Normativ NP 036/1999

1. Obiectul lucrarii il constituie fundamentarea elementelor de proiectare, executie si exploatare, necesare reabilitarii si/sau modernizarii lucrarilor hidroedilitare, destinate confortului urban si protectiei mediului, cum sunt: fantani arteziene cu jocuri de apa, fantani publice de baut apa, hidranti pentru stropitul spatiilor verzi, closete publice si instalatii de alimentare cu apa si canalizare in piete publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber.

2. Domeniul de aplicare al lucrarii il constituie instalatiile hidroedilitare existente supuse reabilitarii si/sau modernizarii din localitatile urbane.

3. Scopul reabilitarii instalatiilor hidroedilitare din localitatile urbane este sa asigure functionarea si eficienta acestor lucrari, de importanta deosebita in realizarea confortului urban si protectiei mediului.

Terminologie. Definitii. Clasificari

4. Reabilitarea si/sau modernizare reprezinta totalitatea masurilor tehnice de proiectare, executie, exploatare, precum si organizatorice, intreprinse pentru reducerea sistemelor de instalatii hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului, la parametrii normali de functionare, folosind echipamente aparente si sisteme cu performante tehnice ridicate.

5. Reabilitarea si/sau modernizarea lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane se realizeaza pe baza studiilor de fezabilitate.

6. Sistemul de dotare cu lucrari hidroedilitare a localitatilor urbane are un impact social nemijlocit deoarece intreaga populatie beneficiaza de ele.

7. Aceste dotari si instalatii, cum sunt fantanile arteziene cu jocuri de apa, fantani publice pentru baut apa, closete publice, hidranti pentru stropitul spatiilor verzi, instalatii hidroedilitare in piete publice fixe sau volante, contribuie direct la asigurarea parametrilor confortului urban, salubrizarea localitatii si mai ales protectia mediului, cerinte vitale ale oraselor moderne.

8. Legislatia in domeniu trebuie sa cuprinda precizari clare privind atributiile si responsabilitatile pe linie de proiectare, realizare, intretinere, exploatare, functionare, control etc., facand din lucrarile hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului un domeniu distinct al vietii contemporane.

9. Lucrarile hidroedilitare care fac obiectul prezentului normativ, se clasifica dupa criterii specifice fiecarei categorii in parte.

10. Fantanile arteziene cu jocuri de apa se clasifica dupa urmatoarele criterii:

din punct de vedere al sistemului functional:

a) in circuit deschis: (alimentare si evacuare continua);

b) in cascada (prima o alimenteaza pe a doua, s.a.m.d.);

c) cu recirculare;

d) mixte;

din punct de vedere energetic, avand functionarea:

a) gravitationala;

b) prin pompare;

c) mixta;

din punct de vedere al marimii fantanii arteziene:

a) mici;

b) mijlocii;

c) mari;

d) monumentale;

din punct de vedere al locului de amplasare:

a) publice;

b) de incinta - in spatii inchise, in curti, parcuri interioare etc.;

din punct de vedere structural:

a) unice;

b) ansambluri;

din punct de vedere al utilizarii:

a) izolate - fara accesul publicului;

b) accesibile - publicul poate ajunge la apa: - la bazin; - in interiorul bazinului; - mixt;

din punct de vedere al dotarilor:

a) complete;

b) incomplete;

din punct de vedere ornamental:

a) cu apa "natural";

b) cu apa colorata (jeturi/ panza in 2 sau mai multe culori);

din punct de vedere al jocurilor de apa:

a) cu jeturi de forta constanta in timp: - cu un jet; - cu "n" jeturi; - cu "n" jeturi si "i" forme;

b) cu jeturi avand functionare variabila in timp (programabil putand avea subtipurile de la punctul a);

c) tip cascada si/sau succesiuni de cascade: - cu perdele de apa (una sau mai multe, la acelasi nivel sau la niveluri diferite); - cu jocuri de apa (programabile), jocurile realizandu-se prin debit si/sau locul de alimentare (jgheab, deversor etc.);

d) canale la nivelul platformelor de circulatie: - simple; - in trepte; - mixte - combinatii a celor de mai sus;

din punct de vedere al efectului acustic urmarit:

a) normale;

b) intense - urmaresc prin caderile de apa si/sau prin iesirea apei din ajutaje producerea efectelor sonore speciale;

c) "muzicale" - apa la iesirea "programata" din jeturi reproduce anumite fraze muzicale;

din punct de vedere vizual:

a) statice;

b) cinetice - apa pune in miscare anumite elemente constructive prevazute.

11. Fantanile publice pentru baut apa se clasifica dupa urmatoarele criterii:

din punct de vedere al sursei de apa:

a) din reteaua publica;

b) din surse proprii: - fantani forate; - fantani arteziene forate;

din punct de vedere al modului de actionare:

a) manual;

b) automatizat;

din punct de vedere al functionarii:

a) permanent (curgere continua);

b) numai la consum;

dupa modul de realizare:

a) singulare;

b) grupate;

functie de modul de amplasare:

a) pe strazi/bulevarde;

b) in parcuri;

c) in locuri aglomerate, cu trafic pietonal intens (gari, autogari, stadioane, curti ale scolilor etc.);

d) in incinte inchise - cladiri;

functie de forma jetului:

a) ascendent;

b) oblic;

c) descendent (cand necesita si recipiente de colectare);

dupa caracteristicile apei:

a) potabila, de la reteaua publica;

b) potabila din foraje;

c) minerala din foraje;

d) minerala dintr-o retea speciala de apa minerala.

12. Hidrantii pentru stropitul spatiilor verzi se clasifica dupa urmatoarele criterii:

functie de tipul constructiv:

a) hidranti de gradina;

b) sisteme speciale de stropit;

dupa destinatie:

a) pentru spatii verzi publice;

b) pentru gradini private, sau in folosinta (de pe langa locuinta);

dupa modul de functionare/actionare:

a) manual;

b) automat;

c) programat;

dupa forma ariei de stropire:

a) circulare;

b) semicirculare;

c) banda;

d) ovale;

e) patrate;

dupa pozitie:

a) fixe;

b) mobile;

dupa modul de asigurare a presiunii:

a) din retea;

b) prin intermediul unei pompe;

functie de modul de protejare impotriva inghetului:

a) prin golirea manuala a instalatiei;

b) cu autoprotectie;

dupa asigurarea legaturii la dispozitivul de stropire:

a) conducte ingropate;

b) conducte/furtunuri aparente;

dupa tipul aspersorului:

a) fix;

b) escamotabil;

dupa pozitia fata de teren a elementului de stropire:

a) la nivelul terenului;

b) deasupra nivelului terenului;

dupa modul de asigurare al stropirii:

a) prin jet dispers;

b) prin sprinkler;

c) prin picurare;

13. Closetele publice se clasifica dupa urmatoarele criterii:

dupa modul de amplasare:

a) in constructii subterane;

b) in constructii supraterane;

dupa modul de asigurare al spalarii:

a) sub presiune;

b) prin caderea apei;

dupa modul de actionare al spalarii:

a) manual;

b) automat (sau cu autospalare);

dupa pozitie:

a) fixe;

b) mobile, se pot monta in anumite situatii la locurile cu mari aglomeratii de oameni, nepermanente; se amplaseaza deasupra caminelor de vizitare ale retelei de canalizare, cu lucrari de adaptare minime, sau se prevad cu rezervoare proprii de acumulare, cu golire si spalare intermitenta;

c) provizorii (deservesc organizarile de santier);

in functie de tipul vasului de closet:

a) cu sprijin (sprijinit sau nu in consola);

b) cu talpi;

in functie de utilizatori:

a) pentru persoane adulte normale;

b) pentru adulti handicapati;

c) pentru copii;

d) mixt;

dupa modul de acces:

a) liber;

b) cu taxa: - cu taxator; - cu dispozitiv automat (prin introducerea unei monede);

dupa frecvente de intrebuintare:

a) aglomerate (mai mult de 6 intrebuintari/ora);

b) cu intrebuintare medie (3 ... 6 intrebuintari/ora);

c) putin intrebuintate (1 ... 2 intrebuintari/ora);

d) slaba intrebuintare (mai putin de o intrebuintare la ora);

Closetele publice se realizeaza pe sexe.

Cerintele esentiale de calitate si criteriile de performante pentru lucrarile hidroedilitare din localitati urbane.

14. La proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului se vor respecta cerintele esentiale de calitate definite de Legea nr. 10 - 1995: A - rezistenta si stabilitate; B - siguranta in exploatare; C - siguranta la foc; D - igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; E - izolatie termica, hidrofuga si economia de energie; F - protectia impotriva zgomotului.

15. Nivele minime de performanta referitoare la aceste cerinte sunt prevederile obligatorii din reglementarile tehnice valabile la data elaborarii proiectelor de reabilitare a instalatiilor hidroedilitare din localitatile urbane.

DIAGNOSTICAREA STARII TEHNICE, EVALUAREA COSTURILOR SI ETAPELE REABILITARII LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATILE URBANE.

16. Grila de diagnosticare a starii tehnice a lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane cuprinde: - amplasarea in teritoriu si densitatea lucrarilor; - releveul tehnologic si functional al tuturor instalatiilor aferente obiectivului respectiv; - reactualizarea documentatiei tehnice initiale (proiectul de executie, planse sau modificari ulterioare executiei, scheme de montaj pentru echipamente si aparate din dotarea initiala si respectiv, ulterioara punerii in functiune a instalatiilor) conform prescriptiilor tehnice actuale.

