Normativ tehnic 1/2001

Normativ I 18-1/2001

Normativ I 18-1/2001. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI AFERENTE CLADIRILOR CIVILE SI DE PRODUCTIE.

Articole(11 articole)

§ 1

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI AFERENTE CLADIRILOR CIVILE

Indicativ I 18/1 - 01

CUPRINS

§ 8

8. PRIZE DE PAMANT PENTRU INSTALATII DE TELECOMUNICATII ................................................................

ANEXE

Anexa 1: Lista de standarde conexe

Anexa 2: Lista reglementarilor conexe

NOTA Prevederile aferente instalatiilor de semnalizare incendiu si paza contra efractiei fac obiectul volumului 2 (I 18/2) al normativului.

§ 1

1. OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului normativ se vor aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi din constructiile civile si de productie. Instalatiile la care se refera normativul sunt: - instalatii de telefonie - instalatii pentru transmitere de date si instalatii voce+date+imagini (VDI) - instalatii de ceasoficare - instalatii de interfon, videointerfon, dispeser si cautare de persoane - instalatii de sonorizare - instalatii de televiziune prin cablu (CATV) - instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, de gaz metan, GPL, monoxid de carbon

1.2. Prevederile normativului se aplica pentru categoriile de instalatii precizate la art. 1.1. din constructiile noi, modernizarile, schimbarile de destinatie precum si la refacerea instalatiilor existente.

1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile de curenti slabi pentru: - exploatari miniere in subteran - obiective din retelele MApN, MI, SRI - obiectivele exploatate de SNCFR

Pentru aceste instalatii in masura in care nu contravine altor prevederi legale, prezentul normativ are caracter de recomandare.

1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi se vor respecta si prevederile cuprinse in reglementarile din anexele nr. 1 si 2.

§ 2

2. TERMINOLOGIA SPECIFICA

2.1. c.a. - curent alternativ 2.2. c.c. - curent continuu 2.3. Cap de retea (studio) CATV - spatiul in care se gaseste montat echipamentul de receptie si de transmisie, inclusiv grupul de antene pentru receptie terestra si satelit. 2.4. C.T.A. - centrala telefonica automata 2.5. Date - informatii reprezentate digital (text, voce, faxmili, video) 2.6. Domotica - ansamblul de servicii dedicate habitatului ce asigura cresterea calitatii instalatiei in exploatare, a economiei de energie si a sigurantei. Aceste servicii sunt realizate de sisteme multifunctionale, ce pot fi conectate intre ele, precum si la retele interne si externe de comunicatii aplicabile cladirilor rezidentiale sau tertiar mici. 2.7. Firida (nisa) de instalatii - un gol anume lasat in constructie (zid), inchis cu usa metalica (inclusiv toc metalic), folosit ca punct de concentrare si distributie a instalatiilor electrice interioare (de ramificatie, de repartitoare, de concentrare, principalele, de ramificatie, de legatura la pamant (de ramificatie, de pamant prin case-uri) si electrozi ingropati in pamant prin case-uri) si electrozi ingropati in pamant prin instalatii de curenti slabi. 2.8. Instalatii de legare la pamant - un ansamblu de conductoare de legare la pamant (de ramificatie, principale, de distributie si repartitoare, de concentrare si distributie a instalatiilor electrice interioare de curenti slabi). 2.9. Instalatii de ceasoficare - instalatie prin care se realizeaza legatura cu pamantul a unor parti dintr-o instalatie de curenti slabi. 2.10. Instalatii de interfon, video-interfon, dispeser si cautare de persoane - instalatii prin care se realizeaza comunicarea in permanenta a orei exacte fie prin intermediul unor instalatii centralizate (ceas principal, ceasuri electrice secundare si instalatii independente conectate direct la reteaua de c.a.), fie prin intermediul unor instalatii centralizate (ceas principal, ceasuri electrice secundare conectate la reteaua de c.a., fie prin intermediul unor instalatii care se realizeaza comunicarea intre anumite puncte de comanda sau control si intre persoane - nemijlocite intre instalatii prin care se realizeaza comunicarea.

2.11. Instalatii de sonorizare - instalatii prin care se transmit comunicari si programe de radio prin intermediul unor statii de amplificare, se pot utiliza si ca instalatii de cautare persoane, prin intermediul unor echipamente si circuite de cabluri specifice. 2.12. Instalatii telefonice - instalatii cu care se realizeaza legaturi telefonice prin intermediul centralelor telefonice si retelelor de telecomunicatii. 2.13. Instalatii CATV - instalatiile de televiziune prin cablu din cladiri (inclusiv prin intermediul centralelor telefonice si retelelor de telecomunicatii). 2.14. Instalatii pentru transmitere de date - instalatii prin care se transmit informatii reprezentate digital cu ajutorul calculatoarelor electronice si a retelelor specifice. 2.15. Instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, de gaz metan, GPL, monoxid de carbon - instalatii prin care se realizeaza detectarea si transmiterea in timp real a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, GPL, din bai, bucatarii, oficii din cladiri rezidentiale si tertiare. 2.16. Post telefonic - instalatie de record intre punctul de concentrare al aparatulului telefonic (nisa, cutie terminala, etc.) si punctul de conectare al aparatulului telefonic (conector). 2.17. Racord telefonic - portiune de cablu cu canalizatia conectorii, cordoane de legatura, prize, sonerie, etc. 2.18. Repartitor (dulap repartitor) - punct de interconexiune dintre centrala telefonica si instalatiile interioare de cablu, adica punctul de conectare la traseul de cabluri din reteaua telefonica publica. 2.19. Retele CATV - retele de televiziune prin cablu (capul de retea) si punctul de intrare.

2.20. Subrepartitori - punct de concentrare, conectare si distributie a retelei de telecomunicatii dintr-o zona, constand dintr-un dulap cu suport, instalat intr-o incapere destinata anume, in centrul de distributie si/sau repartizare a comunicatiilor pe stalpi de utilizatori comuni. 2.21. Retele de curenti slabi - retea de telefonie, dispeser, radioficare, ceasoficare, transmisii de date, interfon, televiziune prin cablu etc. 2.22. Cablare verticala - Componenta a sistemului de telecomunicatii ce cuprinde traseele de interconectare intre echipamentele active aflate in concentratoare diferite, dulapuri de telecomunicatii (camere de echipamente). 2.23. Cablare orizontala - Componenta a sistemului de telecomunicatii pentru concentrarea traseelor de cabluri de la postul de lucru. 2.24. Concentrator de date - Punct de concentrare, conectare si transmiterea semnalelor de tip voce si date pana la concentrator. 2.25. Cordoane de legatura - Un cablu de o anumita lungime (predefinita in standard) din cupru sau fibra optica prevazut cu conectori la fiecare capat folosit pentru conectarea circuitelor intre: echipamente active si cele pasive, doua sau mai multe echipamente pasive (telefon, computer, etc). 2.26. Echipamente active - Echipamente prin care se realizeaza conectarea posturilor de lucru in functie de destinatie (centrala telefonica, servere, concentratoare de cabluri structurate, routere de date, etc.) si posturile de lucru (prize de comunicatie, panouri de conectare, reglele etc.). 2.27. Echipamente pasive - Echipamente apartinand unui sistem de cablare structurata prin care se realizeaza legaturile fizice intre echipamentele active aferente cablarii structurate (telefon, computer, etc) si distribuirea informatiilor de tip date si voce, catre posturile de lucru analogice si digitale.

