Normativ GE 056/2013

G H I D PRIVIND PRODUSE DE FINISARE PELICULOGENE UTILIZATE ÎN CONSTRUCII INDICATIV GE 056-2013

2/63 CUPRINS

1. OBIECT

2. DOMENIU DE APLICARE

3. TERMINOLOGIE

4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII 4.1. CLASIFICARE GENERAL A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE 4.2. CERINE, CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE 4.2.1. Criterii de alegere a proteciilor cu produse peliculogene polimerice 4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice 4.2.3. Cerinele de calitate, criteriile i nivelurile de performan principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii 4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii funcie de cerinele domeniului de aplicare 4.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE 4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de finisare  4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor peliculogene 4.3.2.1. Pregtirea suprafeei suport nou 4.3.2.2. Pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche 4.3.2.3. Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene polimerice de protecie 4.3.2.4. Pregtirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper 4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului 4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis a produselor 4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene 4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene 4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecie

3/63

4.3.5.1. Pensularea

4.3.5.2. Pulverizare 4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul 4.3.5.4. Modul de aplicare al proteciilor cu produse peliculogene polimerice

5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRVELI 5.1. Condiii generale 5.2. Zugrveli cu lapte de var 5.3. Zugrveli cu hum

6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE 6.1. Materiale auxiliare 6.2. Scule i dispozitive

7. ASIGURAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR 7.1. Cerine generale privind calitatea lucrrilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii i zugrveli 7.2. Condiii tehnice privind verificarea calitii i recepia lucrrilor 7.3. Verificarea lucrrilor realizate cu produse peliculogene polimerice i produse naturale pentru suprafee de beton, tencuial/glet, plci de gips-carton 7.4. Verificarea lucrrilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafee de lemn (rinoase/foioase), metal

7.5. Ambalarea, transportul i depozitarea materialelor pe antier

8. ÎNTREINEREA LUCRRILOR DE FINISARE

9. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII

10. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

ANEXA 1 - Referine legislative i tehnice

ANEXA 2 - Valorile limit maxime ale coninutului de compui organici volatili pentru vopsele i lacuri       

ANEXA 3 - Anexa informativ: ZUGRVELI TRADIIONALE DECORATIVE

ANEXA 4 - FIA TEHNIC DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET)

4/63

1. OBIECT 1.1. Prezentul ghid se refer la executarea lucrrilor de finisare reprezentând vopsitorii cu produse peliculogene precum i la condiiile tehnice, criteriile i nivelurile de performan corespunztoare utilizrii în construcii a produselor peliculogene. 1.2. Ghidul se refer i la executarea lucrrilor privind zugrveli cu produse naturale (zugrveli cu lapte de var i hum). 1.3. Produsele peliculogene utilizate în construcii trebuie s rspund în mod adecvat cerinelor fundamentale aplicabile construciilor prezentate în Tabelului nr.1. Tabelul nr.1 Cerine fundamentale aplicabile construciilor Rspuns adecvat al produselor pelicogene fa de cerinele fundamentale aplicabile construciilor Rezisten mecanic i stabilitate Nu influeneaz rezistena i stabilitatea construciilor pe care s-au aplicat. Securitate la incendiu Nu trebuie s modifice, pe cât posibil clasa de reacie la foc i rezistena la foc a suporturilor pe care sunt aplicate. Igien, sntate i mediu înconjurtor - asigur igiena mediului interior i exterior; - pot avea efect antimicrobian ( produse speciale); - pot avea efect de autocurare ( produse speciale); - pot asigura rol de ecranare a cladirilor, fa de câmpurile electromagnetice din domeniul frecvenelor GSM( produse speciale); - se formuleaz astfel încât s nu fie cancerigene, mutagene, toxice i radioactive; - asigur protecia mediului înconjurtor prin respectarea prevederilor Hotrârii Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare. Siguran i accesibilitate în exploatare - asigur meninerea caracteristicilor de finisare-protecie dup expunerea la ageni atmosferici – radiaii UV, ploaie, înghe-dezghe, etc. - nu produc în timpul aplicrii i exploatrii disfuncii care s afecteze utilizatorii dac se respect msurile din fiele cu date de securitate ale furnizorului. Protecie împotriva zgomotului Nu influeneaz aceast cerin Economie de energie i izolaie termic Nu influeneaz aceast cerin 1.4. Documentele de referin sunt enumerate în Anexa nr.1.

5/63

2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Prevederile prezentului ghid se adreseaz productorilor, proiectanilor, executanilor, beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrri de construcii, experilor tehnici, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuia precum i autoritilor de avizare i control din domeniul construciilor. 2.2. Produsele prezentate în acest ghid sunt utilizate la realizarea lucrrilor de finisare – vopsitorii i zugrveli situate în mediu exterior i interior i care nu sunt expuse aciunii agresive a agenilor chimici, la cldiri noi (civile, industriale, agrozootehnice) precum i pentru lucrri de intervenii la cldiri existente. Clasele de expunere la care pot fi utilizate produsele peliculogene de finisare, funcie de aciunile datorate mediului înconjurtor, sunt:

a). clasele de expunere: X0, XC1, XD1, XS1, XF1, XA1, pentru beton în interiorul i exteriorul cldirilor, conform reglementrii tehnice “Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”; NE 012/1:2007.

b). clasele de expunere: de la clasa C1 la clasa C3, pentru oel, în interiorul i exteriorul cldirilor, conform reglementrii tehnice privind protecia împotriva coroziunii a construciilor din oel, aplicabil în vigoare. 2.3. Prezentul ghid nu se refer la produse de protecie la foc, protecii anticorozive (pentru oel, clasele de expunere: C4, C5-I, C5-M). 2.4. Suporturile pe care se aplic produsele peliculogene de finisare pot fi :

a) elemente de beton (prefabricat sau turnat monolit);

b) mortare de tencuire pentru utilizare exterioar (tencuire) aa cum sunt definite conform SR EN 998- 1:2011;

c) mortare de gletuire pentru utilizare interioar (gletuire) aa cum sunt definite conform SR EN 998- 1:2011;

d) plci de gips carton;

e) lemn (esene de rinoase i foioase);

f). suprafee metalice feroase i neferoase.

3. TERMINOLOGIE Terminologia prezentei reglementri este cea prevzut în: SR EN ISO 4618:2007. Se prezint în continuare câiva termeni specifici: 3.1. Produs peliculogen: produs de vopsire care se aplic în film continuu pe suprafaa suport. 3.2. Sistem de vopsire: totalitate a straturilor produselor de vopsire, care sunt aplicate pe un suport. 3.3. Compus organic volatil (COV): orice compus organic având un punct de fierbere iniial mai mic sau egal cu 250 grade C, msurat la o presiune standard de 101,3 kPa. 3.4. Coninut de compus organic volatil: masa de compui organici volatili exprimat în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare. Masa de compui organici volatili, într-un anumit produs dat, care reacioneaz chimic în timpul uscrii i care formeaz parte a stratului de acoperire nu este considerat ca parte a coninutului de compui organici volatili. 3.5. Lavabilitate: capacitatea unui film uscat de produs de vopsire de a fi eliberat prin splare de praf, murdrie i pete superficiale fr schimbarea calitilor sale specifice. 3.6. Finee de frecare: termen corespunztor dimensiunilor celor mai mari particule din mediu de suspensie sau din produsul de vopsire i care este în mod normal msurat cu ajutorul unui dispozitiv corespunztor.

6/63 3.7. Putere de acoperire: capacitate a unui produs de vopsire de a acoperi prin opacizare, culoarea sau contrastele de culoare ale unui suport. 3.8. Flexibilitatea peliculei: capacitate a unui film uscat de a urmri fr degradri, neregularitile suportului pe care a fost aplicat. 3.9. Luciu: proprietate optic a unei suprafee de vopsea caracterizat prin capacitatea sa de a reflecta lumina. 3.10. Coeficientul de transmisie a apei lichide: reprezint creterea masei funcie de rdcina ptrat a timpului i suprafaa de expunere. 3.11. Coeficientul de transmisie a vaporilor de ap: reprezint creterea masei funcie de timpul i suprafaa de expunere. 3.12. Hum: substan mineral (argiloas) care în amestec cu un liant (clei de oase, aracet, etc) i ap se folosete la zugrveli interioare; este o substan gras, sensibil la umiditate, care nu are o aderen corespunztoare la suport i nu este lavabil. 3.13. Var stins: pulbere alb de hidroxid de calciu care se obine în urma reaciei dintre varul nestins, oxid de calciu i ap i care se folosete pentru vruirea caselor, obinerea mortarului de var, etc. 3.14. Agent agresiv: factor de mediu ce acioneaz distructiv asupra construciei sau a diverselor sale pri componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcie. 3.15. Frazele de risc i frazele de securitate: sunt indicaii care apar pe etichetele ambalajelor produselor peliculogene i care sunt date printr-o serie de numere precedate de litera R sau S, care indic natura riscurilor speciale ale unei substane (frazele de risc R) sau precauiile de securitate recomandate (frazele de securitate S).

4. PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE UTILIZATE LA VOPSITORII 4.1. CLASIFICARE GENERAL A PRODUSELOR PELICULOGENE POLIMERICE Produsele peliculogene polimerice utilizate în construcii se clasific dup criteriile menionate în tabelul nr.2.

7/63 Tabelul nr.2 Nr.crt. Criteriu de clasificare Tipuri de produse peliculogene polimerice 1. Reacia de obinere a rinilor sintetice - rini de policondensare - rini de polimerizare - rini de poliadiie - macromolecule naturale modificate prin reacii chimice - poliesterice, aminice, fenolice - vinilice, acrilice - poliuretanice - polimeri analogi, etc. 2. Structura chimic macromolecule cu lanuri formate numai din atomi de carbon (izolanuri) Polimeri hidrocarburi saturai Polimeri nesaturai (polibutadien) Polimeri aromatici (polistiren) Polimeri halogenai Polimeri alcooli i derivaii lor Polimeri amine i derivaii lor Polimeri nitrai Polimeri aldehide i cetone Polimeri carboxilici i derivaii lor Polimeri sulfonici macromolecule cu catena principal format din atomi de C i N, O, S, Si, P, etc. (heterolanuri) Polimeri cu atomi de oxigen: Polimeri eteri Polimeri acetali Polimeri esteri Polimeri anhidride Polimeri peroxizi Policarbonai Polimeri cu atomi de azot: Polimine Poliamide Poliimide Poliamidoimide Poliuretani i derivai ureici Polimeri cu azot în ciclu Polimeri cu atomi de sulf: Polimeri cu atomi de siliciu: Polimeri cu atomi de fosfor Polimeri cu mai muli heteroatomi sau ali heteroatomi

8/63 3. Modul de uscare al produsului Uscare fizic Polimerul ce formeaz pelicula este prezent în produs Rini vinilice - policlorur de vinil - policlorur de viniliden poliacetat de vinil - Rini ester- acrilice Temperatura necesar cca 20oC (creterea temperaturii grbete evaporarea solventului) Uscare chimic Polimerul ce formeaz pelicula se formeaz prin reacie chimic pe obiect

a)uscare oxidativ

b) uscare la cuptor

c) produse în doi componeni Rini alchidice Rini ureo- formaldehidice Rini poliesterice nesaturate Rini alchidice modificate Rini acrilice Rini poliuretanice Temperatura necesar 10-30oC 100-200oC >70oC

9/63

Prezena/absena solventului Lacuri i vopsele cu coninut de solveni organici Uscare fizic Rini nitro, acrilice Lacuri i vopsele pentru lemn i metal Uscare la cuptor Alchido- melaminice Vopsele în doi componeni Poliuretani Lacuri i vopsele cu coninut de ap Dispersii apoase Dispersii în faze organice Rini pe baz de policarbonai Grunduri Vopsele pentru construcii Lacuri i vopsele fr solveni Lacuri i vopsele în doi componeni Poliesteri nesaturai Poliuretani Lacuri i vopsele pentru lemn, metal Lacuri i vopsele pe baz de pulberi Epoxidice Acrilice Policlorur de vinil Lacuri i vopsele pentru suprafee metalice

Locul de utilizare produse peliculogene pentru interior neexpuse la aciunea factorilor climatici produse peliculogene pentru exterior expuse la aciunea factorilor climatici

Rolul în alctuirea sistemului de protecie amorsa/grund primul strat într-un sistem de vopsire care are rolul de pregtire a stratului suport în vederea compatibilizrii acestuia cu straturile urmtoare din sistemul de vopsire vopseaua intermediar stratul de mijloc, opional, folosit în special pentru vopselele în solvent, care are rolul de a face legtura între primul strat (de grund) i stratul final din sistemul de vopsire, care confer sistemului rezistena mecanic necesar vopsea/email/lac stratul final din sistemul de vopsire care are rolul de protecie a suprafeei suport împotriva radiaiilor UV cât i împotriva aciunii factorilor climatici

10/63 7. Aspectul peliculei, funcia de baz i compoziia de principiu Grund

a) Aspect: mat i colorat iar culoarea este mai puin important deoarece reprezint stratul de baz pe suprafaa suport ce va fi acoperit cu vopsea;

b) Funcia: protecie anticoroziv i de pregtire a suportului în vederea aplicrii straturilor urmtoare din sistemul de vopsire;

c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (liant) cu umpluturi i aditivi ce amelioreaz proprietile peliculelor. Chit

a) Aspect: mat i poate fi colorat;

b) Funcia: fie de etanare, izolare, prin umplerea fisurilor, crpturilor existente pe suprafaa suport, fie de egalizare (nivelare a asperitilor) a suprafeei suport;

c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (liant) cu coninut ridicat de umpluturi, cu consisten ridicat. Lac

a) Aspect: incolore i transparente;

b) Funcia de baz este de protecie i estetizare a suprafeelor prin aplicarea de pelicule lucioase, semi- lucioase, semi-mate, mate, funcie de preferinele utilizatorului;

c) În starea final sunt compuse integral din polimeri. Vopsea

a) Aspect: semi-lucioase, semi-mate, mate, i colorate;

b) Funcia de baz este de protecie i estetizare, acoperire (mascare) a suprafeei iniiale i obinerea unor culori prestabilite;

c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmeni, materiale de umplutur. Email

a) Aspect: lucioase, semi-lucioase, semi-mate, mate i colorate, funcie de preferinele utilizatorului;

b) Funcia de baz este de protecie i estetizare, acoperire (mascare) a suprafeei iniiale i obinerea unor culori prestabilite;

c) În starea final sunt amestecuri de polimeri (cu rol de liant), pigmeni, materiale de umplutur. 8. Produsul de baz din compoziia vopselei

a) Ulei, gudroane, bitumuri, derivai de colofoniu;

b) Derivai celulozici (nitroceluloz simpl sau combinat cu rini acrilice, alchidice), derivai de colofoniu (esterificat sau eterificat);

c) Rini de poliadiie (rini epoxidice i poliuretanice);

d) Rini de polimerizare (vinilice în soluie, vinilice tip plastisol sau organosol, acrilice, perclorvinilice);

e) Rini alchidice, alchidice modificate, alchido-aminice, alchido-fenolice;

f) Rini de policondensare (altele decât cele alchidice) ex.: poliesterice nesaturate, alchido-ureice cu întrire acid, produse siliconice;

11/63

g) Rini sintetice solubile în ap (oleo-fenolice, alchido-fenolice, polibutadiene, epoxidice, acrilice);

h) Emulsii (dispersii) alchidice, vinilice, acrilice, copolimeri vinil-acrilici, stiren-acrilici etc., deci emulsii din rini de polimerizare i policondensare. 9. Tehnologia de fabricaie Rinile pot fi grupate dup condiiile în care are loc sinteza i anume:

a) modul de polimerizare sau policondensare (în bloc, soluie sau emulsie);

b) dup temperatura de lucru (la temperaturi joase sau înalte). 10. Modul de formare a peliculei Se pot deosebi urmtoarele moduri de formare a peliculei, la rece sau la cald:

a) Materiale peliculogene pe baz de soluii i dispersii de polimeri, formarea peliculei implic evaporarea i/sau difuzia diluantului inert (solvent sau mediu de dispersie) fr îns a se petrece nici o reacie chimic.

b) Materiale peliculogene reactive, în acest caz formarea peliculei presupune desfurarea unei reacii chimice din categoria polireaciilor, de regul soldat cu obinerea unei reele tridimensionale (reticulare). Utilizarea unui solvent cu rol de diluant este impus de necesitatea de a facilita aplicarea pe suport a produsului. Formulrile materialelor peliculogene reactive sunt de dou tipuri, dup numrul de componente (substane sau cel mai adesea amestecuri de substane livrate în ambalaje separate):

a) Formulri monocomponente, în acest caz reacia survine în mod spontan, dup evaporarea solventului, sub influena factorilor din mediul ambiant (lumin, oxigen, etc).

b) Formulri bicomponente, acestea au drept caracteristic promovarea reaciei de reticulare care implic în mod necesar existena a doi reactani, livrai în ambalaje separate i a cror contactare nu este permis decât în momentul imediat anterior aplicrii. Componenta principal (A) desemnat în limbajul curent cu termenul de “rin” deine ponderea masic majoritar în pelicula final. Componenta secundar (B) este desemnat prin termenul “întritor” i poate avea rol de coreactant, catalizator sau iniiator pentru reacia de reticulare a celeilalte componente. Raportul masic A/B trebuie respectat în mod riguros pentru a obine o pelicul complet întrit i cu performane fizico-mecanice corespunztoare dar i pentru a preveni accelerarea sau retardarea reaciei de întrire. În cazul începerii premature a reaciei, este posibil ca aceasta s aib loc eventual înainte de evaporarea complet a diluantului sau chiar înainte de încheierea procesului de aplicare, cu rezultatul evident al ratrii procesului de acoperire, impunând curarea suportului înainte de reluarea operaiei sau al pierderii unor cantiti de material peliculogen.

