederii efectelor sectiunii si presiunii vantului; se exprima in N/m2: - forta de aderenta la suport trebuie sa indeplineasca urmatoarea conditie: Fad. ≥ 3 Pc unde: Pc = presiunea de calcul rezultata in functie de zona si gradul de expunere la vant - forta de aderenta la suport se determina cu relatia (aderenta totala, semiflotant sau flotant): Fad = a x Pa + a1 x G unde: a = suprafata de lipire (aderenta) efectiva (aderenta totala sau semiflotant/semiadrent); in m2 Pa = presiunea de aderenta in zona/zonele de lipire efectiva; in N/m2 a1 = suprafata lestata (sistem flotant); in m2 G = presiunea de lestare; in N/mp

8. ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE

8.1. ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE LA ACOPERISURILE TIP TERASA

8.1.1. Camp curent - structuri hidroizolante monostrat

8.1.1.1. Conditii conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare: - hidroizolatiile monostrat nu se vor prevedea la cladiri din categoria de importanta A (conform HG nr.261/1994); - hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la cladirile situate in zona climatica IV (conform SR 10907/1-97); - hidroizolatiile monostrat pot fi prevazute la terase cu pante mai mari de 1,5%; - suportul hidroizolatiilor monostrat va fi rigid; - hidroizolatiile monostrat nu sunt recomandate la terasele utilitare si la terasele cu structura termoizolanta ranversata; NOTA: pentru hidroizolatiile monostrat se vor utiliza numai membrane special produse pentru acest mod de utilizare, respectandu-se strict prevederile producatorului privind aplicarea.

b) Conditii privind alcatuirea: - se vor prevedea membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minima de 4 mm sau membrane polimerice cu grosimea minima de 1,0 mm, recomandabil de 1,2 mm; - flexiunea intre planuri diferite (coame, scafe, dolii) va fi intarita in lungul liniei de intersectie cu un strat hidroizolant suplimentar cu latimea desfasurata de minim 50 cm peste care se va aplica hidroizolatia monostrat bituminoasa; in cazul membranelor polimerice care nu comporta lipire in totala aderenta, se recomanda utilizarea unei membrane cu o grosime mai mare fata de cea prevazuta in campul curent; - se recomanda ca flexiunea intre planurile orizontal si vertical sa fie realizata sub un unghi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante lemn, etc).

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T: - impermeabilitate (I): I.3.; - rezistenta la perforare (P): - membrane cu protectie suplimentara grea: P.4.; - membrane autoprotejate: P.3.s. - comportament la temperatura ridicata (T): - membrane cu protectie suplimentara grea: T.3.; - membrane cu autoprotectie: T.4.

NOTA: - pentru pante de la 5% la 30% (recomandabil 20%) membranele vor fi autoprotejate si vor fi lipite in aderenta totala sau semiaderenta; - pentru pante peste 30% (recomandabil 20%), membranele vor fi autoprotejate si vor fi lipite in aderenta totala sau semiaderenta, cu fixare mecanica.

d) Conditii privind nivelurile minime de performanta pentru care este asigurata etanseitatea: - rezistenta la rupere la tractiune (R): - membrane lipite in aderenta totala, semiaderenta sau pozate flotant, cu sau fara fixare mecanica, la pante sub 20% - R.3.; - membrane lipite in aderenta totala, la pante peste 20% (inclusiv suprafete verticale) - R.4.; - membrane lipite in semiaderenta, cu sau fara fixare mecanica, la pante peste 20% - R.5. - alungirea la rupere la tractiune (A): - membrane lipite in aderenta totala, semiaderenta sau pozate flotant, cu sau fara fixare mecanica, pe suport cu panta sub 20% - A.2. - flexibilitatea la temperaturi scazute (F): F.3.

8.1.1.2. Conditii privind executia:

a) Conditii privind modul de aplicare: - aplicarea membranelor pe suport orizontal cu panta sub 5% se recomanda a se face in lungul liniei de panta iar pe suport cu panta peste 5% se recomanda a se face perpendicular pe linia de panta; - continuitatea etansa a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudura la dimensiunea minima indicata de producator; - linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineara ci decalata cu 50 cm.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor: - nivelul de asigurarea a etanseitatii imbinarilor suprapuenrilor (J) va fi de 20 Kpa la pante sub 5% si de 15 Kpa la pante peste 5% (presiunea mentinuta timp de 30 minute).

8.1.2. Camp curent - structuri hidroizolante multistrat

8.1.2.1. Conditii conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare: - hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute cu membrane bituminoase cu bitum oxidat sau aditivat sau cu structuri mixte cu membrane bituminoase si polimerice (compatibile la bitum); - hidroizolatiile cu membrane bituminoase cu bitum oxidat vor fi prevazute in minim trei straturi; - hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute la cladiri situate in toate zonele geoclimatice; - hidroizolatiile multistrat pot fi prevazute la terase si acoperisuri cu pante diverse, inclusiv cele plate (panta 0); - hidroizolatiile multistrat nu sunt supuse unor restrictii privind natura suportului sau domeniul de utilizare; - materialele componente structurilor multistrat se recomanda sa provina de la un singur producator, in conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea si modul de aplicare.

b) Conditii privind alcatuirea: - se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea totala de minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totala de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu grosimea de minim 0,8 mm si membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim 3 mm; - flexiunea intre planuri diferite (scafe) va fi intarita in lungul liniei de intersectie cu un strat hidroizolant suplimentar cu latimea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura hidroizolanta multistrat; coamele si doliile se recomanda sa fie intarite cu un strat hidroizolant suplimentar cu latimea desfasurata de minim 50 cm; - se recomanda ca flexiunea intre planurile orizontal si vertical sa fie realizata sub un unghi de 45° prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante, lemn etc.); - structurile termohidroizolante cu termoizolatia ranversata (formata din placi termoizolante lestate) pot fi prevazute la terasele cladirilor situate in zona climatica I si II (conform SR 10907/1-97), cu pante mai mari de 3%.

