Normativ GT 044/2002

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA PERMEABILITATII LA APA A FINISAJELOR ŞI PROTECTIILOR ANTICOROZIVE APLICATE PE SUPRAFETELE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII indicativ: GT-044-02

CUPRINS

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE meant 202

2. TERMENI. DEFINIȚII „nenea 203

3. PRINCIPIUL'METODEI fs e lia aa aaa 204

4. REFERINȚE 4.1. Legislaţie .. 4.2. Reglementari tehnice... nenea 204 Rf Se Stanitiarile e sponge cs esate seers tte tassel exer coeryecetneeveiee eats 205

5. APARAT PENTRU DETERMINAREA RAPIDĂ A PERMEABILITATII LA APĂ A FINISAJELOR 5.2. Caracteristici tehnice 5.3. Componenţa. Descriere — funcţionare ... a 5:4;:Modul:de lUCrui: ocs 00 Ca Ea OI iei

6. INSTALAȚIE PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITATII LA APA A FINISAJELOR 6.2. Caracteristici tehnice 6.3. Componenta. Descriere — functionare ety 6.4. Modul de lucru... nana eee aaa 200

7. APARAT PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITATII LA APĂ A FINISAJELOR (APARAT tip 111). creeaza acas Ea adela aa a 7.1. Scopul şi domeniul de utilizare... 7.2. Caracteristici tehnice TP Ag MOO GE UCTE car cozi acasa soc ewes i 218 201

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA PERMEABILITATII LA APĂ A FINISAJELOR ŞI PROTECTIILOR ANTICOROZIVE APLICATE PE SUPRAFEŢELE ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII Indicativ GT 044-02

1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE. 1.1. Metodologia prezintă o metodă şi aparatura necesară pentru determinarea „in situ” a permeabilitatii la apa lichidă, sub presiune hidrostatică, a finisajelor (tencuieli, zugrăveli, vopsitorii) şi a protec- tiilor anticorozive (sisteme de protecţie ) de pe suprafeţele elementelor de construcții din beton şi zidării tencuite. Această metodologie se adresează cercetătorilor şi altor factori interesaţi în domeniu. 1.2. Metodologia poate fi utilizată pentru determinarea „in situ” a permeabilitatii finisajelor şi a protectiilor anticorozive de la: e clădiri civile şi industriale; e construcții inginereşti: — construcții hidrotehnice; — rezervoare de apă potabilă; — cuve şi bazine din instalaţiile de tratare a apelor şi de epurare a apelor uzate; recipienti pentru lichide care au/nu au un caracter agresiv. 1.3. Aparatura prezentată are următoarele caracteristici princi- pale care determină condiţiile de lucru în care poate fi recomandată, conform tabelului de mai jos. Caracteristici aparat Condiţii privind: UM. Suprafața max. 2 de încercare Presiunea max. MPa de încercare (bari) Compensator de presiune gravita- tional mecanic pneumatic finisaje, protectii anticorozive finisaje, protectii anticorozive Domeniu de utilizare finisaje

2. TERMENI. DEFINITII Permeabilitatea: capacitatea unui mediu poros care are canale de dimensiuni transversale mai mici decât liberul parcurs mediu al moleculelor unui fluid, de a permite să treacă prin el, cu o viteză mai mică sau mai mare fluidul considerat, când este supus unei presiuni. Impermeabilitatea la apă: capacitatea unui material de a frâna pătrunderea apei sub presiune prin masa sa şi se caracterizează prin praguri de presiune. Pragul de presiune: reprezintă presiunea maximă a apei la care aceasta pătrunde în epruvete, fără a depăşi adâncimea limită prescrisă, în condiţiile când epruvetele sunt supuse unor regimuri de aplicare şi creştere a presiunii apei convenţional stabilite. Permeabilitatea la apă (p,) : este o mărime fizică şi reprezintă cantitatea de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni hidrostatice pe o suprafață determinată după un anumit interval de timp. 203