12/63  11. Clasificare în funcie de reflexia regulat a peliculei de vopsea Clasa G1 - Luciosa Clasa G2 - Semi-luciosb Clasa G3 – Mat a. În acord cu preferinele naionale, lucios poate fi i cu luciu înalt b În acord cu preferinele naionale, semi-lucios poate fi semi-mat sau satin 12. Clasificarea în funcie de grosimea filmului uscat Clasa E1  50 μm Clasa E2 > 50 μm  100 μm Clasa E3 > 100 μm  200 μm Clasa E4 > 200 μm  400 μm Clasa E5 > 400 μm 13. Clasificarea în funcie de fineea de frecare (gradul de granulaie) Clasa S1 - Granulaie fin Clasa S2 - Granulaie medie 14. Clasificarea în funcie de coeficientul de transmisie a vaporilor de ap Clasa V0 - Nu exist nici o cerin Clasa V1 - Permeabilitate mare Clasa V2 - Permeabilitate medie Clasa V3 - Permeabilitate sczut 15. Clasificarea în funcie de coeficientul de transmisie a apei Clasa W0 - Nu exist nici o cerin Clasa W1 - Permeabilitate mare Clasa W2 - Permeabilitate medie Clasa W3 - Permeabilitate sczut 16. Clasificarea în funcie de rezistena la fisurare Clasa A0 - Nu exist nici o cerin Clasa A1 >100 μm Clasa A2 >250 μm , la o vitez de 0,05 mm/min Clasa A3 > 500 μm, la o vitez de 0,05 mm/min Clasa A4 >1250 μm, la o vitez de 0,5 mm/min Clasa A5 >2500 μm, la o vitez de 0,5 mm/min 17. Clasificarea în funcie de permeabilitatea la dioxidul de carbon Clasa C0 - Nu exist nici o cerin Clasa C1 50 m

13/63  18. Clasificarea în funcie de rezistena peliculei la splri repetate (lavabilitatea) exprimat ca pierderea în grosime Clasa 1 Clasa 2 5 μm i Clasa 3 20 μm i Clasa 4 Clasa 5 70 μm dup 40 cicluri de splare 19. Clasificare funcie de puterea de acoperire a peliculelor exprimat prin raportul de contrast i randamentul de aplicare, Yb/ Yw, Clasa 1 99,5 Clasa 2 98 i Clasa 3 95 i Clasa 4  

14/63 4.2. CERINE, CRITERII I NIVELURI DE PERFORMAN PENTRU PRODUSELE PELICULOGENE POLIMERICE 4.2.1. Criterii de alegere a proteciilor cu produse peliculogene polimerice. Alegerea proteciilor cu produse peliculogene polimerice de ctre proiectani, utilizatori i beneficiari pentru realizarea unor lucrri performante i de calitate se face pe baza evalurii cauzelor reale sau poteniale de deteriorare i funcie de :

a) prezentarea condiiilor existente ale suprafeelor, suport nou sau vechi (i care poate fi beton prefabricat sau turnat monolit), mortare de tencuire, mortare de gletuire, plci de gips carton, lemn (esene de rinoase i foioase), plci din lemn masiv, suprafee metalice (feroase i neferoase);

b) abordarea de proiectare;

c) cerine pentru utilizare a suportului, condiii de interior sau exterior;

d) mediul de expunere, încperi cu umiditate ridicat (buctrii, bi, hoteluri, restaurante, sli de sport, piscine, industia alimentar), încperi care necesit un grad înalt de igienizare (spitale, cabinete medicale, clinici, spaii de producie din domeniul farmaceutic), inclusiv condiii climatice;

e) protecia i repararea degradrilor aprute din cauza mediului înconjurtor;

f) istoria suportului (tratamente anterioare);

g) cerine privind protecia mediului. 4.2.2. Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice sunt prezentate în tabelul nr.3. 4.2.3. Cerinele de calitate, criteriile i nivelurile de performan ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii sunt prezentate în tabelul nr.4.

4.2.4. Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii funcie de cerinele domeniului de aplicare sunt prezentate în tabelul nr.5.

15/63 Tabelul nr.3 - Caracteristicile de identificare ale produselor peliculogene polimerice Nr. crt. Caracteristic Criteriu (parametru)de evaluare Performan (nivel, clas, descriere) Tolerana* Referenial pentru metoda de evaluare a caracteristicii 1. Densitate, g/ml Masa de produs raportat la volumul acestuia ±3% SR EN ISO 2811-1:2011 2. Coninut de substane nevolatile, % Reziduul rmas dup îndeprtarea substanelor volatile ±5% SR EN ISO 3251:2008 3. Vâscozitate Timp de curgere, prin utilizarea cupelor de curgere (secunde) >30 ±15% SR EN ISO 2431:2012 4. Uscare Timp de uscare “uscat la suprafa” ±10% SR EN ISO 9117-3:2010 5. Durata de utilizare Intervalul maxim de utilizare dup amestecarea componentelor (pentru produse bicomponente) ±5% SR EN ISO 9514:2005 abaterea de la valoarea din fia tehnic a produsului

16/63 Tabelul nr.4 - Criteriile i nivelurile de performan principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii Nr. crt. Caracteristic Criteriu(parametu) de evaluare Performan (nivel, clas, descriere) Tolerana* Referenial pentru metoda de încercare Observaii

Capacitatea de întindere Vizual corespunztoare vizual Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Puterea de acoperire Raportul de contrast, Yb/ Yw, (%) Randamentul de aplicare, (m2/l) Clasa 1 99,5 Clasa 2 98 i Clasa 3 95 i Clasa 4 SR EN ISO 6504-3:2007 Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Granulaia Finee de frecare,(

m) S1 granulaie fin S2 granulaie medie SR EN ISO 1524:2002 Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Grosimea peliculei uscate Grosime, (

m) Clasa E1  50 Clasa E2 > 50  100 Clasa E3 > 100 200 Clasa E4 > 200 400 Clasa E5 > 400 SR EN ISO 2808:2007 Pentru produsele peliculogene, aplicate pe suport de metal, lemn, beton

Reflexia regulat a peliculei, la 200, 600, 850 Gradul de luciu, exprimat prin clase Clasa G1 - lucios 600> 60 Clasa G2 - semi-lucios 600 60; 850>10 Clasa G3 - mat 85010 SR EN ISO 2813:2003 SR EN 1062-1:2004 Pentru produsele peliculogene, aplicate pe suport de metal, lemn, beton

Uscarea Gradul de uscare "aparent complet", (secunde) corespunde valorii din fia tehnic a produsului SR EN ISO 3678:1999 Pentru produsele peliculogene, aplicate pe suport de metal, lemn, beton

Permeabilitate la ap lichid Coeficientul de transmisie, al apei lichide, W (kg/m2x h0,5) Clasa W0 - Nu exist nici o cerin Clasa W1 >0,5 - Permeabilitate mare Clasa W2 0,1-0,5 - Permeabilitate medie Clasa W3 SR EN 1062-3:2008 SR EN 1062-1:2004 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

17/63

Permeabilitate la vapori de ap Coeficientul de transmisie al vaporilor de ap, V (g/m2x zi) Clasa V0 - Nu exist nici o cerin Clasa V1 >150 - Permeabilitate mare Clasa V2 15-150 - Permeabilitate medie Clasa V3 SR EN ISO 7783:2012 SR EN 1062- 1:2004 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Permeabilitate la dioxidul de carbon Coeficientul de transmisie, al dioxidului de carbon, (g/(m2xd)) Grosimea echivalent a difuziei prin stratul de aer, (m) Clasa C0 - Nu exist nici o cerin Clasa C1 - >50 SR EN 1062-6:2003 SR EN 1062-1:2004 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Coninutul de compui organici volatili (COV) masa de compui organici volatili exprimat în grame/litru (g/l) în formula unui produs în starea sa gata pentru utilizare conform Anexa nr.2 din prezentul ghid SR EN ISO 11890-1:2007 SR EN ISO 11890-2:2007 Pentru toate tipurile de produse peliculogene

Rezistena la frecare umed i a aptitudinii de curare a acoperirilor

a) pierderea de mas, (g/m2)

b) pierderea în grosime, (μm)

Clasa 1 dup 200 cicluri de splare Clasa 2 5 i dup 200 cicluri de splare Clasa 3 20 i dup 200 cicluri de splare Clasa 4 dup 40 cicluri de splare Clasa 5 70 dup 40 cicluri de splare SR EN ISO 11998:2007 SR EN 13300:2002 Pentru toate tipurile de produse peliculogene

18/63

Aderena Rezistena la traciune pe suport, (MPa) >0,5 SR EN ISO 4624:2003 Pentru toate tipurile de produse peliculogene, aplicate pe suport de beton, lemn, metal

Rezistena la fisurare Dimensiunile fisurilor deschise sub aciunea unei fore aplicat la o anumit vitez, (μm) Clasa A0 Nu exist nici o cerin Clasa A1 >100 Clasa A2 >250, la o vitez de 0,05 mm/min Clasa A3>500, la o vitez de 0,05 mm/min Clasa A4>1250, la o vitez de 0,5 mm/min Clasa A5>2500, la o vitez de 0,5 mm/min SR EN 1062-7:2004 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton

Aderena Cifra de aderen (prin încercarea la caroiaj) 0- suprafa perfect neted 1- desprindere 5% din caroiaj 2- desprindere 5% pân la 15% din caroiaj 3- desprindere 15% pân la 35% din caroiaj 4- desprindere 35% pân la 65% din caroiaj 5- desprindere > 65% din caroiaj SR EN ISO 2409:2007 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de lemn i metal

Rezistena la lovire (prin încercarea la cderea unei mase) Vizual, exprimat în distana la care apare degradarea peliculei la cderea unei mase, (cm) 10 -100 fr desprindere SR EN ISO 6272-1:2012 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal

19/63 

Rezistena la zgâriere Vizual, exprimat în greutatea la care apare degradarea peliculei la zgârierea cu un ac, (grame) 50 - 500 fr desprindere SR EN ISO 1518-1:2011 SR EN ISO 1518-2:2012 Pentru toate produsele peliculogene

Rezistena la îndoire (pe dorn cilindric) Vizual, exprimat prin diametrul dornului cilindric la care apare degradarea peliculei, (cm) fr fisuri SR EN ISO 1519:2011 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de metal Caracteristici de durabilitate ale produselor peliculogene

Durabilitatea peliculei dup îmbtrânire artificial prin expunere la radiaii UV fluorescente i la ap (condensare sau preiere) Numrul defectelor Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-1:2004 SR EN ISO 11507:2007 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal utilizate la exterior Dimensiunea defectelor Intensitatea modificrilor aspectului

Durabilatea peliculei dup îmbtrânire artificial prin expunere la radiaiile filtrate ale unei lmpi cu arc cu xenon Gradul de bicare Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-2:2004 SR EN ISO 11341:2005 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal utilizate la exterior Gradul de ruginire** Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-3:2004

Durabilitatea peliculei dup expunere la îmbtrânire natural în condiii climatice specifice mediului urban-industrial Gradul de fisurare Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-4:2004 SR EN ISO 2810:2005 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal utilizate la exterior Gradul de exfoliere Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-5:2004

20/63

Durabilitatea peliculei dup expunere la cea salin Gradul de cretare*** Conform standardelor de evaluare SR EN ISO 4628-6:2012 SR EN ISO 4628-7:2004 SR EN ISO 9227:2007 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal utilizate la exterior Gradul de exfoliere** Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-8:2004

Rezistena la umiditate (condensare repetat) Gradul coroziune filiform** Conform standardului de evaluare SR EN ISO 4628-10:2004 SR ISO 11503:1997 Pentru produsele peliculogene aplicate pe suport de beton, lemn, metal abaterea de la valoarea din fia tehnic a produsului Numai pentru suporturi de metal. Numai pentru suporturi minerale.

21/63 Tabelul nr.5 - Caracteristicile principale ale produselor peliculogene polimerice utilizate în construcii funcie de cerinele domeniului de aplicare Natura suportului Beton suprafa poroas Beton suprafa neporoas Mortar de tencuire Mortar de gletuire Plci de gips-carton Lemn rinoase / foioase Metal feros/neferos Tip produs Amors în dispersie apoas Grund de zidrie pentru astuparea porilor Vopsea în dispersie apoas Vopsea/email în solvent monocomponent Vopsea/email în solvent bicomponent Grund în disperise apoas Lac/bai în dispersie apoas Lac/bai în solvent monocomponent Lac/bai în solvent bicomponent Vopsea/email în solvent monocomponent Vopsea/email în solvent bicomponent Grund anticoroziv Vopsea/email în solvent monocomponent Vopsea/email în solvent bicomponent Nr. crt. Caracteristic produs 1. Densitate              

2. Coninut de substane nevolatile              

3. Vâscozitate              

4. Uscare              

5. Durata de utilizare









22/63  6. Puterea de acoperire       

7. Granulaie              

8. Grosimea peliculei uscate              

9. Reflexia regulat a peliculei, la 200, 600,

      

10. Permeabilitatea la ap lichid

11. Permeabilitatea la vaporii de ap

12. Permeabilitatea la dioxidul de carbon

13. Coninutul de compui organici volatili

14. Rezistena la fisurare

15. Rezistena la frecare umed i a aptitudinii de curare a acoperirilor       

16. Aderena   

       

23/63 17. Aderena, cifra de aderena

    

18. Rezistena la lovire (prin încercarea la cderea unei mase)           

19. Rezistena la zgâriere              

20. Rezistena la îndoire (pe dorn cilindric)

  

21. Durabilitatea peliculei dup îmbtrânire artificial prin expunere la radiaii UV fluorescente i la ap (condensare sau preiere)

22. Durabilitatea peliculei dup îmbtrânire artificial prin expunere la radiaiile filtrate ale unei lmpi cu arc cu xenon























23. Durabilitatea peliculei dup expunere la îmbtrânire natural în condiii climatice specifice mediului urban-industrial























24. Durabilitatea peliculei dup expunere la cea salin

  

24/63 25. Rezistena la umiditate (condensare repetat)   

        Legend : Simboluri care semnific caracteristica specific domeniului de utilizare: - , simbol care se refer la caracteristicile care se determin în funcie de produs i de natura suportului; - , simbol care se refer la caracteristicile care se determin pentru utilizare la interiorul construciilor; - , simbol care se refer la caracteristicile care se determin pentru utilizare la exteriorul construciilor; - utilizri speciale: - , simbol care se refer la expunere la radiaii UV i ap; - , simbol care se refer la expunere la xenon ; - , simbol care se refer la expunere la cea salin; -, simbol care se refer la expunere în mediu natural urban-industrial; - , simbol care se refer la expunere la umiditate. NOT: Pentru caracteristicile în dreptul crora nu exist simbol, nu se fac încercri.

25/63 4.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE FINISARE CU PRODUSE PELICULOGENE POLIMERICE 4.3.1. Condiii de începere a lucrrilor de vopsitorii 4.3.1.1. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii trebuie terminate toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, glet, placaje, lucrri de termo i hidroizolaii, instalaii sanitare, electrice i de înclzire, precum i lucrrile la pardoseli, exclusiv lustruirea. 4.3.1.2. În încperile în care urmeaz s se monteze pardoseli din parchet sau mase plastice, lucrrile de vopsitorii se vor executa înaintea aplicrii îmbrcminii pardoselii, fiind necesar protejarea stratului suport al îmbrcminii împotriva umezelii i a murdriei. 4.3.1.3. Tâmplria de lemn i cea metalic trebuie montat definitiv; accesoriile metalice la tâmplrie trebuie s fie montate corect i trebuie verificat buna lor funcionare, cu excepia drucrelor i a ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tâmplriei. 4.3.1.4. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii ale faadelor, trebuie s fie complet executate toate lucrrile de la faada cldirii precum: treini, cornie, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaii electrice sau de gaze, etc., precum i trotuarele. 4.3.1.5. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeei). Se va evita lucrul la faade în orele de însorire maxim sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i crparea peliculelor. 4.3.1.6. Înainte de începerea lucrrilor de vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafeele tencuite 3%, pentru suprafeele gletuite 8%, pentru suprafeele de lemn 12%) . Aceasta se obine în condiii obinuite (umiditate relativ a aerului de 60% i temperatur +180C÷ 200C), dup cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire i dup cca. 2 sptmâni de la executarea gletului. Verificarea umiditii se realizeaz cu aparate speciale, iar în cazul în care pe antier nu se gsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafee suport de beton, mortare de tencuire i gletuire se poate verifica uscarea prin urmtoarea metod: cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (cca. 2x5 cm) din suprafaa suport o soluie de fenolftalein în alcool, în concentraie de 1%; dac poriunea respectiv se coloreaz în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. 4.3.1.7. Diferena de temperatur între aerul înconjurtor i suprafeele care se finiseaz nu trebuie s fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor. 4.3.1.8. La executarea lucrrilor de finisare cu produse peliculogene se va ine seama de compatibilitatea dintre natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se aplic, precum i compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alctuiesc protecia.

26/63 4.3.2. Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a produselor peliculogene polimerice sunt:

a) pregtirea suprafeei suport nou;

b) pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche;

c) pregtirea produselor în vederea aplicrii;

d) aplicarea amorsei/grundului;

e) aplicarea propriu-zis a produselor. 4.3.2.1. Pregtirea suprafeei suport nou

4.3.2.1.1. Pregtirea suprafeei de beton/mortare de tencuire sau gletuire, plci de gips carton

4.3.2.1.1.1. Suprafeele finisate cu mortare de tencuire trebuie dricuite cât mai fin, pentru ca urmele de dric s fie cât mai puin vizibile. 4.3.2.1.1.2. Pentru suprafeele de beton, dac suprafaa prezint pori rmai de la turnare sau guri se vor executa reparaiile necesare, dup ce în prealabil bavurile i dungile ieite în relief se vor îndeprta prin lefuire i desprfuire pentru a obine o suprafa neted, curat i uscat, fr pete de praf, sau alte materiale, iar substanele grase se elimin prin degresare. 4.3.2.1.1.3. Vopsitoriile i zugrvelile pereilor i tavanelor se vor începe numai la o temperatur a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân la +350C, în cazul produselor în dispersie apoas i de +100C pân la +350C, în cazul produselor în solveni organici. Acest regim se va menine în tot timpul executrii lucrilor de vopsitorii i zugrveli i cel puin înc 8 ore pentru vopsitoriile i zugrvelile cu produse în dispersie apoas i 15 zile pentru vopsitoriile cu produse în solveni organici, dup executarea lor. 4.3.2.1.1.4. Umiditatea relativ a mediului trebuie s fie de maxim 70%. 4.3.2.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s fie +50C pân la +350C. 4.3.2.1.1.6. Umiditatea suprafeelor va fi de:

a) 2,5-3%, la suprafeele din beton, zidrie tencuit sau la cele gletuite;

b) 8% la suprafeele gletuite cu glet de ipsos;

c) pentru vopselele în dispersie apoas cu permeabilitate mare la vaporii de ap umiditatea suportului poate fi max.20-30%. 4.3.2.1.2. Pregtirea suprafeei suport de lemn (rinoase/foioase)

4.3.2.1.2.1. Tâmplria va fi verificat în privina bunei execuii i funcionri. 4.3.2.1.2.2. Se vor verifica i corecta suprafeele de lemn, se vor chitui fisurile cu chit pentru lemn, se vor taia nodurile, se vor acoperi cuiele, se vor cura scurgerile de rin sau alte murdrii, se vor corecta defectele i dac este cazul se vor degresa.

27/63

4.3.2.1.2.3. Suprafeele corectate, dup uscare, se vor mirghelui, se va îndeprta rumeguul, se vor chitui, lefui i desprfui.

4.3.2.1.2.4. Accesoriile metalice ale tâmplriei care nu sunt vopsite din fabricaie, vor fi grunduite i vopsite. 4.3.2.1.2.5. Umiditatea suportului de lemn (rinoase i foioase) trebuie s fie de 10-12%, iar pentru parchet de maxim 6%. 4.3.2.1.2.6. În cazul în care este necesar ca suprafaa lemnului s fie supus unor tratamente speciale (insectofungicizare, etc.), acestea trebuie s fie compatibile cu produsul de finisare utilizat. 4.3.2.1.2.7. În cazul aplicrii produselor pe parchet, pregtirea parchetului se face mecanizat cu maina de rachetat. 4.3.2.1.3. Pregtirea suprafeei suport de metal (feros/neferos) 4.3.2.1.3.1. Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, under / zgur de la sudur sau alte operaii mecanice, pcur, materii grase, mortar, materii solide (praf, noroi), etc.

4.3.2.1.3.2. Se realizeaz o îndeprtare chimic a murdriei grosiere prin splare cu solvent sau ageni de splare. 4.3.2.1.3.3. Pregtirea suprafeelor metalice se poate realiza prin una din urmtoarele metode: A. prin metode ce implic aciunea agenilor chimici:

a) splare cu ageni de splare (pe baza de acizi slabi i tari, sruri sulfurate, ageni tensioactivi, solveni organici);

b) decapare acid sau alcalin;

c) prin pretratarea suprafeelor cu grund reactiv sau prin fosfatare. B. prin metode ce implic aciunea mijloacelor mecanice:

a) metode manuale - rzuire, periere, lefuire, mirgheluire;

b) metode mecanice - cu perii rotative, aibe rotative din material abraziv, ciocane pneumatice, freze mecanice etc;

c) sablare – prin diferite procedee (cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu vitez prin centrifugare mecanic sau cu ajutorul unui jet de gaz sau lichid pe suprafaa suport), urmat de grunduire (în maxim 4 ore de la sablare);

d) metoda cu flacr (în special oxiacetilenic) care îndeprteaz de pe oel rugina, underul, peliculele vechi de vopsea.

4.3.2.1.3.4. Dup curare, se desprfuiete suprafaa, se degreseaz (cu excepia cazului sablrii), fr a contamina suprafaa prin atingere cu mâna sau cu alte materiale care o pot impurifica i se aplic în cel mai scurt timp primul strat din sistemul de vopsire (grundul). 4.3.2.1.3.5. Verificarea degresrii suprafeelor se face prin aplicarea pe suprafa a câtorva picturi de benzin de extracie. Dup aproximativ 10 secunde, în acelai loc se aplic un disc de

28/63 hîrtie de filtru, cu diametrul de cca. 10 mm, îmbibat cu acelai solvent. Existena petelor grase pe disc dovedete o degresare necorespunztoare. 4.3.2.1.3.6. Verificarea cltirii suprafeei se face cu hîrtie indicatoare de pH, cltirea considerîndu-se corespunztoare la pH=7. 4.3.2.1.3.7. Temperatura suportului trebuie s fie cu cel puin 30C peste punctul de rou pentru a preveni condensarea umiditii atmosferice. 4.3.2.2. Pregtirea suprafeei suport cu vopsitorie veche 4.3.2.2.1. Suprafeele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în dispersie apoas se vor cura prin rzuire cu paclu, se vor spla cu ap i spun iar dup uscare se vor pregti ca pentru suprafeele suport noi. 4.3.2.2.2. Suprafeele suport care au mai fost vopsite cu vopsele în solvent organic se vor cura prin ardere cu lampa de benzin, sau prin folosirea de soluii speciale pentru curare, dup care se vor îndeprta vopsitoriile vechi cu paclu înainte de rcirea lor. Îndeprtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante, prin înmuiere i curare cu paclu. 4.3.2.2.3. Dac tencuiala sau gletul sunt deteriorate i degradate odat cu îndeprtarea vopsitoriilor vechi, suprafaa trebuie refcut prin aplicarea unei tencuieli noi sau a unui glet nou. 4.3.2.2.4. În cazul în care suprafaa prezint infestare cu fungi, bacterii sau alge este obligatorie tratarea suprafeelor cu produse speciale (fungicide, algicide, bactericide, etc.). 4.3.2.2.5. Vopsitoriile vechi degradate de pe tâmplria metalic sau de lemn, se cur în mod similar ca de pe suprafeele tencuite/gletuite, dup ce în prealabil se realizeaz îndeprtarea materialului neaderent la suport. Dup îndeprtarea vopsitoriilor vechi, pregtirea suprafeelor se va face ca în cazul unor finisaje noi. 4.3.2.3. Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene polimerice de protecie este prezentat în Schema nr. 1.

29/63 Schema nr.1 - Modul de pregtire al suprafeelor în vederea aplicrii de produse peliculogene polimerice de protecie STRATUL SUPORT BETON/TENCUIAL/GLET LEMN METAL NOU VECHI AMORSARE DESPRFUIRE LEFUIRE Îndeprtarea finisajului existent TRATAMENTE SPECIALE NOU VECHI NOU VECHI Corectarea suprafeelor, chituirea/tierea nodurilor MIRGHELUIREA ÎNDEPRTAREA RUMEGUULUI CHITUIRE LEFUIRE DESPRFUIRE TRATAMENTE SPECIALE Îndeprtarea finisajului existent Curarea chimic a murdriei prin splare cu detergent sau solvent Curarea printr-o metod aleas (ageni chimici, mijloace mecanice, sablare, metoda cu flacra) DESPRFUIRE DEGRESARE cu excepia sablrii Îndeprtarea finisajului existent DEGRESARE Refacerea tencuielii/ gletului AMORSARE

30/63 4.3.2.4. Pregtirea produselor peliculogene în vederea punerii în oper Pregtirea produselor peliculogene se realizeaz astfel:

a) produsele trebuiesc condiionate înainte de utilizare la temperatura de aplicare (+5C÷35C);

b) se verific dac sunt meninute calitile produselor ca urmare a depozitrii acestora (separri de faze, aglomerri, impuriti, etc);

c) se selecteaz i se omogenizeaz componenii în ambalajele originale, în conformitate cu fia tehnic a produsului;

d) înaintea i în timpul aplicrii produselor peliculogene, trebuie s fie luate în considerare temperatura i coninutul de umiditate al substratului, caracteristicile mediului de expunere, temperatura, umiditatea relativ, punctul de condensare. 4.3.2.5. Aplicarea amorsei/grundului 4.3.2.5.1. Aplicarea amorsei/grundului trebuie s fie adaptat suportului astfel încât prin impregnarea suportului s se asigure ancorarea straturilor de vopsea nou sau vopseaua veche deja existent, în cazul în care aceasta este destul de rezistent i nu s-a îndeprtat de pe suport, i inând cont de compatibilitatea acestuia atât cu stratul de vopsea nou cât i cu cea deja existent. 4.3.2.5.2. Grunduirea este obligatorie i const în aplicarea a cel puin un strat de amors în general diluat cu ap curat i rece, în cazul produselor peliculogene în dispersie apoas, sau cu grund diluat în cazul produselor în solvent, conform recomandrilor din fia tehnic a produsului. 4.3.2.6. Aplicarea propriu-zis a produselor 4.3.2.6.1. Aplicarea succesiv a straturilor din alctuirea proteciilor cu produse peliculogene se va realiza conform documentaiei tehnice i în conformitate strict cu indicaiile productorului din fia tehnic. 4.3.2.6.2. Se vor respecta indicaiile productorului referitoare la:

a) asigurarea condiiilor de mediu, temperatura i umiditatea relativ a aerului;

b) asigurarea condiiilor impuse suprafeei suport: temperatur, umiditate;

c) metoda de aplicare a produsului;

d) timpul de uscare;

e) grosimea stratului produselor;

f) timpul condiionrilor între straturi, etc. 4.3.3. Tipul de produse care intr în alctuire a proteciilor cu produse peliculogene 4.3.3.1. Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene, funcie de suprafaa de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul i domeniul de utilizare) sunt prezentate în Tabelul nr.6. 4.3.4. Modul de alctuire al proteciilor cu produse peliculogene este prezentat în schemele nr.2, nr.3 i nr.4.

31/63 Tabelul nr.6 - Tipul de produse care intr în alctuirea proteciilor cu produse peliculogene, funcie de suprafaa de aplicare (compatibilitatea produselor cu suportul i domeniul de utilizare) Nr. crt. Tip produs Suprafaa suport din: Beton suprafa poroas Beton suprafa neporoas Mortar de tencuire Mortar de gletuire Plci de gips-carton Lemn rinoase / foioase Metal feros/ neferos

Amors în dispersie apoas x x x x x x x

Grund de zidrie pentru astuparea porilor x x x x

Vopsele în dispersie apoas pentru interior x x x x x*) x*)

Vopsele în dispersie apoas pentru exterior x x x x x x*) x*)

Grund anticoroziv (în solvent sau în dispersie apoas) x

Amors în solvent x x x x

Vopsele în solvent pentru interior x x x x x x

Vopsele în solvent pentru exterior x x x x x

Email în solvent pentru interior x x x x x x

Email în solvent pentru exterior x x x x x x

32/63

Email în dispersie apoas pentru interior x x x x x x

Email în dispersie apoas pentru exterior

x*) x*)

Grund în dispersie apoas x

Lac/bai în dispersie apoas monocomponent x

Lac/bai în solvent organic monocomponent pentru interior x

Lac/bai în solvent organic monocomponent pentru exterior x

Lac/bai în solvent organic bicomponent pentru exterior x  NOTA: *) Produse cu formulare special pentru lemn i metal

33/63 Schema nr.2 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de beton/tencuial/glet poros neporos Strat 1 Grund pentru astuparea porilor Strat 1 Amors Pentru interior Pentru exterior Strat 2 Vopsea în dispersie apoas, diluat cu ap, în proporiile recomandate de productor Strat 3 Vopsea în dispersie apoas, diluat cu ap, în proporiile recomandate de productor Strat 2 Vopsea în dispersie apoas, diluat cu ap, în proporiile recomandate de productor Strat 3 Vopsea în dispersie apoas nediluat Poros i neporos Strat 1 Vopsea/email monocomponent, în solvent, diluat cu diluant specific în proporiile recomandate de productor Strat 2,3 Vopsea/email monocomponent, în solvent, diluat sau nediluat Strat 1 Vopsea/email bicomponent, în solvent, diluat cu diluant specific în proporiile recomandate de productor Strat 2,3 Vopsea/email bicomponent, în solvent, diluat sau nediluat Produse pe baz de polimeri în dispersie apoas SUPORT DE BETON/TENCUIAL/GLET Produse pe baz de polimeri în solvent

34/63 Schema nr.3 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de lemn Strat 2 Grund transparent în solvent Strat 3,4 Lac monocomponent în solvent,diluat sau nediluat Strat 3,4 Lac bicomponent în solvent, diluat sau nediluat  Strat 1 Grund în dispersie apoas Strat 1 Vopsea/email în solvent, diluat cu solvent specific în proporiile recomandate de productor Strat 2,3 Lac/Bai monocomponent în dispersie apoas  Strat 2,3 Vopsea/email monocomponent în solvent diluat sau nediluat Strat 2,3 Vopsea/email bicomponent în solvent diluat sau nediluat Strat 1 Bai în solvent Strat 2,3 Vopsea/email monocomponent în dispersie apoas SUPORT DE LEMN Strat 1 Grund în solvent Strat 2,3 Lac monocomponent în solvent,diluat sau nediluat Strat 2,3 Lac bicomponent în solvent, diluat sau nediluat

35/63 Schema nr.4 - Modul de alctuire a proteciilor cu produse peliculogene pe suport de metal Strat 1 Grund anticoroziv în solvent SUPORT DE METAL Strat 2,3 Vopsea /email monocomponent, în solvent, diluat sau nediluat Strat 2,3 Vopsea /email bicomponent, în solvent, diluat sau nediluat Strat 1 Grund anticoroziv în dispersie apoas Strat 2,3 Email monocomponent, în dispersie apoas, diluat sau nediluat

36/63 4.3.5. Procedeele de aplicare ale produselor peliculogene de finisare-protecie Procedeele de aplicare a produselor peliculogene de finisare-protecie sunt urmtoarele: 4.3.5.1. Pensularea 4.3.5.1.1. Pensularea se aplic pentru produsele peliculogene de vâscozitate medie i redus. 4.3.5.1.2. Pensularea se folosete pentru toate tipurile de produse peliculogene, în special pentru suprafee mici, pentru unghiuri i a zone puin accesibile. 4.3.5.1.3. Pentru suprafeele mari se poate folosi bidineaua. 4.3.5.2. Pulverizare 4.3.5.2.1. Pulverizarea se realizeaz cu pistolul, prin 2 metode, astfel:

a). pulverizare fr aer (airless);

b). pulverizare cu aer comprimat. 4.3.5.2.2. Echipamentul de pulverizare trebuie utilizat adecvat, de ctre persoane instruite, urmrindu-se corelarea între presiunea de lucru, vâscozitate i dimensiunea duzei alese, în scopul atingerii parametrilor necesari pentru obinerea unei pelicule uniforme.

4.3.5.2.3. Pentru obinerea unor acoperiri continue i uniforme se va ine cont de recomandrile din fiele tehnice ale produselor referitoare la reglarea vâscozitii produsului, presiunea de pulverizare, temperatura produsului, distana fa de suprafaa de protejat i unghiul de pulverizare. 4.3.5.2.4. În cazul aplicrii prin pulverizare a produselor se recomand ca primul strat al sistemului (grundul) s fie aplicat manual, cu pensula, pentru a avea o aderen mai bun la suport. Pentru suprafee mari, aplicarea grundului se face prin pulverizare, dup pregtirea corespunztoare a suprafeelor. 4.3.5.3. Aplicarea cu rola/trafaletul 4.3.5.3.1. Este metoda cel mai frecvent folosit pentru zugrveli interioare sau exterioare; este o metod simpl care nu necesit utilaje speciale. 4.3.5.3.2. Prin folosirea de role profilate se pot obine straturi succesive de culori i modele diferite. 4.3.5.3.3. Aplicarea produselor peliculogene cu rola/trafaletul nu presupune cunotine de specialitate. 4.3.5.4. Modul de aplicare al proteciilor cu produse peliculogene polimerice este prezentat în tabelul nr.7

37/63 Tabelul nr.7 - Modul de aplicare a proteciilor cu produse peliculogene polimerice Nr. crt. Tip produs Suprafaa suport din: Beton suprafa poroas Beton suprafa neporoas Mortar de tencuire Mortar de gletuire Plci de gips-carton Lemn rinoase / foioase Metal feros/ neferos

Amors în dispersie apoas

Grund de zidrie pentru astuparea porilor

Vopsele în dispersie apoas pentru interior

38/63 

Vopsele în dispersie apoas pentru exterior

Grund anticoroziv (în solvent sau în dispersie apoas)

Amors în solvent

Vopsele în solvent pentru interior

Vopsele în solvent pentru exterior

39/63

Email în solvent pentru interior

Email în solvent pentru exterior

Email în dispersie apoas pentru interior

Email în dispersie apoas pentru exterior

Grund în dispersie apoas

40/63 

Lac/bai în dispersie apoas monocomponent

Lac/bai în solvent organic monocomponent pentru interior

Lac/bai în solvent organic monocomponent pentru exterior

Lac/bai în solvent organic bicomponent pentru exterior Legend : - pensul; - bidinea; - rola/trafalet; - pistol.

41/63

5. PRODUSE NATURALE UTILIZATE LA ZUGRVELI 5.1 Condiii generale de execuie 5.1.1. Pregtirea suprafeelor 5.1.1.1. Suprafeele trebuie dricuite cât mai fin, pentru ca urmele de dric s fie cât mai puin vizibile; toate reparaiile necesare trebuie s fie executate îngrijit, terminat. 5.1.1.2. Zugrvelile vechi se vor rzui cu spaclul, pereii i tavanele se vor spla cu ap i spun i dup uscare se vor pregti de zugrvire ca în cazul unei zugrveli noi. 5.1.1.3. Zugrvelile pereilor i tavanelor se vor începe numai la o temperatur a aerului, în mediul ambiant, de +50C pân la +350C. Acest regim se va menine în tot timpul executrii lucrrilor de zugrveli i cel puin înc 8 ore, dup executarea lor. 5.1.1.4. Umiditatea relativ a mediului trebuie s fie de maxim 70%. 5.1.1.5. Temperatura suportului trebuie s fie +50C pân la +350C. 5.1.1.6. Zugrvelile nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii (în condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeei). Se va evita lucrul la faade în orele de însorire maxim sau vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i crparea zugrvelii. 5.1.1.7. Înainte de începerea lucrrilor de zugraveli se va verifica dac suprafeele suport au atins umiditatea de regim (pentru suprafeele tencuite 3%, pentru suprafeele gletuite 8%). Aceasta se obine în condiii obinuite (umiditate relativ a aerului de 60% i temperatur +180C÷ 200C), dup cca. 30 zile de la aplicarea mortarului de tencuire i dup cca. 2 sptmâni de la executarea gletului. Verificarea umiditii se realizeaz cu aparate speciale, iar în cazul în care pe antier nu se gsesc aparatele indicate, de ex. pe suprafee suport de beton, mortare de tencuire i gletuire se poate verifica uscarea prin urmtoarea metod: cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (cca. 2x5 cm) din suprafaa suport o soluie de fenolftalein în alcool, în concentraie de 1%; dac poriunea respectiv se coloreaz în violet sau în roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. 5.1.1.8. La executarea lucrrilor de zugrveli se va ine seama de compatibilitatea dintre natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se aplic, precum i de compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alctuiesc protecia. 5.2. Zugrveli cu lapte de var 5.2.1. Domeniu de aplicare 5.2.1.1. Zugrvelile cu lapte de var se aplic la exteriorul i interiorul construciilor, pe suprafee tencuite, pe zidrii aparente, pe glet de var, pe beton, la construcii de locuine i social- culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivitii agenilor chimici), agrozootehnice i lucrri de organizare de antier; pe suprafee de lemn, ca dezinfectant.

42/63 5.2.1.2. Zugrvelile cu lapte de var, colorate, se aplic la exterior sau interior, în aceleai condiii ca la pct. 5.2.1.1.

5.2.2. Materiale 5.2.2.1. Amestecurile preparate pentru zugrveli cu lapte de var trebuie s fie rezistente la lumin i la aciunea mediului în care se vor gsi suprafeele respective în timpul exploatrii. Compoziiile trebuie s aib o astfel de consisten, încât acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg i fr s rmân urme vizibile de bidinea sau pensul; de asemnenea trebuie s aib pigmenii bine fixai. Pentru aceasta, în compoziii se vor introduce uleiuri. 5.2.2.2. Materialele utilizate la executarea zugrvelilor sunt enunate mai jos:

a) var pentru construcii;

b) ulei tehnic de in;

c) oxizi, pigmeni pentru vopsele;

d) abrazivi pe suport;

e) corpuri abrazive cu liant ceramic. 5.2.3.Condiii de execuie 5.2.3.1. Prepararea compoziiilor de zugrveli cu lapte de var 5.2.3.1.1. Laptele de var folosit la zugrveli se prepar din var past gata stins, prin diluarea pastei de var cu ap în proporie de 1 parte var la 1,5 pri ap (în volume) i amestecare pân la perfecta omogenizare. În caz c nu exist pe antier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din var bulgri (2….2,5 pri ap la 1 parte var bulgri, în volume). Nu se va face prepararea în recipiente (butoaie, glei) din tabl neagr, deoarece ruginesc i schimb culoarea laptelui de var. 5.2.3.1.2. Varul past poate fi folosit la zugrveli dup 3-5 zile de la preparare. 5.2.3.1.3. Laptelui de var i se adaug, amestecând continuu, pân la omogenizare, grsimi (ulei de in, ulei de rapi sau ulei de floarea soarelui în proporie de 1…2%, în volume). 5.2.3.1.4. În cazul zugrvelilor colorate se adaug pigmeni în praf, pân la nuana dorit. Laptele de var strecurat se amestec cu colorantul muiat în ap cu 24 ore înainte de strecurare. Este necesar ca, compoziiile colorate s se prepare în cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei încperi (la interior) sau a unei faade (la exterior), pentru a evita variaiile de nuan în cadrul aceluiai câmp vizibil. 5.2.3.1.5. Înainte de întrebuinare, compoziia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu estur din sârm de alam, pentru reinerea atât a impuritilor cât i a particulelor de var nestins sau de pigment.

43/63 5.2.3.1.6. La locul de munc, compoziia de zugrveal se transport i se pstreaz în glei de tabl zincat sau material plastic.