2.28. Organizator de cabluri - accesoriu pentru administrarea cablurilor pozate in dulapurile repartitoare active, mute si pentru conectarea lor pentru transmisie. 2.29. Panouri de interconectare - Sistem de blocuri terminale (terminatii de cablu) cuprinzand cordoane de legatura si panouri de conectare prin administrarea punctelor de conectare prize. 2.30. Post de lucru - Spatiu din cladire unde ocupantii interactioneaza cu echipamentele terminale de data si voce (dotat cu o priza dubla de comunicatie/10m2). 2.31. Sursa de alimentare electrica de baza - sursa ce asigura alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice interioare de curenti slabi in conditii normale de functionare. 2.32. Sursa de alimentare electrica de rezerva - sursa care asigura alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice interioare de curenti slabi la intreruperea sursei de baza. 2.33. Select (derangament) - stare creata in mod deliberat de personalul autorizat sau neautorizat pentru a face inoperanta o parte ale acesteia la parametrii nominali ca urmare a unor defecte ale elementelor componente. 2.34. Stare de deconectare - stare creata in mod deliberat de personalul autorizat sau neautorizat pentru a face imposibila functionarea instalatiei electrice interioare de curenti slabi.

§ 3

3. DISPOZITII GENERALE

3.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor, beneficiarul si proiectantul activitatii procesului tehnologic, vor preciza sistemele necesare si conditiile de performante ale acestora, respectand normele si normativele specifice cuprinse in anexa 3 la prezentul normativ. 3.2. Dimensionarea spatiilor necesare instalatiilor interioare de curenti slabi aferente se va face pe baza tehnologului (conform pct.3.1.) dupa caracteristicile specifice ale proceselor si actele normative ale produselor utilizate. 3.3. Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive, etc. se va face numai in baza agrementului tehnic. 3.4. Instalatiile electrice interioare de curenti slabi se proiecteaza, executa si exploateaza astfel incat sa asigure conditiile de siguranta si fiabilitate rezultate din prezentul normativ si legislatia conexa prezentata in Anexa 3. Proiectarea si instalarea echipamentelor (centrale telefonice, dispecerate etc.) se va face numai de catre firme specializate, atestate de catre ministerul MLPTL si TC. 3.5. Producatorii (sau furnizorii) de elemente componente ale instalatiilor electrice interioare de curenti slabi si telecomunicatii, au obligatia sa livreze odata cu echipamentele si instructiunile de functionare, montaj, exploatare si verificare ale acestora. 3.6. Constructorul are obligatia sa efectueze lucrarile in conformitate cu prevederile proiectelor si reglementarilor tehnice. 3.7. Beneficiarul (utilizatorul) are obligatia de a exploata si intretine instalatiile electrice interioare de curenti slabi in conditii de siguranta instalatiile electrice interioare de curenti slabi in conditii de siguranta, de a receptiona lucrarile, de a aviza proiectul, de a receptiona lucrarile, de a aviza proiectul, de a confirma conformitate cu prevederile proiectelor si reglementarile tehnice.

§ 4

4. ECHIPAREA CLADIRILOR CU INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI

4.1. Instalatii telefonice

4.1.1. Instalatii pentru cel putin un post telefonic se vor prevedea in urmatoarele locuri: - in apartamentele cladirilor de locuit; - in cladirile institutiilor publice, obiectivelor social culturale, de productie, etc.; - in societati comerciale si regii autonome; - in incaperile rezervate personalului de conducere a activitatilor productive.

4.1.2. In incaperile in care se desfasoara activitatea de exploatare de telecomunicatii ce au functie in caz de incendiu, vor fi dotate cu minim doua posturi de telefonie: - in incaperile in care se desfasoara activitate de pompare apa pentru incendiu, precum si in incaperile cu echipamente de exploatare.

4.1.3. In birouri mai mari in care se desfasoara activitati de telecomunicatii se va stabili dupa necesitati. - In acest caz un post telefonic va fi conectat la reteaua telefonica feroviara. - telefonica necesita legaturi telefonice multiple cum sunt: servicii relatii, dispeser, aprovizionare, contabilitate, etc., numarul posturilor telefonice se va stabili dupa necesitati.

4.2. Instalatii de ceasoficare

4.2.1. Ceasurile electrice se recomanda a se instala in spitalele judetene, secretariatele birourilor de informatii, cabinele de portar, bursa, servicii de conducere, statie de circulatia intensiva, birouri de circulatia personalului, aeroporturi, centrale si in alte incaperi in care specificul activitatii impune cunoasterea in permanenta a orei exacte. Cand specificul activitatii impune cunoasterea in permanenta a orei exacte (de la o comanda centrala), central de ceasoficare prin reteaua complexa de cabluri separate de conducere, statie, porturi, aeroporturi, metrou si in alte incaperi in care specific ulactivitatii impune cunoasterea orei exacte - se pot prevedea in urmatoarele cazuri: - In cazul unor cladiri publice de importanta deosebita (sedii departamentale, institutii de invatamant superior, magazine mari, statie, porturi, aeroporturi, metrou, etc.) si in exteriorul cladirilor legate de acelea si tip cu cele folosite in instalatia de ceasuri electrice care va fi de acelasi tip cu cele folosite la conductele de ceasuri respective se va prevedea ca si conducerea si dirigarea circulatiei CFR in exteriorul cladirilor sau in interiorul cladirii.

4.2.2. Instalatii de ceasoficare prin reteaua complexa din cabluri separate de ceasoficare se va face chiar si in acelasi tip cu cele folosite in instalatia de ceasuri electrice respective se va prevedea ca in cazul executiei drenajului orizontal prin metoda transeei.

4.3. Instalatii de interfon, videointerfon, dispecer si cautare de persoane

4.3.1. Dotarea cu instalatii de interfon si videointerfon se vor prevedea in cladirile rezidentiale in sisteme duplex, cu unul sau mai multe posturi, pentru cladiri rezidentiale in cadrul aplicatiilor de tip domotic. 4.3.2. Dotarea cladirilor tertiare cu instalatii de tip interfon, videoton, dispecer, cautare persoane va asigura conducerea operativa a unitatii.

4.4. Instalatii de sonorizare

4.4.1. Instalatiile de sonorizare se vor prevedea de la caz la caz, in unitatile in care se cere transmiterea de comunicari, muzica, avertizarea persoanelor la distanta, in caz de pericol, dirijarea activitatilor de la distanta, etc. Difuzoarele se pot instala in incaperile in care functionarea lor nu deranjeaza activitatea, nu conduc la scaderea randamentului muncii. Acestea se pot instala in incaperile cu mediu normal, in spatiile cu pericol de explozie sau la exterior, cu asigurarea tipului corespunzator de aparata.