3. PRINCIPIUL METODEI Metoda se bazează pe măsurarea cantității de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni hidrostatice pe o suprafață determinată, după un anumit interval de timp. Cantitatea de apă măsurată, raportată la suprafaţa de încercare şi intervalul de timp în care s-a efectuat determinarea, exprimă permea- bilitatea la apă (p,), sub presiune hidrostatică. Permeabilitatea la apă (p,) se calculează cu relaţia: m g z | in care: n — reprezintă valoarea prescrisă a presiunii maxime a apei, exprimată în MPa (bari); m — cantitatea de apă necesară pentru menţinerea constantă a unei presiuni, măsurată între prima şi ultima citire, în grame ; S — suprafaţa de încercare în contact cu apa, în cm’; At — intervalul de timp in care s-a efectuat determinarea, exprimat în ore.

4. REFERINŢE 4.1. Legislaţie Legea nr. 10/1995 — Lege privind calitatea în construcţii. Legea nr. 90/ 1996 — Legea Protecţiei Muncii, modificată şi completată cu Legea nr. 177/ 2000. 4.2. Reglementări tehnice P 130 — Normativ privind urmărirea comportărilor în timp a construcţiilor. 204 PC 1/3 ~ Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive. P73 — Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipientilor din beton armat și beton precomprimat pentru lichide. C56 — Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de con- structii şi instalaţii aferente - Cap. XX „Protecţia contra agenţilor agresivi”. NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat. E 17 — Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială. GP-047 -— Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind pro- tectia anticorozivă a elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane, situate în medii agresive. GP 036 -— Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorozivă a bazinelor din beton armat destinate neutralizării şi epurării apelor industriale. NE 001 - Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subțiri. Normele generale şi normele specifice de protecţia muncii, elaborate conform Legii nr.90/1996. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcții (aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/1 5.03.1993). 4.3. Standarde STAS 2320 - Încercări pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confecționarea epruvetelor. STAS 9602 — Beton de referință. Prescriptii pentru confectionare şi încercare. 205

STAS 3519 -— Încercări pe betoane. Verificarea impermeabilitatii Compensator de presiune: la apă. — diametrul şurubului — piston mm 16 . . — secțiunea şurubului — piston cm? 2 STAS 3622 — Betoane de ciment. Clasificare. — cursa şurubului — piston rin 50 STAS 6102 — Betoane pentru construcții hidrotehnice. Clasificare şi e volum echivalent apă cm: 10 condiții tehnice de calitate. — valoarea diviziunii mm 1 © volum echivalent apa cm? 0,2

5. APARAT PENTRU DETERMINAREA RAPIDĂ 5.3. Componenţă. Descriere — funcţionare A PERMEABILITATII LA APA A FINISAJELOR ŞI A SISTEMELOR DE PROTECŢIE. (APARAT 5.3.1. Componența tip. 1) Aparatul se compune din următoarele parti principale (fig. 5.1.): 5.1. Scopul şi domeniul de utilizare Acest aparat se poate utiliza în situ, atât în poziţie orizontală cât şi verticală pentru încercări rapide, având drept scop determinarea permeabilitatii la apă (p,), sub presiune hidrostatica, a diferitelor tipuri de finisaje şi sisteme de protecţie. 5.2. Caracteristici tehnice Diametrul suprafeţei de încercare mm 60 Suprafaţa de încercare cm? 28 i Presiunea max. de încercare MPa (bari) 0,6(6) Fig. 5.1. Aparat pentru determinarea rapidă a permeabilitatii la apă a : finisajelor şi sistemelor de protecţie (Aparat tip I) Camera de presiune: i e , — diametrul pistonului mm 61 Acorpicu tans 7. element susţinere . A A 2 2. garnitură @ 60 8. robinet — secțiunea pistonului cm 28 2 EiTOIEtIU. 9. niplu — cursa pistonului | _ a 10 A 260 — 0,6 MPa (6 bari) 10. pâlnie ° volum echivalent apa cm 28 4. inelO 11. compensator de presiune — valoarea diviziunii mm l 5. piston 12. cleste reglabil © volum echivalent apa cm 2,8 6. capac filetat 13. ancore M10 206 207

