Normativ GP 053/2000

GHID DE PROIECTARE ŞI EXECUȚIE, PENTRU PRINDEREA ELASTICĂ A PERETILOR DE COMPARTIMENTARE DE STRUCTURĂ DE REZISTENȚĂ INDICATIV GP 053-2000 103

CUPRINS

1. DOMENII DE UTILIZARE... eee 105

2. TERMINOLOGIE... nenea nenea nenea 105

3. SOLUTII CONSTRUCTIVE... nenea anna aaa e 106

4. PRI CIPII DE-CALCUL SI PREVEDERI CONSTRUCTIVE..

5. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE... eee 115

6. CERINŢE DE CALITATE eee eee 116

ANEXA 1 - Comentarii privind calculul la soc al panoului cu prinderi Mexibile nenea anna aaa nenea aaa {17 PLANSE 1-9... nenea neuen 127 104 GIIID DE PROIECTARE ȘI EXECUȚIE PENTRU PRINDEREA INDICATIV ELASTICĂ A PEREŢILOR DE COMPARTIMENTARE DE GP 053-2000 STRI CTURA DE REZISTENT. A

1. DOMENII DE UTILIZARE Ghidul de față are ca scop prezentarea modului de alcătuire. a principiilor de calcul, a tehnologici de execuţie şi a cerinţelor de calitate ale prinderilor flexibile a pereţilor de compartimentare realizați din elemente autoportante (aşi beton celular autoclavizat. plăci de ipsos cu goluri, panouri tristrat cu fete din plăci de ipsos şi miez din poliuretan, etc.) de elementele structurale. Prinderile flexibile sunt în esență prinderi mecanice uscate şi conferă peretilor de compartimentare caracteris ici specifice celor demontabili sau amovibili. Rolul prinderilor flexibile este să reducă interacțiunea între cele două tipuri de elemente în cazul solicitărilor datorate acțiunii seismice acționând in planul acestora şi totodată să le îmbunătăţească comportarea la acţiuni dinamice perpendiculare pe planul lor. Principalele domenii de utilizare ale prinderilor flexibile între pereții de compartimentare şi elementele structurale sunt la: - clădiri de locuit socia -administrative cu stnictura de rezistență flexibilă cadre de beton armat) cu pereti de compartimentare autoportanti; - clădiri cu alte destinatii cu structuri diverse cu partiu flexibil, în vederea îmbunătăţirii comportării pereţilor de compartimeniare a acestora la acțiuni dinamice (vibrații şocuri). În anexă, este prezentat un exemplu de calcul al unor prinderi flexibile pentru pereti de compartimentare realizați din fâşii de b.c.a.

2. TERMINOLOGIE Prinderi flexibile sisteme de legătură între elementele nestructurale şi cele structurale care asigură transmiterea încărcărilor gravitaționale dar care limitează interacțiunea între acestea în cazul solicitărilor dinamice (în special orizontale acționând în planul peretelui). 105