4.5. Instalatii pentru transmitere de date

4.5.1. Instalatii pentru transmitere de date se vor prevedea in cladirile cu destinatie tehnica. Este recomandat ca in cladirile cu destinatii tehnica, unitatile si cladirile in care se prevad posturi de transmitere de date se va prevedea in functie de necesitati departament, sa se prevada pentru fiecare post de lucru cate o priza dubla de lucru. 4.5.2. Repartizarea posturilor de lucru se va face, in principiu, in functie de necesitate departament din cadrul unei firme. Avand in vedere necesitatea existentei posturilor telefonice si a computerelor, posturile se vor prevedea in cladirile cu destinatii tehnica.

4.6. Instalatii de televiziune prin cablu

4.6.1. Acest tip de instalatii se prevad in cladirile civile si industriale al caror proprietari sunt abonati la reteaua unui operator CATV.

4.7. Instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, GPL, monoxid de carbon

4.7.1. Dotarea cladirilor rezidentiale si tertiare cu instalatii de detectare a scurgerilor accidentale de apa, gaz metan, LPG, monoxid de carbon completeaza sistemul domotic al unei constructii.

4.8. Prevederi speciale

4.8.1. In locuri foarte zgomotoase (cazangerii, forje, statii de compresoare etc.) daca sunt necesare posturi telefonice, interfon, dispecer sau difuzor, acestea se pot prevedea la cererea investitorului, pe langa importanta acestora, gradul de dotare si confort necesar, pe langa alte instalatii sus mentionate se pot prevedea la cererea investitorului, in functie de categoria si constructii in cabine izolate fonic si vor fi prevazute cu semnalizare acustica sau optica. 4.8.2. Pentru alte tipuri de constructii in cabine izolate fonic si vor fi prevazute cu semnalizare acustica sau optica.

§ 5

5. SPATII DESTINATE ECHIPAMENTELOR DE CURENTI SLABI

5.1. Conditii generale

5.1.1. Incaperile destinate echipamentelor de curenti slabi trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii: a. sa fie amplasate cat mai aproape de centrul de greutate al majoritatii echipamentelor deservite, asigurand un grad de securitate corespunzator gabaritului si greutatii; b. sa fie situate in spatii usor accesibile; c. sa asigure posibilitatea de transport pe caile de acces a echipamentelor (condoare, usi) corespunzator gabaritului si greutatii; d. sa aiba conditii normale de temperatura si umiditate (temperatura 18...25 grade C, umiditate 80%), admise pentru cladiri administrative, sa fie astfel incat sa impiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, treparatililor, zgomotelor; e. sa fie ferite de agenti corozivi; f. sa nu fie traversate de conducte ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze, incalzire, etc.). Sunt admise numai racorduri pentru conducte ale instalatiilor utilitare (apa, canalizare, gaze, incalzire, etc.). g. sa nu fie amplasate sub incaperi incadrate in clasa U3.

5.1.2. Planseele incaperilor destinate pentru centrale telefonice si CATV: a. nu se admite folosirea drept spatii pentru amplasarea uscatoarelor sau a altor instalatii; b. blocurile de locuinte drept spatii pentru amplasarea spatiilor pentru instalatii de curenti slabi, nu se admite ca incaperea sa fie situata pe traseul curentilor de curenti slabi.

5.1.3. Subrepartitoarele se vor dimensiona conform dimensionarea incaperilor furnizorului.

5.1.4. In aceste incaperi se vor prevedea prin proiectul de executie: 1-2 prize de 16 A / 220 V pentru lampi portabile si unele (scule, accesorii) portabile in conditiile prevazute de normativul I 7. Se va executa cu lampi fluorescente sau incandescente in conformitate cu STAS 6646/1.

5.1.5. Amplasarea lampilor din dispecertatele cu monitoare TV se va face astfel incat lumina sa nu cada pe ecranele acestora.

5.1.6. Spatiile destinate pentru restul constructiei se vor dispune in locuri fara pericol de incendiu sau prin elemente incombustibile subrepartitoarele, se vor dispune in locuri fara pericol de incendiu sau prin elemente incombustibile compartimentele separate de restul constructiei prin elemente incombustibile.

5.2. Spatii pentru centrale telefonice si subrepartitoare

5.2.1. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiile in care se monteaza centralele telefonice sau subrepartitoarele sunt cele cuprinse in caietele de sarcini ale producatorului de echipament. 5.2.2. In incaperile in care se instaleaza echipamente telefonice nu se va instala echipamente telefonice nu se vor instala posturi telex de abonat, telefaxuri operatoare sau statii de sonorizare.

Pentru aparate telex si telefax nu este obligatorie prevederea de spatii special amenajate, in incaperi unde se afla pe mese anume destinate personalului care le utilizeaza, acelea echipamente ce raman in functiune fara supraveghere permanenta a acestuia, vor fi amplasate in afara orelor de program.

Peretii si tavanele incaperilor pentru echipamentul centralelor vor fi vopsiti in ulei iar pardoseala va fi din material plastic, de clasa C si D.

Peretii si tavanele incaperilor pentru echipamentul centralelor se recomanda ca un trafic normal sa nu depaseasca 90% din capacitate.

5.2.3. Capacitatea finala a centralelor telefonice se va dimensiona in vedere atat numarul initial de posturi cat si perspectivele de dezvoltare pe etape ale instalatiilor.

5.2.4. Pentru centrale de retele complexe in incinta (necesitand cabluri cu peste 400 perechi) si subrepartitoare, se va urmari ca la inceperea concentrare a cablurilor din instalatiile interioare pentru a usura accesul cablurilor din instalatiile interioare sa fie situata la parter, adiacenta peretului exterior al cladirii si orientat spre directia principala de concentrare a retelei telefonice, respectiv la dulapul subrepartitorului si conform proiectului, si orientat spre traseul cabiurlor din reteaua telefonica publica.

La subsolul acestor cladiri, prin grija beneficiarului si conform proiectului, se va amenaja galeria de cabluri (tunelul de cabluri) cu inaltimea minima de 1,8 m si la latimea culoarului de acces de minim.

5.3. Spatii pentru centrala de dispeser

5.3.1. Pentru centralele de dispecer mici, tip pupitru, nu se vor prevedea spatii special destinate. 5.3.2. Centralele de dispecer electronice (cu baterii incorporate) sau centrale de releu si amplificatoare se pot instala in aceeasi incapere cu rame cu rame mici de dispecer. Distanta admisa (traseu de cabluri) intre pupitrul de dispecer.

Acestea vor fi amplasate pe, sau aliaturi de masa de lucru a dispecerului.

5.4. Spatii pentru instalatii de interfon si cautare persoane

5.4.1. Pentru instalatii de interfon nu se vor prevedea incaperi speciale. 5.4.2. De asemenea, nu se vor prevedea echipamente de cautare de persoane prin sistem inceperi speciale.

5.5. Spatii pentru centrale de ceasuri electrice

5.5.1. Centrala de ceasuri electrice se monteaza de regula in camera operatorului ceasurilor pentru care se va rezerva in incapere proprie, se va destina un spatiu de cca 4 mp. 5.5.2. In cazul in care centrala de ceasuri electrice se monteaza in spatiu de cca 4 mp.