5.3.2. Descriere — funcţionare Corpul cu flanşă (1) filetat la exterior este fixat pe suprafaţa de încercare, prin intermediul garniturii de cauciuc © 60 (2), cu ajutorul clestilor de prindere care sunt fixati cu ancorele M 10 (13). Corpul cu flanşă (1) este gradat pe exterior, gradatii care delimitează cursa capacului filetat (6). Capacul filetat (6) este montat liber între piston (5) şi ele- mentul de susținere. Pistonul (5) şi elementul de susţinere (7) sunt solidarizate între ele cu patru şuruburi. Intregul subansamblu este montat, prin intermediul capacului filetat (6), pe corpul cu flanşă (1) formând camera de presiune a aparatului. Camera de presiune este prevăzută cu două nipluri (9), două robinete(8), o pâlnie (10) de alimentare cu apă, un manometru (3) şi compensatorul de presiune (10). In funcţie de poziția suprafeţei de încercare,în plan orizontal sau vertical, pâlnia de alimentare se montează pe camera de presiune astfel încât aceasta să se afle în poziţie verticală. Compensatorul de presiune (11),de tip mecanic, este alcătuit dintr-un corp gradat, un şurub-piston şi un cursor care funcționează pe principiul micrometrului. 5.4. Modul de lucru 5.4.1. Pregătirea aparatului — Se verifică starea garniturilor de etanşare si se înlocuiesc cele deteriorate. — Se verifică starea robinetilor şi se înlocuiesc dacă nu mai sunt corespunzători. — Manometrul trebuie să fie în termenul de verificare metrologică. 208 - Corpul cu flanşă și pistonul camerei de presiune se păstrează curate (se îndepărtează depunerile de piatră); de asemenea şurubul- piston şi corpul gradat al compensatorului de presiune se păstrează curate. - Curăţarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare încercare. ~ Filetele se ung pentru o funcţionare uşoară. — Se verifică etanşeitatea aparatului. 5.4.2. Montarea aparatului pe suprafaţa de încercare Se efectuează următoarele operaţii: — se trasează locul de prindere al aparatului; — se dau cele două găuri (@ 10) în elementul de construc- tie, în care se introduc ancorele M10; — se fixează tălpile cleştilor de prindere (reglabili) cu ajutorul ancorelor; — se prinde aparatul pe suprafaţa de încercare, prin inter- mediul garniturii de etanșare, cu diametrul interior de 60 mm, cu ajutorul clestilor reglabili; — la prinderea aparatului pe suprafața de încercare se urmăreşte ca strângerea garniturii să se facă uniform şi la un cuplu care să asigure o fixare şi o etanşeitate bună; în unele cazuri garnitura poate fi lipită. 5.4.3. Modul de determinare a permeabilitatii la apă După montarea corespunzătoare a aparatului urmează operaţiile: — reglarea aparatului în poziţia iniţială „O” de început a încercării astfel: © camera de presiune trebuie să aibă capacul filetat in dreptul gradatiei „O” de pe exteriorul capacului cu flanşă; © compensatorul de presiune trebuie să aibă cursorul la gradatia „O” de pe corpul gradat; 209

