Normativ tehnic 065/2001

Normativ GP 065/2001

3. PROIECTAREA LUCRARILOR DE REMEDIERE 3.1. Principii generale de proiectare si de continut a documentatiei de remediere a hidroizolatiilor 3.2. Expertiza tehnica 3.3. Elemente de proiectare

Articole(24 articole)

§ 3

3. PROIECTAREA LUCRARILOR DE REMEDIERE

3.1. Principii generale de proiectare si de continut a documentatiei de remediere a hidroizolatiilor 3.2. Expertiza tehnica 3.3. Elemente de proiectare comune solutiilor de remediere a invelitorilor 3.4. Solutii de remediere a izolatiilor acoperisurilor existente

§ 4

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE REMEDIERE

4.1. Principii generale pentru executarea lucrarilor 4.2. Etape ale executarii lucrarilor pentru remedierea hidroizolatiei acoperisului

§ 5

5. ASIGURAREA CALITATII

5.1. Generalitati 5.2. Reguli privind conditiile de mediu 5.3. Cerinte privind calitatea suportului 5.4. Cerinte privind calitatea materialelor 5.5. Cerinte privind calitatea executarii lucrarilor

§ 1.1

1.1. OBIECT

1.1.1. Prezentul ghid se refera la proiectarea si executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor alcatuite din produse bituminoase aplicate pe acoperisurile din beton.

1.1.2. Ghidul cuprinde etapele de analiza a situatiei existente pentru diagnosticarea cauzelor infiltratiilor, stabileste solutiile pentru remedierea invelitorilor bituminoase si modul de executare al lucrarilor pentru asigurarea cerintelor de calitate din Legea 10/1995 si in principal cerinta privind izolarea hidrofuga.

1.1.3. In cadrul ghidului se fac referiri si la diferite elemente de instalatii si constructii ce pot influenta etanseitatea hidroizolatiei acoperisurilor in vederea rezolvarii racordului invelitorii la aceste elemente si coordonarea lucrarilor diferitelor specialitati (constructori, instalatori, hidroizolatori).

§ 1.2

1.2. DOMENIUL SI CONDITII DE APLICARE

1.2.1. Ghidul se adreseaza proiectantilor, executantilor, beneficiarilor si tuturor celorlalti factori care asigura respectarea cerintelor legislative in domeniul constructiilor.

1.2.2. Ghidul se utilizeaza pentru remedierea invelitorilor din produse bituminoase de pe acoperisurile cu sau fara termoizolatie ale constructiilor civile, industriale sau anexe cu structura din beton armat monolit sau prefabricat.

1.2.3. Ghidul se utilizeaza in etapa de expertiza a cauzelor disfunctionalitatilor de etansare semnalate la acoperisuri, in proiectarea si executarea reparatiei sau inlocuirii uneia sau mai multor componente ale acoperisului si pregatirii stratului suport in vederea aplicarii noilor hidroizolatii sau termohidroizolatii.

1.2.4. Ghidul se va aplica impreuna cu: - C.112-86-Normativul pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii; - N.P.040/2000-Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri; - Ghid privind proiectarea, executarea si exploatarea structurilor hidroizolante cu materiale bituminoase si polimerice in foi, specifice elementelor de constructii (in curs de aparitie).

1.2.5. Prevederile prezentului ghid nu se aplica la: - acoperisurile constructiilor subterane; - termohidroizolatii aplicate pe suport din panouri profilate (tabla sau azbociment) sau pe astereala celulozica (placi aglomerate, scanduri); - invelitori din produse polimerice in foi fixate mecanic sau lipite (continuu sau discontinuu) cu adezivi specifici sau la cald; - hidroizolatii polimerice din mase omogene cu aplicare peliculara; - terasele tip "gradina"; - acoperisurile cu izolatii frigorifice.

§ 7

7. Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora si Norme de intocmire a cartii teh

§ 10

10. Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si a elementelor componente ale constructiilor. Inte

§ 12

12. Ghid privind proiectarea, executarea si exploatarea structurilor hidroizolante cu materiale bituminoase si polimeric

§ 14

14. Indrumator cadru privind exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in proprietatea au

§ 16

16. Normative tehnice departamentale pentru lucrari de intretinere, reparatii, exploatare si urmarirea comportarii in ti

§ 1.4

1.4. TERMINOLOGIE

Lista termenilor utilizati este conform STAS 2355/1 (Hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie) si "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri - N.P.040/2000". Lista se completeaza cu urmatorii termeni la care s-au adus precizari:

- acoperis - subansamblu constructiv anvelopant al partii superioare a unei cladiri, cu rol structural si de protectie a spatiului interior impotriva factorilor exteriori de mediu (precipitatii, radiatii calorice, temperaturi negative, etc.);

- hidroizolatie (izolatie hidrofuga) - componenta a acoperisului care asigura protectia acestuia si a spatiului interior impotriva patrunderii apei din precipitatii;

- termoizolatie (izolatie termica) - componenta a acoperisului care asigura climatul interior impus de exigentele igienico-sanitare si de confort prin reducerea fluxului de cedare sau primire a energiei termice;

- aptitudine de utilizare - capacitatea hidroizolatiei de a indeplini functiunea de etansare, in conditii specifice;

- degradare (deteriorare) - alterarea fizica a hidroizolatiei cu repercusiuni asupra etanseitatii;

- durata de exploatare - perioada de timp in care o hidroizolatie asigura cerintele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare, conditionata de verificare si intretinere periodica;

- etanseitate - proprietate definitorie a hidroizolatiei, sinonima impermeabilitatii la apa;

- exploatare - utilizarea hidroizolatiei cu respectarea unor masuri obligatorii de intretinere si verificare;

- membrana (foaie) bitumata - produs hidroizolant, sub forma de banda rulata in sul (cu latimea uzuala de 1 m si grosimi de 3 - 5 mm), fabricat prin aplicarea de masticuri bituminoase pe un strat simplu sau complex de armare (tesaturi, impaslituri, voaluri);

- membrana bituminoasa - produs hidroizolant, sub forma de banda rulata in sul (cu latimea uzuala de 1 m si grosimi de 4 - 6 mm.), fabricat din masticuri bituminoase fara strat de armare;

- structura hidroizolanta - ansamblu multistrat de produse care alcatuiesc o hidroizolatie;

- strat in aderenta totala - strat hidroizolant aplicat prin lipire continua, omogena pe intreaga suprafata;

- strat semiaderent - strat hidroizolant lipit in puncte sau benzi (fasii) continue sau discontinue, intr-un procent stabilit din suprafata;

- strat independent (flotant) - strat hidroizolant aplicat fara aderenta la suport;

- strat de separare - strat flotant intre doua straturi sau structuri in scopul de a reduce pana la eliminare aparitia aderentei intre acestea;

- strat suport - orice suprafata care sustine si pe care se aplica stratul succesiv, adiacent, din alcatuirea acoperisului;

- sistem de difuzie - componenta a acoperisului cu rol de scadere a presiunii vaporilor de apa si de evacuare a acestora din straturile alcatuitoare ale acoperisului.

§ 2.2

2.2. Acoperisul terasa reprezinta un ansamblu constructiv anvelopant al partii superioare a unei cladiri si are o alcatu

2.2.1. Componente principale (sunt incluse in toate tipurile de acoperisuri):

a. componenta rezistenta, reprezentata de structura de rezistenta, ce constituie un suport rigid orizontal, inclinat sau curb, este realizata din: - beton armat monolit sau; - beton armat prefabricat (elemente armate sau precomprimate).

b. componenta hidroizolanta (hidroizolatia) cu rol de protectie a spatiului interior impotriva infiltratiei apei din precipitatii, este realizata in majoritatea cazurilor, din produse (foi) bitumate cu suport (armatura) din carton celulozic, tesatura textila (panza), impaslitura din fibre de sticla, tesatura din fire de sticla, sau voaluri poliesterice lipite cu masticuri bituminoase in straturi multiple;

c. protectia hidroizolatiei fata de factorii de mediu, se obtine prin utilizarea de produse bitumate cu autoprotectie in masa sau pe o fata a acestora (granule, paiete, folii metalice) sau prin executarea pe santier a unui strat de vopsea, pietris sau dale peste fata superioara a izolatiei hidrofuge.