17. Evaluarea costurilor reabilitarii lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului face obiectul studiilor de fezabilitate care vor evidentia: - costurile reabilitarii si/sau modernizarii instalatiilor existente in ansamblu si pe etape, stabilind oportunitatile si prioritatile diferitelor lucrari intr-o conceptie unitara; - indicatori tehnico - economici ai solutiilor de reabilitare si/sau modernizare a instalatiilor, comparativ cu valorile similare in cazul realizarii unor noi investitii, pentru aceleasi date de tema si aceeasi categorie de lucrari de instalatii hidroedilitare: - sursele de finantare; - rata de recuperare a costurilor de reabilitare; - efectele tehnice economice si sociale rezultate in urma reabilitarii lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului.

18. Etapele reabilitarii lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane sunt urmatoarele:

a) Documentare: - inventarierea lucrarilor hidroedilitare aflate pe domeniul public, pe categorii si proprietari: - caracterizarea generala a functionalitatii lucrarii: - inventarierea lucrarilor tehnico - materiale si caracterizarea acestora (aprecierea gradului de uzura) pentru fiecare lucrare in parte: - intocmirea unei liste, pe obiective, cu defectele constante, cantitativ si calitativ; - intocmirea unei liste cu instalatiile in functiune; - aprecierea utilitatilor din zona.

b) Studii pe tipuri de lucrari hidroedilitare: - evaluarea posibilitatilor de functionare; - aprecierea randamentului tehnic; - elaborarea solutiilor de reabilitare; - evaluarea cheltuielilor pentru solutiile propuse prin studii de fezabilitate, analiza tehnico - economica; pe baza acestor studii compartimentele economice vor prezenta posibilitatile de finantare a lucrarilor; - intocmirea unui program de esalonare a investitiilor. Forurile decizionale, cunoscand atat solutiile si variantele tehnice cat si posibilitatile de finantare, vor stabili varianta pentru fiecare obiectiv, precum si esalonarea obiectivelor.

c) Realizarea proiectelor tehnice (de executie)

d) Executia lucrarilor.

19. Obiectivele generale urmarite in realizarea lucrarilor hidroedilitare mentionate mai sus sunt urmatoarele: - integrarea tuturor factorilor care concura la buna functionare a instalatiilor hidroedilitare pe interes public; - utilizarea eficienta a instalatiilor si a personalului; - asigurarea densitatii optime; - flexibilitate/elasticitate care asigura o usurinta a reamenajariloR, respectiv adaptabilitate la noi tipuri de agregate, instalatii etc. in vederea reabilitarii si imbunatatirii sistemului de dotare cu lucrari hidroedilitare de tipurile mentionate; - ordine care presupune o secventa logica a fluxului operatiilor, locuri de munca curate, cu dotari corespunzatoare pentru intretinerea curateniei; - comoditate pentru personal in efectuarea operatiilor zilnice sau periodice; - senzatia de confort pentru utilizatori/beneficiari; - satisfactie in munca si securitate pentru toti salariatii.

20. Criteriile pentru amenajarea eficienta a instalatiilor hidroedilitare de interes public, sunt urmatoarele: - relatii - dependente necesare intre diferitele activitati. Spre exemplu, relatiile intre echipamente si manipulari, intre activitatile auxiliare si constructii, respectiv dotari, intre personal si numarul de schimburi, s.a.m.d.; - spatiu disponibil: fel si forma; - ajustare a spatiilor intr-un plan de amenajare. Aceasta presupune determinarea spatiului util, care se compune din spatiul necesar utilitatii si cel pentru acces si anexe si spatiului central, care este amenajat in vederea marcarii obiectivului, sau care ramane disponibil dupa realizarea obiectivului si este necesar a fi valorificat.

21. Pentru abordarea proiectelor de reabilitare si imbunatatire a sistemului de dotare cu lucrari hidroedilitare a localitatilor urbane, se cunosc si se practica urmatoarele procedee de lucru: - procedeul bazat pe intuitie si experienta. Este un procedeu direct, care de regula economiseste timp, dar este si riscant cand nu se compara mai multe solutii elaborate de mai multi proiectanti. De regula acest procedeu se limiteaza la solutii simple si/sau urgente. Procedeul este folosit de proiectanti cu o vasta experienta in domeniu: - adaptarea unor solutii existente. Solutiile respective pot fi culese: 1) din articole ale revistelor de specialitate; 2) in urma vizitelor, ocazii cu care s-au facut relevee si fotografii; 3) in urma discutiilor cu specialisti din alte unitati, abordat in acest scop cu ocazia vizitelor si/sau manifestarilor tehnice din domeniu, expozitii, conferinte ale asociatiilor profesionale etc. Aceste procedee pot duce la stabilirea unei solutii, dar nu trebuie neglijat faptul ca "ceea ce este bun pentru altcineva nu este bun in mod obligatoriu si in alte situatii". Dar, cu cateva modificari, este foarte posibil de a corespunde situatiilor date; - abordarea prin participarea tuturor factorilor interesati. Acest procedeu mai este cunoscut sub denumirea "sa fie toti multumiti", deoarece presupune un proces colectiv de elaborare, la care participa toti specialistii (ingineri, arhitecti), beneficiari directi (publicul), reprezentanti ai beneficiarului, reprezentanti ai constructorului si ai furnizorilor etc. Principiul presupune retinerea tuturor ideilor si sugestiilor. Acestea se discuta (analizeaza) si se prezinta intr-o forma vizuala care este prezentata grupului. Se fac modificarile ce se impun in urma discutiilor din aceasta faza dupa care se prezinta varianta rezultata. Dupa analiza acestei variante i se mai aduc eventualele mici retusuri. Este evident ca aceasta metoda se bazeaza pe experienta acumulata, pregatirea si gradul de cultura, spiritul practic si/sau artistic al membrilor grupului; - procedeul amenajarii sistematice a spatiului.

22. Folosirea unei metodologii sistematice presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

a) faza I: localizarea proiectului. Se impune stabilirea zonei si a suprafetei;

b) faza II: elaborarea planului general de amenajare. In aceasta faza se indica dimensiunile, relatiile si utilitatile, precum si configuratia fiecarei parti componente importante (de baza). De asemenea, rezulta functionalitatea obiectivului.

c) faza III: elaborarea planurilor de detaliu. Cu aceasta ocazie sunt prezentate amplasamentele pentru fiecare instalatie si/sau agregat distantele de montaj, bransarile si racordarile, detaliile constructive.

d) faza IV: implementarea. Se prezinta planul de organizare si desfasurare a lucrarilor de reabilitare (realizarea partilor constructive, instalarea/montarea agregatelor, utilajelor, instalatiilor etc.), adaptarile necesare, graficul de esalonare a lucrarilor.

23. In vederea realizarii fazelor prezentate mai sus, este necesar un pachet de informatii referitoare la: - justificarea necesitatii realizarii obiectivului; - numarul probabil al beneficiarilor; - caracteristicile functionale de baza; - cantitatile de materiale necesare; - caile de acces (pe timpul executiei si a functionarii); - servicii si activitati auxiliare care asigura functionarea obiectivului; - timpul de functionare (zilnic, sezonier, anual); - legislatia si modul de prezentare al acesteia.

24. Pentru realizarea lucrarilor de reabilitare si imbunatatire a sistemului de dotare cu lucrari hidroedilitare a localitatilor urbane, separat sau grupate, oricare ar fi procedeul adoptat de elaborare a documentatiilor, datele sau aspectele tehnice fundamentale de care se va tine seama (in functie de tipul obiectivului) sunt urmatoarele:

a) caracteristica zonei. Se vor avea in vedere: - gradul de poluare a aerului, respectiv poluarea fonica; - tipul zonei: - rezidentiala, cartier de locuinte; comerciala si/sau administrativa; industriala; de agrement sau turism; - regimul de inaltime si dezvoltare subterana a constructiilor si dotarilor din zona; - caracteristicile functionale si arhitectonice ale cladirilor, dotarilor; - densitatea traficului: - pietonal (foarte important); auto: de transport cu mijloace electrice de propulsie; - caracteristica generala a traficului: - de agrement; comercial; de trecere/pasaj; mixt;

b) caracteristici ale terenului: - proprietarul: - statul; municipalitatea; societati comerciale sau regii; persoane particulare; - destinatii posibile: valorificabil pentru alte dotari urbane; nevalorificabil pentru alte dotari; - situatia gospodariilor subterane existente (aglomerate, normale, de importanta strategica sau normala etc.); - costul terenului pentru suplimentari in amenajare; - caracteristicile geologice si hidrogeologice;

c) situatia energiei: - tipul (electrica, hidraulica, termica); - siguranta deservirii; - disponibilitatea/suficienta; - parametrii tehnici; - posibilitati si moduri de utilizare; - conditii de plata (decontare);

d) conditii climatice: - temperatura: medie zonala, minima, maxima; - precipitatii (ploaie, zapada) medii sezoniere si medii anuale; - umiditatea medie relativa; - numarul de zile insorite, ploioase, cetoase;

e) stabilirea proprietarului/beneficiarului obiectivului (obiectivelor): municipalitatea; regii autonome; societati comerciale; proprietati private;

f) conditii de exploatare si intretinere: - program de functionare (zilnic, sezonier, anual, ocazional); - personal; - colaborare cu alte unitati; - utilaje sau instalatii anexe necesare periodic;

g) asigurarea functionarii instalatiilor hidroedilitare: - necesarul de cai de acces (tip, marime, structura, protectie etc.) atat pentru functionare cat si pentru intretinere; - zone de protectie; - semnalizare;

h) aspecte hidroedilitare: - sursa de apa caracterizata prin: debit disponibil; presiune disponibila; calitate; fluctuanta sau constanta a celor de mai sus; distanta pana la obiectiv; posibile obstacole (lucrari de arta, gospodarie subterana etc.); - racordul de canalizare: capacitatea de prelucrare; gradul de impurificare; distanta; posibile obstacole; asigurarea pantei minim necesare;

Cursurile de apa care strabat localitatile, sau le sunt riverane, vor fi mentinute intr-o stare de salubritate perfecta: sa li se asigure debitul de servitute: albiile sa fie intretinute/curatate periodic pentru a indeparta vegetatia spontana sau specifica; falezele, cand acestea exista, vor face obiectul unei intretineri permanente. Se vor clarifica proprietarii pe toata lungimea cursului de apa aferenta localitatii (Regia Nationala a Apelor Romane, Primarie, unitati economice etc.). Aceleasi masuri se vor lua si pentru lacurile naturale sau artificiale aferente localitatilor;

i) criterii economice de selectare a echipamentelor: - sa fie usor de exploatat si intretinut; - sa corespunda nevoilor pentru care se folosesc; - sa poata fi utilizate in mai multe variante; - sa aiba un consum energetic mic; - sa fie fiabile; - cost cat mai scazut.

25. La cele de mai sus se adauga urmatoarele aspecte conexe (intrebari la care trebuie raspuns):

a) legislatia in general si cea locala in special permite construirea (realizarea) obiectivului propus?

b) exista conventii restrictive, inlesniri sau limitari legale care sa afecteze (pozitiv sau negativ) obiectivul si functionarea lui?

c) cine asigura intretinerea zonelor de protectie, a cailor de acces si cum se asigura indepartarea zapezii?

d) cum se asigura protectia (prin grija politiei, jandarmeriei, gardieni publici, cu paza permanenta proprie)?

26. Asigurarea finantarii executiei, exploatarii si intretinerii lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane se poate rezolva astfel:

a) realizarea obiectivului: - de la bugetul local; - prin initiative particulare; - prin contributii publice; - prin contributii ale societatilor comerciale, agentilor economici etc.; - mixt.

b) intretinerea si functionarea: - din bugetul municipal/comunal; - autofinantare (pe baza taxelor percepute).

ELEMENTE DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE IN VEDEREA REABILITARII LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATI URBANE.

Fantani arteziene cu jocuri de apa Gradul de dotare

27. Gradul de dotare a localitatilor urbane cu fantani arteziene cu jocuri de apa, trebuie corelat cu normele de sistematizare urbana si (eventual) cu prescriptii specifice valabile in celelalte tari europene.

28. Dotarea cu fantani arteziene cu jocuri de apa, se poate face:

a) in functie de numarul de persoane: - locuitori stabili:

N = U/U_0

in care: N este numarul fantanilor cu jocuri de apa; U - numarul populatiei stabile (inclusiv flotantii cu perioada de sedere mai mare de o luna); U_0 - numar de referinta al populatiei; se propun valorile din tabelul 1:

TABELUL 1

- vizitatori (prin vizitatori intelegandu-se acele persoane care stau mai putin de o luna in localitate):

N = V/500

in care: V este numarul de vizitatori, care poate fi considerat:

V = 1,25L

unde L este numarul locurilor (paturilor) din hotelurile, motelurile, campingurile si pensiunile localitatii:

b) in functie de suprafata: - a localitatii:

N = S/275

in care S este suprafata localitatii, in ha;

- a pietelor si parcurilor:

N = Sp/0,025

unde Sp este suprafata parcurilor si pietelor in ha.

Conditii de amplasare

29. Pentru amplasarea fantanilor arteziene cu jocuri de apa, in localitatile urbane, se va tine seama de conditiile ce decurg din sistematizarea urbana.

30. In spatiul public apa trebuie sa aiba nu numai o functiune utilitara, ci, prin prezenta fantanilor arteziene cu jocuri de apa sa realizeze agrementarea acestuia. Din acest punct de vedere, relatia omului cu apa trebuie sa fie in primul rand culturala si este normal ca aceasta relatie sa evolueze si sa se transforme odata cu societatea. Se recomanda dotarea parcurilor si centrelor de cartier cu fantani arteziene cu jocuri de apa si dotarea spatiilor de joaca din ansamblurile de locuinte cu bazine de foarte mica adancime si jocuri de apa pentru copii, amenajate in conditii de securitate igienico-sanitara, alimentate, de preferinta, in circuit deschis.

31. Se apreciaza necesitatea exploatarii efectelor estetice realizabile cu consumuri reduse de apa si de energie (filete si lame de apa in curgere libera, jeturi aerate, jeturi pulverizate etc.).

32. Pentru evitarea consecintelor determinate de poluarea apei stagnate din bazinele receptoare, se recomanda ca acestea sa fie pe cat posibil eliminate din structura fantanilor prin solutii constructive si functionale corespunzator adaptate.

33. Alimentarea cu apa a fantanilor va fi realizata de regula, in circuit deschis, cu controlul debitelor prin intermediul dispozitivelor automate de reglare si programare. In cazul fantanilor alimentate prin recirculare, se va opta pentru realizarea unor statii de pompare independente, prin utilizarea unor agregate de tip submersibil, integrate in structura obiectului.

34. Jocurile de apa pentru copii trebuie sa fie integrate celorlalte amenajari cu aceeasi functiune si sa fie alimentate in circuit deschis pentru evitarea oricarei posibilitati de poluare.

35. Bazinele de apa destinate pentru jocuri sau scaldatul copiilor, sunt similare si trebuie sa raspunda in mod obligatoriu conditiilor igienico-sanitare impuse piscinelor. In acest sens, trebuie asigurata primenirea corespunzatoare a volumelor de apa, in scopul deservirii in circuit deschis, sau echiparea cu instalatii adecvate de recirculare, filtrare si dezinfectie, in cazul deservirii in circuit inchis.

Elementele de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a fantanilor arteziene cu jocuri de apa

Elemente generale

36. Ansamblul unei fantani arteziene cu jocuri de apa, cuprinde elemente arhitecturale (ornamentale, decorative) constructive si de instalatii hidraulice, electronice si de automatizare, care sunt interdependente si elaborate intr-o conceptie unitara.

37. In cazul cel mai general, elementele componente ale unei fantani arteziene cu jocuri de apa sunt urmatoarele: - bazinul (bazinele) fantanii; - elemente constructiv-decorative; - conductele de alimentare cu apa si distributie a apei; - dispozitive de curgere a apei (duze, ajutaje, deversoare etc.); - conducte de recirculare; - conducte/sisteme de preaplin; - conducte de golire; - canale de scurgere; - casa pompelor; - instalatii/constructii auxiliare si de protectie; - aparate de masura si control; - camin de bransamente; - camin de racord la reteaua de canalizare; - instalatii electrice de forta; - instalatii de automatizare; - instalatii electrice de iluminat (interior, dar, in special exterior).

Elementele componente de mai sus nu sunt obligatorii pentru toate fantanile arteziene. Conceptia de realizare si functionare a fantanii ii impun elementele componente.

38. Reabilitarea si modernizarea elementelor arhitecturale, constructive si de instalatii hidraulice, electrice si de automatizare se pot realiza prin: - Pastrarea formelor arhitecturale initiale, a structurii si dimensiunilor constructiei existente si schemelor si solutiilor de instalatii hidraulice, electrice si de automatizare din proiectele initiale; - Modificarea partiala a unor componente ale ansamblului fantanii arteziene este cauzata de: - ameliorarea/imbunatatirea ancadramentului in zona, urmarind marirea efectului (si randamentului) estetic; - modificarile aduse circuitului hidraulic; - alte modificari ce afecteaza fantana arteziana (iluminatul nocturn, modificarea tramei stradale si/sau pietonale, noi constructii realizate in zona etc.); - Renuntarea la elemente arhitecturale si forma constructiva veche in favoarea alteia noi daca: - fantana arteziana existenta este complet distrusa si noua solutie propusa este superioara din toate punctele de vedere si evident, daca nu se incalca o semnificatie istorica sau o traditie; - amplasamentul existent trebuie cedat (din diverse considerente obiective) altor destinatii (care la randul lor au fost temeinic justificate); - Refacerea unor fantani cu semnificatii locale si/sau nationale, distruse (din cauza neintelegerii unor hotarari abuzive, cutremurelor, accidentelor etc.).

Reabilitarea elementelor arhitecturale ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa

39. Lucrarile specifice de reabilitare si modernizare a elementelor arhitecturale, care influenteaza solutiile constructive si de proiectare a instalatiilor aferente fantanilor arteziene, depind de: - natura materialului din care a fost realizat elementul arhitectonic respectiv; - gradul de degradare sau distrugere.

40. Principalele lucrari de reabilitare a elementelor arhitecturale ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa, sunt: - pentru elementele arhitecturale din metale: - remedierea, daca aceasta tehnologic este posibila, a ciobiturilor si a cariilor de coroziune; - completarea bucatilor rupte, prin sudarea celor originale (daca aceasta exista), sau a altora identice cu cele disparute, cand din punct de vedere tehnologic lucrul este posibil; - curatirea de pete si conservarea ulterioara; - protectia impotriva coroziunii exterioare si interioare; - refacerea stratelor de protectie sau decorative deteriorate. - pentru elementele arhitecturale din marmura si piatra: - curatirea suprafetelor atacate de microvegetatie; - completarea partilor ciobite cu mortare speciale; - inchiderea microfisurilor si a fisurilor; - conservarea suprafetelor; - consolidarea structurilor (partilor) susceptibile sa-si piarda stabilitate.

Reabilitarea elementelor de constructie ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa

41. Principalele lucrari de reabilitare a elementelor de constructie ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa, sunt: - directe, cand rezolva parti ale constructiilor fantanilor arteziene si anume: - refacerea tencuielilor; - lipirea/completarea placajelor (din marmura, faianta, gresie etc.); - refacerea mozaicurilor deteriorate; - turnarea de beton, dupa o prealabila pregatire constand in asigurare partilor "solide" si a legaturilor necesare; - refacerea zidariilor; - impermeabilizarea fisurilor (cu mortare speciale, rasini sintetice, sticla solubila etc.); - refacerea hidroizolatiilor (cu materiale clasice pe baza de bitum, sau produse chimice etc.). - realizarea unor deversoare pentru crearea panzelor de apa s.a.m.d. - indirecte, care se refera la urmatoarele aspecte generale:

a) consolidarea fundatiilor ansamblului constructiv si arhitectural, deteriorate din cauza tasarilor neegale, a subspalarilor, fundarii pe terenuri slab coezive etc. Pentru remediere/reabilitare se poate proceda la: - prevederea de fundatii suplimentare care pe o anumita zona sa reia incarcarile suplimentare/diferentele de incarcare; - consolidarea prin injectii de lapte de ciment; - subzidiri etc.

b) refacerea cailor de acces: alei (dalate, pietruite, betonate, drumuri etc.);

c) refacerea zonelor verzi prin plantare de arbusti, flori, gazon etc.;

42. In toate situatiile se au in vedere urmatoarele aspecte majore: - asigurarea rezistentei structurii; - mentinerea aspectului estetic; - garantarea durabilitatii; - asigurarea functionalitatii fantanii.

43. Se precizeaza ca pentru prevenirea degradarii in timp a elementelor de constructii, cat mai ales, a elementelor arhitecturale se vor lua masuri de depoluare a atmosferei. Agentii poluanti chimici, in special, dar si cei mecanici, din atmosfera, au o actiune distructiva constanta, cu repercusiuni dintre cele mai neplacute asupra materialelor ce intra in alcatuirea fantanilor cu jocuri de apa.

Reabilitarea instalatiilor hidraulice ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa

44. Lucrarile de reabilitare si/sau modernizare a instalatiilor hidraulice pentru o fantana cu jocuri de apa pot fi cauzate de: - uzura fizica (degradarea) acestor instalatii (uzura inaintata, vandalism, accidente etc.); - uzura morala (randamente scazute ale pompelor); - modificarea (motivata) a elementelor constructive si arhitecturale; - modificarea conceptiei functionale (de exemplu, trecerea de la functionarea in circuit deschis la functionarea cu recirculare a apei); - schimbarea parametrilor sursei de alimentare cu apa etc.

45. Principalele lucrari de reabilitare si/sau modernizare a instalatiilor hidraulice ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa, sunt: - schimbarea agregatelor de pompare existente cu altele noi avand randamente superioare, functionare silentioasa, intretinere simpla (de ex. ungerea cu apa), gabarit redus. Aceste agregate de pompare a apei pot pastra caracteristicile hidraulice, cand forma, marimea si numarul jeturilor raman neschimbate, sau pot fi cu alte caracteristici hidraulice (debit si presiune), atunci cand se intervine si asupra functionalitatii fantanii; - inlocuirea agregatelor de pompare cu altele dintr-o generatie noua intr-un numar si cu caracteristici hidraulice diferite, care sa corespunda functionarii modificate a fantanii (jocuri programate ale jeturilor de apa). In aceste cazuri montarea/gruparea noilor agregate de pompare, dupa scopul/functionarea dorita, se va face: - in serie, pentru modificarea/marirea presiunii de refulare; - in paralel, pentru modificarea/marirea debitului; - mixt, in serie si paralel, pentru schimbari atat de debit cat si de presiune; - retehnologizarea sistemului de recirculare in cazurile cand se impune curatarea sistematica a apei. Se va urmari existenta si conditiile hidraulice de functionare ale: gratarelor (rare si dese), filtrelor, bazinelor de retentia/compensare, vaselor si dozatoarelor de reactivi pentru fantanile cu jeturi de apa colorata, instalatiile de comanda pentru accesul apei de adaos et. In cazul fantanilor alimentate prin recirculare, se va evita realizarea unor statii de pompare independente, prin utilizarea unor agregate de tip sumersibil, integrate in structura obiectivului; - inlocuirea totala sau partiala a sistemelor de conducte pentru: - transportul apei din bazinul fantanii; - recircularea apei din bazinul fantanii; - preaplin si golire a apei in canalizarea publica. - realizarea circuitului de reciclare a apei (daca nu exista) si eficacitatea (economia de apa) este semnificativa; - modificarea formei si/sau dimensiunile dispozitivelor de imprastiere a apei (orificii, ajutaje, gratare etc.) in vederea obtinerii altor tipuri de jeturi capabile sa evidentieze intr-un mod superior ansamblul arhitectural si constructiv al fantanii, sau sa se armonizeze mai fericit cu cladirile; spatiul din vecinatate.

46. Intrucat, principalele elemente aferente instalatiilor hidraulice sunt duzele (dispozitive utilizate pentru formarea jeturilor de apa) este necesar ca acestea sa fie proiectate si realizate intr-o gama variata de tipuri si dimensiuni, corespunzator efectelor estetice dorite.

47. La proiectarea instalatiilor hidraulice ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa supuse reabilitarii se vor respecta prevederile "Normativului de proiectare si executie a instalatiilor sanitare" - 1-9 si prescriptiile STAS 1478 - "Alimentarea cu apa la cladiri civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare". De asemenea vor fi respectate prevederile legale privind proiectarea lucrarilor hidroedilitare (retele exterioare de alimentare cu apa. "Normativul C- 90" etc.), precum si prevederile din legislatia privind protectia mediului.

Reabilitarea instalatiilor electrice si de automatizare ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa.

48. Instalatiile electrice si de automatizare sunt destinate pentru: - punerea in evidenta pe timp de noapte a ansamblului constructiv si arhitectural, precum si a jeturilor/jocuri de apa, prin: - iluminatul global al ansamblului, realizat prin reflectoare, montate la distante optime, cu intensitati bine alese; - iluminatul local, care sa scoata in evidenta anumite detalii ale fantanii ornamentale cu jocuri de apa; - actionarea automata a pompelor pentru vehicularea apei in sistemul hidraulic al fantanii arteziene cu jocuri de apa; - valorificarea numarului si formei jeturilor actionand asupra caracteristicilor de pompare (debit si/sau presiune), lucru perfect la indemana, prin automatizarea functionarii lor. - inregistrarea si transmiterea anumitor semnale (ca de exemplu: nivelul apei din bazinul fantanii sau din rezervorul de apa curatita: date asupra calitatii apei cum ar fi turbiditatea, oplescenta, continutul in suspensii sau concentratia anumitor substante, s.a.m.d. pe baza carora sa se asigure comanda, in sistem automatizat, a functionarii sistemului hidraulic.

49. Prin spoturi luminoase colorate efectul estetic al actiunii reflectoarelor poate fi amplificat.

50. La proiectarea instalatiilor electrice si de automatizare se vor aplica prevederile "Normativului 17 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V.

Elemente de executie a instalatiilor hidraulice, electrice si de automatizare ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa.

51. La executia instalatiilor hidraulice ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa, se vor aplica prescriptiile tehnice din "Normativul 19" iar pentru instalatiile electrice si de automatizare aferente, cele din "Normativul I7"

52. Se recomanda corelarea graficelor de executie a lucrarilor de constructii si instalatii, intrucat fantanile ornamentale cu jocuri de apa sunt lucrari unicat, cu o stransa interdependenta intre elemente de arhitectura, constructii si instalatii.

53. La executia instalatiilor hidraulice se recomanda folosirea conductelor metalice sau din materiale plastice (polietilena, polipropilena) rezistente la coroziune.

54. Se recomanda folosirea unor grupuri de pompare cu fiabilitate mare si (eventual) cu turatie variabila, adaptate la programul jocurilor de apa, realizate cu consumuri minime de energie.

55. Se recomanda executia duzelor din materiale de calitate, bronz, alama, otel inoxidabil si cu grad superior de prelucrare.

Elemente de exploatare a instalatiilor hidraulice electrice si de automatizare, ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa.

56. Activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor aferente fantanilor arteziene cu jocuri de apa se va desfasura organizat in cadrul legal de funtionare si coordonare.

57. Exploatarea si intretinerea instalatiilor hidraulice, electrice si de automatizare ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa trebuie realizate astfel incat sa se asigure parametrii de functionare si efectele estetice cu consumuri minime de apa si de energie. In acest scop se recomanda, pe cat posibil, folosirea jeturilor aerate, jeturilor pulverizate, filete si lame de apa in curgere libera etc.

58. Obtinerea unor efecte suplimentare este posibila prin comanda jeturilor realizata cu distribuitoare hidromecanice sau dispozitive automate cu comanda program.

59. Alimentarea cu apa a fantanilor va fi realizata in sistem deschis sau cu recirculare, cu controlul debitelor prin intermediul dispozitivelor automate de reglare si programare.

60. Pentru reducerea consumului de apa si de energie, debitele pot fi moderate prin alternanta automatizata a secventelor directe cu cele de recirculare. Sub aspect energetic, se recomanda utilizarea tipurilor de duze inelare si a celor cu aerarea jeturilor de apa.

61. Bazinele fantanilor arteziene cu jocuri de apa trebuie curatate si intretinute astfel incat sa indeplineasca conditiile de protectie igienico-sanitara. Este necesara primenirea volumelor de apa din bazin, in cazul functionarii in sistem deschis, respectiv asigurarea functionarii instalatiilor de reciclare, filtrare si dezinfectie a apei, in cazul functionarii in circuit inchis, pentru mentinerea permanenta a calitatii apei care, prin jeturile pulverizate, are influenta directa asupra mediului inconjurator.

62. Este interzisa poluarea apei din bazinul fantanii arteziene atat prin stagnarea apei in perioadele de nefunctionare, cat si prin diferitele categorii de noxe sau deseuri stradale (praf, frunze, hartii etc.).

63. Reparatiile curente, periodice si capitale vor fi efectuate de personal specializat cu responsabilitati precizate pe operatii si obiective.

64. Personalul de intretinere si exploatare va fi dotat cu: - aparatura si scule de verificare a functionarii instalatiilor; - mijloace de curatire ale gratarelor (manuale sau automate); - instalatiile de desfundare a conductelor, canalelor de recirculare si/sau golire si evacuare a apei.

65. Pentru evitarea unor acte de vandalism a unor persoane, se recomanda organizarea controlului si pazei obiectivelor importante.

Fantani publice de baut apa Gradul de dotare

66. La stabilirea gradului de dotare cu fantani publice de baut apa se recomanda urmatoarele: - se vor avea in vedere prevederile STAS - 1478; - in curtile unitatilor de invatamant, numarul fantanilor de baut apa va fi egal cu cel al celor din interior; - obligativitatea prevederii fantanilor pentru baut apa in toate locurile publice cu aglomerari umane: gari, stadioane, piete, parcuri, strazi comerciale etc.

67. Principalele prescriptii din STAS - 1478 privind gradul de dotare cu fantani de baut apa sunt urmatoarele: - Cantine, restaurante: - pentru consumatori: n/250; - pentru personal: min.1

Unde n reprezinta numarul de locuri la mese.

- Institute de invatamant superior, scoli, pentru un numar n de elevi de maximum: - 50 1 - 100 2 - 200 3 - 400 4 - 600 5 - 1000 6 - sali de gimnastica si ateliere scoala: n/50, unde n este numarul total de elevi.

- Sali si terenuri de sport, stadioane, pentru un numar de locuri de maximum: - 1000 3 - 5000 9 - 2000 27 - 60000 66 - 80000 80 - pentru sportivi: n/50

- Fabrici, ateliere, unitati de prestatie, pentru un numar de muncitori intr-un schimb de maximum: - 25 1 - 50 1 - 75 2 - 100 2 - 150 3 - 200 4 - 300 5 - 400 6 - 500 7 - 650 8 - 800 10 - 1000 11

Conditii de amplasare

68. Se recomanda sa se analizeze posibilitatea fantanilor de baut apa in spatii accesibile, situate in interiorul cladirilor de interes public (unitati comerciale, hale agroalimentare, cladiri administrative, banci, farmacii, policlinici, cinematografe etc.). Solutia elimina dezavantajul cismelelor stradale care au o folosinta limitata, numai in sezonul cald.

69. La amplasarea fantanilor publice pentru baut apa pe strazi si/sau bulevarde, este necesar avizul primariei.

70. Se va evita amplasarea fantanilor publice de baut apa in apropierea locurilor de joaca nesupravegheata a copiilor.

71. Fantanile publice pentru baut apa vor fi amplasate astfel incat sa nu stanjeneasca circulatia si accesul in imobile.

Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a fantanilor de baut apa

Elemente generale

72. Fantana publica pentru baut apa cuprinde urmatoarele elemente de instalatii si constructii aferente: - corpul fantanii; - dispozitivul de actionare (maneta, pedala, celula fotoelectrica); - dispozitiv de folosire (de baut); - element (robinet) de inchidere generala; - legatura la retea; - sistem de colectare a apei refolosite si protectie; - conducte de evacuare si de scurgere; - racordul la canalizare; - platforma betonata de protectie.

73. Realizarea constructiva a fantanii publice pentru baut apa, trebuie sa aiba in vedere necesitatea utilizarii ergonomice, economice, precum si a protectiei antivandalism.

74. Fantanile publice pentru baut apa se branseaza la reteaua exterioara de alimentare cu apa din incinta sau, reteaua de serviciu. Pe conducta de racord se prevede un robinet de inchidere si un robinet de golire; in timpul iernii aceste fantani sunt scoase din functiune si apa din conducta de alimentare se evacueaza, pentru a nu inghet.

75. Fantanile pentru baut apa trebuie prevazute cu un recipient care colecteaza apa nefolosibila; din acesta, apa este condusa la reteaua de canalizare.

Elemente de proiectare pentru reabilitarea instalatiilor hidraulice ale fantanilor de baut apa.

76. Datele generale de proiectare necesare reabilitarii si modernizarii fantanilor publice de baut apa cuprind: - estimarea numarului de beneficiari; - locul de amplasare; - incadrarea in peisajul urbanistic; - posibilitatile de asigurare a apei potabile, respectiv de evacuare la canal a apei consumate; - cheltuieli ce se estimeaza cu realizarea, intretinerea si exploatarea; - aspecte sociale.

77. Principalele lucrari de reabilitare si modernizare a instalatiilor hidraulice ale fantanilor publice de baut apa cuprind: - montarea unui contor (apometru) pe bransamentul fantanii/fantanilor; - in amonte de instalatia de contorizare se va monta un filtru, iar in aval robinet de reglaj sau un reductor de presiune (ales corespunzator cu presiunea retelei de alimentare cu apa, respectiv cu presiunea necesara la ajutajul fantanii); ajutajele vor asigura debitul optim la o presiune care sa asigure o lungime a jetului suficienta (20...30 cm) pentru ca la baut sa nu fie atins ajutajul, respectiv sa nu produca stropirea (directa prin jet sau indirecta prin stropi) in afara colectorului; - robinetul de inchidere/deschidere utilizat va fi actionat: - prin intermediul unei manete actionata manual; in pozitie complet deschis va asigura debitul si presiunea normala de utilizare; - cu ajutorul unei pedale (in aceleasi conditii functionale ca si maneta); - pe baza de senzori (care functioneaza prin atingere, celule fotoelectrice s.a.); - inlocuirea cuvelor de colectare a apei astfel ca sa se imbunatateasca atat colectarea cat si evacuarea apei; - inlocuirea conductelor de alimentare din otel zincat, mase plastice cu conducte din cupru.

78. La proiectarea instalatiilor hidraulice ale fantanilor publice pentru baut apa se vor aplica prevederile din STAS - urile 1478, 1343, 8591 precum si din "Normativul I 9".

Reabilitarea elementelor de constructie aferente fantanilor publice de baut apa

79. Interventiile posibile asupra corpului fantanilor publice pentru baut apa au in vedere: - amplasamentul: - pe un zid/perete de sprijin (montaj); - pe suport propriu, intr-un loc accesibil si fara a stanjeni circulatia; - natura materialului din care este realizat: - otel inoxidabil; - fonta; - zidarie tencuita; - beton sclivsit; - mase plastice armate cu fibra de sticla.

80. Principalele lucrari de constructii aferente fantanilor publice pentru baut apa supuse reabilitarii cuprind: - refacerea tencuielilor; - inlocuirea tencuielilor cu mozaic, faianta etc.; - curatirea corpurilor metalice; - curatirea cuvelor de colectare a apei; - consolidarea prinderilor, prin inlocuirea elementelor de fixare.

81. In functie de tipul constructiv, daca acesta o cere, se vor verifica si modifica in consecinta pantele platformei fantanii si, acolo unde nu exista, se va monta un recipient pentru apele ajunse pe platforma.

Elemente de executie si exploatare a fantanilor publice de baut apa

82. Lucrarile de executie si montaj necesare pentru fantani publice de baut apa, constau in racordarea la reteaua publica de alimentare cu apa, montarea a robinetului de inchidere si reglaj si a reductorului de presiune, cand contorul, a robinetului de inchidere si reglaj si a reductorului de presiune, cand este cazul, si se realizeaza cu tehnologiile curente, tinand seama si de indicatiile date de producatori.

83. Etanseitatea tuturor conductelor si evitarea fenomenului de stropire/imprastiere al apei contribuie la conferirea aspectului de curatenie, respectiv de protectie a mediului.

84. La executia instalatiilor hidraulice aferente fantanilor publice de baut apa se vor aplica prescriptiile tehnice din "Normativul I 9".

85. Exploatarea si intretinerea fantanilor publice de baut apa trebuie sa asigure: - igiena si protectia sanitara a celor care le folosesc; - protectia mediului; - functionalitatea; - aspectul estetic; - economia de apa.

86. Asigurarea conditiilor de igiena contribuie la protectia beneficiarilor, impiedicand posibila transmitere a unor boli, eczeme etc. Acest lucru se realizeaza prin: - modul de acces la apa; - protectia ajutajului si inclinarea jetului; - colectarea si evacuarea apei nefolosite, a apei de scurgere.

87. Reglarea debitului si presiunii jetului de apa, etanseitatea elementelor de inchidere si oprirea automata (temporizata) a jetului de apa in lipsa utilizatorului, asigura economisirea apei.

88. Fantanile publice de baut apa, prin functionalitate trebuie sa asigure o utilizare simpla si confortabila, adica, presiunea jetului trebuie sa fie normala, in concordanta cu scopul, si obtinuta fara manevre de incercare a dispozitivului de actionare.

89. Aspectul estetic al fantanilor publice de baut apa confera increderea utilizatorilor si contribuie la crearea confortului urban.

Hidranti pentru stropitul spatiilor verzi. Gradul de dotare

90. Dotarea cu hidranti pentru stropit spatii verzi se face tinand seama de cantitatea necesara de apa fiecarei suprafete, in functie de tipul plantatiilor (gazon, straturi de flori etc.), prin intensitatea de stropire.

91. Numarul hidrantilor sau aspersoarelor, depinde de: - cantitatea de apa disponibila; - presiunea apei; - intensitatea de stropire; - necesarul de apa, functie de norma de udare; - caracteristicile hidraulice ale aparatului de stropire; - marimea suprafetei.

92. Numarul n de hidranti in functiune simultana pentru stropitul unei suprafete date, S, in m2, se calculeaza cu relatia:

n = i_hg S_1 q_hg

in care, i_hg este intensitatea de stropire, in l/m2 zi, iar q_hg este debitul hidrantilor in functiune simultana, in l/zi.

93. Numarul de hidranti de gradina in functiune simultana de pe un tronson de conducta de alimentare cu apa a retelei exterioare va fi egal cu numarul de hidranti racordati la tronsonul respectiv, dar nu mai mare decat numarul de hidranti in functiune simultana din ansamblul de cladiri sau parcul considerat, calculat cu relatia de mai sus.

Conditii de amplasare

94. Hidrantii pentru stropit spatii verzi trebuie sa fie astfel amplasati incat sa acopere integral suprafata de udat.

95. Numarul de hidranti care se monteaza se stabileste prin amplasarea lor, distanta dintre doi hidranti fiind de 130 - 140 m tinand seama de raza de actiune a unui hidrant (numeric egala cu lungimea furtunului care este de 100m) astfel incat fiecare punct sa fie atins de jetul de apa, asigurandu-se stropirea intregului spatiu verde. Suprafata de udat care revine unui hidrant este de circa 2 ha si se calculeaza ca fiind suprafata unui patrat inscris intr-un cerc cu raza egala cu raza de actiune a unui hidrant care este de 100 m. Intensitatea medie de stropire i_hg a spatiilor verzi, aleilor si drumurilor i_hg = 2l/m2.zi.

Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor cu hidranti pentru stropit spatiile verzi.

Elemente generale

96. Instalatia cu hidranti pentru stropitul spatiilor verzi se compune din: - corpul hidrantului; - dispozitivul de inchidere; - dispozitivul de actionare (roata de manevra); - racordul pentru furtun; - furtunul; - aspersorul (sau ajutajul) de stropire; - cutia de protectie; - bransamentul; - reteaua de alimentare; - camine de vane cu golire; - accesorii (priza de apa, distribuitoare, vane de sectorizare, programator de stropire, umidometru etc.).

97. Pentru ca hidrantii de stropit spatii verzi sa functioneze este necesar ca: - sa fie accesibil si sa nu fie deteriorati; - sa fie legati la reteaua de alimentare cu apa; - reteaua de alimentare cu apa sa nu fie avariata sau colmatata (din diverse motive) si sa asigure debitele si presiunile necesare; - armaturile de pe retea sa existe, sa nu fie deteriorate si sa fie in pozitia "deschis".

Elemente de proiectare pentru reabilitarea instalatiilor cu hidranti pentru stropit spatii verzi.

98. Proiectarea instalatiei cu hidranti pentru stropitul spatiilor verzi se va face in conformitate cu prevederile STAS - urile 1478, 1343, 8591 si din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, I 9.

99. Hidrantii pentru stropit spatii verzi sunt de constructie standardizata, cu diametre nominale Dn 20 mm sau Dn 25 mm. Conform datelor din STAS 1478, hidrantul pentru stropit spatii verzi cu diametrul Dn 20 mm are debitul specific q_hg = 0,60 l/s, iar hidrantul pentru stropit cu diametrul Dn 25 mm are debitul specific q_hg = 0,80 l/s.

100. Pentru reabilitarea instalatiilor cu hidranti exteriori se recomanda diversificarea gamei de tipodimensiuni, in scopul extinderii domeniului de folosinta - pentru spalatul strazilor si al platformelor in piete publice, piete agroalimentare etc. Pentru stropitul spatiilor verzi cu suprafete masei (parcuri), la hidrantii de gradina care sunt racordati la retele de 0,6 - 2,0 bar, se pot racorda aspersoare. Aspersoarele pot fi: - tip aripa de stropire; - cu deflector conic; - cu jet de apa rotativ etc.

Elemente de executie si exploatare a instalatiilor cu hidranti pentru stropit spatii verzi.

101. Prin modul de amplasare, executie si montaj hidrantii de stropit trebuie sa fie feriti de lovituri care ar putea sa-i degradeze. Marcajul lor constituie o solutie pentru a-i feri de lovituri accidentale.

102. Pentru exploatarea economica si in conditii de deplina siguranta a instalatiei cu hidranti pentru stropitul spatiilor verzi, se recomanda: - montarea apometrelor pe conductele de bransament la reteaua exterioara de alimentare cu apa pentru a masura si controla cantitatile de apa consumate si a verifica astfel normele de udare; - generalizarea stropitului automat folosind sistemele de aspersoare (stropitul manual are o eficienta mai scazuta, in special datorita neasigurarii uniformitatii udarii); - daca se practica stropitul manual, in cazul suprafetelor la care utilizarea aspersoarelor clasice este dificila (datorita marimii si formei suprafetelor) se va prevedea cu obligativitate montarea perlatorului, sau a unei duze cu efect similar la capul de stropire. - pentru suprafete de genul celor de la aliniatul precedent pot fi utilizate alte tipuri de aspersoare, ca de exemplu cele sectoriale; - utilizarea de racorduri (furtun de legatura) cu rezistente hidraulice specifice mici; - folosirea de piese de legatura performante din punct de vedere hidraulic, sigure si eficiente in exploatare; - realizarea de sisteme pentru stropire, fixe, cu legaturi ingropate si aspersoare (cu tija reglabila) legate la hidranti; - automatizarea completa a stropirii, care presupune declansarea sistemului de udare la comanda senzorilor de umiditate amplasati in sol.

103. Pentru o buna exploatare si intretinere a instalatiei cu hidranti pentru stropit spatii verzi, dotarile suplimentare cum sunt furtunurile aspersoarelor etc., sa existe in cantitati suficiente si sa fie de buna calitate.

104. Pot fi avute in vedere si alte solutii pentru stropitul spatiilor verzi (inclusiv pentru stropitul parcurilor).

105. Eficienta stropirii este influentata si de modul de dispersie al apei. Daca stropitul este uniform si se evita fenomenele de baltire sau de "spalare" a terenului, randamentul udarii este asigurat.

106. Pentru perioadele reci ale anului, cu posibilitatea producerii de inghet, reteaua de alimentare a hidrantilor trebuie sa fie golita; pentru aceasta caminele de vizitare si armaturile de golire si evacuare a apei trebuie sa fie in stare de functionare perfecta.

Closete publice

Gradul de dotare

107. Gradul de dotare a localitatilor urbane, cu closete publice, depinde de: - sistematizarea urbana; - punctele de aglomerare urbana; - existenta retelelor exterioare de alimentare cu apa, canalizare si electrice; - conditiile de protectia mediului.

108. Gradul de dotare al closetelor publice cu obiecte sanitare, armaturi si accesorii va fi in conformitate cu prevederile din normele si normativele in vigoare (STAS 1478, Normativ I 9) si cu normele europene similare, pentru asigurarea confortului igienico-sanitar si a conditiilor legale de protectie a mediului.

109. Dotarea cu obiecte sanitare a closetelor publice pentru barbati cuprind: pisoare, closete si lavoare. Pentru mentinerea curateniei se prevad robinete dublu serviciu, chiuvete, sifoane de pardoseala.

110. Pisoarele sunt prevazute cu robinete de spalare continua, special construite pentru pisoare. Celelalte obiecte sanitare sunt dotate cu armaturi si accesorii obisnuite, ca la orice instalatie sanitara.

111. Evacuarea apei uzate de la pisoare se face printr-o rigola captusite cu gresie, la un sifon racordat la conducta de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare in closetele publice se va face cu respectarea dimensiunilor din STAS 1504.

Conditii de amplasare.

112. Se recomanda amplasarea closetelor publice in toate locurile care presupun aglomerari sau trafic intens de persoane: - gari, autogari, aeroporturi, porturi, stadioane, sali de sport, stranduri etc.; - piete agroalimentare, parcuri extinse si pentru copii, gradini botanice, gradini zoologice etc.; - puncte de frontiera; - cladiri publice: scoli, teatre (lirice si dramatice), sali de concert, restaurante mari, magazine, expozitii, circuri etc.; - cladiri administrative, banci, sedii de firme s.a.m.d.; - parcari (din localitati si din afara lor); - campinguri, popasuri turistice; - in curtile sau imediata apropiere a bisericilor.

113. In plus localitatile cu lungimi mari ale arterelor de circulatie si frecventa ridicata a turistilor, vor avea prevazute closete publice.

114. In locurile de amplasare a closetelor, care nu pot fi racordate la reteaua de canalizare se vor lua masuri de protectie a mediului (fose septice s.a.m.d.).

115. Amenajarea closetelor publice se va face de preferinta in constructii supraterane, independente sau cuplate cu alte functiuni, in zone animate, cu circulatie si supraveghere intensa.

116. Se recomanda evitarea amenajarii closetelor publice subterane, in constructii cu folosinta exclusiva. Fata de cele mentionate, se apreciaza oportunitatea amenajarii closetelor publice in constructii supraterane si pe cat posibil in zone animate, cu circulatie si supraveghere intensa.

117. In zonele aglomerate si de trafic intens - piete, strazi comerciale, bulevarde, statii ale mijloacelor de transport public etc., se recomanda amplasarea unor cabine sanitare preechipate, racordate direct la retelele stradale de alimentare cu apa si canalizare. Distanta dintre cabine se va stabili in functie de intensitatea traficului, dar va fi mai mare de 300 m.

Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor pentru closete publice.

Elemente generale

118. Componentele principale, minim necesare, ale unui closet public sunt urmatoarele: - constructia (sau cabina) care-l adaposteste; - obiectele sanitare: - vase de closet; - pisoare; - lavoare; - sifoane de pardoseala; - instalatiile de alimentare cu apa: - bransamentul; - instalatiile de alimentare cu apa a lavoarelor si dispozitivele de spalare a vaselor de closet, pisoarelor si pardoselei; - instalatiile de canalizare: - conductele de racord a obiectelor sanitare; - coloane de scurgere si de ventilare; - colectoare orizontale; - racordul instalatiei interioare la conducta exterioara de canalizare, prin intermediul caminului de racord; - accesoriile obiectelor sanitare: - cuiere; - port hartie; - oglinzi; - etajere; - uscatoare de maini; - accesorii de igienizare; - instalatia de incalzire; - instalatia de ventilare locala/generala; - instalatia de iluminat; - sistemul de indicatoare.

119. Solutiile tehnice posibile pentru reabilitarea situatiei existente constau in reconsiderarea functionala si tehnologica a amenajarilor actuale, sau la abandonarea acestora si realizarea unei noi dotari executate intr-un concept imbunatatit folosind echipamente si materiale moderne.

120. Semnalizarea closetelor publice constituie punctul de plecare in modernizarea acestor lucrari. Aceasta trebuie sa fie vizibila fara insa a fi stridente, sa asigure un aspect estetic si civilizat.

Elemente de proiectare pentru reabilitarea si modernizarea closetelor publice.

121. Closetele publice pot fi realizate in constructii fixe sau mobile. Reabilitarea si modernizarea constructiilor fixe care adapostesc closete publice se face pentru: - caile de acces care trebuie sa fie sigure, confortabile etc. In acest sens: - scarile vor fi "placate" cu materiale antiderapante si prevazute cu "mana curenta"; - intrarea in incinta closetului public sa se faca prin usi cu deschidere automata actionata pe baza de senzori (fotocelule etc.); - spatiile afectate cabinelor, pisoarelor, lavoarelor, incaperilor pentru personal, depozite de materiale, s.a.m.d.: - sa asigure o folosire comoda; - sa aiba peretii faiantati in zonele pisoarelor si lavoarelor; - peretii celorlalte zone vor fi vopsiti sau zugraviti in culori agreabile; - pardoselele sa fie mozaicate, placate cu gresie, placate cu mochete lavabile si rezistente la uzura. Cea din urma solutie prezinta multiple avantaje (montaj rapid, estetica superioara, intretinere usoara etc.); - realizarea de zugraveli rezistente, intr-o paleta coloristica agreabila. - actionarea usilor de la cabine sa fie simpla, prin impingere sau tragere, fara a le bloca, dar cu dispozitive de inchidere in interior; - eliminarea igrasiei prin una din urmatoarele solutii: - refacerea hidroizolatiilor pe baza de materiale bituminoase; - inlocuirea hidroizolatiilor bituminoase cu cele pe baza de rasini; - modificarea tensiunii superficiale a apei care sa conduca la scaderea inaltimii capilare (utilizand pentru aceasta magnetismul). - prevederea de elemente ornamentale.

122. Refacerea tencuielilor, zugravelilor, placarilor, pot constitui actiuni de modernizare daca se folosesc materiale de mai buna calitate.

123. Constructiile mobile pentru closete publice, pot fi realizate cu compartimente pe sexe, in constructii pe roti cu pneuri, tip "vagon dormitor" folosite la organizarile de santier.

124. Closete publice mobile pot fi realizate in doua variante: - cu propulsie proprie; - cu propulsie prin tractare.

125. La proiectarea constructiilor (cabinelor) si instalatiilor closetelor mobile, se recomanda urmatoarele: - se vor folosi materiale care nu ingreuneaza inutil constructia; - se vor prevedea cu dispozitive de orizontalizare pentru inclinari de pana la 8% cu: - accesorii, tip pana sub roti; - dispozitive proprii (tip crik, de exemplu); - elementele geometrice - lungime, latime, inaltime vor fi incadrate in "gabaritele normale" ale mijloacelor de transport auto; - vor fi prevazute cu scari si mana curenta; - inglobate in constructie; - detasabile; - vor fi prevazute cu legaturi pentru bransarea apei reci, respectiv cu racorduri pentru caminele de vizitare ale retelei publice de canalizare; - vor fi realizate cu rezervoare de apa proprii si dispozitive de colectare a apelor de scurgere (care se golesc si se spala in locuri special amenajate), putand fi utilizate in locuri lipsite de alimentare cu apa si de canalizare. Se pot executa si in solutie mixta, avand posibilitatea de a fi utilizate atat in locuri unde exista retele exterioare de alimentare cu apa si de canalizare, cat si acolo unde aceste dotari nu exista; - vor fi dotate cu instalatii electrice care sa functioneze: - prin bransare; - cu generatoare proprii; - cu acumulatoare; - vor fi prevazute cu dispozitive de remorcare (chiar si cele cu propulsie proprie); - se va acorda o atentie sporita culorilor cu care se vor vopsi in exterior (ca si in interior, de altfel) pentru a nu soca dar si pentru a fi puse in evidenta.

126. Elementele de proiectare in scopul reabilitarii instalatiilor la closetele publice, cuprind: - reechiparea cu obiecte sanitare adecvate functiunii de deservire publica, respectiv: - closete tip scaun, rezemate sau in consola, cu rezervoare de apa montate la inaltime, semiinaltime, pe vas, aparente sau ingropate; - pisoare tip stal sau rigola; - lavoare colective; - sifoane de pardoseala; - chiuvete si robinete dublu serviciu (pentru curatenie); - dotarea cu armaturi sanitare de tip antivandalism si cu curgere temporizata, cu comanda manuala sau automata in scopul rationalizarii consumului de apa; - dotarea cu accesorii specializate pentru: - distributia automata a sapunului lichid; - uscarea mainilor cu aer cald; - odorizarea spatiilor interioare; - port prosoape pentru prosoape de unica folosinta; - port hartie (cu hartie igienica); - oglinzi deasupra lavoarelor; - echiparea cu instalatii eficiente de ventilare mecanica generala si locala a spatiilor dupa utilizare; - asigurarea unui iluminat corespunzator de exploatare si de siguranta. Instalatiile de iluminat vor asigura o vizibilitate perfecta in toate spatiile closetului public; - closetele publice vor fi incalzite. Se recomanda sistemul de incalzire prin pardoseala sau cu suflante de aer cald (climatizare); - pentru conducte de alimentare cu apa se vor folosi tevi din otel zincat, tevi din cupru sau mase plastice cu caracteristici permanente din punct de vedere hidraulic, al etanseitatii imbinarilor, al comportarii in timp; - conductele de scurgere sa fie materiale corespunzatoare (se va prefera fonta pentru constructiile fixe, PVC si polipropilena pentru cele mobile); - asigurarea spalarii automate a closetelor si pisoarelor si dezinfectie automata; - folosirea unor materiale de finisaj rezistente si de calitate superioara - faianta, gresie, materiale plastice, aluminiu etc., care sa permita curatirea eficienta si o intretinere usoara; - crearea conditiilor de supraveghere si de asistenta permanenta pentru interventii in caz de necesitate; - in scopul asigurarii unor conditii superioare de confort se apreciaza ca necesara echiparea grupurilor sanitare pentru femei cu bideuri si toate dotarile necesare pentru intretinerea igienei intime si asigurarea posibilitatilor de alimentare curenta si continua cu apa calda produsa in instalatii locale de preparare. Minimum jumatate din cabinele closetelor pentru femei vor fi dotate cu bideuri.

127. Alimentarea cu apa a closetelor publice se face din retelele exterioare prin conducte de racord, prevazute cu robinete de inchidere. Pe conductele de bransament se prevad apometre.

128. Evacuarea apelor uzate se face in reteaua exterioara de canalizare printr-o conducta racordata la un camin exterior apartinand retelei exterioare.

129. Gradul de dotare a closetelor publice, cu obiecte sanitare si instalatii sanitare, de incalzire, electrice si de automatizare, trebuie sa rezulte in fiecare caz pe baza unor atente analize de natura tehnica si economica in cadrul studiilor de fezabilitate.

130. La proiectarea instalatiilor closetelor publice supuse reabilitarii se vor aplica prescriptiile tehnice din standardele si normativele in vigoare (STAS 1478, 1343, 1795, "Normativul I 9 ", "Normativul I 7" "Normativul I 5" si altele) precum si prevederile legale privind siguranta la foc si respectiv protectia mediului.

Elemente de executie si montaj aferente closetelor publice.

131. La executia si montarea instalatiilor aferente closetelor publice se vor aplica tehnologiile actuale si se vor respecta prescriptiile tehnice din "Normativul I 9" referitor la executia instalatiilor sanitare, din Normativul I 13 referitor la executia instalatiilor de incalzire si din "Normativul I 7" referitor la executia instalatiilor electrice si de automatizare.

132. Se recomanda ca la montarea vasului de closet cu talpi pe conducte de alimentare cu apa rece sub presiune sa se prevada un robinet de spalare in locul rezervorului montat la inaltime, sau pe vas, ceea ce confera simplitate in executie, fiabilitate, usurinta in exploatare. Pentru spalarea pardoselei se prevede, in aceasta solutie, un robinet cu portfurtun.

133. In cazul adoptarii solutiei constructive de montare a vasului de closet in consola, pe peretele cabinei, se obtine avantajul spalarii usoare a pardoselei si mentinerii acesteia in perfecta stare de curatenie.

134. O atentie deosebita se va acorda montarii obiectelor sanitare in closetele publice pentru persoane handicapate fizic, inclusiv asigurarii distantelor necesare pentru spatiile de marmura si montarii accesoriilor specifice care sa faciliteze utilizarea obiectelor sanitare de catre aceste persoane.

135. Se va acorda o atentie deosebita executiei si montarii sistemelor de ventilare locala si generala a closetelor publice, pentru evacuarea gazelor rau mirositoare, mentinerea puritatii aerului interior si folosirea filtrelor cu carbune activ, montate pe conducta de evacuare a aerului viciat, astfel incat aerul evacuat sa nu produca poluarea atmosferei in zona de amplasare a closetului public.

136. La executia si montarea instalatiei electrice se vor lua masuri de asigurare a iluminatului interior, a prizelor pentru aparate electrice de ras, a alimentarii aparatelor electrice, de uscare a mainilor cu aer cald, folosind conductoare electrice care sa prezinte siguranta in exploatare si siguranta la foc.

Elemente de exploatare a instalatiilor pentru closete publice

137. Pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare si mentinerea gradului de confort in closete publice, este necesara organizarea exploatarii si intretinerii acestora, de catre organe competente.