NOTA: Principiile de alcatuire a principalelor tipuri de structuri hidroizolante si termohidroizolante cu membrane bituminoase sunt prezentate in ANEXA NR.5.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T.: - impermeabilitate (I); referitor la membranele componente ale structurii: - suprafete plate sau cu panta sub 3%: I.3. (se permit zone limitate de stagnare a apei); - suprafete cu panta peste 3%: I.2. - rezistenta la perforare (P) si comportamentul la temperatura ridicata (T), functie de suport, panta si tipul functional al acoperisurilor, pentru structurile hidroizolante, se recomanda sa fie conform urmatoarelor tablouri:

Tablou "P" - Rezistenta la perforare (P): [Tabel functie de tipul suportului structurii hidroizolante, panta %, si tipul suplimentar al acoperisului: Inaccesibil (Autoprotectie / Protectie suplimentara grea) si Utilitar (Pietonal / Auto / Pietonal / Gradina)]

Tablou "T" - Rezistenta la temperatura (T): [Tabel similar cu cel pentru P]

NOTA: pentru pante >30% temperatura va fi de 120°C

d) Conditii privind nivelurile minime de performanta pentru care este asigurata etanseitatea: - rezistenta la rupere la tractiune (R): - pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% - R.2.); - pante peste 20% (inclusiv suprafete verticale): R.4.; - altitudini mai mari de 800 m: R.4. - alungirea la rupere la tractiune (A): - structura aplicata pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.; - structura aplicata pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4.; - structura aplicata pe suport semielastic, cu panta sub 20%: A.5. - flexibilitatea la temperaturi scazute (F): - structura termohidroizolanta ranversata: F.2.; - zona climatica I si II (conform SR 10907/1-97): F.3.; - zona climatica III (conform SR 10907/1-97): F.4.; - pentru zona climatica IV (conform SR 10907/1-97): F.5.; - altitudini mai mari de 800 m: F.6.

8.1.2.2. Conditii privind executia:

a) Conditii privind modul de aplicare: - aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu panta sub 5% se recomanda a se face in lungul liniei de panta iar pe suport cu panta peste 5% se recomanda a se face perpendicular pe linia de panta; membrana superioara poate fi aplicata paralel cu membrana inferioara dar decalat la 1/2 din latime; - continuitatea etansa a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudura la dimensiunea minima indicata de producator; - linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineara ci va fi decalata cu 50 cm iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalata cu minim 1 m fata de cea a stratului inferior.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor: - Nivelul de asigurare a etanseitatii imbinarilor suprapunerilor (J) va fi de 10 Kpa la pante peste 5% si de 15 Kpa la pante sub 5% (presiune mentinuta timp de minim 30 minute).

8.1.3. Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat)

8.1.3.1. Conditii conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare: - hidroizolatia verticala din membrane bituminoase se va prevedea in structuri minim bistrat, in zonele C, D si E corespunzatoare "zonarii incarcarilor date de zapada", conform STAS 10101/21-92 si in zonele ce presupun aglomerari de zapada; - membranele ce compun hidroizolatia verticala vor fi de aceeasi natura sau compatibile intre ele si cu cele ce compun structura hidroizolanta curenta, de camp; - suportul hidroizolatiei verticale se recomanda sa fie rigid sau elastic.

b) Conditii privind alcatuirea: - se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bitumate cu bitum aditivat, minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice; - la terasele utilitare hidroizolatia verticala va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de intarire); - structura hidroizolanta verticala va fi autoprotejata sau cu protectie suplimentara grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate); - hidroizolatia verticala se va aplica in totala aderenta fata de elementul suport; - hidroizolatia verticala se va aplica pe inaltime minima de 30 cm in zonele submontane, montane si depresionar-montane. Pentru inaltimi mai mari de 50 cm se recomanda a se prevedea fixare mecanica continua a partii superioare, terminale, a structurii hidroizolante; - hidroizolatia verticala se va racorda (intoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic la partea superioara.

NOTA: Principiile de alcatuire a principalelor tipuri de racorduri intre planuri, pe elementele constructive si instalatii precum si datele privind dimensionarea pieselor de colectare si scurgere a apelor meteorice sunt prezentate in ANEXA NR.6.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T.: - impermeabilitate (I): I.2.; - rezistenta la perforare (P): - structuri hidroizolante autoprotejate: P.1.; - structuri hidroizolante cu protectie suplimentara: P.2. - comportamentul la temperatura ridicata (T): T.2.

d) Conditii privind nivelurile minime de performanta pentru care este asigurata etanseitatea: - forta de rupere la tractiune: R.4.; - alungirea la rupere: A.2.; - flexibilitatea la temperaturi scazute: F.3.; - rezistenta la sfasiere; se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilitatii la nivelul fixarilor mecanice.

8.1.3.2. Conditii privind executia:

a) Conditii privind modul de aplicare: - intersectia intre planul vertical si orizontal se va realiza in vinclu sau cu racord (scafa) la 45° (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scafa poate fi realizata din sapa din mortar de ciment sau cu piese profilate, speciale (din membrana bituminoasa, lemn, etc.); - terminatia superioara a structurii hidroizolante se recomanda a fi asigurata prin fixare mecanica, prin introducere in slit orizontal sau prin acoperire cu lacrimar; - stratul suplimentar de intarire va fi acoperit pe orizontala de hidroizolatia orizontala monostrat sau va fi interpus intre straturile hidroizolatiei orizontale multistrat. Stratul hidroizolant vertical, exterior, se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de camp (orizontale); - hidroizolatia verticala va putea fi constituita din prelungirea hidroizolatiei orizontale numai in sensul derularii membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe verticala transversal sensului derularii membranei hidroizolante.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor: - nivelul de asigurare a etanseitatii imbinarii suprapunerilor la structurile monostrat al imbinarilor verticale va fi de 15 Kpa si cel al imbinarilor cu suprafetele orizontale de 20 Kpa iar la structurile bistrat de 10 Kpa, respectiv 15 Kpa.