PP —— — — Za —"= Prinderi vizite ~ sisteme de legătură între elementele structurale şi cele nestructurale care permit transmiterea încărcărilor gravitaționale şi orizontale. Ceilalţi termeni sunt cei folositi în mod uzual în construcţii. 3, SOLUŢII CONSTRUCTIVE 3.1, Principii de alcătuire Prinderile flexibile trebuie să fie astfel concepute încât să asigure un montaj simplu şi cficient al fâşiilor prefabricate (din beton celular autoclavizat, fâşii cu goluri din ipsos armat cu fibre de sticlă, ete.) Sistemul de prindere poate fi adoptat şi pentru prinderea scheletului (structurii) de susţinere a pereților uşori realizaţi din plăci de ghips carton sau ipsos armat cu fibre de sticlă. Sistemele flexibile permit deplasarea relativă (orizontală) între structura de rezistență şi pereţii de compartimentare in planul peretelui despărțitor. Sistemele flexibile cuprind: - prinderi superioare între fâşii şi elementele structurale orizontale de rezistenţă ale clădirii (planşce, grinzi); - prinderi laterale între fâşiile de capăt şi elementele structurale verticale ale clădirii (stâlpi. pereţi structurali de beton armat sau zidărie); - prinderi inferioare între fâşii şi elementele structurale orizontale (plăci, eventual grinzi întoarse). Soluţiile de principiu pentru prinderi sunt redate în Planşele 1-9. 3,2. Materiale Prinderile flexibile sc realizează, de regula, din profile metalice cu pereți subțiri şi accesorii de prindere precum: - tije filetate la ambele capete (suruburi): - piulite; - şaibc; - bolturi. Materialele utilizate pentru realizarea profilelor sunt oțeluri de uz general de. diferite, calităţi, (OL 34. O0L 37, OL. 44, OL 52) protejate 106 anticorosiv şi sau rezistente, la. coroziune. atmosterica (RGA 37, RCA 52, RCB 52). Tehnolozia de. formare. a profilelor prin. indoire la rece este aplicabilă atât pentrucoteluri de-uz general Ol 34. OL 37. OL. 44, OL 52 cat şi pentru cele rezistente: la coroziune atmosferică RCA 37 şi RCA 52 sau RGB 52 (conform.P. 54-80) 4). Realizarea profilelor se cfectucaza prin operaţiuni de debitare şi indoire, din-tablă cu vrosimi cuprinse între 0.7...2 mm. După confectionare, canturile profilelor se protejează anticorosiv. Tehnologia de realizare poate fi industrializată (prin procedee mecanice de realizare a operaţiilor sus menţionate) sau manuală utilizând scule uzuale precum foarfeci ghilotina şi dispozitiv de îndoire tip ABKANT. În afara pieselor metalice, sistemele flexibile de prindere necesită materiale auxiliare de etanşare şi de acoperire a rosturilor. Pentru umplerea: rosturilor. în, vederea realizării, ctanşcității corespunzătoare se pot utiliza: - fâşii tăiate din saltele de vata minerală sau xată de sticlă; - Spumă polinretanică (numai pentru ctanşarca rosturilor. interioare dintre panouri): - benzi elastice (cauciuc poros, poliuretan clastic, etc.). Pentru acoperirea. rosturilor perimetrale (inchisiv a prinderilor) se pot utiliza pervazuri din materiale, precum: - profile PVC: > profile de aluminiu; - fâşii de ipsos armat cu fibre de sticlă.

4. PRINCIPII DE CALCUL ŞI PREVEDERI CONSTRUCTIVE 4.1. Solicitări în planul pereţilor Datorită alcătuirii prinderilor flexibile, care permit deplasarea relativă orizontală în planul pereților despărțitori, nu sc efectiicază calcule pentru solicitările după această direcţie. Pentru ca acestea să-şi îndeplinească, rolul de separare între structură şi pereţii despărțitori este necesar a se respecta o lăţime a rosturilor verticale între pereții despărțitori şi structura de rezistenţă, de (vezi Planşa 1): 25, > A, 10 mm (4.1) unde: 107

determinarea coeficientului dinamic y Piesele de prindere se plasează la, partea superioară. (3) sau inferioară (1) a panoului la colțurile acestuia şi asiuură: - legătura (conlucrarea) cu panoul alăturat în preluarea socului; - fixarea elastică a panoului faţă de elementele structurale de la partea superioară (grinda de cadru, plangeu) şi inferioară (planşcu). 4.2.2.1. Deplasări în reazeme Piesele de prindere de la partea superioară sunt în general diferite de cele de la partea inferioară; şi, în. consecință. sub forța de, calcul, care solicită, fiecare, piesă. de prindere, deplasările , elastice. înregistrate sunt diferite şi sunt notate: 6; - deplasarea în piesa de prindere de la partea inferioară (reazem inferior); dg; - deplasarea în piesa de prindere de la partea superioară (reazem superior) În "Gomentarii” este prezentat un exemplu de calcul al deplas elastice 'cu procedeul Maxwell-Mohr pentru un tip! de prindere! flexibilă superioară. LL, 4.2.2.2. Dimensionarea prinderii flexibile Incercările experimentale şi studiile teoretice recomandă grosimi ale tablei (t) cuprinse între 0.7 și 2 mm astfel încât piesele metalice să fie 112 flexibile pentru a nu “permite “deplasări ale reazemelor panourilor 61) cât mai mari, fiind admise chiar incursiuni în domeniul postelastic şi deci înregistrarea unor deformatii remanente. După alegerea grosimii (t) a profilelor din tablă se determină lungimea pieselor (a) cu relaţiile: M" we = (4.13) . a > M >a > OM (4.14) 6 R me Rt? Pentru a asigura asamblarea “panourilor alăturate si un contact corespunzător între panou şi profilul de fixare, lungimea acestuia (a) se recomandă să fe cuprinsă între'140-200' mm. 4.2.2.3. Verificarea prinderii flexibile Verificarea se face cu relaţia: d _ Om LO, (4.15 do sr Oa = E+ Ona (4.16) Fig.2 unde: R - rezistenta de calcul a profilului 113