— se umple camera de presiune a aparatului cu apă; — după umplerea cu apă a camerei de presiune și închiderea . pt tlieepe eal 7 APA. NARA robinetilor, capacul este rotit si prin infiletarea pe corpul cu flanşă apasă pe piston, realizând astfel presiunea de încercare ŞI A SISTEMELOR DE PROTECȚIE ( APARAT dorită între 0 şi 6 bari; tip ID). — se citeşte cursa capacului filetat (respectiv diviziuni etalonate in-volume de apă); — presiunea selectată este menţinută apoi cu ajutorul compensatorului de presiune, care funcționează pe principiul micrometrului, compensând apa infiltrată prin avansul şuru- bului-piston în camera de presiune; — citirile (etalonate în volume de apă) ale cursei cursorului se fac atât cât este necesar pentru evaluarea permeabilitatii la apă caracteristică suprafeţei testate. 6.1. Scopul şi domeniul de utilizare Instalaţia are ca scop determinarea permeabilitatii la apă (p,), sub presiune hidrostatică, a diferitelor tipuri de finisaje şi sisteme de protecţie. Aceasta poate fi utilizată pentru determinări în situ, în condiții de şantier, atât în poziţie orizontală cât şi verticală. 5.4.4. Exprimarea rezultatelor 6.2. Caracteristici tehnice Permeabilitatea la apă (p,), sub presiune hidrostatică, se calcu- e Diametrul suprafeței de încercare mm 36 lează cu relaţia (1) de la capitolul 3. « Suprafața na; dă încercare că 10 5.4.5. Interpretarea rezultatelor * Presiunea max. de încercare MPa (bari) 1(10) i 3 Se compară valoarea nivelului permeabilitatii la apă (p,) * Volumul rezervei de apă cm 300 obţinută, cu nivelurile limită pentru ca un finisaj, sau sistem de * Volumul echivalent de apă pentru protecţie, să fie considerat etanş, exprimate pentru diversele categorii 1 cm cursă a tijei pistonului cm? 10 de finisaje şi sisteme de protecție în reglementări tehnice în vigoare. ; Volumul compensatorului cm: 6000 e Variația maximă de presiune % 6,5 6.3. Componenţa. Descriere — funcționare 6.3.1. Componența Instalaţia se compune din următoarele parti principale (fig. 6.1.): 210 211

Fig. 6.1. Instalaţie pentru determinarea permeabilitatii la apa a finisajelor şi sistemelor de protecţie (Aparat tip II)

1. celula de presiune 8. manometru AR @ 160 — 4,6 MPa,

2. garnitură © 36 (46 bari)

3. clesti de fixare 9. robinet Pn 35 Hig be A

4. ancore M8 10. furtunuri din cauciuc şi racorduri pentru realizarea cuplării elementelor instalaţiei

11. sursa de alimentare cu apă i

12. sursa de alimentare cu aer comprimat

5. rezervor de apă

6. compensator de presiune

7. racord cruce 6.3.2. Descriere — funcționare Celula de presiune (1) este alcătuită dintr-un cilindru de încercare echipat cu un dop de aerisire si un stut de alimentare cu apa. Aceasta este fixată pe suprafața de încercare, prin intermediul unei garnituri din cauciuc (2) cu diametrul interior de 36 mm, cu ajutorul cleştilor de fixare (3) şi a ancorajelor M 8 (4). 212 In cazul în care cilindrul de încărcare se montează în plan vertical dopul de aerisire trebuie să se afle pe generatoarea superioară a acestuia, astfel încât să asigure aerisirea instalaţiei. Rezervorul de apă (5) este alcătuit din cilindru, piston, tijă piston, o riglă gradată, un cursor, garnituri inelare din cauciuc și presgarnitură de etanşare. Având o secţiune de 10 cm: şi o înălțime de umplere (cursa) de 30 cm, rezervorul poate compensa o pierdere de 300 cm’, pierdere considerată a fi maximă pentru un interval de timp de 24 ore. Rigla gradată este fixată cu un surub de capătul superior al tijei pistonului (deplasându-se odată cu acesta), iar cursorul este: fixat prin intermedilul presgarniturii la partea superioară a cilindrului rezer- vorului de apă. Compensatorul de presiune (6), de tip pneumatic, este alcătuit dintr-un cilindru cu flans de aşezare, un capac si un niplu. Capacul compensatorului este prevăzut cu o gaură filetată în care se înşurubează rezervorul de apă prin intermediul unei garnituri de cauciuc. Niplul sudat la cilindru, face legătura compensatorului cu sursa de aer comprimat (12) (pompă ,compresor). Între compresor şi sursa de aer este prevăzut un manometru (8) şi un robinet de trecere cu (9) care realizează închiderea etanşă a aerului, după încărcarea compensatorului la presiunea de încercare, permițând astfel decupla- rea sursei de aer. Racordul cruce (7) face legătura dintre rezervorul de apă (5), celula de presiune (1) şi pompa hidraulică de alimentare cu apă (11). In acest racord este montat un manometru (8), astfel încât presiunea apei să poată fi urmărită în permanență. Sursa de alimentare cu apă (11) este o pompă manuală hidraulică. Între pompă (11) şi furtunul de alimentare cu apă (10) este prevăzut un robinet de trecere (9), care realizează închiderea etanşă a apei, după încărcarea circuitului rezervor de apă (5) — celulă de presiune (1) — la presiunea de încercare, permiţând astfel decuplarea pompei. 213

Sursa de alimentare cu aer comprimat (12) poate fi o pompă manuală sau compresor (Pa = 10 bari). Furtunurile de cauciuc şi racordurile (10) realizează legătu- rile dintre pompa manuală de apă (11), rezervorul de apă (5) şi celula de presiune (1), prin intermediul racordului-cruce şi între sursa de aer

(12) şi compensator (6). 6.4. Modul de lucru 6.4.1. Pregătirea instalaţiei — Se verifică starea garniturilor de etanşare şi se înlocuiesc cele deteriorate. — Se verifică starea robinetilor şi se înlocuiesc dacă nu mai sunt corespunzători. — Manometrele trebuie să fie în termenul de verificare metrologică. — Piesele care sunt în contact cu apa se păstrează curate respectiv, se curăță de depunerile de piatră. — Curatarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare încercare. — Se verifică etanşeitatea instalaţiei: coliere de strângere pe furtunuri şi piulitele de cuplare a racordului cruce pe manometru şi rezervor se strâng corect; de asemenea în mod similar se procedează şi cu robinetele instalaţiei. 6.4.2. Montarea celulei de presiune pe suprafața de încercare Se efectuează următoarele operaţii: — se trasează locul de prindere al aparatului; — se dau cele patru găuri (© 8) în elementul de construcţie, în care se introduc ancorele M8; — se prinde celula de presiune pe suprafata de incercare, prin intermediul garniturii de etansare, cu diametrul interior de 36 mm, cu ajutorul clestilor de fixare şi a ancorelor M8; 214 ~ la prinderea celulei de presiune se urmăreşte ca strân- gerea garniturii să se facă uniform şi la un cuplu care să asigure o fixare şi o etanseitate bună; în unele cazuri garnitura poate fi lipită cu adeziv. 6.4.3. Modul de determinare a permeabilitatii la apă După montarea corespunzătoare a celulei de presiune pe supra- fata de încercare urmează operaţiile: — se umple instalaţia cu apă; — reglarea tijei pistonului rezervorului de apă, respectiv cursor-riglă gradată, în poziţia iniţială „O” de început a încercării; — se efectuează aerisirea instalaţiei, respectiv: se elimină aerul prin deschiderea şurubului de aerisire al celulei de presi- une în momentul pompării apei, după care se închide șurubul de aerisire realizându-se astfel etanşeitatea instalaţiei; — după încărcarea cu apă a instalaţiei se umple cu aer comprimat compensatorul de presiune, urmărindu-se pe mano- metre egalizarea presiunii (de încercare) a apei şi a aerului, după care se închide robinetul de aer; — pierderea de apă, prin permeabilitatea suprafeţei de încer- care, conduce la deplasarea pistonului din cilindrul rezervorului de apă, fiecărui centimetru de cursă corespunzându-i un volum de apă de 10cm 3; — măsurarea exactă a volumului pierderilor de apă se face prin citirile deplasării riglei gradate şi a cursorului; — în timpul încercărilor se urmăreşte periodic pierderea de apă (prin măsurarea cursei tijei pistonului), completându-se cât mai des rezerva de apă, astfel încât variaţia de presiune a sistemului să fie cât mai mică; — citirile (etalonate in volume de apă) ale cursei tijei pistonului se fac atâta timp cât este necesar pentru evaluarea permeabilitatii la apă caracteristică suprafeței testate. 215