8.2. ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE IMPOTRIVA EXFILTRATIILOR

8.2.1. Conditii conceptuale:

a) Conditii generale privind domeniul de utilizare: - hidroizolarea elementelor si partilor de cladire amplasate suprateran sau subteran impotriva exfiltratiilor se refera la etansarea spatiilor umede, cu spalari si stropiri ocazionale, periodice sau continue; - hidroizolarea acestor spatii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculara si se concretizeaza prin hidroizolarea pardoselilor, plintelor si dupa necesitati a peretilor; - acest tip de etansare este impotriva apelor fara presiune hidrostatica, astfel: - cu solicitare moderata in cazul spatiilor umede si/sau cu spalari si stropiri ocazionale; - cu solicitare intensa in cazul spatiilor cu spalari si stropiri (siroiri) periodice si/sau continue. - suportul hidroizolatiei va fi rigid; - hidroizolatia orizontala si verticala va fi protejata suplimentar cu sape sau tencuieli.

b) Conditii privind alcatuirea, functie de intensitatea solicitarii:

b.1. Solicitari moderate: - se vor prevedea hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minima de 2,5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minima de 0,8 mm, structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totala de 3 mm sau structuri cu minim doua straturi din mase omogene cu aplicare peliculara, armate; - flexiunea intre planuri va fi intarita, in lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant suplimentar (membrana sau mase omogene cu aplicare peliculara, armate) cu latimea desfasurata de minim 25 cm (minim 10 cm pe verticala); - hidroizolarea suprafetelor verticale (fiind mai putin solicitate) poate sa nu fie prevazuta cu materiale hidroizolante ci din tencuieli si/sau finisaje impermeabile (vopsitorii, placaje).

b.2. Solicitari intense: - se vor prevedea hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minima de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minima de 1,0 mm, recomandabil 1,2 mm, structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totala minima de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculara, cu doua straturi de armare; - flexiunea intre planuri va fi intarita, in lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant suplimentar (membrana sau mase omogene cu aplicare peliculara, armate) cu latimea desfasurata de minim 30 cm (minim 15 cm pe verticala); - hidroizolatia suprafetelor verticale (fiind mai putin solicitata) poate fi prevazuta conform prevederilor de la pct.8.2.1.b.1. (suprafete orizontale).

NOTA: Principiile de hidroizolare a elementelor si partilor de cladire impotriva exfiltratiilor sunt prezentate in ANEXA NR.7.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T., functie de intensitatea solicitarii:

c.1. Solicitari moderate: - impermeabilitate (I): I.1.; - rezistenta la perforare (P): - P.2. pentru suprafete verticale; - P.3. pentru suprafete orizontale; - comportament la temperatura ridicata (T): T.2.

c.2. Solicitari intense: - impermeabilitate (I): I.2.; - rezistenta la poansonare (P): - P.2. pentru suprafete verticale; - P.4. pentru suprafete orizontale. - comportament la temperatura ridicata (T): T.2.

d) conditii privind nivelurile minime de performanta ale materialelor hidroizolante: - forta de rupere la tractiune: - R.2. pentru suprafete orizonatele; - R.3. pentru suprafete verticale. - alungirea la rupere: A.2.; - flexibilitatea la temperaturi scazute: F.1.

8.2.2. Conditii privind executia:

a) Conditii privind modul de aplicare: - intersectia dintre planuri se recomanda a se realiza in vinclu; - hidroizolatia verticala cu inaltimea mai mare de 50 cm necesita fixare mecanica a marginii superioare; - stratul suplimentar de intarire si hidroizolatia verticala vor fi suprapuse minim 10 cm peste hidroizolatia orizontala in cazul structurilor monostrat.

b) Conditii privind nivelurile de performanta minimale de etanseitate a suprapunerilor: - nivelul de asigurare a etanseitatii imbinarilor (J) va fi de 20 Kpa pe suprafetele orizontale si 15 Kpa pe suprafetele verticale.

8.3. ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE A ELEMENTELOR SI PARTILOR DE CLADIRE AMPLASATE SUBTERAN (SOCLURI, FUNDATII, SUBSOLURI) IMPOTRIVA INFILTRATIILOR SI/SAU EXFILTRATIILOR

8.3.1. Tipuri de prezenta a apei pentru care este necesara hidroizolarea elementelor si partilor de cladire amplasate subteran:

8.3.1.1. Ape fara presiune hidrostatica: - umiditatea naturala a terenului: provine din apele de precipitatie care nu stagneaza in sol si care nu exercita o presiune hidrostatica (terenuri permeabile avand k>0,01 m/s); - apa de scurgere: este apa in miscare, sub efectul gravitatiei, in drum spre panza freatica (terenuri permeabile avand k>0,01 m/s), care nu exercita presiune hidrostatica sau exercita o presiune nesemnificativa, temporar.

8.3.1.2. Ape cu presiune hidrostatica:

a) Ape de infiltratie: - apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumuleaza prin intalnirea straturilor greu permeabile si exercita o presiune hidrostatica; - apa de stratificatie: este apa de scurgere care patrunde in straturi greu permeabile strabatute de straturi permeabile prin care se acumuleaza si exercita o presiune hidrostatica; - apa freatica: este apa care formeaza un strat compact intre granulele de sol si exercita o presiune hidrostatica.

b) Ape de exfiltratie: - apa de stocare: este apa continuta in bazine sau rezervoare.

c) Actiuni combinate; infiltratie si exfiltratie.

8.3.1.3. Situatii de prezenta a apelor cu presiune hidrostatica pentru care este necesara hidroizolarea subterana a constructiilor [cu diagrame ilustrative]

8.3.2.1. Conditii generale privind domeniul de utilizare:

a) Hidroizolatiile se vor prevedea in urmatoarele situatii: - in cazul terenurilor in care nu exista pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor solutii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante; - in cazul cand sunt avantajoase tehnic sau economic decat alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al constructiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea terenului, prevederea de sisteme drenante, etc.

b) Proiectarea constructiilor subterane se va face astfel incat sa se asigure posibilitatea executarii hidroizolatiei tinandu-se seama de urmatoarele: - forma constructiei in plan si in sectiune vor fi cat mai simple pentru asigurarea unei manopere simple si sigure; - constructia se va amplasa de regula la o distanta de minim 1,20 m fata de alte constructii sau elemente de constructie existente sau in curs de proiectare-executie, pentru a avea spatiul necesar executiei hidroizolatiei; in caz contrar se va proceda astfel: - se va prevedea un perete suport al hidroizolatiei distantat si separat fata de constructia existenta printr-un strat de desolidarizare si alunecare (placi deseuri cauciuc, placi polistiren expandat, placi sau foi din materiale polimerice); - se va retrage partea subterana a constructiei la distanta de minim 1,20 m iar partea supraterana va iesi in consola la limita necesara. - la baza sapaturii, perimetral constructiei, vor fi prevazute rigole si puturi pentru dirijarea, colectarea si evacuarea apei din precipitatii; suplimentar, daca este cazul, se poate prevedea un sistem permanent de epuisment pentru coborarea panzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare, pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolatiei (orizontale); - in cazul hidroizolatiei in sistem "cuva exterioara" betonul de egalizare de sub radierul constructiei (subradier) trebuie prevazut cu o supralatgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu ingroasare si armare suplimentara perimetrala pentru a se impiedica fisurarea) pentru crearea spatiului necesar de racordare a hidroizolatiei verticale; - in cazul radierelor situate la cote diferite, subradierul ca suport al hidroizolatiei va fi racordat la 45° cu o diferenta de nivel de maxim 1 m, intr-o singura treapta, sau in trepte multiple pentru diferente de nivel mai mari; - elementele de strapungere vor fi inglobate si fixate in suportul hidroizolatiei si la fata acestuia.