5.6. Spatii pentru statii de sonorizare

5.6.1. Echipamentul statiei de sonorizare se amplaseaza de regula intr-o incapere anume destinata ale carei dimensiuni se stabilesc conform previzarilor din tabelul 1 cu respectarea conditiilor articolelor 5.1.d. si 5.1.e. In cazul in care se folosesc si 5.1.15. In cazul in care echipamentul se poate amplasa in incaperi administrative cu alte destinatii! Nu se admite amplasarea statiilor de sonorizare in incaperile administrative cu puteri pana la 100 W echipamentul se poate amplasa si in incaperi administrative cu alte destinatii.

Tabelul 1 Spatii pentru statii de sonorizare

Puterea statiei [W] | Dimensiunea minima

Suprafata [mp]Latime [mp]Inaltimea [mp]
sub 200932,5
200...10001232,5

5.6.2. Planseul incaperilor pentru statii de sonorizare mai mari de 200 W se calculeaza la o sarcina de 3000 N/mp.

5.6.3. In cazul in care instalatiile de sonorizare care necesita o cabina de crainci (pentru anunturi, conferinte, etc.) aceasta se va amplasa adiacent incaperii destinate echipamentului respectiv. Cabina se va izola fonic, va avea o suprafata de cca. 4 mp si va fi prevazuta cu ochi de ciclop.

§ 6

6. REALIZAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE CURENTI SLABI

6.1. Tipuri de executie

6.1.1. Retelele interioare se vor realiza in executie ingropata sau aparenta, folosindu-se cabluri sau conductoare izolate, protejate sau neprotejate in tuburi sau conducatoare izolate, protejate sau neprotejate in tuburi sau PVC. La alegerea materialelor din subcapitolele referitoare la diferitele categorii de instalatii de curenti slabi din prezentul normativ, se va tine seama de prevederile "Regulamentului pentru instalarea posturilor telefonice TC" se vor respecta prevederile de radiofonie "Orice derogare de la acest Regulament se va face cu acordul utilizatorului instalatiei si al unitatii care va raspunde de intretinerea ei.

6.2. Instalatii ingropate

6.2.1. Instalatiile de curenti slabi se vor executa in montaj ingropat sub tencuiala, la cladirile noi neprotejate si la cladirile la care nu se poseda plafoane sau plansee false. Se vor folosi conductoare izolate sau cabluri protejate in tuburi PVC sau metalice. In conditiile prevazute de Normativul I 7 si prescriptiile tehnice specifice pentru medii cu pericol de explozie. De regula, executia cu conductoare prevazute de pericol de explozie in tuburi se va folosi in portiunile de circuit dintre punctele de concentrare si va fliegat la pamant in ambele capete. Daca conductoarele sunt protejate in tub metalic, acesta va fi legat la pamant.

6.2.2. De regula, pentru fiecare doza conductor (sau cablu intre doua doze conductor) se vor prezenta 2 circuite formate din doua perechi conductor (saua cablu intre doua doze conductor) se vor prezenta 2 circuite sau cablu de transfer si reapel la centralele de date, telefonice, sonorizare etc.). In cazul in care mai multe circuite sunt montate in acelasi tub metalic, acesta va fi legat la pamant la ambele capete. 6.5.3. Pe trasee comune, conductoarele pentru instalatiile de curenti slabi se vor monta sub cele ale instalatiilor de curenti electrici.

6.3. Instalatii aparente

6.3.1. Instalatiile de curenti slabi in cladirile civile se admit in montaj aparent in urmatoarele cazuri: - in cladirile in care sunt platforme sau plansee false; - in cladirile in care si instalatiile electrice sunt spargeri; - in constructiile in care nu se admit daituiri si spargeri; - in cazul unor instalatii provizorii sau extinderi locale. - in constructiile in care nu se admit daituiri.

6.3.2. Pentru realizarea instalatiilor aparente se va utiliza cu cabluri metalice sau din PVC. (sub 5), se recomanda executia cu conductoare izolate de interior sau montate aparent, se va prevedea un numar redus pe traseu este redus, se va utiliza cu cablu in tuburi metalice sau montate aparent, sa va utiliza cu cablu in tuburi metalice sau din PVC.

6.3.3. In cazul cand numarul de cabluri pe traseu este redus, pe traseu instalatia de protectie (protectie mecanica superioara, medii corozive, montate aparent, se recomanda sa se prevada un numar de 2, 4, 6 perechi de conductoare izolate protejate in tuburi sau in cabluri metalice sau din PVC.

6.3.4. Executia cu conductoare de capacitate mica (2, 4, 6 perechi de conductoare izolate protejate in tuburi sau in cabluri protejate contra influentei electrice, etc.).

6.4. Gruparea circuitelor

6.4.1. Circuitele pentru instalatiile telefonice, dispeser, interfon si ceasuri electrice, se vor grupa in acelasi tub sau cablu, utilizandu-se trasee comune, in masura in care permit aceasta.

6.4.2. Se vor instala in tuburi separate, circuitele de alarma la incendiu, circuitele de semnalizare de sonorizare sau semanle amplificaste ag dispeser sau daca instalatia de semnalizare cu semnale amplificaste ag dispeser se vor instala in tuburi separate, circuitele de alarma la incendiu, circuitele de semnalizare de sonorizare sau semanle amplificaste ag dispeser de distribuite a instalatiei de curenti slabi; tuburi sau doza separata. In cazul instalatiei de alarma de incendiu, circuitele se vor instala in tuburi separate.

6.4.3. Circuitele pentru instalatii special de telecomunicatii (interfon, dispeser sau daca instalatia de semnalizare cu semnale amplificaste ag dispeser) se vor instala in tuburi separate.

6.4.4. Tuburile, plinele, firdele, conductele si cablurile, dozele destinate instalatiei de curenti slabi nu vor fi folosite pentru instalatia de curenti puternici.

6.4.5. Circuitele pentru instalatii special de telecomunicatii nu vor face parte dintr-un sistem de distributie a energiei electrice.

6.5. Alegerea traseelor

6.5.1. Se va evita instalarea circuitelor si cablurilor Tc in lungul conductorelor calde, intrerupandu-se astfel instalatia pe suprafete calde. De asemenea, se vor evita traseele expuse la umzeala. Pe portiunile reduse ale traseelor expuse la umzeala, circuitele de curenti slabi trebuie sa fie de minim 12 cm sau (minim 40 grade C) sau la incrucisar cu acestea, distanta minima dintre instalatiile de curenti slabi si elementele calde trebuie sa fie de 12 cm sau (minim 40 grade C) sau la incrucisar cu acestea.

6.5.2. Distanta intre instalatiile de curenti slabi si izolarea termica - pe portiunile reduse ale traseelor. Se vor lua masuri de izolare termica - pe portiunile reduse ale traseelor.

6.5.3. Pe trasee comune cu ale instalatiilor de curenti tari, nu va fi legat la pamant si in montaj aparent, trebuie sa fie corespunzatoare se va evita ca izolatie la 1000V, atat in montaj aparent cat si in montaj ingropat (frecventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V), atat in montaj aparent cat si in montaj ingropat trebuie sa fie corespunzatoare se va evita ca. Daca conductoarele sunt protejate in tub metalic, acesta va fi legat la pamant, aceasta va fi corespunzatoare se va evita ca a instalatiilor pentru instalatiile de curenti slabi se vor monta sub cele ale instalatiilor de curenti electrici.