—— Celelalte notații ca la paragrafele anterioare. Fras =T ID (4.18) unde: Wef - modulul de rezistenţă al secţiunii piesei metalice; a - lungimea piesei metalice; t -grosimea piesei metalice; y = coeficient dinamic, conform paragrafului 4.2.2.4. 4.2.2.4. Calculul coeficientului dinamic: y 4.2.2.4.1. Soc moale Relaţia de calcul a cocficientului dinamic y, in cazul socului moale este: unde: Cl = coeficient care tine seama de reducerea cfectului dinamic datorită considerării deformatiilor locale ale panourilor din zona lovită; C2 - coeficient ce tine seama de efectul de şoc “moale”, prin considerarea deformabilitatii sacului de nisip în momentul impactului; h - diferența de înălțime de la care se lansează greutatea P în mişcare pendulară; P - greutatea corpului care loveşte (P=300N. 30N. 10N); Q - greutatea ansamblului de panouri care sub actiunea şocului intră în mişcare vibratoric, cel lovit plus câte două de fiecare parte: Q= Gi + SG (4.20) panou paninuri —ulătirute A, — deplasarea laterală (săgeata) maximă determinată în centrul panoului, produsă de forţa P aplicată în regim static; 114 PP 48K A’, - deplasarea laterală medic datorată clasticitatii reazemelor; Ne T PHO Gig ri A, 2 Os 3 st (4.22) A, = 0.8 (4.21) unde: Of = deplasările reazemelor. superioare respectiv. inferioare calculate cu metodele staticii construcţiilor (vezi Anexa 1). Cocficientii de corecție se pot determina experimental, în lipsa unor date se pot lua: C,=0,5 şi C,=0 6. 4.2.2.4.2. Şoc dur Relaţia de calcul a coeficientului dinamic y, în cazul şocului dur este (4.19), cu coeficienţii de corecție: C,=0,5 şi C.=1.

5. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE La realizarea pereților de” compartimentare fixaţi- cu prinderi flexibile de structura de rezistenţă, succesiunca operațiilor tehnologice este următoarea: - trasarea axului peretelui pe elementele de contur ale structurii de rezistenţă; - trasarea elementelor de fixare în structura (marcarea poziţiei găurilor pentru dibluri sau bolturi); = executarea găurilor şi introducerea unor dibluri (lemn, metal, material plastic) sau impuşcarea bolturilor; > lipirea. unor. benzi elastice, pe profilele metalice de prindere de structură, cu adezivi tip prenadez; - aplicarea la partea inferioară a unei folii hidroizolatoare dacă este cazul) şi apoi a distanticrilor (PI. 2-5,7.8); - fixarea profilelor din tablă subţire ("U” sau."L"). pe elementele structurii, prin, intermediul piulitelor cu şaibe strânse pe partea filetată a bolțurilor sau cu şuruburi pentru, lemn sau autofiletante cu şaibe prinse în dibluri (PI. 2-5,7,8); - montarea panourilor prefabricate (fâşii b.c.a.. fâşii de ipsos sau ships carton şi miez din ipsos celular sau poliuretan, ete?) în următoarea succesiune (PI. 1-9); 115

e se montează întâi un panou marginal, sprijinit jos pe distantieri şi fixat cu prinderile laterale; e se montează apoi un panou adiacent fixat la colțurile comune împreună 'cu primul, prin intermediul” profilelor de prindere flexibilă (“Z" sau "L") atât la partea superioară cât şi la cea inferioară © se continuă montajul dinspre ambele capete spre interior; e ultimul panou montat este totdeauna un panou central; acesta se poate, monta prin. introducerea. sa. prin, rotire. după o. axă orizontală (inclinare); rostul superior fiind astfel dimensionat (50-60 mm) încât să permită introducerea actstuia fără dificultate; - verificarea montajului se efectuează, urmărindu-se: e contactul între piesele de prindere şi panouri, introducându-se benzi elastice: suplimentare. între; profilele metalice şi panouri în cazul unor contacte imperfecte (datorate fie tolerantelor fie unor unor defecte locale); e venticalitatea şi alinierea panourilor; - matarea rosturilor interioare dintre: fâşii, fie-cu glet de ipsos cu aracet şi eventual bandă de rost, fie cu spumă poliuretanică; - matarea rosturilor, perimetrale, cu, fâşii de vată minerală sau vata de sticlă; - finisarea conform Normativului C 104-83; + aplicarea acoperitorilor de rost; prinderea acestora; se face fie de structura de rezistență, fie de peretele de compartimentare.