c) In cazul cand la nivelul hidroizolatiei presiunea depaseste 5 daN/cm2, temperatura este mai mare de 40°C, exista vibratii sau eforturi tangentiale, etansarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice;

d) La alegerea structurii hidroizolante se va tine seama de nivelul de etansare admisibil concretizat prin starea fetei interioare a peretilor sau pardoselii: - uscat - nu se admit pete izolate de umezeala; constituie conditia curenta de exigenta corespunzatoare prevederilor prezentului normativ; - umed - se admit portiuni izolate de umezeala pe suprafete de maxim 20%, fara aparitia stagnarilor sau picaturilor de apa; nu se vor admite la spatiile cu utilizare umana sau animala ci eventual numai la spatii tehnice in care nu exista activitate umana permanenta sau temporara;

e) Categoriile de fisurare previzibile a constructiei dupa valoarea limita de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implica nivelul de rezistenta la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): e.1. cu deschiderea fisurilor pana la 0,1 mm; e.2. cu deschiderea fisurilor pana la 0,2 mm; e.3. cu deschiderea fisurilor de la 0,2 la 0,5 mm.

f) Hidroizolatia peretilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenta din beton armat sau zidarie;

g) Executia se recomanda a se efectua dinspre exteriorul constructiei, in spatiul rezultat din sapatura (sistem cuva exterioara); in cazul in care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de executie a hidroizolatiei din interior (cuva interioara) pe peretele de protectie cu rol de suport;

h) La constructiile ce deservesc instalatiile electrice sau contin aparatura electrica sau electronica, etc., hidroizolatia va fi intarita suplimentar fata de prevederile prezentului normativ;

i) Hidroizolatiile subterane se aplica in aderenta totala pe intreaga suprafata (pe suport si intre membrane); in cazul in care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obtine totala aderenta) se poate prevedea un prim strat pozat flotant, constituind astfel un suport uscat de aderenta a membranelor hidroizolante ce compun structura.

8.3.2.2. Conditii privind hidroizolarea impotriva apelor fara presiune hidrostatica a fenomenului de capilaritate; se refera in general la hidroizolarea fundatiilor si soclurilor:

a) Conditii generale privind alcatuirea: - hidroizolatia orizontala va fi de regula monostrat si se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre fundatie si soclu sau zidarie, cu sau fara racordare la hidroizolatia verticala (a soclului sau fundatiei); - hidroizolatia orizontala a elementelor de fundare poate fi prevazuta si la nivelul talpii fundatiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de fiecare parte, se va asigura o latime utila pentru a se putea face racordarea la suprafetele verticale ale fundatiei sau soclului si peretilor pe ambele fete (exterior si interior); - hidroizolatia verticala va fi aplicata pe un suport din tencuiala cu mortar de ciment fara adaos de var, din driscuit; - hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor, soclurilor si peretilor subterani va fi ridicata pana la cota finita a trotuarului, in conditiile unor stropiri normale; - hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor peste cota trotuarului cu minim 30 cm, in cazurile amplasarii constructiilor in zone montane si submontane, in care se prevad aglomerari de zapada si in cazul stropirilol frecvente si intense (constructii cu acoperisuri cu scurgere la picatura, cu streasina ingusta, etc.); - hidroizolatia verticala poate fi alcatuita dintr-o membrana hidroizolanta bituminoasa sau polimerica lipita continuu pe suport, fixa mecanic la partea superioara sau din minim doua straturi din mase omogene cu aplicare peliculara eventual armate, protejate subteran cu placi, panouri sau foi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidarie sau ecran din argila compactat in straturi succesive si suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fara adaos de var sau zidarie.

NOTA: Principiile de hidroizolare la cladiri cu sau fara subsol si principiile de hidroizolare a rosturilor contra apelor fara presiune hidrostatica sunt prezentate in ANEXA NR.8 si ANEXA NR.9.

b) Conditii privind nivelurile de performanta in sistemul I.P.T.:

b.1. Hidroizolatia orizontala impotriva fenomenului de capilaritate: - impermeabilitatea (I): trebuie sa corespunda la presiunea de calcul a elementelor de constructie exercitata pe suprafata materialului hidroizolant; recomandabil minim I.3. - rezistenta la poansonare (P): P.4.; - comportament la temperatura ridicata (T): T.2.

NOTA: - Pentru constructii parter, din categoria de importanta C si D, hidroizolatia orizontala impotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevazuta cu mase omogene cu aplicare peliculara, in minim doua straturi, recomandabil cu strat de armare. Nivelurile de performanta pot fi I.2. si P.3.; - Rezistenta la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant sa nu-si schimbe aparent proprietatile fizice la o presiune de 5 daN/cm2 (sa permita o tasare stabila de maxim 15% cu alungire laterala corespunzatoare); - Se mentioneaza ca membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat, cu simpla armare, de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/cm2 (500 Kpa).

b.2. Hidroizolatia orizontala impotriva apelor fara presiune hidrostatica (la subsoluri): - impermeabilitate (I): I.2.; - rezsitenta la perforare (P): P.3.; - comportamentul la temperatura ridicata (T): T.2.

b.3. Hidroizolatia verticala impotriva apelor fara presiune hidrostatica: - impermeabilitate (I): I.2.; - rezistenta la perforare (P): P.3.; - comportament la temperatura ridicata (T): T.2.