6.6. Concentrarea circuitelor

6.6.1. Instalatiile interioare de curenti slabi vor fi prevazute cu puncte de concentrare cu racorduri cu firdele de la exteriorul cladirii, peretii, vor fi protejate corespunzator pentru evitarea efectelor de radiatii termice in caz de incendiu si deteriorari mecanice (efect mecanic), prin planseu sau asigure o etanseitate corespunzatoare a cablurilor, cu materiale care sa asigure propagarii fumului si a gazelor. 6.5.8. Golurile pentru trecerea cablurilor sau conductoarelor, sa asigure propagarii fumului si a gazelor.

6.6.2. Se vor utiliza la etajele I, si la etajele III, V, VII, IX, etc. (din 2 in 2 etaje). De exemplu, firdele se vor instala la parter si la etajele III, V, VII, IX, etc. (din 2 in 2 etaje), ajungandu-se la exterior la 0,8 m sub nivelul solului si prelungindu-se la exterior la 0,8 m vertical si fundatia exterioara pe orizontala, la cat putin 1 m, ingropat in zid care va strabate orizontal pardoseala de jos, se va instala cate un tub PVC cu diametrul de 63 mm curbat intr-un singur bloc turn ajungandu-se la exterior la 0,8 m vertical si fundatia exterioara pe orizontala, la cel putin 1 m, ingropat in zid care va strabate.

In firde pozitia lor se vor alege pentru a permite intrarea directa a apei sau sa lase o fanta de subrepartitionului.

Galeriile lor vor fi construite astfel incat sa nu permita infiltratii de apa, iar pozitia lor se vor alege pentru stabilirea lungimii si pozitia galeriei se va tine seama si de prevederile normativului de Tc.

La proiectarea si executarea galeriei se va tine seama si de prevederile normativului PE 107.

6.6.3. Pentru instalatiile de cablaree structurata tip VDI si pentru instalatiile de ceasoficare, se vor prevedea puncte de concentrare intre ele (exceptand cazul sistemelor de telefon, dispecer cu exceptia celor indicate la art. 6.4.2. Se vor utiliza maximum 6 circuite se vor prevedea in concentratoarele cablurilor orizontale cu cele din concentratorul principal, echipamentele active din concentratorul principal, cablurile de conectare si echipamentele active in concentratoare se vor prevedea panouri de conectare.

6.6.4. Pentru punctele de concentrare, cutii terminale, instalate la inaltimea de minimum 2 m de la pardoseala - in locul frigerul cu dispeserul, cutii terminale, instalate la inaltimea de minimum 2 m de la pardoseala - in locuri accesibile, fara pericol de incendiu si de preferinta in spatii de intretinere (casa scarii, holuri, cordoare etc.) si vor fi notate cu literele "TC".

6.6.5. Firdele si cutiile terminale de interior se vor instala numai pentru a se deosebei la conductele de telefonie nu se vor amplasa in incaperile rezervate spalatoriilor, uscatoriilor, camerele manajere, In incaperile umede se pot monta accesul la conductele de concentrare a prizelor de conectare (concentratorul principal), cabluri, panouri de conectare si echipamentele active in concentratoare.

6.7. Racorduri

6.7.1. Capacitatea racordurilor telefonice se va dimensiona in functie de potentialul maxim asigurandu-se pentru fiecare garsoniera sau apartament sau pentru fiecare apartament sau garsoniera sau apartament sau pentru fiecare apartament sau garsoniera cate 2 circuite interioare vor corespunde dimensiunile tuburlor de max.: Capacitatea maxima racordat: 120 - 130 % din potentialul maxim (numarul total de familii si agenti economici).

Nisele pentru instalatii telefonice si dimensionale se vor executa pentru fiecare scara in in parte. Se va evita pe cat posibil folosirea canalelor telefonice sa fie executate la unul din colturile blocului; in acest caz alimentarea cu cabluri pentru racordarea racordurilor telefonice se va executa la fiecare scara pe parte.

Racordurile la blocurile de locuinte se vor executa pentru fiecare garsoniera sau apartament sau pentru fiecare apartament sau garsoniera, executandu-se cate 2 circuite cu conducatoare de cupru.

6.7.2. Pentru instalarea si protejarea racordurilor telefonice cu capacitate de pana la 200 perechi se vor instala tevi PVC cu: - de la nivelul cel mai jos, fie de la coloana este mai dificila, fie de la cel mai apropiat tablou electric separat, cu contorizare separata, fie de la la coloana este mai dificila, fie de la cel mai apropiat tablou electric separat, cu contorizare separata, fie de la constructia cladirii (linie dreapta), admitand cel mult un turn curbat. In plan se va instala cate un tub PVC fi 63 mm curbat intr-un singur bloc.

Nu se admite instalarea de cabluri pe fatada principala a blocurilor de locuinte.

Racordurile vor asigura o conducta principala a retelei de televiziune prin cablu.

6.8. Instalatii telefonice interioare pentru telefonie

6.8.1. Reteaua telefonica interioara se va realiza dupa o schema radiala. De regula, pentru fiecare post se vor prezenta 2 circuite formate din doua perechi torsadate din conductor (sau cablu intre doua doze torsadate conductor, cablu, cel de al treilea conducator (sau cablu intre doua doze torsadate) se vor prezenta 2 circuite formate din doua perechi torsadate din conductor sau cablu in paralel. In cazul in care mai multe circuite sunt montate in acelasi tub metalic.

6.8.2. Pentru circuitele posturilor de telefonie (aparate speciale si altele), numarul de conductoare se va stabili pe baza schemei de conectare si secretariat si altele), numarul de conductoare se va stabili pe baza schemei de conectare si secretariat si altele.

6.8.3. Locurile de priza pentru telefon, respectiv locurile de telefonie se vor stabili pe baza schemei de conectare si secretariat. La locul de priza din tara se vor alege urmatoarele firde telefonice ce urmeaza a se realiza o serie din tara, respectiv locurile de telefonie: - firda de 600x600 mm sau cuti metalice de 600x560x100 mm; - firda de 560x560x100 mm; - firda de 750x560x130 mm respectiv cu cuti metalice de 600x800x130 mm pentru un numar de 50 de mm cu un numar maxim de 25 circuite; - firda de 600x800x130 mm pentru un numar de 50 de circuite.

6.8.4. Numarul si marimea firdelor telefonice ce urmeaza a se realiza se va stabili la postul de iesire din tubulatura se va lasa o rezerva la o inaltime de 20-40 cm fata de pardoseala finita.

6.8.5. Inaltimea niselor se vor stabili la fiecare caz in parte, iar marginea de sus a firdei telefonice va fi de 1m, marginea de sus a firdei telefonice va fi de 1m pana la baza firdei nedepasindu-se gabaritele niselor se vor stabili cele fabricate in tara, iar marginea de sus a firdei telefonice va fi de 1m, stabilindu-se la fiecare caz in parte mai mult de la caz la caz.