6. CERINȚE DE CALITATE Se respectă prevederile de montaj din normativul C 104-83. Receptia lucrărilor se ‘efectueazi conform Normativului_ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, C56-85, Caietul VIII.

7. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII Se vor. respecta normele generale de. protecţia muncii, precum, şi normele, specifice conform. "Norme, specifice. de securitate a muncii pentru lucrările, de zidărie, montaj prefabricate si finisaje în construcții” elaborate de MMPS - Protecţia Muncii 1996. 116

ANEXA 1 COMENTARII PRIVIND CALCULUL LA SOC AL PANOULUI CU PRINDERI FLEXIBILE Socul reprezintă o solicitare severă a unui element de construcţie generată de aplicarea într-un interval extrem de scurt - practic instantaneu - a unei forte de-o anumită intensitate, asupra elementului în cauză. Este un fenomen complex, rezultat din suprapunerea unei stări de solicitare locală de intensitate mare cu o stare generală de, tensiuni şi deformatii generată de propagarea undei de şoc în toată masa elementului lovit. În urma unui şoc, elementul intră într-o mişcare ondulatorie; analiza vibratiilor produse este dificilă datorită contactelor (ciocnirilor) multiple care se produc precum şi timpului extrem de scurt (107 --102 secunde) în care toţi parametrii (viteze, forte, deplasări, deformatii, tensiuni) isi modifică intensitatile. Principalele ipoteze sunt: - corpul care loveşte: este-un corp inclastic şi, din momentul contactului, rămane fixat pe elementul lovit pe 'toată durata mişcării subansamblului format din elementul lovit şi corpul căzut; - deformația. elementului produsă de aplicarea prin şoc, a forței, se propagă în masa lui, respectă legca lui Hooke şi este asemenea deformatici produse in clement de forța aplicată static. Rezultă că şi deplasările elementului (A) pot fi exprimate: AEV Ay (C1) - "masa proprie - avsistemului “real elastic: (elementul lovit) se înlocuieşte cu o masă echivalentă concentrată în punctul de contact, sistemul cu''un' grad de»libertate astfel obținut având aceeaşi energie cinetică şi acceaşi: cantitate de mişcare ca şi elementul real lovit; = în evaluarea coefiejentului dinamic 1. se ţine seama de masa elementului lovit. Schema de solicitare Panoul 'cu prinderi flexibile la partea superioară şi inferioară este acționat ca în figura 3. Panoul are dimensiunile b (lăţime), | (lungime) si d (grosime) iar prinderile flexibile: de la partea superioară şi inferioară au rigiditatea K*, respectiv Ki. Gu notatiile: 117

N = PA A, PA 0", tc) wee a Our > A, =a + Ay (C3) Coeficientul dinamic se determină cu formula: ai (B) Solicitare dinamică - (E) Solicitare: statică Fig/3 @ Schema de: solicitare Pentru. -bura simplu rezemată, acționată de o sarcină transversală centrală, k,=5/8, şi k,=17/35; ‘se’ poate accepta k,=k=1/2, 'iar'coeficientul dinamic devine: 2-h wpiz Ciu Ci : am +a”) (€5) [9) Formula teoretică de calcul a coeficientului dinamic trebuie corectată pentru a tine scama de: L+ Nom fee 118 - reducerea solicitării în elementul supus la şoc prin considerarea deformatiilor locale ale elementului din zona lovită. In cazul panourilor din BCA valoarea coeficientului este C,=0,5: care loveşte înregistrează în momentul impactului deformatii mari (cazul şocului moale produs prin lovirea cu un: sac de nisip). Coeficientul de reducere in aceasta situatie, stabilit experimental, este C.=0,6. Cu precizările anterioare formula cocficientului dinamic este: = 03. unde: h - înălțimea de la care se lansează greutatea P A, - deplasarea (săgeata) produsă în centrul panoului de forta P aplicată în regim static (Fig. 3.c) „ - deplasarea medie, măsurată la nivelul, centrului. panoului, datorată elasticității reazemelor (Fig. 3.c). Deplasările reazemelor (5%: 6 ) se determină sub acţiunea statică a încărcării ce revine fiecărui reazem (P/4): Og Os „(C7) Q - greutatea ansamblului de panouri care, sub acţiunea șocului intră - în “mişcare ondulatorie; încercările “experimentale “au confirmat antrenarea în mişcare a panoului lovit (G) şi a câte două panouri alăturate din stânga și din dreapta panoului lovit, calculate: Q= GHG,2tGrtG, +G;.2) (C8) P - greutatea corpului care loveşte. Se prezintă in, continuare. verificările la şoc efectuate. pentru un ansamblu de perete format din 6 panouri din BCA având următoarele caracteristici: - dimensiunile panoului 1=2,3m; b=0,6 m; d=7,5 cm - greutatea panoului 85 daN - modulul de elasticitate Ey=25000 daN cm’. 119

Fig. 4 Panourile sunt prinse flexibil la colțuri: Verificarea cf. 5.1.1. Verificarea capacității portante a panoului solicitat la șoc moale cu encrgie de impact 240 J, P=300N, h=80 cm. Mi 2YyM weg penton max max cyt Evaluarea cocficientului dinamic: p=c.c 2-h t =Cj-C2 on (se a] 11.9 2.P C,=0,5; C,=0.6 h=80.cm P=300N;,N=30daN 0 Gi ut YO ne = 85% 4-85 = 425duN pant panmuriatdinene 3 3 30.230 A, = og PL = pf G2B0 230. i 48K 48-52:7-109 60,-7,5° EN Of Ol 44em = 0,1 Sen =52.7- 10° daNein K=E pp =/25000 M max = PE = a = 17,25duNm ri iditate K 7 223m Mmax- PL Ta max: Z Fig. 5 OBSERVAȚII:

1. Calculul săgeţii se face simplificat utilizând formulele pentru calculul săwetii unci. urinzi rezemate de rigiditate El=K şi încărcate cu o sarcină centrală P: A=08— A48ET

2. Factorul de reducere (0,8) s-a introdus pentru a tinc.scama că in realitate panoul lucrează concentrată şi că arc în raport cu grinda o rigiditate sporită; deplasarea de placă calculată “cxact" cu programul PROCON a fost: A=0,109em pentru: E=25000daN cm?; 11=0,5; iad 1=2,3 m: b=0,6 m: d=7 5.cm.

3. Valoarea calculată a deplasării orizontale statice este practic identică cu săucata peretelui măsurată experimental. A, = 0,1 15cm;

(4, Devo = 0,1 13cm ord rs _ OY £05 A, Pentru simplificare considerăm reazemele superioare şi inferioare identice şi deci: Picsa de fixare are caracteristicile geometrice date în Fig. 4.b iar deplasarea permisă de reazeme se calculează cu procedeul Maxwell-Mohr. 2 cm 3cm 122 ze ee mle N = 04 Aaaa aa , , EIL2 3 4 FI = 21.100 a = 2450daNem Rezulta: A, = 34:75 = 0,165cm i 2450 comparabilă cu deplasările experimentale de reazem măsurate în timpul testelor: r = [a ot bap = 0,147cm Cu datele precizate anterior se evaluează coeficientul dinamic în cazul şocului moale (P=300 N, h=80 cm). Y= 0,5-0,6 2:80 93-852 225 (0,115+0,165) ,, 1425 2 30 Verificarea capacității portante a panoului: max max cup Mi, = 2,5-17,25 = 43,12duNm OBSERVAȚII:

1. Momentul capabil al panoului s-a calculat conform P 104/83: Armare panou cu 306 STNB. A,=85mm*;Ra=325 N/mn” R.>2,2 N/mm’; b=600 mm: h=75 mm hy=h/2=37,5 mm; x=xlim=0,5 ho May2bxR,(lp-0,5x)=0,6-0,01875-22(0,0375-0,5-0,01875)=70daNm

2. Deplasarea totală (panou + rcazeme) instantanee (dinamică) va fi: Ney = PA = ela, +A )- 2,5(0,115 +.0,165) = 2,5- 0,28cnr=0,7em şi este în bună concordanță cu deplasarea instantanee măsurată experimental (medic pe 3 lovituri) La | = 0,646cm max exp 123