8.3.2.3. Conditii privind hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica: - hidroizolarea se va realiza in structuri monostrat sau multistrat cu membrane bituminoase sau polimerice:

a) Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica se poate concepe, functie de sensul de actionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv, in unul din urmatoarele sisteme:

a.1. Sistemul "cuva interioara" (cuva in cuva): - sistemul poate fi adoptat in principal impotriva exfiltratiilor; structura suport (cea exterioara) va fi de rezistenta cu radier din beton armat si pereti din beton armat sau zidarie de caramida (armata cu samburi si centuri din beton armat), pe aceasta se aplica hidroizolatia si protectia interioara (cuva interioara); - sistemul se poate adopta si in urmatoarele cazuri: - impotriva infiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si din exterior); - cand nu se poate adopta sistemul "cuva exterioara" din motive constructive sau din imposibilitatea asigurarii spatiului necesar de lucru pe exterior; - cand constructia necesita rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea si calitatea optima a hidroizolatiei in zona rosturilor). - sistemul prezinta urmatoarele avantaje: - siguranta calitatii executiei hidroizolatiei (asigurarea etanseitatii) in zonele de racord dintre suprafetele orizontale si cele verticale precum si la rosturi; - posibilitatea realizarii constructiei langa alte constructii existente; - posibilitatea verificarii, etanseitatii (la exfiltratii) dupa realizarea hidroizolatiei prin proba cu apa, in cazul bazinelor supraterane. - sistemul prezinta urmatoarele dezavantaje: - posibilitatea degradarii hidroizolatiei la executia structurii cuvei interioare (la montarea armaturilor si la turanarea betonului); - imposibilitatea verificarii etanseitatii (la exfiltratii) in cazul constructiilor subterane.

a.2. Sistemul "cuva exterioara": - sistemul poate fi adoptat in principal impotriva infiltratiilor; structura suport orizontala va fi subradierul iar cea verticala va fi peretele de rezistenta interior (diafragma), pe acestea se aplica hidroizolatia si protectia interioara (radier) si cea exterioara (perete); - sistemul se poate adopta si impotriva exfiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si din exterior), cu conditia ca protectia verticala, exterioara sa indeplineasca cerintele de rezistenta si stabilitate ce se impun; - sistemul prezinta avantajul combinarii cu sistemul "cuva interioara" in cazul unor situatii si conditii diferite de lucru (vecinatati, zone cu rosturi, canale, diferente de cote ale planurilor etc.); - sistemul prezinta urmatoarele dezavantaje: - necesita spatiu de lucru perimetral, exterior constructiei; - fragmenteaza lucrarea de etanseitate in faze prin intercalarea lucrarilor de constructie aferente sistemului; - necesita o manopera de inalta calitate la racordul dintre suprafetele orizontale si cele verticale.

a.3. Sistemul "semicuva": - sistemul este o combinare a sistemului "cuva interioara" cu cel "cuva exterioara"; acest sistem implica dificultati in executie, ce conduc la o calitate necontrolabila, fapt pentru care nu este recomandat.

b) Conditii generale privind alcatuirea hidroizolatiei impotriva apelor cu presiune hidrostatica: - hidroizolatia se va aplica pe suport rigid si plan, rectificat; - hidroizolatia verticala, aplicata pe inaltimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m inaltime, cu decalarea intre ele a suprapunerilor (sa nu existe colinearitate a suprapunerilor); in conditiile in care se estimeaza pericol de alunecare a membranelor hidroizolante, se va executa fixarea mecanica a partii superioare; - pentru inaltimi ale coloanei de apa mai mari de 2 m se recomanda utilizarea hidroizolatiei verticale multistrat; - racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de intarire de 50 cm latime desfasurata (25 cm + 25 cm); - elementele de strapungere si rosturile vor fi atent executate conform detaliilor prevazute de proiectant, respectandu-se cu strictete conditiile impuse dimensionarii si calitatii pieselor de etansare.

NOTA: Principiile de hidroizolare a rosturilor si strapungerilor contra apelor cu presiune hidrostatica sunt prezentate in ANEXA NR.9.

c) Conditii privind nivelurile minime de performanta in sistemul I.P.T. Nivelurile de performanta se vor calcula functie de solicitarile la care este supusa hidroizolatia, privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice si nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie, recomandabil conform urmatoarelor date: - impermeabilitatea (I): - nivel minim: I.3.; nivel calculat corespunzator presiunii hidrostatice maxime multiplicata cu un coeficient de minim: - 1,2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa; - 1,5 x pentru presiuni maxime de 50 Kpa; - 1,8 x pentru presiuni maxime de 80 Kpa; - 2,0 x pentru presiuni maxime de 100 Kpa. - rezistenta la perforare (P): - rezistenta la perforare statica (Ps): minim 1,2 x presiunea exercitata de elementele de constructie; - rezistenta la perforare dinamica (P.d.) minim P.d.3. - comportament la temperatura ridicata (T): - in general nu se pun conditii.

8. Adezivitatea (Az); acest parametru releva nivelul de aderenta (lipire) pe care il comporta straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara, intre ele, pe suport si fata de straturile de armare, conform STAS 9199-1975.

9. CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITATII SI URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A HIDROIZOLATIILOR

9.1. CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITATII

Verificarea calitatii se realizeaza in conformitate cu prevederile prezentei reglementari, a documentatiei de executie si a fiselor tehnice ale materialelor utilizate, atat pentru fazele intermediare cat si pentru intregul sistem. In cazul in care unitatea executanta are un sistem propriu de conducere si asigurare a calitatii, lucrarile de hidroizolatie se vor verifica in cadrul respectivului sistem (proceduri de executie, plan de control al calitatii etc.). Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se impun urmatoarele etape: - receptia materialelor de hidroizolatie si accesorii; - pastrarea si depozitarea materialelor; - controlul calitatii la punerea in opera; - receptia lucrarilor.

9.1.1. Receptia materialelor Receptia materialelor se bazeaza pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de valabilitate (unde este cazul) si de garantie emise de producator pentru fiecare lot de materiale, conform reglementarilor specifice. In unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care sa certifice caracteristicile specifice in raport cu datele tehnice stipulate in normele de produs sau in agrementele tehnice. In acest context, controlul de calitate pentru materiale se executa pe santier de catre personal si/sau in institute/laboratoare specializate, atestate. Controlul de calitate cuprinde urmatoarele verificari minimale pentru membranele hidroizolante: - caracteristici geometrice (lungime, latime, grosime); - verificarea comportarii la temperaturi ridicate; - verificarea flexibilitatii la temperaturi scazute; - verificarea fortei de rupere la tractiune; - verificarea alungirii la rupere la tractiune.