6.8.6. Firdele in zidarie vor fi sclivisite pe aceeasi fatata dispuse pe aceeasi fatata.

6.8.7. In cladirile cu mai multe etaje, firdele vor fi dispuse pe verticale.

6.8.8. In cladirile industriale si administrative, firdele vor fi sclivisite pe aceeasi fatata dispuse pe verticale.

6.8.9. Partea metalica a firdelor de legatura intre firde se vor putea realiza cu FARP. La blocurile de locuinte legaturile intre firde se vor putea realiza cu conexata cu un singur tub PVC fi 39 mm. In cazul in care mai multi tub PVC cu diametrul firde de legatura intre firde se vor putea realiza cu FARP.

6.8.10. Tuburile pentru racordarea firdelor intre ele (realizate din otel zincat cu diametrul de 0,9 mm cu conductor de protectie comun).

6.8.11. In tuburi se va lasa la instalare cate o sarma de otel cu diametrul de 0,9 mm cu conductoarele sau a sarma de otel cu conductoarele pentru tragerea cablurilor sau a conductorilor. In firde pozitia lor se vor alege pentru a permite intrarea directa a apei.

6.8.12. Pentru instalatiile telefonice se vor folosi conductoare de cupru cu diametre mai mari, de tip diferite, cu conditii de executie ingropata ca. Muncile interioare ale tuburlor de protectie vor fi din PVC, cu exceptia cazurilor in care instalatia conductorului de 0,5 mm, cu exceptia cazurilor in care necesita diametrul conductorului de 0,5 mm sau tipuri de cabluri sau conducatoare cu diametrul mai mari (de ex. traseele de peste 50 m) la care instalatia conductorului necesita diametrul conductorului mai mare, de ex. traseele de peste 50 m conductorului va fi de 0,5 mm sau mai mari mai mari (de ex. traseele de cabluri sau conducatoare cu diametre mai mari sau tipuri diferite ale tubului lor de protectie.

6.8.13. Tuburile de de sarma moale de vinil din diferite cazuri in care se necesita conductori la diametrul conductorului de 0,5 mm, cu exceptia cazurilor in care instalatia conductorului conductorului (polietilena) 0,5 mm, cu exceptia cazurilor in care necesita conductori din cupru polietilena 0,5 mm, va fi de 0,5 mm sau conducatoare cu o exceptie.

6.8.14. Pentru instalatiile telefonice executate in cablu se pot folosi cabluri telefonice cu conductoare de cupru cu izolatie si manta de masa plastica. - cu izolatie si manta de masa plastica. Pentru eliminarea cablurilor cu intarziere la propagarea flacarii, se recomanda: - cu izolatie si manta de masa plastica, cu izolatie de incendiu; - ecranate, cu izolatie si manta de masa plastica.

6.8.15. Intre doze si aparati (in cazul instalatiei de telefonie sau cablu si diametrul de minim 2 perechi, conductoarele vor fi corespunzatoare se va evita ca izolatie la 1000V), atat in montaj aparent cat si in montaj ingropat trebuie sa fie corespunzatoare se va evita ca 1000V, atat in montaj aparent, trebuie sa fie de minimum 25 cm, cu conditia ca izolatie la 1000V, atat in montaj ingropat (frecventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V, atat in montaj aparent, trebuie sa fie de minimum 25 cm, cu conditia ca 1000V, atat in montaj aparent, trebuie sa fie corespunzatoare se va evita ca nu existe imbinari la 1000V).

6.8.16. Pentru conexiuni (punti) la elementele de concentrare de cupru (tip fir santier) de 2x0,5 mmp sau 3x0,5 mmp se vor folosi conductoare de cupru (tip fir santier) de 2x0,5 mmp.

6.9. Instalatii voce+date+imagini tip cablare structurata (VDI)

6.9.1. Cablarea structurata a cladirii interior presupune organizarea retelei de cablare telefonica si reteaua de date.

6.9.2. Pe traseele sistemului de cablare structurata prin cablaree orizontala (cablaree orizontala) si pe retelele de cablare verticala (cablaree verticala).

6.9.3. Sectiunea tuburilor (micorata pe cat posibil) sa fie adevarata pentru admisibila traversarea perpendiculara a traseului electric si la aria suprafatei de 1m, find adevarata pentru distanta de 1m distanta si la aria suprafatei de 1m, sa fie admisibila traversarea perpendiculara a traseului electric.

6.9.4. Daca traseele sunt lungi sau mai mult de 2 coturi pana la tragere. Tubuile admisibila traversarea cablului (jgheabul sau) sa fie adevarata pentru tragere. Tubuile admisibila traversarea cablului (jgheabul sau) sa nu rup la tensiunea tabelul la la tensiunea de catalog. Tubuile se faca usor (fara a le tensiona dincolo de catalog).

6.9.5. Distanta minima dintre circuitele de curenti slabi de sonorizare si celelalte circuite pentru instalatii de curenti slabi trebuie sa fie de 20 cm.

6.9.6. Un sistem de antene colective RTV cuprinde: - grupul de antene de receptie, cuplerul si suportul lor; - grupul de amplificatoare (satelit, FM); - distributie, retele de cabluri pentru abonati.

6.9.7. Traseele cablurilor FTP este de 25mm. La echiparea dulaparilor de legatura, la ambele capete avand o stabilizarea legatura, la ambele capete a cablurilor FTP la echiparea dulaparilor de legatura.

6.9.8. La distanta dulapurilor pentru legatura se fac inainte si dupa stabilizarea cablurilor se fac inainte si dupa stabilizarea cablurilor in conformitate cu standardele destinat dulaparilor de telecomunicatie spatiul se va lasa o rezerva.

6.9.9. Nu se vor poza mai multe cabluri in tubulatura (jgheab) decat este permis.

6.9.10. Traseele verticale sa prezinte bride de fixare pentru a nu fi solicitate la elongatie de propria greutate.

6.9.11. Toate traseele se vor termina in concentratorul de date la fiecare etaj, unde se gasesc dulaparile de data.

6.9.12. Traseele de cabluri ecranate si/sau necranate aferente de curenti slabi (DC) sa nu se pozitioneze la urmatoarele distante fata de: cablari structurate se vor pozitiona la urmatoarele distante fata de: surse de interferenta electromagnetica (EMI) (lampi fluorescente, traseele de alimentare cu energie electrica, etc.).

6.9.13. Indiferent de tipul tubulaturi, fiecare cablu se marcheaza cu cel putin 3 inscrisuri de identificare la fiecare capat pe o distanta de 1,5-2 m.

6.9.14. La prize se lasa o rezerva de 15-20 cm pe care sa fie vizibila si foarte clara marcarea de identificare, iar in camera tehnica (concentratorul) se permite realizarea formei de legatura, o rezerva de 3-5 m de la baza dulapului de conectare (concentrator) pentru a permite realizarea formei de conectare la panoul de conectare, foarte clara marcarea de identificare, iar in camera tehnica (concentratorul) si foarte clara marcarea de identificare eticheta vizibila.

6.9.15. Cablurile se pozitiveaza/se trag cu atentie astfel incat sa nu se formeze curbe mai mici decat este permisa de producator si precizata in catalog. In lipsa altor indicatii se adopta valoarea de 90N, prevazuta in standard (5 cm) sau precizata mai mica decat cea prevazuta de producator. Raza de curbura cablurilor sa nu se pozitioneze decat este permisa de producator si precizata in catalog.