2.2.2. Componente secundare (se regasesc separate sau impreuna la diverse acoperisuri in combinatie cu componentele principale):

a. componenta termoizolanta (termoizolatia), cu rol de reducere a fluxului de cedare sau primire a energiei termice in scopul asigurarii climatului interior, este executata utilizandu-se ca strat termoizolant unul din urmatoarele produse: - placi din beton celular autoclavizat (tip GBC sau GBN) asezate pe un strat de nisip si protejate la partea superioara cu o sapa de mortar din ciment, ce constituie stratul suport pentru hidroizolatie; - placi din vata minerala lipite cu mastic bituminos sau lipite si ancorate mecanic, in functie de panta acoperisului, conform recomandarilor producatorului si protejate cu un strat din produse bitumate caserate pe placile cu densitate > 120 sau cu o sapa armata peste placile cu densitate - placi din polistiren expandat lipite cu mastic de bitum si protejate pe fata superioara cu un produs bitumat caserat sau o sapa de ciment cu aracet (2-3 mm); - placi din deseuri celulozice (talas, fibre sau aschii de lemn, paie, stuf) sau textile sintetice in amestec cu ciment sau lianti sintetici (placi cu diverse denumiri: STABILIT, PAF, PAL-T, IZOTER, PAP, STUFIT, IZOBLASIN) lipite cu mastic de bitum;

b. sistemul de difuzie al vaporilor, cu rol de scadere a presiunii vaporilor de apa infiltrati in straturile de sub termo si hidroizolatie si eliminarea lor in atmosfera, este alcatuit din: - bariera contra vaporilor, ce constituie un strat impermeabil la trecerea vaporilor spre termoizolatie, executat dintr-un produs hidroizolant bitumat; - stratul de difuzie executat, la majoritatea acoperisurilor vechi, cu un strat de carton bitumat perforat lipit cu bitum, in puncte; - elementele de legatura cu atmosfera (deflectoare, pipe de aerare, stuturi, etc.) confectionate din metal sau materiale polimerice.

c. straturile pentru circulatie (pietonala sau auto) sunt prevazute la acoperisuri terasa utilitare, fiind alcatuite din diverse tipuri de dale din beton pe ploturi (suporturi) reglabile sau din pavele autoblocante pe strat de nisip sau mortar si straturi de separare.

2.2.3. Componente auxiliare (se regasesc separate sau impreuna la diverse acoperisuri in combinatie cu componentele principale si secundare):

a. profile de tinichigerie (copertine, sorturi, lacrimare, etc.), asigura protectia si continuitatea hidroizolatiei in zonele de racord ale acesteia cu elementele de strapungeri si de pe conturul acoperisului (atice, reborduri, jgheaburi, rosturi). Profilele se executa de regula din tabla de otel cu grosimea de 0,5 mm protejata prin zincare si/sau vopsire;

b. straturi pentru pante, egalizari si protectii, asigura dirijarea apelor spre receptoarele de apa in cazul in care panta acoperisului nu este obtinuta din componenta rezistenta, realizeaza planeitatea suprafetelor suport din beton si asigura protectia termoizolatiilor din B.C.A. sau vata minerala si a hidroizolatiei verticale. Acestea sunt constituite din betoane de panta, sape de rectificare (egalizare), sape si tencuieli de protectie armate corespunzator.

2.2.4. Componente adiacente (componente ale instalatiilor sau anexe, care se intersecteaza cu un acoperis si care impun lucrari specifice pentru asigurarea continuitatii hidro si termoizolatie):

a. elemente de strapungere locala a acoperisului: - receptoare pluviale, alcatuite din produse specializate pentru racordul hidroizolatiei la instalatia de canalizare si protectia acesteia impotriva colmatarii; - tubulatura tehnologica (cosuri, ventilatoare, etc.); - suporturi metalice pentru sustinerea cablurilor, retelelor de instalatii, platformelor, scarilor, etc.

b. elemente de intrerupere partiala a continuitatii hidroizolatiei acoperisului: - luminatoare si deflectoare; - chepenguri de acces; - jgheaburi de dolie; - casa scara, lifturi sau alte corpuri cu inaltime diferita.

c. elemente perimetrale: - jgheburi cu burlane; - racorduri la rosturi de nivel sau la constructii adiacente, mai inalte (cu sau fara rosturi de separare).

§ 3.1

3.1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE SI DE CONTINUT A DOCUMENTATIEI DE REMEDIERE A HIDROIZOLATIILOR

3.1.1. Documentatia privind lucrarile de remediere este alcatuita din "Raportul de expertiza al acoperisului" si "Proiectul lucrarilor de remediere a hidroizolatiei acoperisului".

3.1.2. Expertiza si proiectul de remediere se vor intocmi conform legislatiei si normelor in vigoare de catre firme si specialisti atestati.

3.1.3. Expertiza tehnica identifica deficientele de executie, conceptie, sau intretinere ale acoperisului si starea de degradare a produselor hidroizolante precum si a intregii alcatuiri a acoperisului (suportul de beton, stratul termoizolant, etc.), propunand solutii de principiu pentru interventii.

3.1.4. Proiectul de remediere se intocmeste pe baza cunoasterii fizice a obiectului supus remedierii, in baza concluziilor expertizei tehnice si cu respectarea prevederilor prezentului GHID.

3.1.5. Caracteristicile produselor indicate in proiectul de remediere se stabilesc conform normativului N.P.040/2000 "Normativ privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materialele bituminoase la lucrarile de constructii", in vederea asigurarii cerintelor de calitate.

3.1.6. Expertiza si proiectul de remediere trebuie sa indice solutiile optime sub raport pret/durata de exploatare, iar numai la comanda expresa a beneficiarului se poate indica si o solutie provizorie pentru care se va specifica printre dezavantaje, in primul rand, durata redusa de exploatare.

3.1.7. Documentatia de executie se va intocmi avand in vedere criteriul investitiei specifice minime (durabilitate, costuri initiale, costuri de intretinere);

3.1.8. Documentatia de executie si expertiza se vor intocmi in baza comenzii ferme, contractului si temei lansate de proprietar si/sau investitor;

3.1.9. Raportul expertizei hidrotermoizolatiei existente va cuprinde: - memoriul tehnic; - releveul acoperisului cu degradarile constatate in urma observatiilor directe; - sectiuni si detalii cu marcarea degradarilor constatate; - fotografii si, optional, alte tipuri de inregistrari video; - date extrase din incercarile de laborator (buletine de analiza, rapoarte de incercari).

NOTA: Inainte de efectuarea expertizei izolatiei se fac observatii cu privire la structura acoperisului, iar in cazul in care aceasta prezinta grave deficiente care impun demolari partiale sau totale, intocmirea proiectului de expertiza al hidrotermoizolatiei si proiectului de remediere se suspenda, urmand ca in functie de decizia cu privire la structura acoperisului sa se stabileasca ulterior forma documentatiei de executie.

3.1.10. Proiectul pentru executarea lucrarilor de remediere se va elabora in conformitate cu ORDINUL M.F.-MLPAT nr.1743/69/N/1996, in functie de tehnologia de executie, pe categorii de lucrari (constructii, instalatii, izolatii, organizare de santier) si va cuprinde, in principal: - memorii tehnice pe specialitati; - tehnologia de executie pe faze de lucru coordonate intre specialitati; - planul cotat al acoperisului cu marcarea detaliilor; - detalii de executie cu indicarea ordinii lucrarilor; - cantitati de lucrari pe articole de deviz; - masuri de protectia muncii si PSI corespunzatoare conditiilor locale si specifice operatiunilor tehnologice; - organizarea de santier si transportul produselor si deseurilor.

3.1.10.1. Documentatia necesara pentru lucrarile de constructii va include: - spargerea, indepartarea si refacerea sapelor si tencuielilor de protectie; - refacerea zidariilor si a tencuielilor degradate ce constituie suport pentru hidroizolatia verticala; - aplicarea sapelor pentru rectificarea pantelor si suprafetelor din beton ce constituie suportul hidroizolatiei; - lucrari de fixare (sudura, incastrare, etc.) a suporturilor metalice pentru pasarele, estacade, scari, etc., care strapung hidroizolatia; - repararea rebordurilor, scheletului metalic si vitrajului luminatoarelor si deflectoarelor, utilizand produse si detalii adecvate (conform Ghidului privind proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare ale luminatoarelor executate din geam armat pe structura metalica la constructiile civile si industriale).

3.1.10.2. Documentatia necesara pentru lucrarile de instalatii se refera, in primul rand, la refacerea elementelor instalatiilor care strapung hidroizolatia si a caror reparatie trebuie efectuata inainte de executarea hidroizolatiei (receptoarele si tubulatura instalatiei de colectare a apei pluviale, instalatiei de ventilatii, instalatiilor tehnologice si aerisirilor instalatiilor sanitare).

3.1.10.3. Documentatia pentru executarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiei bituminoase a acoperisurilor va cuprinde urmatoarele operatiuni de remediere, selectate in functie de alcatuirea si starea acoperisului existent: - desfacerea si indepartarea straturilor hidroizolatiei si termoizolatiei orizontale si verticale; - curatarea si desprafuirea suprafetelor; - amorsarea suportului; - executarea straturilor de difuzie si de bariera contra vaporilor; - executarea termoizolatiei; - aplicarea hidroizolatiei orizontale si verticale; - realizarea racordurilor hidroizolatiei la receptoarele pluviale si la elementele de strapungere ale acoperisului; - aplicarea straturilor de protectie al hidroizolatiei; - executarea profilele de tinichigerie.

3.1.11. Conform H.G.R.766/1997 "Regulamentul pentru urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor", proiectantul sau expertul (in functie de categoria de importanta a constructiei) stabilesc modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici si parametrii urmariti) care se vor introduce in cartea tehnica a constructiei.

§ 3.2

3.2. EXPERTIZA TEHNICA

Expertiza tehnica a unui acoperis existent, ce prezinta disfunctionalitati, propune solutii de principiu pentru remediere in baza analizei intregii alcatuiri a acoperisului. Identificarea deficientelor de executie, conceptie, intretinere sau ale materialelor, se efectueaza prin parcurgerea urmatoarelor etape: - studiul documentatiei referitoare la lucrarile existente; - examinarea directa a starii actuale a acoperisului; - culegerea de date din convorbiri cu reprezentantii beneficiarului.

3.2.1. Studiul documentatiei referitoare la lucrarile existente

Studiul consta in culegerea de date referitoare la: a. sistemul constructiv si capacitatea portanta a structurii de rezistenta a acoperisului; b. alcatuirea initiala si actuala a termohidroizolatiei in cazul efectuarii in timp a unor lucrari de remediere; c. existenta planselor cu planul structurii acoperisului, al izolatiilor si sectiunile caracteristice.

NOTA: In lipsa pieselor desenate din documentatie se va intocmi un releveu pentru reconstituirea acestora.

3.2.2. Examinarea directa a starii actuale a acoperisului

Examinarea directa are loc cu permisiunea beneficiarului la data programata (eventual in scris), in conditiile asigurarii de catre acesta a scarilor de acces si a masurilor de protectia muncii;

Examinarea directa utilizeaza metode de investigare: - nedistructive; - distructive.

3.2.2.1. Investigarea nedistructiva se efectueaza prin parcurgerea acoperisului si notarea degradarilor si deficientelor (pe copiile planurilor cu coperisul, invelitoarea si sectiunile constructiei sau pe planurile rezultate in urma releveului efectuat) si consta in:

a) observatii vizuale asupra plafonului spatiilor interioare, inregistrandu-se punctele sau zonele cu infiltratii. In cazul in care la data cand se fac observatiile nu sunt precipitatii, se cauta urmele lasate de catre infiltratiile anterioare pe plafon, pereti, pardoseli sau pe instalatii;

b) observatii vizuale asupra suprafetei orizontale a acoperisului (in camp) cautandu-se corespondenta intre punctele (zonele) cu infiltratiile interioare si zonele de degradare de la exterior (se suprapune planul pe care s-au notat infiltratiile de pe intradosul acoperisului peste planul invelitorii). Se noteaza urmatoarele date referitoare la: - starea stratului de protectie a hidroizolatiei (date despre material, modul de dispunere, grosimea stratului sau lipsa acestuia, etc.); - starea hidroizolatiei (se observa degradarea superficiala sau in profunzime prin existenta fisurilor, exfolierilor, umflaturilor - perne de aer); - existenta zonelor de stagnare a apei; - diametrul util al receptoarelor de apa pluviala si modul de racordare al hidroizolatiei la ele; - starea grilelor de protectie a gurilor de scurgere; - numarul, dimensiunile sectiunilor, temperatura elementelor de strapungere a hidroizolatiei si starea racordului la acestea; - deficientele in realizarea legaturii invelitorii cu jgheaburile de pe contur sau din dolii; - starea jgheaburilor (gradul de coroziune, forma geometrica, nivelul colmatarii, etansarea intre tronsoane) si racordul intre acestea si burlane sau conductele pluviale interioare; - existenta rosturilor de dilatare-tasare si modul de executare a hidroizolatiei in aceste zone; - starea deflectoarelor de aerare a straturilor de difuzie a vaporilor.

c) observatii vizuale asupra hidroizolatiei verticale - se urmaresc cauzele posibile ale infiltratiilor notandu-se: - date referitoare la protectia hidroizolatiei verticale (starea materialelor alcatuitoare ale tencuielii de protectie, ale foliei reflectante sau ale elementelor prefabricate); - existenta copertinelor din tabla, siguranta modului de fixare al acestora pe atice, racordul intre elemente si gradul de coroziune al tablei; - aspectul hidroizolatiei verticale (straturi dezlipite, crapate, incretite si alunecate, etc.); - lipsa ancorarii hidroizolatiei verticale la partea superioara si a etansarii acesteia; - zonele pe care nu se respecta o inaltime minima (30 cm) a hidroizolatiei verticale; - existenta unor racorduri ale hidroizolatiei pe suprafete neadecvate ca suport (geamul luminatoarelor, reborduri din tabla subtire sau conducte calde, etc.); - starea suportului hidroizolatiei verticale (tencuiala exfoliata, pereti umezi si/sau din B.C.A. fara tencuiala, reborduri din placi PAL, PFL, PAF, etc., deteriorate, reborduri metalice corodate, etc.).

d) observatii tactile si auditive - Acestea se efectueaza prin parcurgerea acoperisului si prin lovirea (ciocanirea) zonelor susceptibile din camp si de racord intre hidroizolatia orizontala si cea verticala. Datele culese in acest mod cuprind indicatii cu privire la: - reducerea rigiditatii termoizolatiei prin tasarea diferita sub incarcare; - existenta pernelor de apa sau aer in structura termoizolatiei sau intre straturile hidroizolante; - dezlipirea de pe suport a hidroizolatiei verticale si crearea golurilor intre suport si hidroizolatie avand ca efect alunecarea si craparea hidroizolatiei.

3.2.2.2. Investigarea distructiva se efectueaza prin executarea de sondaje in structura invelitorii existente. Sondajele constau in prelevarea de probe (aproximativ 25 x 25 cm), din zonele caracteristice ale acoperisului (camp, dolii, etc.) prin sectionarea straturilor de hidro si termoizolatie. Sectionarea se executa pana la nivelul suportului de rezistenta pentru a se stabili: - numarul total de straturi hidroizolante (initiale si suprapuse ulterior cu ocazia reparatiilor), structura acestora si starea de degradare; - tipul termoizolatiei, grosimea ei si prezenta apei in structura acesteia; - starea de degradare a barierei contra vaporilor si a stratului de difuzie si modul de functionare al acestora.

3.2.3. Culegerea de date din convorbiri cu reprezentantii beneficiarului

Se vor nota urmatoarele aspecte si se va incheia un proces-verbal anexat la comanda de proiectare: - cerintele beneficiarului si limita fondurilor alocate; - date despre posibile modificari aduse la structura de rezistenta sau termohidroizolanta si date privind specializarea ultimului executant; - intervalul de timp trecut de la ultimele interventii; - lista lucrarilor efectuate si zonele pe care s-au executat; - destinatia spatiilor interioare (initiala, actuala si de viitor) si particularitatile ale procesului tehnologic (daca este cazul: emanatii, umiditate, trepidatii, etc.); - eventuala necesitate a intocmirii unei expertize tehnice a structurii de rezistenta.

§ 3.3

3.3. ELEMENTE DE PROIECTARE COMUNE SOLUTIILOR DE REMEDIERE A INVELITORILOR

3.3.1. Proiectarea lucrarilor de remediere a hidroizolatiei unui acoperis se va face numai dupa analiza caracteristicilor termoizolatiei existente: - umiditate; - grosime; - stare de agregare.

3.3.2. In baza determinarilor efectuate pe termoizolatia existenta si a calculelor intocmite conform "Normativului privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor existente in vederea reabilitarii lor termice" pentru situatia existenta se va stabili una din urmatoarele solutii:

a. desfacerea si inlocuirea termoizolatiei daca umiditatea existenta este mai mare cu 10% fata de umiditatea de livrare indicate in normele de produs sau daca structura produselor termoizolante prezinta distrugeri ireversibile (tasari, segregari, contractii, etc.);

b. pastrarea termoizolatiei daca umiditatea existenta este egala sau mai mare decat umiditatea de livrare a produsului cu pana la 10% si daca din calcule rezulta ca suficienta grosimea existenta;

c. pastrarea si suplimentarea termoizolatiei daca umiditatea existenta este egala sau mai mare decat umiditatea de livrare a produsului cu pana la 10% si daca din calcule rezulta necesitatea maririi grosimii existente.

3.3.3. Dimensionarea grosimii noii termoizolatii se va face conform prevederilor din grupul de normative C 107 in vigoare si "Normativului privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor existente in vederea reabilitarii lor termice".

3.3.4. Noile structuri de hidroizolatii vor fi proiectate a se realiza cu tehnologii actuale si materiale actuale aplicate prin pensulare, roluire, stropire, etc. sau lipite: - cu adezivi, la rece; - prin topire cu arzatoare cu flacara reglabila; - cu bitum aditivat topit numai la temperaturi controlate in cazane cu termostat.

3.3.5. Atunci cand noua hidroizolatie se va aplica peste cea existenta, remediata, in proiect se vor indica materiale hidroizolante compatibile cu vechiul suport;

3.3.6. Prin conceptie, noua hidroizolatie se va aplica peste straturile existente remediate, prin intermediul unui strat pentru difuzia vaporilor in cazul in care umiditatea determinata a termoizolatiei este conforma pct.3.3.2.b si 3.3.2.c.

3.3.7. Stratul pentru difuzia vaporilor va fi proiectat in una din urmatoarele variante:

a) produse bitumate sau polimerice, care prin conformare pot realiza un strat pentru circulatia aerului intre suport si hidroizolatie (produse amprentate, cu ploturi, aplicate prin lipire in puncte sau benzi);

b) idem, simplu asezate, flotante;

c) materiale bistrat, alcatuite dintr-o foaie bitumata si un strat de pasla poliesterica (impaslitura) cu rol drenant, lipite de suport in puncte sau benzi;

d) foi bitumate perforate lipite in puncte.

3.3.8. Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040/2000 referitoare la alcatuirea, fixarea si protectia hidroizolatiilor in functie de panta acoperisurilor:

NOTA: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafata de lipire in totala aderenta poate sa fie min.75% dar cu prevedere prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentara.

3.3.9. Proiectarea componentei termoizolante si a gurilor de intrare si iesire a aerului pentru ventilare si decomprimare se va face conf. Normativelor C 107 (serie).

3.3.10. La remedierea receptoarelor de apa pluviala se va prevedea desfacerea si refacerea in totalitate a lor, a hidro si termoizolatiei (pe o zona de min. 1 m²) din jurul acestora si a elementelor de protectie impotriva colmatarii.

3.3.11. Protectiile cu tencuiala armata sau diverse placari ale hidroizolatiei verticale se vor prevedea doar in situatii justificate (terase circulabile, finisaje superioare), iar in general vor fi inlocuite cu materiale cu folii de protectie reflectante.

3.3.12. In proiecte se vor prevedea solutii de remediere ce includ produse care necesita operatiuni de aplicare, intretinere si remediere simplificate, iar la demolarea constructiei, permit recuperarea, reconditonarea sau reintegrarea in natura (reducerea utilizarii sapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenta scazuta in timp la actiunea apei, etc.).

§ 3.4

3.4. SOLUTII DE REMEDIERE A IZOLATIILOR ACOPERISURILOR EXISTENTE

3.4.1. Regenerarea suprafetei hidroizolatiei existente

3.4.1.1. Solutia consta in aplicarea unei mase bituminoase omogene pe suprafata remediata a hidroizolatiei existente.

3.4.1.2. Regenerarea se efectueaza in cadrul lucrarilor de intretinere periodice, asigurand protectia hidroizolatiei pe o durata scurta de timp (aproximativ 2 ani sau conform precizarilor producatorului materialului utilizat).

3.4.1.3. Aceasta solutie se aplica in urmatoarele situatii:

a) hidroizolatia prezinta degradari superficiale care nu afecteaza etanseitatea in prezent, dar care impun interventii imediate pentru stoparea amplificarii acestora in profunzime;

b) degradarile superficiale (matarea culorii bitumului, segregarea) au afectat numai produsele hidroizolante utilizate la remedierile anterioare, fara a influenta impermeabilitatea straturilor hidroizolante propriu-zise;

c) stratul de bariera contra vaporilor nu prezinta degradari si asigura protectia termoizolatiei;

d) umiditatea continuta in hidroizolatie si termoizolatie este cu minimum 5% sub umiditatea de livrare a produselor componente.

3.4.1.4. Documentatia elaborata conform punctului 3.1. va specifica urmatoarele operatiuni ale solutiei de remediere:

a) indepartarea tuturor materialelor neaderente;

b) curatarea si desprafuirea suprafetei;

c) aplicarea amorsajului;

d) regenerarea in totalitate a fetei superioare a hidroizolatiei cu mase bituminoase omogene, cu aplicare peliculara la rece sau la cald, in numarul de straturi recomandat de producator;

e) prevederea unei protectii, peste stratul de regenerare, executata intr-una din urmatoarele variante: - vopsea reflectanta (1-2 straturi conform recomandarilor producatorului); - protectie de pietris sau dale numai in cazul in care aceasta a fost in alcatuirea initiala si se impune pastrarea ei.

3.4.2. Aplicarea la rece a unei hidroizolatii peliculare

3.4.2.1. Solutia consta in aplicarea la rece in doua sau trei straturi a unor produse lichide pe baza de rasini acrilice, care dupa intarire formeaza o hidroizolatie elastica, rezistenta intre 10-20 ani in functie de componentele utilizate.

3.4.2.2. Aceasta solutie se aplica in situatiile cuprinse in pct.3.4.1.3.

3.4.2.3. Documentatia elaborata conform pct.3.1. va cuprinde urmatoarele operatiuni:

a) indepartarea tuturor materialelor neaderente;

b) curatarea si desprafuirea suprafetei;

c) solutia de amorsare;

d) realizarea hidroizolatiei pe baza de rasini acrilice care va cuprinde: - aplicarea primului strat de rasina prin pensulare, roluire sau pulverizare; - inglobarea in rasina a unui strat de armare din tesatura tip componenta a sistemului; - aplicarea celui de al doilea strat (idem, ca primul strat).

3.4.3. Proiectarea unei hidroizolatii mono sau bistrat peste invelitoarea existenta

3.4.3.1. Solutia consta in aplicarea unui strat hidroizolant din produse bituminoase pe suprafata remediata a hidroizolatiei existente.

3.4.3.2. Aceasta solutie se aplica in cazul in care hidroizolatia existenta se incadreaza in conditiile cuprinse in punctul 3.4.1.3.

3.4.3.3. Documentatia elaborata conform punctului 3.1. va specifica urmatoarele operatiuni si solutii de remediere: a. indepartarea tuturor materialelor neaderente; b. curatarea si desprafuirea suprafetei; c. solutia de amorsare; d. aplicarea prin lipire pe toata suprafata utilizand tehnologia proprie (conf.3.3.1.), a unuia din urmatoarele produse: - membrane (foi) bitumate cu autoprotectie din granule minerale, paiete sau folii metalice; - membrane bitumate cu autoprotectie in componenta produsului (in masa); - membrane bitumate cu protectie peliculara din vopsea reflectanta, aplicata ulterior pe santier, avand si rolul decorativ sau antifoc; - membrane bitumate protejate cu dale, pietris sau alt sistem de protectie grea (conditionat conform 3.4.1.4.e).

3.4.4. Aplicarea unui strat de difuzie si a unei hidroizolatii peste hidroizolatia existenta

3.4.4.1. Solutia prevede un strat pentru difuzia vaporilor si o hidroizolatie mono sau bistrat din membrane bitumate (determinate conf.N.P.040/2000) aplicate pe suprafata invelitorii existente.

3.4.4.2. Aceasta componenta se aplica in una din urmatoarele situatii:

a) umiditatea termoizolatiei este cu max.10% mai mare fata de umiditatea de livrare a produsului;

b) hidroizolatia existenta prezinta degradari superficiale si in profunzime (crapaturi) care nu au afectat aderenta intre straturi;

c) hidroizolatia existenta prezinta degradari superficiale si in profunzime (umflaturi pe max.10% din suprafata acoperisului) care afecteaza local aderenta intre straturi sau intre suport si hidroizolatie;

d) stratul de bariera contra vaporilor nu prezinta degradari, asigurand protectia termoizolatiei.

3.4.4.3. Documentatia intocmita conform punctului 3.1. va specifica urmatoarele:

a) indepartarea straturilor neaderente;

b) eliminarea prin taiere si lipire a tuturor umflaturilor (perne de apa sau vapori) pentru obtinerea unei suprafete plane;

c) taierea manuala sau mecanica a hidroizolatiei pana la stratul suport al acesteia, pentru realizarea unui caroiaj (3 x 3 m) de santuri de maxim 0,5 cm latime cu scopul asigurarii migratiei vaporilor spre exterior;

d) calculul numarului de deflectoare si pozitia in plan a acestora;

e) pentru situatia precizata la 3.4.4.2.b se indica: - aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor peste care se lipeste in aderenta totala o hidroizolatie (determinata conform N.P.040/2000), acoperita cu o protectie usoara (granule, pelicule);

f) pentru situatia precizata la 3.4.4.2.c se indica: - aplicarea unui strat de difuzie a vaporilor si a unei hidroizolatii idem, 3.4.4.3.e., lestata cu o protectie din pietris sau dale, conditionata de capacitatea portanta a structurii si panta acoperisului.

3.4.5. Aplicarea unei hidroizolatii din straturi multiple dupa indepartarea hidroizolatiei existente

3.4.5.1. Solutia consta in prevederea unei noi componente hidroizolante (proiectata conform N.P.040/2000) lipita peste un strat pentru difuzia vaporilor aplicat conform 3.3.7. pe un suport rigid ramas dupa indepartarea hidroizolatiei existente.

3.4.5.2. Structura se aplica in urmatoarele situatii:

a) hidroizolatia existenta prezinta degradari ale suprafetei si in profunzime (crapaturi pe ambele directii, incretituri, dezagregari, etc.) care au condus la distrugerea aderentei atat intre hidroizolatie si suport, cat si intre straturile hidroizolatiei;

b) hidroizolatia existenta este aplicata pe o termoizolatie protejata de o sapa fara degradari;

c) caracteristicile de umiditate si grosime ale termoizolatiei se incadreaza in prevederile pct.3.3.2.b.

3.4.5.3. Documentatia elaborata conform punctului 3.1. va cuprinde: a. desfacerea si indepartarea straturilor hidroizolante; b. pregatirea stratului suport (rectificari locale pentru egalizarea sapei, curatarea si despraufuirea); c. solutia de amorsare; d. calculul numarului de deflectoare si pozitia in plan a acestora; e. aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor alcatuit conform 3.3.7. dintr-un material impermeabil la vapori; f. lipirea in aderenta totala a unei structuri hidroizolante cu alcatuirea determinata conform N.P.040/2000.

3.4.6. Proiectarea unei hidroizolatii dupa indepartarea hidroizolatiei existente si suplimentarea termoizolatiei

3.4.6.1. Solutia consta in prevederea unei noi componente hidroizolante (alcatuita conf.NP-040/2000) aplicata impreuna cu un nou strat termoizolant peste termoizolatia existenta, dupa indepartarea hidroizolatiei degradate.

3.4.6.2. Suplimentarea termoizolatiei se efectueaza in situatiile in care: - termoizolatia actuala prezinta caracteristici conform pct.3.3.2.c.; - indepartarea hidroizolatiei nu distruge termoizolatia si sapa de protectie a acesteia; - produsele termoizolante existente si-au pastrat caracteristicile higrotermice initiale.

3.4.6.3. Documentatia elaborata conf.pct.3.1. va cuprinde: a. desfacerea si indepartarea straturilor hidroizolante; b. pregatirea stratului suport (rectificari locale pentru egalizarea sapei, curatarea si despraufuirea); c. solutia de amorsare; d. calculul numarului de deflectoare si pozitia in plan a acestora; e. aplicarea unui strat pentru difuzia vaporilor, alcatuit conf.pct.3.3.7.; f. realizarea componentei termoizolante (dimensionata conf. Normative C.107-serie); g. realizarea componentei hidroizolante si a protectiei acesteia (conf. NP-040/2000).

3.4.7. Prevederea unei hidroizolatii din straturi multiple dupa indepartarea hidroizolatiei si termoizolatiei existente

3.4.7.1. Solutia consta in desfacerea structurii de hidro si termoizolatie inclusiv a barierei contra vaporilor, pana la structura de rezistenta a acoperisului din beton armat si refacerea intregului ansamblu hidro si termoizolant.

3.4.7.2. Solutia se prevede in urmatoarele situatii:

a) hidroizolatia prezinta degradari multiple ale suprafetei si in profunzime (crapaturi, dezagregari, exfolieri);

b) stratul termoizolant prezinta umiditatea si caracteristicile conf.pct.3.3.2.a.;

c) hidroizolatia a fost lipita direct pe placi slab coezive (polistiren expandat, vata minerala, etc.) iar dezlipirea hidroizolatiei nu se poate efectua fara distrugerea termoizolatiei.

3.4.7.3. Documentatia intocmita conform punctului 3.1. va cuprinde:

a) decaparea si indepartarea hidroizolatiei;

b) spargerea sapei de protectie si indepartarea molozului si a termoizolatiei dezagregate;

c) desfacerea termoizolatiei inclusiv a stratului barierei si a difuziei vaporilor;

d) pregatirea stratului suport (rectificari locale ale suportului pentru egalizare si eventual pentru corectarea pantelor, curatarea si despraufuirea);

e) aplicarea solutiei de amorsaj;

f) noua solutie de termo si hidroizolatie in conformitate cu noile prevederi de calcul termotehnic si cu respectarea cerintelor de calitate impuse de N.P.040/2000 pentru hidroizolatie.

§ 4.1

4.1. PRINCIPII GENERALE PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

4.1.1. Executarea lucrarilor de remediere si refacere a hidro sau termohidroizolatiei se va efectua de catre firme specializate, cu echipe specializate, cu muncitori atestati in noile tehnologii de aplicare a materialelor bituminoase.

4.1.2. Executantul lucrarilor va respecta solutiile din proiect si in special caracteristicile materialelor referitoare la rezistenta, structura fizico-chimica si constanta calitatii.

4.1.3. Executantul, in baza experientei acumulate, poate face propuneri tehnice (cu privire la utilizarea de noi produse si tehnologii pentru optimizarea solutiilor din proiect), pe care le va discuta cu proiectantul si beneficiarul, inainte de inceperea lucrarilor si nu va efectua modificari ulterioare in structura detaliilor sau tipul produselor utilizate fara acceptul acestora.

4.1.4. Inceperea executarii lucrarilor se va face numai cu respectarea urmatoarelor obligatii:

a) insusirea de catre executant a documentatiei tehnico-economice;

b) insusirea sau intocmirea de catre executant a proiectului tehnologic de executie pe faze de lucrari cu indicatii privind coordonarea intre specialitati (constructori, instalatori, hidroizolatori);

c) aprobarea de catre beneficiar a proiectului de organizare de santier care necesita masuri comune privind: - zone de restrictionare a utilizarii spatiilor interioare de sub portiunile de invelitoare in lucru; - zone de protectie si interzicere a circulatiei si de protectie a mediului; - realizarea sau utilizarea de spatii existente pentru depozitarea materialelor, a birourilor, a grupurilor sanitare, a vestiarelor si a salilor de mese (in functie de marimea santierului si durata solicitata pentru efectuarea lucrarilor); - modul de utilizare al instalatiilor necesare pentru lucrarile efective, pentru asigurarea masurilor de protectie a muncitorilor, prevenirea si stingerea incendiilor (instalatii de forta si lumina, apa si hidranti).

d) asigurarea fortei de munca, a utilajelor, sculelor specifice fiecarei operatiuni si a produselor necesare pe faze de executie.

4.1.5. Lucrarile de remediere a hidroizolatiilor se vor incepe dupa terminarea completa a lucrarilor de constructii si instalatii montaj pe intreaga suprafata ce urmeaza a fi izolata sau pe o portiune de minimum 500 m² si dupa etansarea provizorie a receptoarelor de apa pluviala pentru evitarea infundarii conductelor cu materiale rezultate din curatarea suprafetelor acoperisului. In cazul in care acoperisul are cote diferite, lucrarile se incep de la cota cea mai inalta.

4.1.6. Zonele unde se executa si lucrari de termoizolatie, lucrarile de hidroizolatie se vor coordona cu acestea astfel ca portiunea de termoizolatie executata sa fie protejata in aceeasi zi cu cel putin un strat al hidroizolatiei; se va avea in vedere ca aplicarea termoizolatiei sa se execute incepand de la coama spre streasina sau dolie.

4.1.7. Hidroizolatia se va aplica prin lipire la cald (cu flacara sau cu bitum topit) peste stratul termoizolant, din placi poroase sau sensibile la caldura, numai prin intermediul unui strat caserat, avand rol de protectie.

4.1.8. Pe parcursul executarii lucrarilor se vor respecta cerintele specifice ale modelului de asigurare a calitatii corespunzator categoriei de importanta a constructiei in conformitate cu H.G.R.766/1997.