9.1.2. Pastrarea si depozitarea materialelor Conditiile de pastrare si depozitare a materialelor sunt precizate de producatorii acestora in fisele tehnice de produs: - in depozite, in general, trebuiesc respectate urmatoarele conditii: - membranele hidroizolante in foi se depoziteaza sub forma de suluri (in pozitie verticala) pe platforme sau paleti, in spatii acoperite; - materialele hidroizolante fluide se depoziteaza in bidoane sau butoaie, eventual paletizat, in spatii inchise, acoperite si ventilate. - la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil in spatii acoperite.

9.1.3. Controlul calitatii la punerea in opera - controlul calitatii materialelor la punerea in opera se efectueaza de catre seful punctului de lucru sau de catre responsabilul cu calitatea, in conformitate cu prevederile documentatiei de executie si a fiselor tehnice de produs; - controlul si asigurarea: - utilajelor, sculelor si dispozitivelor si a cailor de acces la frontul de lucru, necesare pentru protectia muncii; - spatiilor si conditiilor de microclimat necesare pregatirii materialelor (unde este cazul); - calitatii suportului care trebuie sa corespunda conditiilor geometrice si fizico-mecanice specifice. - Controlul: respectarii stricte a cerintelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante si a accesoriilor.

9.1.4. Receptia lucrarilor Receptia finala a lucrarilor se va face in comun, de catre beneficiar, proiectant si executant, in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, avandu-se in vedere cerintele de calitate, procesele verbale de lucrari executate in diverse etape si aspectul general al suprafetelor executate.

9.2. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE

9.2.1. Urmarirea comportarii in exploatare a invelitorilor la cladiri - urmarirea comportarii in exploatare se va face in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare; - asigurarea urmaririi comportarii in timp, in conditii normale de utilizare a hidroizolatiilor, se va face prin grija beneficiarului, o data pe an. Intervalul de mai sus poate fi modificat in functie de conditiile concrete pentru fiecare caz in parte, astfel: - intervalul poate fi marit daca la doua verificari succesive nu se constata degradari, dar nu la lucrari cu vechime mai mare de 10 ani; - intervalul poate fi micsorat pentru hidroizolatiile la care degradarile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comanda, statii electrice, camere de calcul etc.); - intervalul poate fi micsorat pentru hidroizolatiile ce au fost supuse la sarcini, socuri sau miscari (deplasari) neprevazute (seism, accidente mecanice etc.).

9.2.2. Lucrari de interventie - Generalitati Lucrarile de interventie pentru remedierea/refacerea hidroizolatiilor se efectueaza in urmatoarele situatii: - la constatarea unor defecte sau degradari (dislocari alunecari, fisurari etc.); - in cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism, explozii etc.). Lucrarile de interventie pot rezulta in urma verificarilor programate. Lucrarile de interventie se vor efectua dupa elaborarea documentatiilor tehnice si a detaliilor de executie specifice fiecarui caz in parte. Documentatiile tehnice de interventie vor fi elaborate de proiectant. In cazul in care interventia este necesara ca urmare a unei expertize, documentatia tehnica de interventie va fi verificata de verificator si vizata de expertul tehnic atestat conform HG nr.925/1995. Proiectantul va stabili, prin documentatia tehnica de interventie, masurile de asigurare si control, privind calitatea lucrarilor. Lucrarile de interventie vor fi executate obligatoriu de catre unitati specializate, atestate, conform prevederilor legale pentru categoria de lucrari pe care le executa.

- Faze de executie Fazele de executie a lucrarilor de interventie pentru remedierea/refacerea hidroizolatiilor sunt: - inlaturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea invelitorii; - pregatirea suportului; - pregatirea materialelor hidroizolante preconizate; - aplicarea hidroizolatiei; - verificarea calitatii lucrarilor de interventie.

9. Uscare (U); acest parametru releva timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara, conform STAS 2875-1975. In general acest timp trebuie sa fie uzual de 24 ore si maxim de 48 ore.

10. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII

Masurile privind protectia si igiena muncii vor fi cuprinse, in mod obligatoriu in documentatia de executie intocmita de proiectant, in conformitate cu natura si tipul constructiei si/sau elementului de constructie ce se hidroizoleaza si cu natura materialelor preconizate. Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis si tehnologia de aplicare) precum si de urmatoarele reglementari tehnice in vigoare: - Legea nr. 90/1996-Legea protectiei muncii-modificata si completata cu Legea nr. 177/2000; - Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii-1996; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT; - Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/1995. Fata de reglementarile mentionate, pentru fiecare lucrare in parte, functie de particularitatile, responsabilul cu protectia muncii si responsabilul de lucrare vor lua masuri specifice, suplimentare privind protectia si igiena muncii.

10. Vascozitatea (V); acest parametru releva nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculara, conform STAS 6615/1-1974, clasificata astfel: - vascozitate redusa (amorse pelicule hidroizolante subtiri); cu nivel de vascozitate de 100 centipoise - permite aplicarea prin stropire sau pensulare; - vascozitate medie (pelicule hidroizolante, mase de lipire); cu nivel maxim de vascozitate de 200 centipoise - permite aplicarea la cosoroaba, prin pensulare si periere; - vascozitate mare (mase hidroizolante si de lipire); cu nivel de vascozitate mai mare de 200 centipoise - permite aplicarea la cosoroaba, prin periere si spacluire. NOTA: 1 centipoise = 1 mPa/s

11. MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Masurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor fi cuprinse in mod obligatoriu in documentatia de executie intocmita de proiectant. Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante precum si pe urmatoarele reglementari tehnice in vigoare: - O.G. nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr.212/1997; - Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr.775/1998; - Normativ de siguranta la foc a constructiilor-indicativ P.118-99; - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr.20/ N/94 al MLPAT; - Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor-D.G.P.S.I.-001, aprobate cu Ordinul M.I. nr.1023/1999; - Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor-D.G.P.S.I.-002, aprobate cu ordinul M.I. nr.1080/2000. Fata de reglementarile mentionate, pentru fiecare lucrare in parte, functie de particularitatile, in special la lucrarile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI si responsabilul de lucrare vor lua masuri specifice, suplimentare de prevenirea si stingerea incendiilor.