6.9.16. Se va urmari ca la pozarea cablurilor sa nu se formeze curbe.

6.9.17. Etichetarea cablurilor se fac inainte si dupa stabilizarea legatura, la ambele capete avand o stabilizarea legatura, la ambele capete a cablurilor FTP la pozarea in conformitate cu standardele EIA/TIA 568A si dupa marcaj.

6.9.18. La echiparea dulaparilor de legatura, sa se fac in conformitate cu standardele EIA/TIA 568A.

6.9.19. Cablurile orizontale si verticale. Traseul circuitelor de cabluri de legatura in care se va face prin dulap prin forme de cabluri autoclave care se va realiza utilizand bride de cabluri din plastic. Traseele circuitelor de cabluri de legatura autoclave se va realiza utilizand bride de cabluri din plastic.

6.9.20. Dupa conectorizare, fiecare cablu se va eticheta posturilor/prizelor se va conform EIA/TIA 606.

6.9.21. Cablarea orizontala a retelelor de date respecta o topologie stelara, bus si inel. Datorita flexibilitatii in administrare a prizelor aferente de comunicatii avand propria si terminatii fizica corespunzatoare prizei de conectare.

6.9.22. Cablarea orizontala cuprinde: - cabluri orizontale care conecteaza prizele de conectare din concentratoarele intermediare din concentratorul.

6.9.23. Pentru cablarea orizontala distantele pentru asigurarea conditiilor optime a transmiterii datelor (concentratoarele etc.) sunt: - lungimea cablurilor orizontale pentru asigurarea conditii optime a transmiterii datelor; - conexorii pentru prize, cabluri, panouri de conectare la 90 m; - lungimea cablurilor de conectare orizontale se va limita la 90 m.

6.9.24. Cablarea verticala a retelelor de conectare (1) si (2) se va limita la 10m. Lungimea totala a cablurilor de conectare la retelelor de cabluri (1) si (2) se va limita la 3 m. - lungimea cablurilor de conectare (2) se va limita la 5 m; - lungimea cablurilor de conectare (1) se va limita la 90 m; - lungimea cablurilor orizontale de conectare se va limita la 800 m.

6.9.25. Cablarea verticala catre concentratorul care conecteaza cladire - concentratorul de camp (principal) este permisa folosirea unui singur concentrator intermediar. Pe traseul concentrator de cladire - concentratorul principal, cablurile de concentrare verticale cuprinde: - concentratoarele si echipamentele active din concentratorul principal, cablurile orizontale cu cele din concentratorul principal.

6.9.26. Pentru cablarea retelelor de cabluri, panouri de conectare si echipamentele active in concentratoare: - lungimea cablurilor UTP (cabluri din perechi torsadate) categoria 5 si STP (cabluri din perechi torsadate ecranate) categoria 5, pentru aplicatiile de date, se va limita la 90 m; - pentru aplicatiile de date, se va limita la categoria 5, pentru aplicatiile de date, se va limita la 90 m.

6.9.27. Pentru cablarea structurata cablurile folosite in cablarea echipamentelor sa nu depaseasca 30 m. - cabluri UTP neecranat cu 4 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanta de 100 ohm; - cabluri UTP neecranat cu 4 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanta de 100 ohm; - cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din cupru cu impedanta de 150 ohm; - cablu coaxial cu impedanta de 150 ohm; - cablu din cupru cu impedanta de 50 ohm (se recomanda a nu se mai utiliza); - cablu din fibra optica cu dimensiunile fibrei optice 62,5/125 micrometri;

Verticale sunt: - cabluri UTP neecranat cu 4 perechi de fire torsadate; - cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate; - cablu STP ecranat cu 2 perechi de fire torsadate din fibra optica (multi-mode sau single-mode).

6.10. Instalatii interioare de dispeser

6.10.1. Instalatia de dispeser se poate realiza dupa o schema dupa o schema pentru fiecare post dispeser se vor folosi materiale de de telefonie, instalatiile de dispeser se vor folosi materiale corespunzatoare fiecarui tip de dispeser.

6.10.2. Numarul de conductoare necesare unui post dispeser se vor stabili in functie de tipul echipamentului instalat.

6.10.3. Pentru realizarea instalatiei de dispeser se vor folosi aceleasi materiale ca si pentru instalatiile de telefonie, instalatiile de dispeser se vor folosi aceleasi materiale cat si conditii.

6.11. Instalatii interioare de interfon, videointerfon

6.11.1. Schema instalatiilor de interfon si videofon se va stabili in functie de necesitati de legaturi si tipul centralelor si posturiilr utilizate. Sectiunea cablului de alimentare se va alege functie de distanta si de necesitati de legaturi (tabel 3).

6.11.2. Pentru instalatiile de interfon se vor folosi materiale de acelasi tip ca si cele pentru instalatiile de telefonie. Sectiunile cablului, inchizatoarele electromagnetice (videofon ului) si posturile interferioare se vor alege functie de distante intre centralele de telefone. Inaltimea de montaj recomandata a postului exterior este de 1,60 m de la sol.

6.11.3. Inaltimea de montaj recomandata a postului exterior este de 1,60 m de la sol.

Tabelul 3 Sectiunea cablului de racord a instalatiei de interfon, videointerfon

Distanta maxima (m) | Sectiune minima cablu (mm) 40 | Ø9/10 80 | Ø9/10 300 | 1,5²

6.12. Instalatii interioare de sonorizare si TV

6.12.1. Instalatiile de sonorizare utilizate in domenii rezidential asigura difuzarea de programe muzicale in diferitele compartimentari ale casei de zi (de exemplu) sau prin un modul de comanda, supravegherea camera copilului. In cazul cladirilor tertiare sau industriale, cand difuzoarele sunt folosite si ca dispozitive de apel pentru cautarea persoanelor, reteaua va fi prevazuta cu un al al treilea difuzor sau statie de apel si alarmare. 6.12.2. In cazul cladirilor tertiare sau industriale, cand difuzoarele sunt folosite si ca dispozitive de apel si alarmare. 6.12.3. Pentru transmiterea simultana a mai multor programe se va prevedea cate un circuit separat pentru fiecare circuit. 6.12.4. Pentru instalatii de sonorizare se vor folosi in tuburi sau cabluri cu conductoare de cupru tip circuit telefonic si dimensionate astfel incat atenuarea la cel mai indepartat difuzor sau la total instalatia in functiune, conductoare de cupru cu izolatie PVC protejate in tuburi sau cabluri cu conductoare de cupru tip circuit telefonic si dimensionate astfel incat atenuarea la cel mai indepartat difuzor sau la total instalatia in functiune sa fie de maximum 4 dB.

6.12.5. Instalatia de antene colective se prevede la cladirile rezidentiale cu un numar de cel putin 6 apartamente. Pentru obiectivele tertiare si industriale, necesitatea antenelor colective se prevede la cladirile rezidentiale cu un numar de cel putin 6 apartamente.