6.4.4. Exprimarea rezultatelor Permeabilitatea la apă (p,), sub presiune hidrostatică, se calcu- lează cu relaţia (1) de la capitolul 3. 6.4.5. Interpretarea rezultatelor Se compară valoarea nivelului permeabilitatii la apă (p,) obţinută, cu nivelurile limită pentru ca un finisaj, sau un sistem de protecție să fie considerat etanş, exprimate pentru diversele categorii de finisaje şi sisteme de protecţie în reglementări tehnice în vigoare.

7. APARAT PENTRU DETERMINAREA PERMEABILITATII LA APĂ A FINISAJELOR. (APARAT tip II) 7.1. Scopul si domeniul de utilizare Acest aparat se poate utiliza pentru determinări realizate pe teren, în condiţii de șantier (în situ) şi are ca scop determinarea permeabilitatii la apă, sub presiune hidrostatică redusă (presiune statică produsă de vânt) pentru tencuieli (lucrări de finisaje aplicate pe suprafețe exterioare şi interioare ale pereților încăperilor clădirilor civile realizate din mortare având grosimi variabile, cu rol de protecție şi/sau estetic (cazul tencuielilor decorative), pentru structuri de rezistenţă. 7.2. Caracteristici tehnice Suprafaţa de încercare: — dimensiuni mm 160 x 400 — aria suprafeţei cm 640 Înălțimea de la pardoseală la axul suprafeţei de încercare mm 1000-1500 216 Presiunea de încercare dată de: — înălțimea coloanei de apă (de la suprafaţa de încercat la capătul cilindrului gradat) mm (bari) 350 (0.035) Capacitatea cilindrului gradat ml 1000 7.3. Componenţa. Descriere — funcţionare 7.3.1. Componenţa Aparatul se compune din următoarele parti principale (fig. 7.1.):

1. bazin

2. garnitură de etanşare

3. cilindru gradat

4. picior telescopic

5. suport cu set greutăți

6. ancore M8

(1220) Fig. 7.1. Aparat pentru determinarea permeabilitatii la apă a finisajelor (Aparat tip III) 7.3.2. Descriere — funcționare Bazinul (1) de formă paralelipipedică este subansamblul care, prin intermediul garniturii de cauciuc (2), se fixează cu deschiderea de 160 x 400 mm pe suprafața de încercare. 217