ANEXA NR.1 PARAMETRI AUXILIARI DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE

Se prezinta criteriile de performanta cu parametri auxiliari, de evaluare suplimentara a materialelor hidroizolante.

11. Omogeneitate si stabilitate la depozitare (segregare); conform STAS 8622-1988. Nu se admit segregari sau aglomerari in materialul depozitat minim 7 zile.

12. Stabilitate la cald la 70°C pe panta de 45° (100%) timp de 2 ore, conform STAS 9199-1973, pentru masele omogene cu aplicare peliculara, nearmate, nu se admit scurgeri.

13. Continut de substanta uscata din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculara, conform STAS 6615/2-1974.

14. Combustibilitatea; acest parametru se releva prin nivelul de combustibilitate, cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc in timpul arderii. Acest parametru se refera la membranele hidroizolante si la cele din mase omogene cu aplicare peliculara si va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare.

15. Inflamabilitatea; acest parametru se releva prin temperatura la care se poate produce aprinderea. Acest parametru se refera in special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara ce contin solventi organici si va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare.

ANEXA NR.2 CONDITII DE MEDIU

Conditiile mediului exterior, la care sunt expuse invelitorile sunt in general complexe si compuse dintr-un numar de factori de mediu cu agentii corespunzatori, definiti prin niveluri de severitate ce trebuiesc considerati functie de zona de situare a constructiei (invelitorii) si de nivelul exigential preconizat.

A. CONDITII GENERALE

Tabel 1 - Factori de mediu si niveluri de severitate:

a. CLIMA: - temperatura: temperaturi scazute -°C: -35; -25; -20; -15; -10; -5; - temperaturi ridicate -°C: +20; +40; +60; +85; +100; +120; - variatie de temperatura -°C/minut: 0,5; 1; 3; 5; - umiditatea relativa a aerului - %: 20; 50; 75; 85; 100; - presiune vant - Kpa: 0,3; 0,55; 1; 2; 3; - precipitatii: - intensitatea (debitul) ploii - l/m2/minut: 0,5; 1; 2; 5; 10; (15); - viteza de siroiere a apei - m/s: 0,5; 1; 3; 10; 20; (30); - zapada transportata (intensitate) - kg/m2/s: 0,5; 1; 3; - grindina - energ de impact - J: 1; 10; 40; 150; (250); - radiatie solara (efecte termice) intensitate - W/m2: 300; 500; 700; 1000; (1120);

b. SUBSTANTE CHIMICE ACTIVE - mg/m3: - sare marina: 300; 1000; 30000; 40000; - dioxid de sulf: 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300; - hidrogen sulfurat: 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100; - oxizi de azot: 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 20; 30; 100; - amoniac: 0,3; 1; 3; 10; 35; 175; - clor: 0,01; 0,1; 0,3; 0,6; 1; 3; - acid clorhidric: 0,01; 0,1; 0,5; 1; 5; - acid fluorhidric: 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1;

c. SUBSTANTE MECANIC ACTIVE: - sedimentare pulberi, viteza de sedimentare - mg/m2/h: 1; 3; 10; 20; 30; 40; 80; - incarcare statica (aglomerare) - Kpa: 0,1; 0,5; 1; 2; 3; 5; 10;

B. CONDITII PARTICULARE

Ploaie - se caracterizeaza prin urmatorii parametri fizici: intensitatea ploii; distributia diametrului picaturii; distributia vitezei de cadere; temperatura picaturilor.

Tabel 2 - Caracteristicile ploii (de la medie pana la lunga durata): Tipul de ploaie / Intensitatea limita superioara-l/h / Diametrul caracteristic al picaturii-mm / Viteza de cadere-m/s Ploaie usoara / 1,0 / 0,1-0,5 / 0,25-1 Ploaie moderata / 4,0 / 0,5-1 / 1-2 Ploaie intensa / 15 / 1-2 / 2-4 Ploaie puternica / 40 / 2-5 / 4-7 Aversa / 100 / 3 / 6

Grindina - se caracterizeaza prin urmatorii parametri fizici ai boabelor de gheata: diametrul; densitatea; viteza de cadere; energia de impact. Se iau in considerare boabele de grindina cu dimensiuni mari ce au efect distrugator. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. Viteza de cadere se determina cu formula: V = 5,16 d unde V = viteza de cadere, in m/s; d = diametrul boabelor, in mm Energia de impact este calculata functie de masa si viteza de cadere.

Tabel 3 - Caracteristicile boabelor de grindina (pentru diametre peste 20 mm): Diametru mm / Masa g / Viteza de cadere m/s / Energia de impact J 20 / 4 / 23 / 1 50 / 59 / 36 / 39 60 / 102 / 40 / 81 70 / 162 / 43 / 151 80 / 241 / 46 / 257 90 / 344 / 49 / 411 100 / 471 / 52 / 627

Zapada: Densitatea zapezii cazute pe suprafete prezinta mari variatii. Zapada proaspat cazuta are o densitate variind intre 70 kg/m3 si 150 kg/m3, iar densitatea unei zapezi vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3.

Zapada transparenta: este o combinatie de vant cu zapada, in aceste conditii particulele fine pot patrunde prin fante sau prin imbinari.

Tabel 4 - Fluxul orizontal de zapada functie de inaltime: Inaltimea deasupra solului m / Fluxul orizontal de zapada g/m2 sec 10 / 310 1 / 560 0,5 / 800 0,1 / 3000

Praf-nisip: Principalul constituent a nisipurilor si prafurilor prezente in natura este cuartul. Eroziunea materialelor se produce in conditia in care praful si nisipul sunt combinate la curenti de aer cu viteza mare si/sau durate mari de actionare. Dimensiunea particulelor-Caracterizare: - praf fin: pana la 75 μm; - praf grosier: de la 75 μm pana la 150 μm; - nisip: de la 150 μm pana la 1000 μm.