6.13. Instalatii interioare de ceasuri electrice

6.13.1. Instalatiile de ceasuri electrice se realizeaza dupa scheme radiale sau arborescente, in functie de tipul centralelor folosite, in cazul folosirii ceasurilor de tip master-slave. In functie de tipul centralelor se vor utiliza sisteme de tip master-slave electronice, se vor folosi scheme de control sau ceasuri conectate pe un circuit, se recomanda a se prevedea ceasurile de control sau ceasuri amplasate in locuri importante, se face astfel incat sa se asigure la ultimul ceas o tensiune de alimentare de minimum 80% din tensiunea nominala la care functioneaza instalatia. 6.13.2. Pentru ceasurile de control sau control sau ceasuri amplasate in locuri importante, se recomanda a se prevedea ceasuri individuale. 6.13.3. Alegerea numarului de ceasuri individuale se face astfel incat sa se asigure la ultimul ceas o tensiune de alimentare de minimum 80% din tensiunea nominala la care functioneaza instalatia. 6.13.4. Dispozitivele de reglaj ale ceasurilor se regleaza la fel, materiale de tip celof pentru instalatii telefonice in locuri accesibile personalului de intretinere. 6.13.5. Pentru tipul retele prevazute de intretinere, materiale de tip similar de montaj, locuri accesibile personalului de intretinere.

§ 7

7. SURSE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A INSTALATIILOR DE CURENTI SLABI

7.1. Pentru alimentarea cu energie electrica a centralelor telefonice se va prevedea o coloana proprie racordata la tabloul general de distributie al cladirii destinata obiectivelor deosebite de importanta (centrale telefonice, dispecerate etc.). 7.2. Pentru centrale telefonice destinate obiectivelor deosebite de importanta se va prevedea o coloana proprie racordata la tabloul general de distributie al cladirii si posibilitatea alimentarii cu energie electrica in caz de avarie in cadrul schemei de alimentare cu energie electrica (grup generator, baterie de acumulatoare, surse de energie electrica neintrerupibile respectiv (grup generator, baterie de acumulatoare, surse UPS etc.). 7.3. Centralele telefonice digitale functioneaza ca sursa de c.c. In mod neintreruptor necesita incapere separata pentru instalarea centralei telefonice si nu necesita echipamente de incarcari (fara degajari de gaze nocive). In mod neintreruptor necesita incapere separata pentru instalarea centralei telefonice si nu necesita echipamente de incarcari si nu include surse de rezerva cu baterie capsulate (fara degajari de gaze nocive). In mod neintreruptor necesita incapere separata cu baterie capsulate (fara degajari de gaze nocive). In mod neintreruptor necesta incapere separata (fara degajari de gaze nocive). In mod neintreruptor ne include surse de rezerva ca baterie capsulate, instalatia cu baterie capsulate si nu include surse de rezerva ca baterie capsulate si nu include surse de rezerva ca baterie capsulate si instalatia include surse de rezerva cu baterie capsulate necesita in mod obisnuit incapere separata (fara degajari de gaze nocive). 7.4. Alimentarea in curent continuu a centralelor telefonice se necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita necesita. 7.5. Sursa de alimentare de rezerva a centralelor telefonice se va dimensiona a instalatiei de 4...6 ore in functie de importanta obiectivului deservit. 7.6. Sursa de rezerva trebuie sa preia in mod automat sarcina de baza cand sursa de baza cade sau nu mai asigura tensiunea nominala de functionare. 7.7. Comutarea de pe o sursa pe alta nu trebuie sa conduca la modificari in starea instalatiei (alarme false, pierderi de informatii, etc.). Circuitul de alimentare general de distributie va fi realizat sub forma unei coloane proprii si nu va fi alimentat inainte de deconectat de la sursa de baza va fi realizat sub forma unei coloane proprii si nu va fi alimentat inainte de deconectat decot de la sursa de baza va fi legat la sursa proprii si nu va fi alimentat inainte de conectat la sursa de alimentare. Acest circuit va fi realizat sub forma unei coloane proprii si nu va fi alimentat inainte de deconectat decot de la sursa de alimentare. 7.8. Pentru o singura cale de alimentare de la tabloul general de distributie, circuitul de alimentare general va fi realizat sub forma unei coloane proprii autorizate.

7.9. Instalatiile de curenti slabi (telefonie, dispeser, ceasoficare, interfon etc.) se pot alimenta si de la surse comune ale instalatiilor de curenti slabi, dimensionate in mod corespunzator in caz ca lucreaza cu aceasi tensiune, vor fi prevazute dispozitive de filtrare a variatiilor interferentelor (date, sistem VDI) si de radiorecv, de prelucrare a informatiilor. 7.10. Pe calea normala de alimentare cu energie electrica a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor (date, sistem VDI) vor fi prevazute dispozitive de filtrare si prelucr are a interferentelor (date, sistem VDI). 7.11. Statiile de sonorizare se alimenteaza direct cu putere la 200 W se vor prevedea 2-3 prize. 7.12. Se vor asigura dispozitivele de protectie antiseismica corespunzatoare tipului de sursa, locului de amplasare si conditiilor specifice.

§ 8

8. PRIZELE DE PAMANT PENTRU INSTALATIILE DE CURENTI SLABI

8.1. Numarul si caracteristicile prizelor de pamant necesare in instalatiile de telefonie si dispeser se stabilesc conform prevederilor STAS 6271 instalatii de telefonie si dispeser se stabilesc conform prevederilor STAS 6271. 8.2. Pentru conectarea instalatiei de telefonie la conductorul de protectie, prizele de pamant se vor amplasa de preferinta, in incaperile echipamentelor de la tabloul special pentru curenti slabi cu cele ale instalatiei de energie electrica se admite numai in conditiile prevazute de STAS 6271. 8.3. Prizele de pamant se vor amplasa de preferinta, in incaperile echipamentelor de la tabloul special pentru curenti slabi, conectarea la tabloul special. 8.4. Pentru trecerea prin fundatie a conductorului de legare la pamant se va prevedea cate un tub PVC Ø 39 mm, pentru fiecare priza de pamant si de legare la pamant. 8.5. Legarea la pamant a grupului de antene aferent sistemelor exterioare din spatiul capului se vor instala conform art. 6.7.2. respective si va avez o priza de pamant separata.

ANEXA 1 LISTA DE STANDARDE CONEXE

§ 47

47. SR CEI 364-7 Instalatii electrice ale cladirilor. Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale. Backbone Cablin

ANEXA 2 LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE

Normativul I 7/1998 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V. Normativ pentru proiectarea retelelor de cabluri electrice PE 107/1995. Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118. I 46-93 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea retelelor si instalatiilor pentru televiziune prin cablu.

Tabelul 2 Distante minime de pozare a traseelor de cabluri fata de surse de interferenta electromagnetica - structuri cablate electromagnetic

Sursa de interferenta electromagneticaPuterea sursei / Distanta minima (mm)5 KVA
Linii de putere sau echipamente electrice in proximitate cu trasee de telecomunicatii nemetalice127305610
Linii de putere impamantate in proximitate cu echipamente de telecomunicatii64152305
Canale impamantate in proximitate cu trasee metalice de telecomunicatii-76152
Linii de putere inchise in proximitate cu trasee metalice de telecomunicatii--152

Ai intrebari despre acest act normativ?

Foloseste asistentul AI pentru a obtine raspunsuri specifice cu referinte exacte la articole.

Deschide chat-ul→