Verificarea panourilor la acţiunea unui şoc dur având energia de impact de 10,Jouli (P=10 N?h=100 cm), conform pet. 5.1.3. d st unt M max = Max S Alp ‘ | Pl 1-23 oz Milax = 7 = — = 0,575daNin d = Cy -C3 Înlocuind: P=10N=IdaN; h=100 cm C,=0,5; C,=1 (şoc dur) Q=8544-85=425daN 3 3 - 230 Al, = og = Că aa > 48K 48-52,7-10 . EI 4 2450,.4 2-100 = 0,0038cm = 051 | aa = 0,5-10,1. = 5,08 (0,0038 + 0,0055) |, 1 425 21 Mit ax = 5,08-0,575 = 2,92daNm Verificarea ‘deformatiei maxime (săgcata instantanee) produsă de un şoc moale având energia de impact de 120 J (P=300 N, h=40 cm), conform 5.1.4. Verificarea se face cu relaţia: A‘max max 2em, i st max = YVA'max = pal, înlocuind: C,=0,5; C,=0,6; h=40 cm; Q-425daN (vezi verificarea 5.1.1) 124 p=C-C3 a : L 3 v, +) l+—- 2P 3 3 Pl 0. AY, = 084 = og 230 = 0,1 15cm 48K 48-52:7-10 „54 5: Mr ee = a 38 = 0,165cm CEI 2 2450 4 2-40 1 FR = 0,3.6,01-= 1,8 (0,115 +0165) (+ | e) 2 30 Y = 0,5-0,6 Ala = 18:01 15 = 0,207cm OBSERVAȚII:

1. Deplasarea instantance înregistrată de panoul cu prinderi flexibile este A = PA", = 18:(0,115+ 0,165) =1,8-0,28 = 0,504cm „şi este in bună concordanță cu deplasarea! totală măsurată experimental în cursul testului de 120 J. [Aa esp = 0,4cm

2. Deplasările reazemelor în timpul şocului A, = PA, = 1,8-0,165 = 0,298m sunt în concordanță bund cu Fa ky măsurătorile experimentale [A] = 0,25cm ray exp Comportarea avantajoasă a panoului cu prinderi flaxibile în raport cu-panoul fixat rigid la partea de sus si în jos este ilustrată de analiza teoretică şi experimentală făcută pe un, panou, cu aceleaşi caracteristici (l=2,3m, b=0,6 m, d=0,075m, din BCA cu E,=25000daN/cm’, solicitat la şoc moale cu energia de impact 240J. ; 125

mortar. Fig. 7 C.=0,5; €,=0,3; (şoc moale) Q=G1=85daN; P=30daN; h=80cm; reazemele sunt fixe, deci A’, = 0; săgcata panoului sub sarcina statică P: PP 30-2303 192K... 192-52,7-10° coeficientul dinamic y: AY, = 0,8 = 0,8 -0,0361 = 0,029cm Verificarea panoului SI PI 30-23 Mda = May = 14-14 = 14-86 = 120daNm Mia = 120daNm > Mle, = 70duNm OBSERVAȚII:

1. Experimental s-a constat că, într-adevăr panoul s-a fisurat puternic sub acțiunea şocului şi după 4 lovituri s-a rupt în zona centrală.

2. Deplasarea totală instantanee a panoului de calcul Ay > PAs, =14-0,029 = 0,4cm a fost comparabilă cu săgcata experimentală maximă [ay hep = 0,32en1. 126 PLANSA 1 EEE: esas Bogh 3 EI S 553 E ZE § 3 aasse Es ă z Sages ge32 8 i 3 îsse ga2e=2 Sneed BAREBE = Haiddusgeas adidas co his — eft x tr See "N oN Ei Ip Si a : LN ~ N IE 55 E: x A = ‘So e SĂ RE = esa SER te XY seci S SS N ISN Og 127,

129 PLANSA3 CTIUNE SE PLANSA,2 SECȚIUNEA 1 - I

PLANȘA 4

SECTIUNEA I-41 PLANŞA 3 SECŢIUNEA 1-1 SASSOON RENN 130 131

PLANŞA 7 DETALIU "A" PLANSA6

SECTIUNEA II

PEANSA 8 DETALIU "B" oS pa id ui age a deea PLANSA 9 DETALIL "C"

SECTIUNEA o - b MA BOX ZA YK SS A 135