Tabel 5 - Concentratii caracteristice de praf si nisip: Zonare / Concentratie μg/m3 Rurala si suburbana / 40-110 Urbana / 100-450 Industriala / 500-2000

Tabel 6 - Sedimentare de praf si nisip: Zonare / Sedimentare de praf si nisip mg/m2 x ora Rurala si suburbana / 0,4-15 Urbana / 15-40 Industriala / 40-80

Sedimentarea prafului si nisipului se poate produce: - prin sedimentarea in aer stagnant (statie); - prin sedimentare pe suprafete acoperite; - prin atractie electrostatica; - prin captare in deschideri inguste;

Patrunderea prafului si nisipului poate sa apara astfel: - transport in interior prin circulatie fortata a aerului; - transport in interior prin agitatie termica a aerului; - pompare la interior prin dilatare si compresie termica a aerului sau prin variatia presiunii atmosferice.

ANEXA NR.3 PRINCIPII DE AMPLASARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CE DEPASESC PLANUL INVELITORII ACOPERISURILOR

Realizarea si intretinerea hidroizolatiei impune unele distante minimale intre elementele ce depasesc planul invelitorii (intre suprafete verticale, atic, pazie, streasina si domuri de acces sau tehnologice, ventilatii, cosuri, luminatoare etc.): - distantele l, L si d trebuie sa se conformeze datelor din urmatorul tablou:

l.(m) / d.(m)

0,40 / 0,50 >1,20 / 1,00

- se va evita prevederea elementelor ce depasesc planul invelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de panta, in campul acoperisului, ci max. la distanta d fata de coama cu conditia ca l ≤ 2d;

ANEXA NR.4 ELEMENTE PRIVIND DIMENSIONAREA PIESELOR DE EVACUARE SI COLECTARE A APELOR METEORICE LA ACOPERISURI

ANEXA 4A - EVACUAREA APELOR PLUVIALE

ANEXA 4B - DIMENSIONAREA SENOURILOR

ANEXA 4C - DIMENSIONAREA ELEMENTELOR LATERALE DE SCURGERE

ANEXA NR.4A - EVACUAREA APELOR PLUVIALE

Evacuarea apelor pluviale (cu scurgere exterioara sau interioara) se poate prevedea prin receptoare cilindrice sau tronconice, dimensionate functie de suprafata de acoperis deservita (proiectie orizontala), pentru un debit maxim al precipitatiilor de 3 litri/minut/m2, conform urmatorului tablou:

Receptoare pluviale cilindrice: suprafata (m2) / diametru d (mm) 28 / 60; 38 / 70; 50 / 80; 64 / 90; 79 / 100; 95 / 110; 113 / 120; 133 / 130; 154 / 140; 177 / 150; 201 / 160; 227 / 170; 254 / 180; 284 / 190; 314 / 200; 346 / 210; 380 / 220; 415 / 230; 452 / 240; 490 / 250; 530 / 260; 570 / 270; 615 / 280; 660 / 290; 700 / 300

Receptoare pluviale tronconice: suprafata (m2) / diametru d (mm) 40 / 60; 55 / 70; 71 / 80; 91 / 90; 113 / 100; 136 / 110; 161 / 120; 190 / 130; 220 / 140; 253 / 150; 287 / 160; 324 / 170; 363 / 180; 406 / 190; 449 / 200; 494 / 210; 543 / 220; 646 / 240; 700 / 250

Diametrul (d) reprezinta cota interioara a receptorului pluvial 1 cm2 de sectiune a receptoarelor corespunde evacuarii apelor de pe o suprafata de 1 m2 (suprafata invelitorii proiectata in plan) 0,7 cm2 de sectiune a receptoarelor corespunde evacuarii apelor de pe o suprafata de 1 m2 (suprafata invelitorii proiectata in plan)

- distanta maxima intre doua receptoare pluviale va fi de 30 m; - receptoarele pluviale vor fi astfel repartizate incat apa de ploaie sa nu parcurga mai mult de 30 m de la cel mai indepartat punct pana la colectare si evacuare; - in cazul teraselor prevazute cu un singur receptor de scurgere pluviala se va prevedea o evacuare a apelor si prin prea plin; se recomanda prevederea a minim doua recpetoare de scurgere pluviala; - in locul receptoarelor de scurgere pluviala se pot prevedea garguie.

ANEXA NR.4B - DIMENSIONAREA SENOURILOR DE STREASINA SI DE DOLIE (sectiuni dreptunghiulare sau trapezoidale)

30 cm NOTA: Latimi mai mari de 100 cm nu se mai considera jgheaburi - canal construite ci elemente sau parti de constructie distincte (Lu

Tabel - Suprafata de invelitoare in proiectie orizontala (m2) / Sectiunea utila (Su) minima (cm2): panta fundului 0% ( 0-150 / 292 / 165 / 132 160 / 308 / 176 / 138 170 / 319 / 182 / 143 180 / 336 / 187 / 149 200 / 363 / 204 / 160 250 / 424 / 237 / 187 300 / 484 / 270 / 215 350 / 539 / 303 / 237 400 / 594 / 336 / 259 450 / 644 / 363 / 281 500 / 699 / 391 / 303 600 / 792 / 446 / 347 700 / 886 / 495 / 385

ANEXA NR.4C - DIMENSIONAREA ELEMENTELOR LATERALE DE SCURGERE (GARGUIE, BARBACANE, PREAPLINURI)

Sectiunea minima (suprafata) a elementelor laterale de scurgere, fie ca sunt de forma circulara sau rectangulara, va fi cu 30% mai mare decat suprafata sectiunilor minime ale coloanelor pluviale corespunzatoare aceleiasi suprafete date. Preaplinurile sunt deschideri de evacuare laterala, suplimentare coloanelor de scurgere, pentru asigurarea evacuarii apelor pluviale la debite superioare celor medii, de calcul. Preaplinurile sunt obligatorii in urmatoarele cazuri: - cand exista un singur receptor de scurgere la coloana interioara pe o terasa delimitata; - cand datorita pantelor (coamelor), in cazul colmatarii unui receptor de scurgere, s-ar acumula un volum prea mare de apa pana cand s-ar realiza preluarea apelor de catre receptoarele invecinate. Inaltimea de pozare a preaplinului se va determina functie de conditiile generale ale acoperisului si de conditiile de rezistenta si va fi la maxim 5 cm fata de cota minima.

ANEXA NR.5 PRINCIPII DE ALCATUIRE A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE SI TERMOHIDROIZOLANTE CU MEMBRANE BITUMINOASE LA ACOPERISURI

ACOPERISURI - TERASE NECIRCULABILE

Configuratii posibile: