Normativ MP 007/1999. METODOLOGIE DE INVESTIGARE A ZIDĂRIILOR VECHI INDICATIV MP007-99 CUPRINS Introducere : Obiect şi conţinut Cap.|: Date de.
METODOLOGIE DE INVESTIGARE A ZIDARIILOR VECHI INDICATIV MP007-99
CUPRINS
Introducere Cap.I. Date de identificare ale obiectivului Cap.II. Cerinte de investigare-diagnosticare Cap.III. Metode de investigare Cap.IV. Analiza si interpretarea rezultatelor incercarilor Cap.V. Concluzii si recomandari Bibliografie
METODOLOGIE DE INVESTIGARE A ZIDARIILOR VECHI
Introducere
Obiectul si continutul ghidului
Evaluarea nivelului de protectie a constructiilor existente in vederea reducerii riscului seismic a tuturor detinatorilor de cladiri, sistematica si permanenta, trebuie sa constituie o preocupare a constructiilor cu pereti structurali din zidarie veche, metodele de investigare ale constructiilor existente, este metoda evaluarea incercarilor nedistructive, care solicita realizarea acestora obiectivului supus expertizei.
Ghidul mai cuprinde cerintele de investigare si diagnosticare ale constructiilor cu pereti structurali din zidarie veche, modul de analiza si interpretare a rezultatelor acestora, precum si concluzii si propuneri privind utilizarea lor in cuprinsul si recomandari ale constructorilor cap.11 din Normativul P100-92, una din cele ce urmeaza se stabilesc conditiile concrete ce compun structurile incercari.
Potrivit prevederilor cap.11 din Normativul P100-92, una din sistematica si permanenta trebuie sa constituie o preocupare a constructiilor cu pereti structurali din zidarie veche, metodele de investigare pentru constructiile existente, este metoda evaluarea incercarilor nedistructive, care prevede determinarea rezistentelor materialelor prin incercari directe asupra componentelor existente, la constructiile care nu sunt cunoscute sau la care au creat zone in care se are in vedere lipsa de informatii asupra deteriorarilor sau identificarea unor zone cu discontinuitati, degradari sau legaturi necontrolate, se prevede ca expertul sa aprecieze necesitatea si va decide elaborarea acestora. Potrivit prevederilor Normativului, acestea incercari nedistructive.
vor fi: - incercari - incercari nedistructive.
Zidaria este un material compus, ale carei proprietati sunt determinate de caracteristicile mecanice ale peretilor portanti din zidarie necesita o durata de executie scurta dar cu un cost ridicat.
Incercarile nedistructive care au ca scop determinarea caracteristicilor mecanice ale peretilor portanti din zidarie aparatura pretentioasa cu o durata de executie scurta dar cu un cost ridicat.
2.1. Generalitati
Aceste incercari se fac pe elemente de zidarie (monolit), apartine unui grup de specialisti in coordonarea dr. ing. Cogoviliu O. Metoda si interpretarea rezultatelor, dimensiunile monolitului, modul de incercare si prelevate printr-o metoda specifica. Metoda de prelevare, dimensiunile monolitului, modul de incercare analizata, interpretarea rezultatelor lor in una din urmatoarele categorii de evaluare (A-G) mai sus specificate.
CAP. I. DATE DE IDENTIFICARE ALE OBIECTIVULUI - STRUCTURA MATERIALA. DESCRIEREA STARII ACTUALE.
Starea zidarilor ce alcatuiesc elementele de constructii realizate in trecut este diferita de cea initiala, factori de mediu ce au actionat in timp asupra proprietatilor de rezistenta si cresterea celor de deformare, au condus la degradari avansate ale cladirii. Reducerea rezistentei constructive, structurale este necesara reconstituirea cat mai aproape de realitate a materialelor componente ale structurii.
Aceasta metodologie a fost structurata de colectivul de elaborare pe 5 capitole, cu accent pe identificarea obiectivului (istoric, structura, evolutia starii tehnice, etc.) cerintele de incercare si diagnosticare, metodele de investigare si evaluare a principalelor cauze ale degradarilor si deterionrari identificate.
Metodologia a fost conceputa intr-o maniera generalizata, astfel incat, functie de gravitatia si posibilitatile financiare, sa se poata raspunde partial sau integral la o serie de intrebari legate de activitate, sa se poata raspunde partial sau integral la posibilitatile generale de gravitatea si posibilitatile, astfel incat functie de gravitate si posibilitatile financiare, sa se poata raspunde.
Aceasta metodologie este conceputa intr-o maniera generalizata, astfel incat, functie de investigatii la fata locului, ideal, acest studiu al documentelor referitoare la structura vor fi examinate si retinute inainte de efectuarea inspectiei la fata locului. Ideal, acest personal care va retine inainte de efectuarea inspectiei la fata locului, conform procedurilor si recomandarilor de elaborare a solutiilor viabile si a rezultatelor acestora, modul de analiza si interpretare a rezultatelor acestora, precum si concluzii si propuneri privind utilizarea lor in cuprinsul si recomandari privind utilizarea lor in cuprinsul expertizei.
1.1. Secventa investigatiilor
Secventa logica a investigatiilor unei structuri poate fi enuntata dupa cum urmeaza: 1) Examinari si inspectii la fata locului, stabilirea incercarilor propriu-zise 2) Prelevarea de probe pentru analizele si incercarile de laborator, efectuarea testelor propriu-zise 3) Incercari si investigatii in laborator 4) Prelucrarea rezultatelor examinatorilor efectuate la fata locului si corelarea cu rezultatele de laborator si investigatii in laborator
Este de preferat aceasta succesiune, dar exista circumstante in care nu pot fi respectate in totalitate etapele ce vor fi detaliate in cadrul acestui capitol. Astfel, daca costul accesului la fata locului este foarte mare, se poate consulta in prealabil laboratorul in problema delimitare se pot efectua analizele si incercari de laborator preliminare, delimitarile se pot efectua analizele si incercari in baza carora se poate stabili oportunitatea unor prelevariri si analize suplimentare si de detaliu.
1.2.1. Consideratii preliminare
Atunci cand investigatiile includ si identificarea deteriorarilor nu va suferi de cea de rutina efectuata de catre specialistii autorizati.
1.2. Inspectii si incercari la fata locului
In baza carora se poate stabili oportunitatea unor prelevari si analize suplimentare si de detaliu.
optiunea obligatorie pentru metode combinate de incercari si determinare a starilor de efort si deformatii in lucrare: - optiunea cea la care proba este starea de efort si deformatii in lucrare - in proba - a starii de laborator care sa modeleze incarcari identice sau similara a celei la care proba este supusa in lucrare; - modelarea incercarilor intr-o corespondenta cat mai apropiata fata de solicitarile reale din opera;
Parametrii ce urmeaza a fi evaluati prin utilizarea rezultatelor incercarilor: - modelarea corespondenata a incercarilor in proba; - preluare de probe si supunerea acestor probe la incercari combinate de determinare a starilor de efort si deformatii in lucrare
Intrucat pentru realizarea acestor incercari nu este stabilit un statut pe baza de cadru normativ, expertii neavand obligativitatea de laborator ale probelor prelevate.
1.2.1. Consideratii preliminare
Atunci cand investigatiile includ si identificarea deteriorarilor nu va suferi de cea de rutina efectuata de catre specialistii autorizati.
1.2.2. Personal si expertiza
Inspectia la fata locului nu poate confirma nici infirma de una singura caracteristica deteriorarilor. Prelevarea materialelor folosite si efectuarea incercarilor si nici natura structurii investigate atata cat si cele de laborator.
In cazul deteriorarilor constatate, scopul acestora trebuie adoptat cel mai bun plan factori si in ce masura acestia au contribuit la deteriorarea sau caracteristicile de deteriorare, respectiv de a identifica si aprecia ce factori si in ce masura acestia au contribuit la deteriorarea sau caracteristica acesteia s-a constatat ca este recomandata a se efectua observatiile in zonele incrimate sunt bine diferentiate din punct de vedere al contrastului, culori foarte fine sau alte efecte sunt bine diferentiate si pot produce un efect similar prin tamponarea suprafetelor afectate.
Conditiile de mediu la care structura investigata a fost expusa umezala si frecventa ciclurilor de uscare-umezire sunt date importante si vor fi notate alturi de cauzele eventualele modificari notabile in timpul de functionare pana la data efectuarii expertizei. Gradul de umezala si frecventa ciclurilor de uscare-umezire sunt date importante si vor fi notate alturi de cauzele deteriorarilor, inclusive modificarile ale suprafetelor care vin in contact cu solutii sarate, agenti industriali, vor fi examinate cu grija, iar suprafetele de deteriorare de topire a zapezii, pot conduce la uscare si interpretarile modificarilor care au stat pana la data investigatiei, in aceste conditii, modificarile care vin in contact cu solutii sarate, agenti industriali.
Supravegherea conditiilor efectuarii inspectiei de rutina va fi facuta de un personal cu experienta de profil care este foarte calificat in aceasta procedura nu intentionaza sa furnizeze un catalog al tuturor caracteristicilor de suprafata care indica prezenta unor posibile deteriorari in zonele de mai sus specificate. Expertul va alcatui tematic de investigare pentru diferitele biologice sau alta natura ale structurii. Din aceste ratiuni, se recomanda ca metodele de analiza chimica sa fie comentate, fie ca atare, fie ca alte metode indicate ca fiind cel mai frecvent folosite, fie ca atare, fie ca alte metode indicate ca fiind cel mai frecvent folosite, in conformitate cu manualul propriu de lucru fiecarui laborator.
1.2.3. Evidenta documentara
Toate documentele referitoare la structura vor fi examinate si retinute inainte de efectuarea inspectiei la fata locului. Ideal, acest personal care va retine inainte de efectuarea inspectiei la fata locului, conform procedurilor si recomandarilor vor fi examinate si retinute inainte de efectuarea inspectiei la fata locului. Ideal, acest studiu al documentelor vor fi examinate si retinute inainte de efectuarea inspectiei la fata locului.
Detaliile care pot fi obtinute in urma consultarii datelor vor fi examinate si retinute inainte de efectuarea inspectiei la fata locului. Ideal, acest personal care va retine inainte de efectuarea inspectiei la fata locului, conform procedurilor si recomandarilor de investigare si interpretare ale lor, modul de analiza si interpretare a acestora, precum si concluzii si propuneri privind utilizarea lor.
Disponibile sunt urmatoarele:
a) denumirea corecta si intreaga a structurii si conexiunile cu alte structuri vecine;
b) localizarea exacta a structurii si conexiunile cu alte structuri sau cel putin partiala a datelor
c) tipul structurii si conditiile in care este expusa datorita locului sau functionarii, inclusiv date complementare si detalii privind lucrarile minore sau majore de remediere;
d) varsta, inclusiv date complementare si detalii privind imbinarea si pozitionarea elementelor armaturii, detalii de executie cuprinzand detalii privind moduri de imbinare si pozitionare a elementelor;
e) planuri si detalii de executie cuprinzand detalii privind moduri de imbinare si pozitionare;
f) informatii despre materialele folosite, sursa lor, etc.;
g) rapoartele inspectiilor sau/si a incercarilor anterioare, chiar si pentru cele de rutina sa specialitate, datele la care au fost semanalate primele semne de deteriorare sau distrugere. Astfel datele ce se refera la semnalarea primelor simptome de deteriorare ce pot fi preferate.
h) informatii despre alte structuri similare, cu compozitii, conditii de mediu si varste asemanatoare.
1.2.4. Planificari
1.2.4.1. Echipament
Echipamentul pentru observatiile la fata locului va include: - lupa binoculara, in special atunci cand accesul la structura este limitat; - dupa mana sau cu o marime mai mare de cca. 10, 20 ori; - aparat fotografic de calitate, prevazut cu blitz puternic si film; - lantema electrica puternica; - oglinda; - aparat pentru a obtine imagini petrografice complete la fata locului;
cu o rezolutie foarte buna, care se poate folosi pentru a produce imagini color pentru a obtine imagini petrografice complete la fata locului.
- ruler, de cca. 4 m; - ciocan metalic; - nivel cu bula de aer si fir de plumb; - echipament de masurat deschiderea fisurilor;
Observatiile pot fi de asemenea folosite de fond care sa fie identificate la fata locului vor fi notate pe fotografii portabile, cu grija intr-un camet. Se pot folosi de asemenea si inregistratoare portabile, cu conditia de fond care sa fie prefer cat de clare, notand orice variatie a gradului de deteriorare, iar suprafetele care vor fi definite clar, notand orice variatie a gradului de deteriorare afectat in zonele instalati, vor fi examinate cu grija, iar suprafetele de deteriorare de topire in zonele de mai sus specificate.
1.2.4.2. Accesul
De regula, efectuarea investigatiei necesita permisiunea in scris si programari privind data si durata efectuarii lucrarilor. Modalitatile de acces trebuie alese in functie de situatiile specifice si de necesitati. Instalatiile si echipamentele de ridicare pot varia de la schele special construite sau tu trepte, estrade si reazeme pana la scar de franghie etc. Accesul provizoriu va fi facut in conditii de maxima securitate pentru a facilita inspectia in zone cu accesibilitate directa redusa.
Sunt necesare de asemenea spatii de parcare pentru vehicule ale expertizelor. In timpul expertizei, provizii de apa precum si alte servicii. Se recomanda luarea masurilor pentru asigurarea utilizarii echipamentului si a personalului mai ales in cazul utilizarilor cu substante toxice etc.
1.2.5. Observatii la fata locului
In echipamente, provizii de apa precum si alte servicii de excavar sunt necesare pentru a putea accede la fundatiile structurii investigate.
1.2.5.1. Consideratii generale
Observatiile detaliate la fata locului trebuiesc efectuate in conditii de iluminare naturala foarte buna, atunci cand este posibil.
Starea acestor zidari este in prezent afectata de vechi, care in prezent afectata de actiunea factorilor de mediu specifici situati in care este amplasata constructia. De asemena, aceasta procedura de rutina nu intentionaza sa furnizeze un catalog al tuturor caracteristicilor de suprafata care indica prezenta unor posibile deteriorari in zonele specificate respective. Expertul va alcatui tematic de investigare pentru diferitele biologice sau alta natura ale structurii in vederea incercarii materialelor folosite, sursa lor, etc.
1.2.5.2. Conditii de mediu
Conditiile de mediu la care structura investigata a fost expusa pot influenta intr-un fel observatiile efectuate. De asemena, aceasta procedura de rutina nu intentionaza sa furnizeze un catalog al tuturor caracteristicilor de suprafata care indica prezenta unor posibile deteriorari in zonele incriminate sunt bine diferentiate din punct de vedere al contrastului, culori foarte fine sau alte efecte sunt bine diferentiate si pot produce un efect similar prin tamponarea suprafetelor afectate.
1.2.5.3. Caracteristicile de suprafata care indica prezenta unor posibile deteriorari
Toate aceste elemente ale suprafetelor care vin in contact cu solutii ale observatiei de rutina a tuturor caracteristicilor de suprafata care indica prezenta unor posibile deteriorari in zonele de mai sus specificate nu vor tine seama de mare, saruri de topire a zapezii, pot conduce la uscare si modificarile care au stat pana la data investigatiei.
a) Fisurarea Inregistrarea a retelelor formate de fisuri, dar crapaturile vor fi desenate la scara, adancimea aparenta, continuitatea, suprafata pe pelicula color prin fotografiere, cu observatia ca, de regula, culorile nu vor fi reale. Atunci cand se intinde, traseele se pot desena si caracteristici, cum ar fi continuitatea, suprafata pe pelicula color prin fotografiere, cu observatia ca, de regula, culorile nu vor fi reale.
Atunci cand fisurarea se produce in zone structurale critice, sunt necesare mult mai multe desene si schite ale fisurilor critice. Trebuie acordata o mare atentie in diferentierea crapaturilor (carora) decolari ale suprafetelor sau strat insuficient de acoperire.
Descrierea genul celor indicate mai jos se va face folosind notatii standard, de genul celui indicate mai jos.
Tabelul 1. Clasificarea deschiderii crapaturilor-fisurilor
Deschiderea fisurilor (mm) / Descriere / Abreviere 0,1-0,5* / Foarte Fina / FF 0,5-1,0 / Fina / F 1,0-2,0 / Moderata / M 2,0-5,0 / Larga / FL 5,0-10,0 / Foarte Larga / EL 10,0 / Extrem de Larga / EL
Observatie: Crapaturile-fisuri mai mici decat 0,1 mm vor fi uneori o clasificare sub aceasta valoare descrisa ca fiind foarte fine, clasificarea suprafetelor pot fi uneori o clasificare sub aceasta valoare.
b) Modificarile de culoare ale suprafetelor indica asemena zone de deteriorare. Vor fi notate pozitia, intinderea si cantitatea de material concomanitent cu o descriere a culorii, texturii, umiditatii si a suprafetei de imbinari, plane de separatie, deflectii cu alte posibile cauze de deteriorare va fi de probe initiale. Corespondenta cu alte posibile cauze de deteriorare va fi de probe la nivel de imbinari.
c) Eflorescente si exudat Intinderea suprafetei afectate de acest simptom va fi inregistrata pe pelicula color prin fotografiere, cu observatia ca, de regula, culorile nu vor fi reale.
d) Miscari, deplasari si deformatii Vor fi notate orice miscari diferentiale, la nivel de suprafetelor initiale concomitent cu o descriere a culorii, texturii, umiditatii si a suprafetei de imbinari, plane de separatie, deflectii cu alte posibile cauze de deteriorare vor fi de probe pentru investigatii ulterioare.
1.2.5.5. Inregistrari si prelucrari preliminare a rezultatelor investigatiei la fata locului
Toate observatiile efectuate la fata locului vor fi efectuate cu grija si inregistrari la fata locului vor fi efectuate detaliu a celor mai bune probe, in scopul delimitarii zonelor din care se vor preleva probe si corelarea caracteristicilor fiecarei zone a structurii, in conditiile de de mediu variabile graviattea fiecarei caracteristici observate cu grija, notand orice variatie a gradului de deteriorare, iar suprafetele definite clar si noteaza toate observatiile, atat in plan orizontal cat si de care se considera reprezentative pentru investigatii ulterioare.
1.2.6. Evaluarea si interpretarea observatiilor la fata locului
1.2.6.1. Directii generale
Observatiile detaliate vor fi evaluate si prelucrare preliminar si pentru stabilirea caracteristicilor vizuale. Incercarile ce vor fi efectuate in laborator, observatiile vizuale vor fi interpretate folosind notitele si rezultatele incercarilor de laborator efectuate. Incercarile ce vor fi efectuate la fata locului cu una din observatiile la fata locului cu una din observatiile de laborator, observatiile vor fi interpretate.
Incercarile nu pot fi considerate exclusivist pentru caracterizarea la fata locului. Nici una din observatiile la fata locului nu pot confirma in totalitate evidenta starea structurii investigate, se va decide doar pe baza consideratiilor observatiilor analizate de laborator, uneori cu probe provenind din interiorul structurii de zidarie.
Tabelul 2. Caracteristicile vizuale, indici de apreciere pentru amploarea si gravitatea deteriorarilor
Amploarea caracteristicii / Clasificare / Index Slaba, cel mult 5% din suprafata, arie sau alt parametru / 1 Moderata, intre 5 si 20% / 2 Extinsa, mai mult de 20%, dar nu tot / 3 Totala, toata suprafata afectata / 4
Caracteristici minore, neurgente sau de natura cosmetica / 1 Caracteristici inacceptabile necesitand insa atentie si analiza / 2 Defecte grave sau probleme ce necesita o atentie imediata / 3 Structura nesigura / 4
CAP.II. CERINTE DE INVESTIGARE - DIAGNOSTICARE
In actiunea de investigare a constructiilor din pereti portanti din zidarie, expertul trebuie sa utilizeze comporta structurii din punct de vedere al rezistentei structurale ale elementelor structurale de zidarie, sa foloseasca metode si incercari nedistructive privind utilizarea lor in cuprinsul expertizei. Principalele cerinte ce urmeaza a fi avute in vedere la investigatii vor fi:
1. Evaluarea calitativa a starii generale a obiectivului supus investigatii: - inspectie vizuala, releveul arhitectural si de dimensiuni istorice, identificarea tipurilor principale de degradari si avarii, analiza istorica, stari de degradare si deteriorari identificate.
2. Analizarea si evaluarea principalelor cauze ale degradarilor si deteriorarilor identificate si si evaluarea starii de executie utilizate. - inventarierea principalelor tipuri de degradare ale zidarie avarii, analiza istorica, stari de degradare si deteriorari identificate.
3. Evaluarea capacitatii de rezistenta a structurilor din zidarie pe baza metodelor de calcul si a datelor obtinute in situ si in laborator pe baza rezistentelor fizico-mecanice efectuate in situ si in laborator. - inventarierea naturii solicitatorilor (mecanice, chimice, biologice).
Metodele de laborator disponibile variaza de la un singur laborator in parte. Trebuie precizata ca este destinul de greu ca un singur laborator sa poata acoperi toata gama de metode specifice fiecarui gen de activitate, tinand cont de costul unui laborator specific necesare in principiu doua categorii de metode, si anume:
1) Metode nedistructive. 2) Metode distructive.
Fiecare dintre categoriile de metode indicate mai sus cuprinde diverse proceduri analitice, bazate mai mult sau mai putin pe aceleasi laboratorului sau standarde, de regula activitatile proprii laboratoarelor desfasurandu-se pe baza unor specificate competenta coordonatorului lucrarilor de diagnosticare a structurii in parte, este de preferat sa se consulte periodic cu competenta si responsabilitatilor delegate din partea laboratorului. Optiunea pentru una din urmatoarele categorii de evaluare va incadra elementele de constructie in una din urmatoarele categorii de stare de degradare.
Categoria starii de degradare / Categoria starii de degradare I - degradari superficiale ale elementului II - degradari care nu afecteaza semnificativ siguranta in exploatare a elementului III - degradari majore - risc de prabusire IV - degradari care afecteaza semnificativ siguranta elementului
In functie de ponderile criteriilor de evaluare (A-G) mai sus specificate. La analiza expertul va aprecia si degradarile fizice ale zidarie in una din urmatoarele categorii de evaluare: - uzura normala in timp: 15% ≤ U ≤ 30% - uzura exagerata in timp: 30% ≤ U ≤ 70% - uzura avansata in timp (ruina): U > 70%
D. regimul de inaltime; E. conformarea generala a elementelor structurale de zidarie normativele in vigoare (normativ P100-92 si P 2-85), rezistentele materialelor componentele din punct de vedere al respectarii cerintelor constructive impuse de alte tipuri de solicitari si actiuni ale unor agenti corozivi; F. degradarile structurale inregistrate in urma seismica, starea zidariei furnizeaza date suplimentare a elementelor structurale din care fac parte elementele de zidarie in cele 4 clase de risc seismic, definite conform Normativului P 100.
G. rezistentele principalelor materiale de constructie - caramida si mortar, alcatuirea elementelor de zidarie, rezistentele componentelor fizico-chimice (caramida, mortar) si agresivitate(agenti chimici corozivi);
CAP. III. METODE DE INVESTIGARE
GENERALITATI
Metodele de laborator disponibile variaza de la un singur laborator in parte. Trebuie precizata ca este destinul de greu ca un singur laborator sa poata acoperi toata gama de metode specifice fiecarui gen de activitate.
1) Metode nedistructive 2) Metode distructive
Fiecare cuprinde diverse proceduri analitice, bazate mai mult sau mai putin pe aceleasi laboratorului, de regula activitatile proprii laboratoarelor desfasurandu-se pe baza unor specialitati, selectate, care vor cuprinde in principal urmatoarele biologice (mecanice, fizice, chimice, biologice).
Expertul va alcatui tematic de investigare pentru diferitele specifice de investigare a cladirii cu pereti portanti din zidarie, iar acestea vor cuprinde in principal urmatoarele puncte: - caracteristicile fizice, mecanice si chimice ale materialelor componente ale zidarie (caramida si mortar), caracteristicile constructive ale ansamblu zidarie, zidaria propriu-zisa (caramida si mortar); - factorii de influenta chimica, biologie, mineralogici asupra zidarie specifici (in afara celor de ordin mecanic); - solutii de remediere pentru degradarile cauzate de factori de ordin mecanic.
Cu privire la starea de degradare a structurii, raportul poate solicita cercetarea cauzelor si stabilirea naturii atacului chimic sau biologic sau, daca este cazul, stabilirea factorilor determinanti, respectiv factorii constructivi, cauzele structurale si factorii determinanti respectiv, sunt indicate, in aceste cazuri, solutii de combatere din domeniu.
In scopul obtinerii unor eficiente maxime a acestor activitati, este necesar ca pe parcursul descriarii se orientand permanent sensul tehnici si responsabilitatilor tehnice de desacriere, exista o legatura permanenta intre expertul care si expertul care sa functioneze si sa orientand permanent, pe parcursul desfasurarii, sensul la elaborarea a unui program de prelevare - cu un grad redus de aproximare - pe baza carora pot fi utilizate pentru calculul de verificare a structurii.
III.3.1. Directii si obiective
Scopul programului de prelevare depinde de obiectivele urmarite: - urmareste elucidarea cauzelor deteriorarilor sau, daca ar fi exemplu, se urmareste investigarea amploririi deteriorarilor sau daca se ar fi exemplu, carbonatarea clorurilor. Este posibil ca in timpul investigatiilor initiale, sa fie solicitate probe doar pentru a descoperi in aceste conditii, se vor extrage carote intr-un numar limitat din zonele afectate, pentru a efectuarea de analize chimice si petrografice de specialitate, se va analiza aupra cauzelor, se decide gravitatea problemelor.
III.3.2. Numarul si distributia probelor
Numarul de probe necesare este legat de complexitatea atat a structurii investigate cat si a fenomenelor implicate in actiunea de deteriorare. Schema de prelevare trebuie sa furnizeze o serie de probe reprezentative a elementelor structurii aflate in investigatie. Datorita neomogenitatii majore a structurii, trebuiesc alese 3 zone diferite pentru fiecare element in parte, mari, trebuiesc alese prin mijloace care in conditii practice insa, accesul limitat precum si considerentele practice, sunt factori decisivi in selectarea locurilor de prelevare, si cea cu urme de precizata ca numar de probe investigate creste proportional cu numaarul de probe, ceea ce permite tragerea unor concluzii cat mai relevante.
III.3.3. Tipuri de probe
Folosirea carotelor reprezinta cel mai frecventa modalitate de prelevare cel mai des folosita si recomandata, find singura tehnica capabila sa obtina probe reprezentative si posibil de analizat prin aproape orice metoda fizico-chimica. Localizarea locului de extragere este stabilit de comun acord fizico-chimica si de chimice. In cazul in care se presteaza probe care vor fi supuse structurii investigate, pentru a evita inductri de fisuri, crapaturi sau chiar ruperi ale carotelor.
Sunt de preferat carotele mai mici, de cca. 75 mm diametru, dar in practica se prefera carotele mai mici, de cca. 75 mm pentru a permite patrunderea in structura.
2.5:1...3.0:1
III.3.3.1. Carote
Este foarte important ca dispozitivul de carotare sa fie fixat rigid, pentru a evita experienta operatorului in obtinerea unei probe, lipsa deplasarile laterale, respectiv deteriorarile laterale ale carotelor.
Calitatea carotelor depinde foarte mult de experienta operatorului, fie mecanice sau alte deteriorari sau de suprafata exterioara neteda, lipsa de fisuri produse in timpul extragerii.
III.3.3.2. Probe prelevate prin sfredel ire
Cu ajutorul unui dispozitiv care permite realizarea unei probe cu frecventa variabila, in acelasi timp cu probe de la diferite adancimi ale mortarului, dar paleta pentru determinarea clorurilor si a penetrabilitatii sale in mortar, dar probele sunt recomandate in special pentru determinarea factorilor de penetrabilitate a mortarului.
Aceste probe sunt recomandate in special in mortar, dar probele mai buna adancime se poate extinde pana la o aceeasi adancime.
III.3.3.3. Probe sub forma de bucati
Probele sub forma de bucati se pot obtine prin lovire mecanica cu un ciocan sau prin daltuire. Aceste probe nu se recomanda a fi reprezentative pentru investigarea zonele din mortar deoarece, probele provenind de regula la suprafata structurii investigate, ele sunt in general nu se recomanda a fi reprezentative pentru analize si incercari de laborator, putand fi utilizate pentru analize si incercari de laborator.
III.3.3.4. Probe speciale
Uneori sunt necesare probe de prelevari din solutii si ape de mortar. Ocazional, unitati complete de mortar pot fi detasate de la mortar. Bucatile obtinute in acest fel pot fi folosite diagnosticari initiale, in anumite situatii.
III.3.4. Tratamente ale probelor
III.3.4.1. Observatii si inregistrari la fata locului
Descrierea si inregistrarea detaliilor privind operatiile de prelevare se vor efectua la fata locului. Inregistrarea se realizeaza a unei serii de observatii de la fata locului, in detaliu a carotei, se va numerota si se vor inregistra o serie de observatii care vor fi inregistrate in continuare:
a) localizarea carotei, de genul carotelor, diametrului si orientarii;
b) fracturi, rosturi sau dezintegrari ale carotelor fragmente;
c) numarul de bucati, inclusiv cele dezintegrate carotelor fragmentate;
d) prezenta geloui in cazul carotelor fragmente.
III.3.4.2. Pastrarea si depozitarea probelor
Imediat dupa efectuarea observatiilor si inregistrarea lor, probele vor fi inchise, pentru a se evita uscarea si carbonatarea lor.
Se recomanda utilizarea pungilor de plastic, de asemena bine inchise. Probele prelevate prin sfredele, desprindere sau depuse in probe speciale, mai ales in cazul celor fragmentate, vor fi inchise in pungi de plastic ermetizate sau depuse in containere speciale, de genul celor care se vor introduce suplimentar in folii de plastic fotografice.
Carotele vor fi invelite in folii de plastic bine inchise si transportate lor a unor cutii speciale de transport, pentru a se evita uscarea si carbonatarea lor.
CAP.IV. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR INCERCARILOR
Interpretarea semnificatiei si importantei rezultatelor laboratoarelor efectuate la fata locului sau in laborator necesita trebuiesc efectuate de catre un specialist cu experienta in domeniu.
Inspectiile efectuate la fata locului, oarecum si cu experinta in domeniu, trebuie sa quantifice evidenta starea deteriorarilor structurii investigate. Este foarte dificil, dar nu pot confirma in totalitate evidenta starea structurii fara investigatii si incercari de laborator.
Interpretarea semnificatiei, si incearca sa confirme legatura intre rezultatele prelevate pentru structurii investigate, dar nu pot confirma in totalitate evidenta starea acestor factori determina supozitii bazate pe notiunea de "implicare prin asociere", iar gradul de justificare al aceste simptomelor deteroiorarilor ar fi uneori imposibil sa se demonstreze existenta altor factori, cauze deteriorarilor presupuse si existenta simptomelor coreleaza uneori bazate pe notiunea de "implicare prin asociere", iar gradul de si fenomenele de laborator ar fi uneori imposibil, sa se demonstreze existenta.
Sinteza integrali activitatii de investigare, ca alternative la observatiile efectuate, caracteristicile deteriorarilor presupuse si existenta simptomelor deteriorarilor este controlat doar prin ponderarea simptomelor deteriorarilor in baza rezultatelor cercetarilor efectuate atat in situ cat si in laborator se face prin aprecierea starii de degradare a elementelor de zidarie.
A. zona seismica in care este amplasata constructia; B. numarul de cutremure prin care a trecut constructia; C. vechimea constructiei.
Pentru incadrarea structurii de zidarie intr-o anumita categorie de degradare, expertul va avea in vedere urmatoarele criterii: - caracteristicile fizice si chimice ale materialelor de constructie - caramida si mortar, alcatuirea elementelor de zidarie, rezistentele componentelor; - factori de influenta chimica, biologie, mineralogici asupra zidarie; - componente ale ansamblului de zidarie (caramida si mortar), caracteristicile constructive;
CAP. V. CONCLUZII SI PROPUNERI
Prezenta lucrare reprezinta o prima initiere "Metodologie de investigare a zidariilor vechi" reprezinta o prima initiere de sinteza a informatiilor disponibile privind incercarile de zidarie si a elementelor constructive ceramice - mortar, caramida, si, metode care ofera informatii clare asupra materialelor componente ale zidariilor ceramice - mortar, caramida, si, metodele care ofera informatii clare.
In cadrul capitolului "Metode de incercare", au fost analizate, in mod deosebit, metodele care ofera informatii clare asupra materialelor componente ale zidarilor ceramice - mortar, caramida, si, informatii privind compozitia mortarului compozit (zidaria in ansamblu).
Aceasta abordare a fost generata de volumul mare de incercari nedistructive si distructive ale materialelor componente ale zidarilor ceramice si a elementelor de zidarie.
Metodologia a fost structurata de colectivul de elaborare pe 5 capitole, cu accent pe identificarea obiectivului (istoric, structura, evolutia starii tehnice, etc.) cerintele de incercare si diagnosticare, metodele de investigare si evaluare a principalelor cauze ale degradarilor si deteriorarilor identificate.
Prezenta lucrare are ca scop investigarea mortarelor de zidarie dupa o procedura conceputa intr-o maniera generalizata, astfel incat sa se poata raspunde partial sau integral la o serie de intrebari legate de activitate, sa se poata raspunde partial sau integral la posibilitatile financiare, sa se poata raspunde.
Metodologia prezentata este complexa de investigare-diagnosticare a zidariilor ceramice. Metodologia prezentata in faza Redactare II a fost supusa anchetei institutiilor si expertilor implicati in acest gen de activitate, in vederea perfectionarii.
Se propune continuarea investigatiei pentru interpretarea masuratorilor efectuate cu instrumentele (aparatele) din domeniul incercarilor nedistructive, distructive-nedistructive paralele, pentru realizarea bazei de date cat mai largi, pentru realizarea unei banci de date utile expertului tehnic:
1. Noica N., Dan E., Szekely M., Jonescu S. - Cercetari pe materiale de constructii din perioada constructii nr.3/1989.
2. Bujor A., Bujor M., Noica Cogoviliu O., N.Trefenciuc Vajdanu T., Ilie N. - Incercari fizico-mecanice asupre unor zidarii vechi. S.E.L.C.-Cluj -Napoca oct.1991
3. Budescu M., s.a. (red.prof.A.Negoita) - Incercarea materialelor. Vol.II. Ed.Tehnica, Buc.1982
4. Diaconu D., Diaconu A.-C., Grumazescu I.-P. - Consideratii privind determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale constructilor zidarie, afectate de cutremure. Bul.A.I.C.P.S.nr.2-3/1996
5. Diaconu D., Vasilescu D. - Evaluarea caracteristicilor dinamice ale constructiilor. Calitatea constructiilor. nr.3/1991
6. Mironescu M. - Teste si metode de incercare utilizate in diagnoza constructiilor existente. Calitatea constructiilor nr.6/1992.
7. M.L.P.A.T.- INCERC - Metodologii de determinare a rezistentelor cat si determinarea in mod unitar. Experimentari pentru determinarea caracteristicilor de rezistenta la solicitarile seismice. (coordonare prof.dr.ing.Dan Lungu) nr.129/1994
8. Nestor A., Iliescu E., Iliescu M. - Proiectarea antiseismica a structurilor cu pereti structurali din zidarie. Gazeta AICR Nr.21-22/1994.
9. Building Seismic Construction Conditions in the Balkan Region under UNDP/NNIDO PROJECT RER/79/105 - Repair and Strenghening of Historical Monuments and Buildings in Urban Nuclei., Vol.6. Wien, 1984.
Io.Yokel S.G., F.Y.Fattal - Ultimate Load Capacity of Masonry Bearing Walls. A.S.C.E. National Conference New-Orleans. April 1975.
INSTITUTUL NATIONAL DE CIMENT - CEPROCIM S.A. METODE DISTRUCTIVE DE INVESTIGARE A MORTARELOR
Starea zidarilor ce alcatuiesc elementele de constructii realizate in trecut este diferita de cea initiala, factori de mediu ce au actionat in timp asupra proprietatilor de rezistenta si cresterea celor de deformare, au condus la degradari avansate ale cladirii.
Prezenta lucrare are ca scop investigarea mortarelor de zidarie dupa o procedura conceputa, experimentata si elaborata in INSTITUTUL NATIONAL DE CIMENT - CEPROCIM S.A. Sectia Analize, Laborator de expertiza. Altfel spus, procedura este definita ca procedura minima de investigare a unui mortar. Aceasta procedura este definita ca procedura analitica minimala, ce face apel Analiza nr.1. Analiza mineralogica si petrografica prin difractie de raze X + Analiza chimica + Analiza mineralogica si petrografica prin microscopia optica-conform procedura care utilizeaza: - Analiza mineralogica si petrografica prin microscopia optica; - Analiza chimica + Analiza mineralogica si petrografica prin difractie de raze X;
Se defineste drept procedura minima de diagnosticare-investigare a mortarelor de zidarie prin metode chimice si fizico-chimice urmeaza:
5. Procedura minimala de diagnosticare-investigare a mortarelor de zidarie
SR 226-2/96 Clinchete portland STAS 4605-2÷10/1988 Produse miniere nemetalifere cu continut de carbonati STAS 9163-2÷10/1989 Produse miniere silico-aluminoase ASTM C 1084-92 Test for Portland Cement Content of Hardened Concrete ASTM C 295-90 Guide for Petrographic Examination of Aggregates for Concretes ASTM C 457-90 Test for Microscopical Determination of Aggregates for Concretes (ASTM C 856-83 (1988) Parameters of the Air-Void System in Hardened Concrete (CEPROCIM "Mortare-Procedura specifica de lucru pentru Petrographic Examination of Hardened Concrete" (CEPROCIM "Mortare-Procedura specifica de lucru pentru microscopie pe sectiuni subtiri - parallelepipedice" (IBS 812-Part 104:1994 Method for Qualitative and Quantitative Petrographic Examination of Aggregates (IBS 1881-Part 124:1989 Methods for Analysis of Hardened Hydraulic-Cement Concrete
Proba medie - fractia din totalul de proba cu aceleasi proprietati fizico-chimice Fractia solubila - fractia solubilizata prin atac chimic aceleasi Fractia insolubila - fractia insolubila recuperata in urma atacului chimic asupre probei medii - proba obtinuta din proba medie prin simptome evidente de deteriorare atacului chimic special din zone cu simptome evidente de deteriorare Proba speciala - proba obtinuta din proba medie prin atacul chimic special din zone cu simptome evidente de deteriorare Raport liant-agregat - raportul dintre ponderea masica a liantului si ponderea masica a agregatuluoi si ponderea masica a liantului din mortarul investigat
Procedura minimala de investigare a mortarelor de zidarie cuprinde analize chimice clasice, analice chimice si mineralogice prin microscopia optica, efectuate pe probe medii, fractii solubile si insolubile, ca si pe probe imbogatite in liant. ale caror rezultate individuale sunt interpretate si corelate pentru probe medii, fractii solubile si insolubile, ca si pe probe imbogatite in liant si agregate finale privitoare la compozitiile chimice ale liantului si de agregat utilizat, raportul liantului si de agregate, tipul de liant si de agregat utilizat, raportul liant-agregat, etc.
Este de remarcat ca, in cazuri speciale (ex. existenta baleajului, spectroscopia in infrarosu, analiza termogravimetrica, procedura analitica poate fi completata gradual si cu alte tehnici (microscopie electronica ca urmare a actiunii unor factori de agresivitate chimica), procedura analitica minimala poate fi completata.
Investigarea completa a unui mortar.
Prelevarea probelor de mortar de catre beneficiar trebuie sa tina cont ca acestea sa fie reprezentative atat din punctul de vedere al elementelor structurii aflate in investigatie, cat si ca loc de prelevare si numar de probe in sine.
Laboratorul de expertiza realizeaza receptia, prin atribuirea unei fise ce contine informatii de la beneficiar (ex. conditiile de mediu la care a fost expusa structura investigata - fisuri, grad de umezala, etc.), cat si observatii la receptie (ex. culoarea, grad de umezala, prezenta gelului in gonuri si fisuri, factori de agresivitate chimica - etc.).
Tipuri de probe puse la dispozitia laboratorului de expertiza:
a) Probe prelevate prin sfredele (in general pulverulente)
b) Probe sub forma de bucati
c) Probe speciale (in general pulverulente)
(diagrama de flux pentru probe prelevate prin sfredele si probe prelevate sub forma de bucati - vezi document original)
Diagrama prezinta urmatoarele etape: - Macinare, Omogenizare, Proba medie - Sitare pe 40 µm, Recuperarea fractiei fine, Eliminarea impuritatilor de agregat, Omogenizare, Proba medie imbogatita in liant - Fractia solubila, Fractia insolubila - Analiza chimica clasica, Analiza mineralogica prin difractie de raze X
Fiecare tip de analiza cuprins in procedura minimala de investigare a mortarelor este prezentata sintetic prin fisele tehnice corespunzatoare schema logica corespunzatoare. Fisele tehnice cuprind: - principiul metodei; - modul de desfasurare a analizei; - aparatura utilizata; - relatiile de calcul prin care se exprima rezultatele; - precizia rezultatelor.
Schemele logice cuprind pasii de executie al fiecarui tip de analiza.
VII.1 ANALIZA CHIMICA CLASICA - DETERMINARI PRIN CALCINARE
DETERMINAREA PIERDERII LA CALCINARE
Principiul metodei: Pierderea la calcinare se determina prin calcinarea probei medii la o temperatura caracteristica, pana la masa constanta.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 4605-3/88.
Aparatura utilizata: - balanta analitica clasa II de precizie, 0.1mg; - cuptor electric de laborator; - etuva electrica (0-200°C).
Formula de calcul: % P.C.350°C = (m1 - m2) / m * 100 % P.C.580°C = (m1 - m3) / m * 100 % P.C.1050°C = (m1 - m4) / m * 100
Explicatia formulei: - m1 = masa creuzetului cu proba inainte de calcinare; - m2 = masa creuzetului cu proba dupa calcinare la 350°C; - m3 = masa creuzetului cu proba dupa calcinare la 580°C; - m4 = masa creuzetului cu proba dupa calcinare la 1050°C; - m = masa proba luata in lucru.
Precizia rezultatelor: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea pana la 30% / 0.40 / 0.60 30-40% / 0.50 / 0.70 peste 40% / 0.50 / 0.70
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SiO2
Principiul metodei: Continutul de SiO2 se determina gravimetric dupa insolubilizarea fractiei solubila cu HCl.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 4605-4/73 pentru proba medie cat si din fractia solubila.
Aparatura utilizata: - balanta analitica clasa II de precizie, 0.1mg; - cuptor electric de laborator; - etuva electrica (0-200°C).
Formula de calcul: % SiO2 = (m1 - m2) / m * 100
Explicatia formulei: - m1 = masa creuzetului cu precipitat inainte de evaporare; - m2 = masa creuzetului cu precipitat dupa evaporare; - m = masa cat si pentru fractia solubila, media cat si pentru proba medie luata in lucru.
Precizia rezultatelor pentru SiO2 din proba medie: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea pana la 20% / 0.20 / 0.30 20-40% / 0.30 / 0.45 40-60% / 0.45 / 0.60 1-3% / 0.03 / 0.05 0.5-1% / 0.025 / 0.045 peste 3% / 0.035 / 0.05
Precizia rezultatelor pentru SiO2 din fractia solubila:
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE Fe2O3
Principiul metodei: Continutul de Fe2O3 se determina volumetric prin titrare cu complexon III EDTA 0.1M din fractia solubila.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 4605-5/73 pentru proba medie cat si din fractia solubila.
Formula de calcul: % Fe2O3 = V * F * 0.007984 * r * 100 / m
Explicatia formulei: - relatie de calcul este aceeasi atat pentru proba medie cat si pentru fractia solubila; - V = volumul solutiei de complexon III EDTA 0.1M folosit la titrare; - F = factorul solutiei de complexon III EDTA 0.1M; - 0.007984 = cantitatea de Fe2O3 corespunzatoare la 1cm3 complexon III EDTA 0.1M; - m = masa probei luata in lucru; - r = raportul de diluare.
Precizia rezultatelor pentru Fe2O3 din proba medie: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea 0.3-0.5% / 0.03 / 0.10 0.5-1% / 0.075 / 0.15 1-2.5% / 0.10 / 0.20 2.5-5% / 0.15 / 0.30 5% / 0.20 / 0.30
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE Al2O3
Principiul metodei: Continutul de Al2O3 se determina volumetric prin titrare cu complexon III EDTA 0.1M din fractia solubila.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 9163-6/73 pentru proba medie cat si din fractia solubila.
Formula de calcul: % Al2O3 = V * F * 0.005097 * r * 100 / m
Explicatia formulei: - relatie de calcul este aceeasi atat pentru proba medie cat si pentru fractia solubila; - V = volumul solutiei de complexon III EDTA 0.1M folosit la titrare; - F = factorul solutiei de complexon III EDTA 0.1M; - 0.005097 = cantitatea de Al2O3 corespunzatoare la 1cm3 complexon III EDTA 0.1M; - m = masa probei luata in lucru; - r = raportul de titrare.
Precizia rezultatelor pentru Al2O3 din proba medie: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea pana la 10% / 0.05 / 0.10 10-20% / 0.20 / 0.30 20-35% / 0.30 / 0.45 0.5-1% / 0.10 / 0.15 1-2% / 0.15 / 0.25 2-3% / 0.15 / 0.25
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE CaO
Principiul metodei: Continutul de CaO se determina volumetric prin titrare cu complexon III EDTA 0.05M din fractia solubila.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 9163-9/88 pentru proba medie cat si din fractia solubila.
Formula de calcul: % CaO = V * F * 0.002804 * r * 100 / m
Explicatia formulei: - relatie de calcul este aceeasi atat pentru proba medie cat si pentru fractia solubila; - V = volumul solutiei de complexon III EDTA 0.05M folosit la titrare; - F = factorul solutiei de complexon III EDTA 0.05M; - 0.002804 = cantitatea de CaO corespunzatoare la 1cm3 complexon III EDTA 0.05M; - m = masa probei luata in lucru; - r = raportul de diluare.
Precizia rezultatelor pentru CaO din proba medie: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea 5-10% / 0.15 / 0.25 10-20% / 0.20 / 0.30 20-40% / 0.25 / 0.40 30-40% / 0.30 / 0.40 peste 40% / 0.40 / 0.60
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE MgO
Principiul metodei: Continutul de MgO se determina volumetric prin titrare cu complexon III EDTA 0.05M din fractia solubila.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 9163-10/73 pentru proba medie cat si pentru fractia solubila.
Formula de calcul: % MgO = V * F * 0.002 * r * 100 / m
Explicatia formulei: - relatie de calcul este aceeasi atat pentru proba medie cat si pentru fractia solubila; - V = volumul solutiei de MgO complexon III EDTA 0.05M folosit la titrare; - F = factorul solutiei de complexon III EDTA 0.05M; - 0.002 = cantitatea de MgO corespunzatoare la 1cm3 complexon III EDTA 0.05M; - m = masa probei luata in lucru; - r = raportul de diluare.
Precizia rezultatelor pentru MgO din proba medie si din fractia solubila: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea 0.5-1% / 0.08 / 0.10 1-5% / 0.10 / 0.15 5-10% / 0.15 / 0.25 10-20% / 0.20 / 0.30 peste 20% / 0.30 / 0.40
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SO3
Principiul metodei: Continutul de SO3 se determina gravimetric prin precipitare cu BaSO4 din fractia solubila.
Modul de desfasurare a analizei: Similar celui din STAS 9163-13/73 pentru proba medie cat si pentru fractia solubila.
Formula de calcul: % SO3 = (m2 - m1) * 0.3429 * r * 100 / m
Explicatia formulei: - relatie de calcul este aceeasi atat pentru proba medie cat si si pentru fractia solubila; - m2 = masa creuzetului cu precipitat; - m1 = masa constanta; - 0.3429 = cantitatea de BaSO4 corespunzatoare la 1cm3 solutie BaSO4; - m = masa probei luata in lucru; - r = raportul de diluare.
Precizia rezultatelor pentru SO3 din proba medie si din fractia solubila: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea pana la 1% / 0.025 / 0.05 1-10% / 0.10 / 0.25
DETERMINAREA REZIDULUI INSOLUBIL
Principiul metodei: Continutul de rezidiu insolubil se determina prin calcinarea fractiei insolubile la 1050°C timp de 1 ora.
Modul de desfasurare a analizei: Similar cu metodologie celei din SR 226-2/95, cu diferenta tipului de solutie de atac a probei medii (solutia A din parti egale HCl 2N si NaCl 10% urmata de solutia B egale NaCl 10%, Na2CO3 10%, urmata de spalare cu HCl 0.8%).
Formula de calcul: % Insolubil = (m2 - m1) / m * 100
Explicatia formulei: - m1 = masa creuzetului fara precipitat; - m2 = masa creuzetului cu precipitat; - m = masa probei luata in lucru.
Precizia rezultatelor pentru rezidiu insolubil: Domeniul de variatie / Repetabilitatea / Reproductibilitatea 30-40% / 0.50 / 0.70 40-50% / 0.60 / 0.90 peste 40% / 0.50 / 0.70
VII.2 ANALIZA MINERALOGICA PRIN DIFRACTIE DE RAZE X
Principiul metodei: Difractia de raze X are la baza formula lui Bragg-Brentano, dupa care: 2 * d * sin(θ) = n * λ
unde: d = distanta dintre planele unei structuri cristaline pe o anumita directie; θ = unghiul de incidenta al razei la razei X; λ = lungimea de unda a razei X; n = ordinul de difractie, cel mai frecvent=1.
Etape:
a) analiza calitativa = identificarea tipurilor de compusi cristalini prezenti in proba pe baza spectrelot de difractie, stabilirea pozitiei lor in proba pe baza diagramei Bragg-Brentano;
b) analiza cantitativa = proportionalitatea cantitatii de compusi cristalini prezenti in proba cu intensitatea benzilor de difractie (metoda proportionalitatii directe, metoda etaloanelor, metoda standardului intern sau metoda standardului teoretic).
Aparatura utilizata: Difractometru DRON-3; Difractometru URD-6.
Elaborarea rezultatelor: - identificarea fazelor cristiline se pot realiza cu ajutorul colectiile Index (inorganic) lo the Powder Diffraction File 1971, Publication PD1S-2li, Joint Committee on Powder Diffraction Standard" - Analiza cantitativa-identificarea fazelor cristiline din componenta agregaului; - Determinarea raportului pasta de liant hidratat pe componenta agregatuluoi; - Determinarea fazelor de hidratare a liantului; - Identificarea produsilor de reactie ca urmare a agresivitate chimice specifice; - Precizia rezultatelor prin analiza cantitativa este de cca. ± 5%.
VII.3 ANALIZA PETROGRAFICA PRIN MICROSCOPIE OPTICA
Principiul metodei: Metoda de analiza prin microscopie optica se bazeaza pe studiul proprietatilor optice ale componentelor mineralogice in lumina polarizata si naturala. Din punct de vedere optic, fiecare mineral cristalizat isi posibila determinarea naturii mineralelor, cu ajutorul lor find mai departe a tipului de roca naturala a carei componenta o constituie.
Modalitati de lucru:
a) Studierea preparatelor microscopic in lumina transmisa si polarizata sectiuni subtiri. (in nicoli I si in nicoli X), utilizand tehnica de pregatire probe pe: - latimea fisurilor; - marimea granulelor de agregat nealterate; - ponderea suprafetelor afectate, etc.
b) Masuratori liniare ale suprafetei probei, ce presupune:
Aparatura utilizata: Microscop polarizant; Stereomicroscop.
Elaborarea rezultatelor: - Descrierea calitativa a agregatuluoi; - Estimarea ponderii agregatuluoi; - Aprecierea prezentei adaosurilor. Inlocuitoare de ciment; - Determinarea dimensiunii maxime a agregatuluoi; - Identificarea tipului de liant folosit; - Estimarea raportului liant-agregat; - Identificarea reactiilor, examinarea si descrierea unor compusi (caracteristici) specifici deteriorarilor.
PROCEDURA TEHNICA DE LUCRU INCERCAREA DIRECTA A ZIDARIILOR VECHI PRIN PRELEVARE DE PROBE DIN LUCRARE
A. Operatiuni preliminare:
1. Incercarea la compresiune centrica
1. Se alege elementul structural din care se propune prelevarea monolitului. Alegerea se face pe criteriul asigurarii stabilitatii si a comodatii de extragere. Dimensiunile in elevatie ale corpului si ale monolitului nu va depasi 42 cm (minimum 55/65 cm).
2. Se puncteaza colturile probei prin strapungere completa a peretilor. Se detaseaza apoi cu o freza colturile prin unirea colturlor prin taieturi cu o freza.
3. Extragerea probei se face manual sau (in cazul peretilor cu monoliti) cu o masina puternica. Grosimea probei se impinge pe o masa metalica sustinuta de un cadru, dupa extragere grosimea proba se face prin desfacerea ingrijita a tencuielii cu un cadru, cu pachete mai mari de 28 cm) cu proba se transposta la laborator.
4. Pregatirea probei se face prin desfacerea ingrijita a tencuielii si plasarea probei pe platan, se recomanda ca asezarea probei pe platan sa fie facuta astfel incat suprafata superioara a probei, in similara a fost aplicata pe suprafata superioara a probei, in acelasi scop.
B. Executia incercarilor:
1. Masurarea deformatiilor probei se recomanda a fi realizata prin doua metode, dintre care una find cea cu tensometrul cu coarda vibranta, iar cea de a doua find cu tensometrul cu coarda vibranta axele de montaj ale ploturilor si respectiv ale dozelor de masurare.
Tabel nr. 1 - Deformatii orizontale Lungime baza masurare (H m) / Citiri pe treapta I, II, III / Directia / Fata
Tabel nr. 2 - Deformatii orizontale - centralizari Treapta / c = Σ(εx+εC+εCx*εCx)X1/4 (%)
Tabel nr. 3 - Evaluare valori rezistente Treapta / Masa probei (Kg) / Aria probei (cm2) / Solicitare presa (kN) / Total (kN)
2. Dupa instalarea dispozitivelor de masurare pe proba, se trece la efectuarea incercarilor, prin aplicarea de trepte de incarcare corespunzatoare valorii v = 0.14 N/ cm2 * s. Pauzele de citiri intre trepte variaza de la 40-120 de 15 kN cu o viteza de incarcare corespunzatoare valorii v = 0.14 N/ cm2 * s. Pauzele de citiri intre trepte variaza de la 40-120 secunde. Incercarile se continua pana la faza de rupere, cu atentie la aspctul probei si marcarea crapaturilor pentru fiecare treapta.
Tabel nr. 4 - Citiri brute cu deformetrul mecanic Nr. deformetru / Lungimea bazei (H m) / Citiri pe treapta (numerotate 0 la 13) / Delta (%) valori diferite
Tabel nr. 5 - Determinarea deformatiilor specifice verticale prin tensometrie mecanica Treapta / Lungimea L, Hm / D1 / D2 / Δr / Δmed = (Δ"v + Δ'v)/2 / εv %
Tabel nr. 6 - Determinarea deformatiilor specifice orizontale prin tensometrie mecanica Treapta / μ / Δo / 2B / 3B / 4B / 5B / 6B / 7B / 8B / Δo=(Δo°+Δo°)x1/2 / εo % / εo % / εo°%
Tabel nr. 7 - Determinarea deformatiilor specifice totale prin tensometrie mecanica Treapta / Δ/l / Δs (Hm) / Δ°o(Hm) / Δ°s(%) / Δ°s(%) / Δ°s/L = (Δ°s/L+Δ°s/L)x
Pe baza valorilor obtinute din prelucrari se construieste curba caracteristica ce exprima legea specifica care caracterizeaza materialul incercat.
METODE DE INVESTIGARE (DISTRUCTIVE SI NEDISTRUCTIVE) ALE MORTARELOR DE ZIDARIE
Analiza si interpretarea rezultatelor incercarilor
Determinari nedistructive efectuate pentru incercarile de zidarie sau tencuiala: Sclerometrul tip P.M. PROCEQ. Acesta este un sclerometru tip pendul, cu un cap de impact al ciocanului P.M. PROCEQ avand diametrul de 0.883 Nm (0.09Kgm), cu un cap de impact al ciocanului de 8mm. Fabricantul recomanda urmatoarele domenii de utilizare pentru acest sclerometru: - materiale de constructii de duritate mica si rezistenta mica; - betoane de joasa rezistenta (rezistenta la compresiune pe cuburi intre 5 si 25 N/mm2, sau 700-3500 psi).
Determinantele de rezistenta se pot efectua atat in plan orizontal cat si in plan vertical.
Sclerometrul tip P.M. are posibilitati extinse de utilizare. Tipul cel mai reprezentativ de aparat si in final de metoda nedistructiva este sclerometrul la compresiune atat a caramizii cat si a mortarului de zidarie, iar acolo unde structura lor sunt diferite (constatare facuta in etapa de evaluare a rezultatelor), pentru zona respectivele vor fi identificate general in structura in campul (alcatuirea) lor, un aparat relativ simpla a datelor si interpretarea lor va fi recomandat pentru evaluarea rezistentelor pentru elemente de zidarie. Incercari ce au cu ca scop evaluarea rezistentelor cat si a mortarului folosit la realizarea, atat caramizii cat si mortarului (caramizi sanatoase si mortar care va fi degradat vizibil si rosturi de mortar care sa nu prezinte degradari vizibila si rosturi de mortar care nu prezinta degradari vizibile, rezultate SATISFACATOR conform TABEL elaborat de UNICOM S.A. GALATI mortare care au ca au fost incercate distructiv (cuburi de compresiune de 14x14x14 cm la 28 zile) in conformitate cu prevederile STAS 2634/80.
Comparand datele obtinute distructiv (pe cuburi 9-10 N/mm2 in perioada 19.05-04.06.1998) in conformitate cu prevederile STAS 1030/1985.
Valorile obtinute incercarile distructive (pe cuburi la 28 zile) s-au incadrat satisfacator in valorile prevazute de Normativul C 26-85.
Pentru verificare anexam date despre marca mortarului: S-au obtinut date despre marca mortarului: exprimat in N/mm2.
Conform normativelor romanesti; S-a apreciat echivalenta dintre diviziunile sclerometrului tip P.M.- PROCEQ si rezistenta la compresiune determinata pe abacele intocmite de furnizorul sclerometrului tip P.M. - PROCEQ si interpretat, s-au introdus in lucrare "Refacere hotel SOFIN-Galati", cu rezistentatele obtinute prin incercarile distructive ale epruveletelor prelevate de la lucrare si verificate in laborator prin incercarile distructive ale STAS 1030-1985. Aceste date sunt comparate si interpretate, s-au introdus in lucrare.
Nu exista in Romania un aparat cu ultrasunete similar beton oscilatorului (U.S. + sclerometru) din urmatoarele considerente: - nu exista proceduri pentru utilizarea metodei combinate (U.S. + sclerometru) pentru mortare de zidarie sau tencuiala; - nu exista proceduri de beton similare de incercari si nici nu exista metodei similare utilizand betonoscopului utilizat la incercari pe betoane si nici nu exista metodei.
Conditii de lucru: - adozarea volumetrica s-a efectuat manual, prin cuparele sau cu turbosoi; - transportul pe vertical al mortarelor sau elemente (nisip, var, ciment) s-a efectuat mecanizat cu instalatie componente ale mortarului; - aplicarea mortarului pe zidarie s-a efectuat manual, cat si mecanic, functie de conditiile de organizare zilnice din santier.
Grafic de etalonare a sclerometrului PM PROCEQ prin compararea incercarilor districtive (pe cuburi la 28 zile) cu valorile in diviziuni (sclerometrul PM PROCEQ)
A1=8.9:30 div=0,2967 N/div A2=9,2:31 div=0,2968 N/div A3=9,3:31 div=0,30 N/div A4=9,7:32 div=0,30 N/div A5=10,1:33 div=0,30 N/div A6=10,4:34 div=0,30 N/div
CONCLUZIE: Fiecarei diviziuni de pe sclerometrul PM PROCEQ ii corespunde 0,3 N
TABEL CU VALORILE REALIZATE ASUPRA CALITATII MORTARELOR DE TENCUIALA (RAP. 1:2) POZATE LA HOTEL "SOFIN" SI INCERCARE CU SCLEROMETRUL TIP PM - PROCEQ - ELVETIA - INCERCARI LA 7 ZILE - 21.04.1998
[Tabel cu valori pe 9 randuri pentru camere de hotel la diverse etaje, cu masuratori pe 4 pereti (EST, NORD, VEST, SUD) la inaltimi de 60, 120, 180, 240 cm. Valorile medii sunt in jur de 16-19 diviziuni, clasificare
TABEL CU VALORILE REALIZATE ASUPRA CALITATII MORTARELOR DE TENCUIALA (RAP. 1:2) POZATE LA HOTEL "SOFIN" SI INCERCARE CU SCLEROMETRUL TIP PM - PROCEQ - ELVETIA - INCERCARI LA 28 ZILE
[Tabel cu valori pe 15 randuri pentru camere de hotel la diverse etaje, cu masuratori pe 4 pereti (EST, NORD, VEST, SUD) la inaltimi de 60, 120, 180, 240 cm. Valorile medii sunt intre 30-35 diviziuni, clasificare 30-40 = satisfacator]
Intocmit, ing. Eugenia Radvan - sef laborator S.C. UNICOM S.A. Galati ing. Teodor Argintean - I.C.L.P.U.A.T Galati ing. Viorel Gheorghiu - I.C.L.P.U.A.T Galati
Foloseste asistentul AI pentru a obtine raspunsuri specifice cu referinte exacte la articole.
Deschide chat-ul→