§ 4.2

4.2. ETAPE ALE EXECUTARII LUCRARILOR PENTRU REMEDIEREA HIDROIZOLATIEI ACOPERISULUI

4.2.1. Curatarea suprafetei hidroizolatiei

a) se vor inlatura de pe acoperis, diversele depuneri de praf si pamant, vegetatia si resturile materiale;

b) protectia din pietris se va strange in gramezi dispersate in punctele de reazem ale structurii, de unde se transporta (cu roaba pe pneuri sau galeti) la punctul de coborare de pe acoperis; in cazul in care proiectul prevede pastrarea protectiei, atunci pietrisul coborat se separa de praf, nisip sau alte impuritati prin ciuruire si spalare cu jeturi de apa;

c) dalele de protectie asezate pe un pat de nisip se ridica bucata cu bucata si se stivuiesc in lungul elementelor de rezistenta ale acoperisului de unde se duc prin portare directa sau cu roaba pe pneuri (in functie de distanta si rigiditatea termoizolatiei) la punctele de coborare in cazul in care se renunta la acest tip de protectie sau starea de degradare a acestora nu permite reutilizarea; daca structura de rezistenta suporta incarcari suplimentare iar dalele se pot reutiliza, atunci acestea se vor depozita dispersat pe acoperis lasand libera zona de incepere a lucrarilor indicata in etapizarea stabilita de proiectul tehnologic;

d) dalele de protectie montate in mortar de ciment datorita faptului ca se desfac prin lovire cu ciocanul si spitul (sau ciocan pneumatic) si prezinta urme de mortar aderent pe fata inferioara se considera ca nu mai pot fi utilizate cu exceptia dalelor mari de piatra sau placilor care se desprind usor de pe suport si au un procent mic de spargeri;

e) suprafata hidroizolatiei se va matura si peria pentru indepartarea nisipului si prafului in scopul de a usura depistarea degradarilor (fisuri, crapaturi, etc.) si pentru a se asigura aderenta necesara materialelor aplicate ulterior;

f) materialele rezultate care se vor reutiliza, se vor depozita in locurile stabilite in proiectul de organizare;

g) molozul, rezultat din desfaceri, se va transporta in zonele indicate in avizul de salubritate.

4.2.2. Reparatiile locale ale hidroizolatiei

a. eliminarea basicilor sau pernelor de apa: - crestarea lor in forma de "V", "+" sau "H"; - rasfrAngerea marginilor si indepartarea apei; - aplicarea unui strat de mastic, de bitum sau adeziv, dupa uscarea cavitatii, in vederea aducerii si lipirii straturilor izolante in pozitia initiala; - lipirea unui petec din membrana bitumata peste zona remediata.

b. inchiderea fisurilor din straturile superioare ale hidroizolatiei: - crestarea stratului fisurat cu taieturi perpendiculare pe fisura; - rasfrAngerea marginilor, stergerea cavitatii de eventuale urme de apa si uscarea; - pregatirea suportului si refacerea aderentei intre straturi cu mastic de bitum sau adeziv; - despraufuirea si amorsarea zonei pe toata lungimea fisurii remediate; - aplicarea unei benzi din material bituminos lipita peste fisura cu latimea de minim 10 cm de o parte si de alta a fisurii.

c. remedierea crapaturilor in hidroizolatia aplicata pe un suport rigid: - crestarea hidroizolatiei crapate cu taieturi perpendiculare pe crapatura si rasfrAngerea straturilor neaderente la sapa (lungimea taieturilor este cu aprox.15 cm mai mare decat latimea zonei de distrugere a aderentei la sapa); - curatarea si uscarea suportului pe zona descoperita; - amorsarea suprafetei; - lipirea in puncte a straturilor hidroizolatiei (straturile nu se lipesc pe toata suprafata pentru a se asigura ventilarea ulterioara a straturilor din zona remediata.

d. rectificarea pantelor prin aplicarea pe hidroizolatie a mortarelor bituminoase: - trasarea cu creta a perimetrului distantat cu aproximativ 15 cm fata de conturul zonei de stagnare a apei; - curatarea cu lopata si maturarea depunerilor de praf, mal sau pamant si muschi; - perierea suprafetei dupa uscarea acesteia; - amorsarea suprafetei; - aplicarea mortarului bituminos in interiorul perimetrului trasat.

4.2.3. Reparatiile locale ale hidro si termoizolatiei

a. eliminarea crapaturilor formate in straturile hidroizolatiei si ale termoizolatiei fara sapa de protectie (placi de vata minerala, STABILIT, etc.): - crestarea straturilor de hidroizolatie cu taieturi perpendiculare pe crapatura; - rasfrAngerea straturilor neaderente in vederea inlocuirii termoizolatiei degradate; - decaparea termoizolatiei ce prezinta segregari, tasari sau umiditate ridicata; decaparea se va executa cu scule specifice dupa un contur cu forme geometrice rectangulare; - curatarea si pregatirea suprafetei suport in vederea aplicarii noilor straturi pentru refacerea continuitatii difuziei, barierei, termoizolatiei si hidroizolatiei.

b. remedierea crapaturilor formate in straturile hidroizolatiei si ale termoizolatiei din placi de polistiren expandat: - taierea rectilinie si realizarea paralelismului intre marginile crapaturilor pe toata grosimea straturilor pana la bariera contra vaporilor; - curatarea crapaturilor pe toata adancimea si inlaturarea materialelor neaderente; - uscarea, despraufuirea si amorsarea suprafetelor; - lipirea cu adezivi (la rece) a prismelor din polistiren expandat, confectionate pe latimea crapaturilor, pentru completarea termoizolatiei; - lipirea la rece in aderenta totala sau in puncte a unei benzi din membrana bitumata cu latimea de minim 10 cm de o parte si de alta a fisurii (lipirea se face in puncte, daca peste straturile existente se aplica un strat de difuzie).

4.2.4. Desfacerea hidroizolatiei orizontale

a) indepartarea straturilor neaderente de pe suprafata invelitorii prin smulgere manuala si maturare;

b) taierea in carouri a hidroizolatiei pana la sapa suport sau taierea acesteia inclusiv a termoizolatiei din materiale slab coezive (polistiren, vata minerala) care se indeparteaza impreuna cu straturile hidroizolante; marimea carourilor se calculeaza in functie de numarul si masa straturilor ce determina greutatea totala care trebuie sa fie sub greutatile maxime prevazute in N.S.S.M. pentru materialele deplasate prin purtare directa;

c) desprinderea hidroizolatiei si a termoizolatiei de pe sapa suport se executa cu lame metalice cu coada (razuri);

d) razuirea barierei contra vaporilor si stratul pentru difuzie se executa odata cu inlaturarea termoizolatiei.

4.2.5. Desfacerea termoizolatiei

a) termoizolatia din placi slab coezive (polistiren, vata, etc.), fara sapa de protectie, se decapeaza odata cu hidroizolatia (conform 4.2.4.b);

b) termoizolatia din placi de vata minerala protejate cu sapa de mortar armat se indeparteaza odata cu molozul rezultat dupa spargerea sapei efectuata cu mijloace manuale sau mecanice portabile (electrice sau pneumatice);

c) in cazul desfacerii termoizolatiei din placi rigide (exemplu: B.C.A.) dupa spargerea sapei de protectie placile intregi se depoziteaza in vederea refolosirii, iar placile sparte impreuna cu resturile sapei se vor concasa in vederea utilizarii ca agregate; nisipul ce alcatuia stratul suport pentru placi se va strange, se va sorta si se va depozita in vederea reutilizarii;

d) odata cu desfacerea termoizolatiei se decapeaza si straturile barierei contra vaporilor si a difuziei prin taierea, razuirea si smulgerea acestora; materialele rezultate nu vor fi reutilizate.

4.2.6. Desfacerea hidroizolatiei verticale

a) desfacerea copertinelor din tabla fixate cu agrafe implica: - desfacerea imbinarii in falt sau a lipirii cu cositor a tronsoanelor din tabla si scoaterea din agrafe; asezarea in cutie de lemn pentru evitarea deteriorarii la manipulare si transport in vederea refolosirii; - curatarea si pregatirea suprafetei suport in vederea aplicarii noilor straturi; - taierea tablei cu foarfeca in tronsoane de 2-3 m lungime in cazul in care tabla nu se poate refolosi datorita gradului avansat de corodare; stivuirea si legarea tronsoanelor cu sfroara moale de 1-1,2 mm grosime in baloti cu greutate de 20-30 kg si coborarea de pe acoperis; - desfacerea agrafelor din platbanda prin desurubarea piulitelor de strangere, iar in cazul blocarii acestora prin taierea sau smulgerea acestora din sistemul de fixare utilizat; - desfacerea elementelor de fixare ale agrafelor sau ale copertinelor (bolturi impuscate, suruburi autofiletante, cuie, sarme) prin taiere sau smulgere.

b) desfacerea copertinelor din elemente prefabricate se va executa in functie de starea lor de degradare ce permite sau nu reutilizarea lor si modul de fixare la pozitie: - elementele ce se reutilizeaza se translateaza si se depoziteaza pe acoperis pentru a nu impiedica executarea celorlalte lucrari; - prefabricatele degradate se transporta bucata cu bucata la punctul de coborare.

c) desfacerea stratului de protectie al hidroizolatiei executat din tencuiala slab armata din mortar de ciment, din elemente prefabricate sau din materiale bituminoase protejate cu folii reflectante: - tencuiala armata se taie in santuri distantate la aproximativ un metru pe toata lungimea aticului; taierea se executa cu masina electrica cu disc sau prin spargere cu ciocanul si spitul si taierea armaturilor cu foarfeca; bucatile de sapa si molozul rezultat se evacueaza prin coborare cu troliul electric sau prin aruncare pe jgheaburi de evacuare; - elementele prefabricate de protectie se sorteaza in cazul refolosirii si cele degradate se indeparteaza de pe acoperis in vederea aruncarii conform pct.4.2.7.; - foile bitumate cu protectie din folie reflectanta (cel mai frecvent utilizata fiind TBAL1-tesatura din fire de sticla bitumata placata pe o fata cu folie de aluminiu) se indeparteaza prin taiere si smulgere odata cu toate straturile de hidroizolatie verticala si inclusiv cu termoizolatia neprotejata cu tencuiala (exemplu: polistiren expandat).

d) indepartarea straturilor neaderente ale hidroizolatiei ce prezinta incretituri, deplasari de pe suport, bitum scurs, crapaturi, dezagregari.

4.2.7. Curatarea si repararea sapei suport

a) razuirea resturilor aderente din hidroizolatia decopertata si indepartarea acestora;

b) verificarea si rectificarea suprafetei suportului pentru a se obtine: - o suprafata neteda cu asperitati cu H - pante continue (fara contrapanta), cu inclinatie minima admisa = 0%; - pante sub 1/5 pentru sapa de racord intre elementele prefabricate ale acoperisului (panta perpendiculara pe directia pantei generale a acoperisului); - denivelari (intre doua suprafete) mai mici de 0,5 din grosimea primului strat izolant aplicat.

c) rectificarea sapei se va executa numai cu mortar de ciment (cu dozajul corespunzator marcii prescrise in proiect);

d) intocmirea proceselor-verbale de lucrari ascunse la predarea-preluarea suportului din beton.

4.2.8. Verificarea umiditatii stratului suport: - umiditatea stratului suport din beton sau mortar de ciment nu va depasi 12%; - masurarea umiditatii se va efectua cu aparate electronice (umidometre) sau se va determina prin incercari directe pe esantioane de foi bitumate (25 x 25 cm) lipite pe suport. Dupa o perioada de 1-2 ore necesara uscarii, desprinderea trebuie sa se produca in masa stratului de lipire. (Daca foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci suportul este umed si impropriu pentru inceperea lucrarilor).

4.2.9. Executarea amorsajului: - amorsa (primer) se aplica pe suportul remediat, curatat, periat si uscat si verificat conf.pct.4.2.7.; - aplicarea solutiei de impregnare (amorsare) se executa manual sau mecanizat, in numarul de straturi indicat de producator, cu respectarea timpului de uscare intre straturi si a temperaturii de aplicare; - se vor utiliza solutii gata preparate evitandu-se prepararea acestora pe santier (in cazul pregatirii de catre executant a solutiei de amorsaj din bitum topit dizolvat in benzina, se vor respecta toate masurile pentru protectia muncitorilor, prevenirea incendiilor si tehnologia de preparare; in principal se vor organiza locuri deschise special amenajate la distanta de minim 50 m fata de surse de foc, ventilate natural si cu acces interzis).

NOTA: pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.

4.2.10. Executarea sistemului de ventilare al straturilor pentru difuzia vaporilor

a) elementele de aerare (deflectoarele) se amplaseaza in punctele indicate in proiect odata cu executarea stratului de termoizolatie sau hidroizolatie aferent;

b) pentru evitarea migrarii vaporilor in structura de izolatie stratul de bariera contra vaporilor se lipeste pe toata suprafata superioara a gulerului deflectorului si suplimentar se aplica un strat de intarire de 0,25 m² imprejurul tubului de aerare lipit pe toata suprafata stratului de difuzie;

c) se verifica deflectoarele de pe conturul acoperisului si se desfunda iar in cazul in care acest sistem nu era prevazut se vor executa gaurile de strapungere a aticului utilizandu-se o masina rotopercutanta si se vor introduce tuburi de P.V.C. etansate si fixate conform detaliilor;

d) fixarea deflectoarelor de plinta pe rebordurile de beton se va face peste un strat de separare din foi bitumate iar elementele de ancorare vor fi amplasate astfel incat sa nu strapunga hidroizolatia sau sa impiedice aplicarea acesteia.

4.2.11. Remedierea gurilor de scurgere

a) curatarea coloanelor de scurgere infundate si verificarea functionarii la debitul necesar corespunzator diametrului;

b) etansarea provizorie a coloanelor pentru evitarea infundarii conductelor cu materiale rezultate din desfacere;

c) desfacerea tuturor straturilor pe 1,00 m² in jurul gurii de scurgere inclusiv a receptorului propriu-zis, a mansoanelor si gulerelor din materiale bituminoase sau tabla de plumb;

d) pregatirea suprafetei suport (curatare, periere, amorsare);

e) aplicarea prin lipire in aderenta totala a unui strat din membrana bitumata cu dimensiunile 1 x 1 m, avand centrul decupat la diametrul interior al coloanei de apa pluviala (in cazul in care hidroizolatia se aplica direct pe stratul suport);

f) executarea straturilor termoizolatiei si hidroizolatiei in alcatuirea si ordinea indicata in proiect si montarea noilor receptoare de apa pluviala, avandu-se in vedere: - utilizarea receptoarelor de apa pluviala confectionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacara), metal emailat sau din tabla de plumb prevazute cu guler pentru racordarea hidroizolatiei si gratar de protectie (parafrunzar) impotriva colmatarii si pentru evitarea improvizatiilor din tabla neagra sau de plumb; - realizarea etansarii intre receptor si coloana de scurgere; - lipirea in aderenta totala a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raza de 0,5 m imprejurul gurii de scurgere; - asigurarea continuitatii barierei contra vaporilor pentru protectia termoizolatiei, atat la partea orizontala cat si la cea verticala pe zona de contact cu receptorul pluvial; - executarea filtrului si stratului drenant imprejurul ramei de protectie a receptorului de apa pluviala pentru impiedicarea spalarii nisipului de sub dalele de beton si colmatarea coloanelor pluviale.

g) montarea receptoarelor de apa pluviala confectionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la flacara), metal emailat sau tabla de plumb prevazute cu stut si guler de racord (pentru lipirea pe suport si racordarea hidroizolatiei), avandu-se in vedere realizarea etansarii intre receptor si coloana de scurgere;

4.2.12. Refacerea termoizolatiei

Pe suprafetele suport remediate si pregatite conf.pct.4.2.1.-4.2.10. se executa termoizolatia conform C 107/1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie termice la cladiri.

4.2.13. Refacerea hidroizolatiei

Pe suprafata remediata, pregatita si termoizolata conform punctului 4.2.1.--4.2.12. se executa hidroizolatia proiectata, respectandu-se tehnologiile lucrarilor de hidroizolatii cuprinse in GHID pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor hidroizolante si N.P.040/2000 (Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri).

§ 5.1

5.1. GENERALITATI

In conformitate cu H.G.R. 766/1997 (Anexa 2) "Regulament privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii", persoanele juridice implicate in procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiei sunt obligate sa asigure:

a) obtinerea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor, cel putin a unui nivel minim de calitate aferent cerintelor stabilite de legea privind calitatea in constructii;

b) elaborarea si aplicarea diferentiala a conducerii si asigurarii calitatii potrivit specificului activitatilor desfasurate prin: - sistemul calitatii adaptat categoriei de importanta a constructiei si modului de finantare (buget de stat, alte surse); - planul calitatii care precizeaza conditiile referitoare la sistemul calitatii si asigura interfetele dintre persoanele implicate in concepere, realizare si exploatare; - indeplinirea atributiilor responsabilului tehnic cu executia;

c) pregatirea si instruirea personalului;

d) intocmirea documentelor si inregistrarilor privind calitatea: - certificate de calitate si de conformitate a calitatii produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate; - procese-verbale de lucrari ascunse si pentru fazele determinante; procese-verbale de receptie partiala pentru lucrari executate si raportate de control si verificare privind calitatea; - rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de actiuni corective si preventive;

5.4.2. In conformitate cu H.G.R. 766/1997, privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii, se vor utiliza numai produse pentru care exista certificare de conformitate, prevazuta in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii acestora.

§ 5.2

5.2. REGULI PRIVIND CONDITIILE DE MEDIU

5.2.1. Lucrarile de hidroizolatii se executa numai la temperaturi cuprinse intre +5°C si +35°C.

5.2.2. Se interzice efectuarea lucrarilor de hidroizolatii pe timp de ploaie, burnita, ceata sau alte fenomene meteorologice ce pot produce umezirea suportului.

5.2.3. In perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucrari cu care contin in structura lor apa (sapa, mortare pentru tencuieli, betoane de panta, etc.), decat cu luarea masurilor de protectie constand in inchiderea si incalzirea zonei de lucru.

5.2.4. Se interzice accesul, transportul si derularea materialelor pe acoperisuri in zilele cu vanturi puternice.

5.2.5. Depozitele vor asigura conditiile specifice fiecarui produs in parte si cerintele impuse de normele de protectia muncii privind ventilarea si mentinerea unor temperaturi pozitive de maxim 35°C.

§ 5.3

5.3. CERINTE PRIVIND CALITATEA SUPORTULUI

5.3.1. Suportul din structurile hidroizolatiei existente remediate trebuie sa prezinte o suprafata: - plana, cu asperitati de maxim 1,5 mm; - curata, fara straturi sau resturi neaderente din materialele bituminoase ale hidroizolatiei vechi sau depuneri de pamant; - desprauita; - continua, fara crapaturi cu deschidere mai mare de 0,5 cm; - fara umflaturi, basici sau incretituri; - fara contrapante; - uscata.

5.3.2. Suportul constituit din sape de ciment la care s-au incheiat lucrarile de rectificare trebuie sa constituie o suprafata: - rigida fara segregari sau straturi neaderente; - plana, continua, fara contrapante sau bavuri (conf.4.2.6.b).

5.3.3. Termo si hidroizolatia verticala se vor aplica:

a) la aticele din elemente de beton sau zidarie tencuita, pe un suport conform punctului 5.3.2.;

b) la atice sau rebordurile executate din tabla profilata sau lisa, pe un suport, montat definitiv la pozitie si cu protectia anticorosiva executata, preluat cu procese-verbale de receptie;

c) pe tubulatura instalatiilor, dupa fixarea definitiva a acestora si matarea strapungerilor din elementul de beton.

§ 5.4

5.4. CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

5.4.1. In conformitate cu H.G.R.766/1997 (Anexa 5) "Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii", toate produsele prevazute in proiecte si utilizate in executie, pentru care nu exista standarde nationale sau alte reglementari, utilizate numai daca au si se prezinta agremente tehnice valabile si se prezinta conform prevederilor acestora;

5.4.2. In conformitate cu H.G.R. 766/1997 (Anexa 7), "Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii", se vor utiliza numai produse pentru care exista certificare de conformitate, prevazuta in contractele incheiate cu producatorii sau furnizorii acestora.

5.4.3. Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezistenta si geometrice egale sau superioare celor prevazute in proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai cu acordul proiectantului si beneficiarului.

§ 5.5

5.5. CERINTE PRIVIND CALITATEA EXECUTARII LUCRARILOR

5.5.1. Lucrarile se vor executa numai de firme si echipe specializate in domeniul hidroizolatiilor.

5.5.2. Pe durata realizarii termohidroizolatiilor se vor respecta prevederile din STAS 2355/3-87 precum si urmatoarele: - temperaturile de topire a produselor bituminoase si temperaturile de aplicare ale acestora, ale sapelor si ale tencuielilor de ciment; - incalzimea de topire a materialului in cazul utilizarii arzatoarelor cu flacara; - timpul de uscare intre doua aplicari succesive de materiale lichide; - numarul de straturi prevazut in documentatie, ordinea de asezare si modul de aplicare al acestora (in aderenta totala, in semiaderenta sau flotant); - profunzimea de topire a stratului suport relevata dupa fiecare intrerupere a lucrului mai mult de 24 ore sau in caz de necesitate (exemplu: vant cu praf sau diverse pulberi industriale); - operatiunile de pregatire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea benzilor, taierea la dimensiuni inainte de lipire); - ancorarea hidroizolatiilor cu prinderi mecanice in numarul stabilit in proiect, in vederea prevenirii alunecarii acestora; - suprapunerile membranelor (foilor) la imbinarea transversala (7-10 cm) si in lungime (la capete-minim 10 cm); - decalarea suprapunerilor foilor bitumate pentru evitarea existentei a patru foi pe aceeasi verticala.

5.5.3. Pe parcursul manipularii, transportului si depozitarii se vor respecta indicatiile producatorului cu privire la modul de ridicare, stivuire, temperatura de pastrare, etc. in vederea conservarii calitatii materialelor.

5.5.4. Masurile privind protectia si igiena muncii vor fi explicate in mod obligatoriu in documentatia de executie si vor fi respectate pe toata durata lucrarilor de remediere, acestea fiind cuprinse in: - Legea 90/1996 - Legea protectiei muncii; - Norme specifice de securitatea muncii (N.S.S.M. Ord. Nr. 339/1996) privind lucrul la inaltime si executarea operatiunilor cuprinse in lucrarile de desfacere, transport, manipulare si realizare a izolatiilor cu materiale bituminoase; - Norme de protectia muncitorilor precizate in fisele tehnice ale materialelor pe care se executa lucrarile; - Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.34/75 si respectiv 60/75; - Ordinul MLPAT 9N/1993 completat Ordinul 1N/1994 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii; - Normativ N.E.005/1997 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si a elementelor componente ale constructiilor.

5.5.5. Masurile privind prevenirea si stingerea incendiilor: - Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, C.300 aprobate cu Ordinul 20N/1994 al MLPAT; - P.118-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor; - Ordin M.I. nr.775/1998 pentru aprobarea "Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor"; - Ordin M.I. nr.791/1998 prin care se aproba "Norme metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor"; - Norme specifice privind lucrarile de izolatie; - Norme proprii din fisele tehnice ale materialelor utilizate; - Normativ N.E.005/1997 - Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor si ale elementelor componente ale constructiilor; - Ordonanta nr.60/1997 (aprobata si modificata prin Legea 212/1997) privind apararea impotriva incendiilor; - Ordinul NI 1023/IX.1999-DGPSI-001 si Ordinul NI 1080/II.2000-DGPSI-002 (Dispozitii generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor).

§ 6.1

6.1. EXPLOATAREA (UTILIZAREA) HIDROIZOLATIILOR LA ACOPERISURI

6.1.1. Receptia lucrarilor constituie o componenta a sistemului calitatii si se efectueaza atat la lucrarile noi cat si la interventiile in timp asupra acestora; receptia se realizeaza conform H.G.273/1994 "Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", in doua etape: - receptia la terminarea lucrarilor; - receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

6.1.2. Urmarirea comportarii in timp a hidroizolatiei se face in conformitate cu P.130-1999 "Normativul privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor":

a) stabilirea categoriei de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant sau expert in functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei;

b) obligatiile si raspunderile privind urmarirea comportarii constructiilor revin investitorilor, proprietarilor, proiectantilor, executantilor, utilizatorilor, administratorilor, responsabililor cu urmarirea si inspectorilor;

c) urmarirea curenta a comportarii se efectueaza in conformitate cu instructiunile de urmarire curenta prevazute in proiectele de executie;

d) urmarirea speciala se efectueaza la constructii de importanta deosebita sau exceptionala, cu evolutie periculoasa sau la cererea ISCLPUAT, a proprietarului sau organelor de specialitate; urmarirea se efectueaza pe baza unui proiect de urmarire speciala (avand continutul conform P.130-1999).

6.1.3. Intretinerea hidroizolatiilor este in sarcina executantului pana la receptia constructiei, dupa care obligatia revine proprietarului sau administratorului si utilizatorului (conform obligatiilor contractuale stabilite intre acesta si proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse in Normativul N.P.040/2000 precum si urmatoarele:

a) respectarea interdictiei de circulatie pe terasele necirculabile si utilizarea cailor de acces pentru punctele de vizitare;

b) curatarea periodica a suprafetelor, de vegetatie si depuneri de praf, se va efectua conform planului de intretinere si cel putin de doua ori pe an (primavara si la sfarsitul toamnei); depunerile excesive de zapada se vor inlatura pana la stratul de uzura in cazul teraselor circulabile si pana la o cota de 3-5 cm deasupra stratului de protectie al hidroizolatiei la terasele necirculabile; se interzice spargerea ghetii de pe acoperis prin lovire cu tarnacoape, ciocane, cazmale, etc.;

c) executarea ulterioara a unor noi strapungeri ale hidroizolatiei se va efectua numai cu acceptul beneficiarului si in baza unei documentatii tehnice de specialitate;

d) mentinerea in conditii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, dalaje, copertine, etc.): - tencuielile crapate si cu bucati lipsa se refac utilizand aceleasi materiale; - dalele sparte sau segregate se inlocuiesc cu dale intregi de acelasi tip; - copertinele din tabla smulse sau distruse se inlocuiesc si se refac revizuindu-se modul de fixare; - stratul de vopsea reflectanta se va completa pe zonele lipsa; - grosimea stratul de protectie din pietris se va uniformiza pe intreaga suprafata a acoperisului in fiecare an (primavara) iar in functie de cantitatea de depuneri de praf din mediul ambiant se va cerne si se va spala pentru eliminarea incarcarii acoperisului si evitarea colmatarii sistemului de colectare al apelor pluviale.

Ai intrebari despre acest act normativ?

Foloseste asistentul AI pentru a obtine raspunsuri specifice cu referinte exacte la articole.

Deschide chat-ul→