138. In closetele publice trebuie mentinute permanent, starea de curatenie si dezinfectie.

139. Daca closetele nu au asigurata dezinfectia automata, atunci aceasta va fi asigurata de personalul de intretinere dupa fiecare folosire, sau periodic, la intervale de timp regulate (de exemplu, din ora in ora).

140. De la caz la caz, in functie de exigentele de confort, conditiile specifice si posibilitatile economice, poate fi luata in considerare si folosirea unor dispozitive cu comanda electronica.

141. Actionarea automata a spalarii closetului se realizeaza prin: - fotocelula, la ridicarea de pe scaunul closetului; - comanda electrica la deschiderea usilor etc.

142. Pe interiorul usii vor fi afisate, in mai multe limbi, instructiunile de folosire.

143. La interiorul cabinelor se vor prevedea cuiere pentru haine.

144. Daca folosirea closetelor nu este gratuita, taxarea sa se faca automat, prin introducerea de monede intr-un aparat montat in interiorul cabinei (deci "plata" sa se faca dupa deschiderea usilor etc.). Langa aparatele de taxat, care permit deschiderea usii, se existe un buton de atentionare (anuntarea personalului pentru cazurile cand utilizatorul nu are moneda potrivita). Deschiderea din exterior a usii cabinei de closet va fi asigurata prin simpla apasare a unui buton.

145. Lavoarele, in numar suficient, vor avea asigurata alimentarea cu apa calda si apa rece. Functionarea va fi asigurata prin una din posibilitatile urmatoare: - cu baterie amestecatoare cu maneta; - actionarea unei pedale si asigurarea apei la o anumita temperatura (reglata de instalator, de exemplu +40 grade C); - cu actionare prin celula fotoelectrica.

146. In cazul executarii unei amenajari noi se considera necesar sa se evite, pe cat posibil, amplasarea closetelor publice in constructii subterane, izolate, cu folosinta exclusiva. Amenajarea closetelor publice se va face, de preferinta, in constructii supraterane, cuplate cu alte dotari, in amplasamente independente din punct de vedere functional, accesibile direct din spatiul stradal.

Instalatii de alimentare cu apa si canalizare in piete publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber.

Gradul de dotare

147. Dotarea cu instalatii hidroedilitare a pietelor publice fixe si volante, amplasate in aer liber, pe platouri, este o conditie strict necesara pentru desfasurarea unui comert civilizat de produse agro-alimentare, cu respectarea regulilor igienico-sanitare, in vederea asigurarii sanatatii populatiei.

148. Principalele dotari necesare in pietele publice fixe si volante, amplasate in aer liber, sunt urmatoarele: - bazine din beton (spalatoare), captusite la interior cu faianta si alimentate din reteaua exterioara de alimentare cu apa rece sub presiune, printr-un robinet, pentru spalarea legumelor, fructelor etc. Bazinele vor fi racordate la reteaua exterioara de canalizare prin intermediul unui camin de racord; - separator de nisip (sau namol), prevazut in cazul unor debite mari de ape uzate evacuate de la mai multe bazine (spalatoare). In acest caz, apele uzate evacuate sunt colectate intr-un separator de nisip, unde sunt preepurate si apoi deversate in reteaua exterioara de canalizare; - closete publice; - hidranti pentru stropit sau robinete cu portfurtun racordate la reteaua de apa, pentru spalarea platourilor si a meselor din beton folosite pentru expunerea marfurilor agro-alimentare.

Conditii de amplasare

149. Amplasamentul, numarul, dimensiunile (capacitatile) si formele constructive ale bazinelor (spalatorilor) se vor stabili de proiectanti (ingineri, arhitecti), in functie de marimea pietei caracterizata prin numarul standurilor de expunere a marfurilor, numarul (rulajul) consumatorilor, cantitatilor (estimate) de marfuri ce vor fi vandute etc. Se recomanda ca amplasarea bazinelor de spalare sa se faca in axa de simetrie a platourilor si in centrul zonei destinate desfacerii produselor agro-alimentare.

150. Se recomanda ca amplasarea closetelor publice in zona pietelor sa se faca la distante de cca 50 m de platourile destinate desfacerii marfurilor asigurandu-se conditiile de protectie sanitara.

5.5.5. Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din piete publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber.

151. Asigurarea apei, pentru pietele publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber este necesara pentru: - intretinerea igienei personale a vanzatorilor personalului pietei, cumparatorilor/vizitatorilor, satisfacerea nevoilor biologice ale tuturor categoriilor de oameni care au fost mentionate la alineatul precedent; - spalarea spatiilor de expunere a produselor; - spalarea anumitor produse; - prevenirea si combaterea incendiilor; - intretinerea in stare "proaspata" a unor produse (legume, flori s.a.) sau asigurarea vanzarii de pesti vii etc.

152. Colectarea si evacuarea apelor uzate este asigurata prin intermediul: - obiectelor sanitare din grupurile sanitare; - bazine (spalatoare) pentru spalarea legumelor, fructelor etc.; - receptorii de pardoseala si plinta (in cazul pietelor stabile - in spatii protejate), respectiv a gurilor de scurgere din incinta pietii.

153. In cazul pietelor organizate stabile, in aer liber dar cu sectoare protejate prin copertine, apa din precipitatii, colectata in bazine, poate fi utilizata pentru spalarea platformelor, rezultand in acest fel economii semnificative de apa din reteaua publica.

154. In cazul pietelor publice fixe, functie de destinatia acestora (respectiv, functie de cantitatea de materii plutitoare si/sau in suspensie), se recomanda prevederea (realizarea si functionarea) de statii de preepurare. Aceste statii de preepurare pot avea in componenta separatoare de namol (nisip) sau de grasimi cand o pondere semnificativa a apelor de scurgere provin de la sectoarele de comercializare a carnii, a produselor lactate si piscicole.

155. Pentru pietele volante se va avea in vedere (in functie de conditiile hidroedilitare locale) si posibilitatea folosirii de grupuri sanitare mobile.

156. La proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din pietele publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber, supuse reabilitarii se vor aplica prescriptiile tehnice din standardele si normativele in vigoare (STAS 1478, 1343, 1795, "Normativul I 9", "Normativul C 90").

157. Proiectul de reabilitare si modernizare a instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare, din pietele publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber, trebuie sa cuprinda: - asigurarea unui numar suficient de puncte de alimentare cu apa, amplasate in raport cu modul de organizare a spatiilor pentru desfacerea produselor; - dimensionarea corespunzatoare a cuvelor de spalare si utilizarea unor materiale de finisaj adecvate pentru intretinere usoara si in conditii de igiena deplina: placaje din gresie sau faianta, fonta emailata, inox etc.; - echiparea cuvelor cu dispozitivele necesare pentru asigurarea functionarii respectiv cu gratare si site pentru retinerea resturilor vegetale si a pamantului rezultat din spalari, precum si cu armaturi pentru spalare sub jet; - prevederea alimentarii cu apa calda menajera a pietelor, pentru grupurile sanitare si zonele de desfacere a produselor din carne, lapte, peste; - amplasarea judiciosa a fantanilor de baut apa, hidrantilor de spalare, hidrantilor de incendiu, care sa se faca pe baza unui studiu de optimizare a circulatiei marfurilor si pietonilor (cumparatorilor). In acest mod aceste repere vor fi usor accesibile si protejate impotriva distrugerii; - fantanile de baut apa vor fi prevazute cu: - jeturi de apa ascendente (verticale sau oblice) pentru baut; - jeturi descendente pentru colectarea in sticle, recipiente etc. a apei; - copertine pentru protejarea contra precipitatiilor; - sisteme de incalzire (tip pardoseala radianta) in vederea functionarii in bune conditii si pe timp de iarna. - intercalarea unor separatoare de nisip inainte de racordarea la reteaua de canalizare; - prevederea unui numar corespunzator de hidranti cu racorduri portfurtun si echipament de serviciu pentru spalarea platformelor si a meselor folosite pentru expunerea marfurilor agro-alimentare: - dotarea obligatorie a pietelor cu puncte pentru colectarea deseurilor si cu closete publice amplasate si amenajate in conditii corespunzatoare de protectie sanitara: - gurile de scurgere destinate colectarii apelor meteorice si a celor de spalare a platformelor vor fi cu depozit pentru a proteja canalizarea impotriva formarii de depozite de materiale care le-ar putea colmata; - realizarea unui sistem de retele de canalizare propriu pietei (cand marimea si programul de functionare il justifica) care, inainte de racordul cu reteaua publica de canalizare sa treaca apele colectate printr-un sistem de preepurare.

Elemente de executie si exploatare a instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din piete publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber.

158. Pietele publice destinate comercializarii produselor alimentare (legume, fructe, lactate, produse de si din carne, produse din peste etc.) trebuie sa corespunda exigentelor din normele igienico-sanitare. Pentru aceasta, asigurarea alimentarii cu apa potabila si canalizarea apelor de scurgere (provenite de pe suprafete si/sau uzate) sunt obligatorii. De altfel, pietele agro-alimentare functioneaza pe baza unor autorizatii, iar conditiile igienico-sanitare, cerute prin aceste autorizatii, includ asigurarea lucrarilor hidroedilitare de alimentare cu apa si de canalizare.

159. O conditie de realizare a acestor dotari este legata de existenta retelei exterioare de alimentare cu apa avand debitul si presiunea necesara si a retelei exterioare de canalizare in zona respectiva.

160. La executia instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din pietele publice fixe sau volante, amplasate in aer liber, se aplica tehnologiile curente si prescriptiile tehnice din normativele in vigoare.

161. Pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de protectia mediului, exploatarea si intretinerea instalatiilor hidroedilitare din pietele publice fixe sau volante, amplasate in aer liber, trebuie efectuate organizat, in cadrul legal existent, de catre personal specializat.