Cilindrul gradat (3), din sticlă, prevăzut cu un capac găurit se montează pe latura superioară a bazinului şi are rolul de a măsura cantitatea de apă preluată de suprafața de încercare. Piciorul telescopic (4) este prevăzut cu un sistem de blocare (cu şurub) pentru lungimea dorită şi un cârlig. Acesta se montează cu capătul superior de bazin, prin intermediul unei articulaţii iar cu capătul inferior se prinde în plan orizontal, prin intermediul unei tălpi articulate, cu ancoraje (6), pentru o bună stabilitate. Suportul cu setul de greutăți (5) se agaţă de cârligul piciorului telescopic pentru încărcarea aparatului, respectiv pentru crearea forței de apăsare a bazinului pe suprafaţa de încercare. 7.4. Modul de lucru 7.4.1. Pregătirea aparatului — Se verifică starea garniturii de etanşare si a cilindrului gradat. — Articulațiile, filetele se ung pentru o funcţionare uşoară. — Se verifică etanseitatea şi functionabilitatea întregului aparat. — Aparatul se păstrează curat; curățarea depunerilor de piatră se efectuează după fiecare încercare. 7.4.2. Montarea aparatului pe suprafața de încercare Se efectuează următoarele operaţii: — se trasează suprafața de încercare; | — se pregăteşte aparatul pentru înălțimea stabilită a supra- feței de încercare; — se trasează locul de prindere a tălpii piciorului telescopic; — se dau cele două găuri în plan orizontal (podea) în care se introduc cele două ancore; — se fixează aparatul cu cele două ancore; — se încarcă aparatul cu o greutate de minim 25 kg pentru înălțimea de 1000 mm (de la talpa piciorului telescopic la axa 218 suprafeţei de încercare) astfel încât strângerea garniturii de cauciuc să se facă uniform şi la un cuplu care să asigure o etanşeitate foarte bună; „= în unele cazuri se lipeşte mastic, de jur împrejurul garni- turii de cauciuc, pentru a fi siguri de etanşare. 7.4.3. Modul de determinare a permeabilitatii la apă După montarea corespunzătoare a aparatului urmează operaţiile: — se umple cu apă bazinul; „> Se toarnă apă până la gradatia dorită a cilindrului gradat din sticlă (funcție de presiunea de încercare dorită), după care se pune capacul (găurit) pentru ca apa să nu se evapore uşor; — se urmăreşte după fiecare 24 de ore, se înregistrează şi se completează cu apă până la nivelul iniţial al cilindrului gradat; — citirile se fac atâta timp cât este necesar pentru evaluarea permeabilitatii la apă caracteristică suprafeţei testate. 7.4.4. Exprimarea rezultatelor Permeabilitatea la apă (p,), sub presiune hidrostatică, se calcu- lează cu relaţia (1) de la capitolul 3. 7.4.5. Interpretarea rezultatelor ' Se compară valoarea nivelului permeabilitatii la apă (Pn) obtinuta, cu nivelurile limita pentru ca un finisaj, sau un sistem de protecţie să fie considerat etanș, exprimate pentru diversele categorii de finisaje şi sisteme de protecţie în reglementări tehnice în vigoare.

8. PREZENTAREA REZULTATELOR x Rezultatele determinărilor se consemnează într-un buletin de încercare care trebuie să conțină următoarele date minime: — denumirea executantului (laboratorului); 219

- denumirea solicitantului determinărilor; - prezentarea materialului supus încercării (denumire, grosime de aplicare, rol, destinaţie etc.); — numărul de încercări efectuate; - condiţii de încercare (temperatură și umiditate relativă); — indicaţii asupra pregătirii suprafeţei materialului supus încercării (tehnologia de pregătire ); — descrierea sumară a încercării, observaţii eventuale; — rezultatele încercărilor; — detalii operatorii neprevăzute; — data calendaristică la care s-au efectuat încercările.

9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII 9.1. Se vor respecta „Normele generale de protecția muncii —1996”. 9.2. Se vor respecta „Normele specifice de protecţia muncii, pentru laboratoarele de analize fizico-chimice și mecanice” elaborate conform legii 90/1996 privind: organizarea locului de muncă; manipularea aparaturii de laborator. 9.3. Se va respecta „Regulamentul privind protecţia și igiena muncii în construcţii — 1993” privind: lucrul la înălțime (pe schele); efortul fizic; echipament de protecţie. La lucrul pe schele (platforme) se va avea în vedere, la încer- cările pe suprafeţele verticale, asigurarea aparaturii de încercare astfel încât să nu cadă în nici un fel de la locul de încercare si în nici un caz pe corpul celui care efectuează încercarea sau a altei persoane care se află sub aparat. 9.4. Se vor respecta instrucţiunile de protecția muncii specifice locului unde se efectuează încercarea. 9.5. Aparatul (instalaţia) va fi încredinţat spre folosire numai personalului special instruit pentru manipularea, exploatarea şi veri- ficarea acestuia.