5.2.4. Aplicarea zugrvelii 5.2.4.1. Spoielile (preparate din lapte de var, fr pigmeni i grsimi) i zugrvelile de var se execut în dou – trei straturi. Primul strat are rolul de grund, constituind stratul de legtur între suprafaa pregtit i zugrveal;el creeaz o suprafa uniform ca porozitate, putere de absorbie i culoare. Aplicarea primului strat se face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel mult dup 2...4 ore, în caz contrar, tergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrveal. 5.2.4.2. La zugrvirea pereilor se delimiteaz de la început suprafeele care trebuie s fie zugrvite diferit, prin trasarea unor linii subiri între suprafeele respective, de ex. între tavan i perei. Trasarea liniilor de reper se va face cu o sfoar trecut prin praf de pigmeni. Zona imediat învecinat liniei de demarcaie se zugrvete cu o pensul.

5.2.4.3. Zugrveala se aplic prin stropire cu aparate de pulverizat. . Pentru a asigura o mai bun aderen de suport, primul strat de zugrveal se poate aplica cu bidineaua. Se admite i aplicarea manual cu bidineaua a tuturor straturilor zugrvelii numai pe suprafee mici. 5.2.4.4. În cazul zugrvelii manuale, întinderea straturilor se va face purtându-se bidineaua pe direcii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe direcia luminii, spre fereastr, iar la perei în sens orizontal. În timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului. 5.2.4.5. Fiecare strat se va aplica numai dup uscarea celui precedent.

5.2.4.6. Zugrvirea manual se va face concomitent de ctre doi zugravi, unul executând zugrvirea prii superioare a peretelui de pe scara dubl, iar cellalt zugrvind de pe pardoseal partea inferioar a peretelui, pentru a evita apariia de dungi la locul de îmbinare. 5.2.4.7. La zugrvirea faadelor, pentru a se împiedica uscarea brusc i cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face în primele ore ale dimineii sau dup amiaza (în lunile de var). În cazul când este necesar s se lucreze pe timp însorit, suprafaa se va uda cu ap în prealabil. 5.3. Zugrveli cu hum 5.3.1. Domeniu de aplicare 5.3.1.1. Zugrvelile preparate cu hum sau caolin, se aplic la interiorul construciilor, în încperi cu umiditatea relativ a aerului sub 60%, pe suprafee gletuite cu glet de var sau glet de ipsos, la cldiri de locuit i social-culturale, construcii industriale (unde nu sunt supuse agresivitii agenilor chimici), agrozootehnice, precum i la lucrri provizorii.

44/63

5.3.2. Materiale 5.3.2.1. Amestecurile preparate cu hum trebuie s reziste la lumin i la aciunea mediului în care se vor gsi suprafeele respective în timpul exploatrii. Compoziiile trebuie s aib o astfel de consisten, încât acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg i fr s rmân urme vizibile de bidinea sau pensul; de asemenea trebuie s aib pigmenii bine fixai. Pentru aceasta, în compoziiile de zugrvit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele. 5.3.2.2 Materialele utilizate la executarea zugrvelilor sunt enunate mai jos;

a) ipsos de construcii i ipsos de modelat;

b) caolin;

c) hum;

d) clei de oase i clei de piele;

e) cret mcinat;

f) oxizi, pigmeni pentru vopsele;

g) praf de bronz alb i galben;

h) praf de mtase;

i) corpuri abrazive cu liani ceramici.

5.3.3. Condiii de execuie 5.3.3.1. Prepararea compoziiei de zugrvit pentru zugrveli cu hum 5.3.3.1.1. La prepararea compoziiei de zugrvit se vor folosi: hum înmuiat în ap, pigmeni i soluie de clei. 5.3.3.1.2. Înmuierea humei în ap se face în proporie de 2 litri de ap la 1 kg hum bulgri frmântai mrunt. Cantitatea de ap poate varia în funcie de calitatea humei. Se toarn întâi ap, atât cât s acopere bulgrii de hum; restul de ap se adaug dup înmuierea acestora. Pentru înmuire bulgrii se vor lsa în ap timp de 5.... 24 ore, dup care amestecul se va omogeniza bine cu o lopat. 5.3.3.1.3. Pigmenii vor fi înmuiai în ap cu 24 ore înainte de prepararea compoziiei. 5.3.3.1.4. Soluia de clei se va prepara din clei i ap în proporie de 1 kg clei la 5 litri de ap. Plcuele de clei sparte în buci sau cleiul granulat se înmoaie în ap timp de 24 ore. Dup aceea amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu ap care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie s ating fundul vasului cu ap. 5.3.3.1.5. Prepararea compoziiei de zugrveal se va face astfel: se toarn soluia de clei în amestecul de hum cu ap, în proporie de 100 g soluie clei la 1 litru de hum cu ap, dup aceea se adaug pigmenii înmuiai în ap, pân la obinerea nuanei cerute de proiectant. Este necesar ca, compoziiile colorate s se prepare în cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei încperi, la interior, sau a unei faade, la exterior, pentru a evita variaiile de nuane, în cadrul aceluiai câmp vizibil. Întreaga compoziie se va stecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.

45/63

5.3.3.1.6. Concomitent se va prepara i o soluie de spun cu ap, în proporie de 1 kg spun la circa 16 l ap. Se introduce spunul, past sau buci, într-o cantitate mic de ap cald, amestecând pân la dizolvarea complet a spunului. Se adaug apoi restul de ap cald, se omogenizeaz i se stecoar prin sita cu 900 ochiuri/cm2. 5.3.4. Aplicarea zugrvelii cu hum 5.3.4.1. Se aplic un prim strat de spun, preparat ca la pct. 5.3.3.1.6., dup care se face repararea defectelor mrunte la tavan i perei, cu past de ipsos. Dup uscarea i lefuirea reparaiilor se aplic un strat de spun pe poriunile reparate, dup care se va aplica compoziia de zugrveal în trei straturi, pe întreaga suprafa. Atât spunul cât i primul strat de zugrveal, se aplic cu bidineaua. Ultimele straturi de zugrveal se aplic mecanizat cu aparate de pulverizat, sau în cazuri speciale, pe suprafee mici, tot cu bidineaua.

5.3.4.2. Compoziia de zugrveal, dup ce a fost amestecat cu soluia de clei, se va întrebuina în timp de 24- 48 ore de la preparare, întrucât se altereaz cu timpul, în special vara. 5.3.4.3. Toate celelalte indicaii tehnologice privind aplicarea manual sau mecanic a zugrvelii, sunt indicate la zugrvelile cu lapte de var. 5.3.5. Prepararea compoziiei de zugrvit pentru zugrveli cu caolin 5.3.5.1. Zugrvelile cu caolin se întrebuineaz de obicei fr pigmeni, pentru obinerea unei compoziii de zugrveal de culoare alb pentru zugrvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuineaz împreun cu diveri pigmeni, la compoziiile de zugrvit pereii, în locul humei. 5.3.5.2. Prepararea se face în mod similar ca la zugrvelile cu hum i clei, în aceleai proporii, huma fiind înlocuit cu caolin.

5.3.5.3. Zugrveala cu caolin se aplic pe suprafee gletuite, tehnologia de aplicare este aceeai ca la zugrvelile cu hum i clei. 5.3.6. Pentru zugrveli tradiionale decorative se va consulta Anexa nr. 3.

6. MATERIALE AUXILIARE, SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE 6.1. Materiale auxiliare Materialele auxiliare utilizate sunt:

a) solveni recomandai de productor pentru diluarea produselor peliculogene în vederea aplicrii, degresrii suprafeelor ce urmeaz a fi finisate i/sau pentru tergerea sculelor i dispozitivelor;

b) deeuri din materiale textile, pentru curarea sculelor i dispozitivelor.

46/63 6.2. Scule i dispozitive 6.2.1. Sculele i dispozitivele uzuale necesare pentru punerea în oper a produselor peliculogene utilizate în construcii sunt:

a) perii de sârm, hârtii abrazive, pânza abraziv;

b) perii rotative, aibe rotative din material abraziv ;

c) echipamente pentru sablare, cu alice metalice, electrocorindon, nisip sau alte materiale abrazive granulare;

d) dispozitiv pentru amestecarea componentelor (în cazul produselor bicomponente) sau pentru omogenizarea acestora (în cazul produselor monocomponente);

e) dispozitiv pentru cântrirea componentelor, în cazul produselor bicomponente, în proporiile prevzute;

f) echipamente de pulverizare: pulverizare airless sau cu pistolul de aer comprimat.

g) pensule pentru aplicarea grundurilor sau amorselor, vopselelor în spaii greu accesibile, bidinele;

h) spatule, pacluri plane sau profilate, mistrii, gletiere;

i) rola/trafalet de cauciuc, materiale buretoase sau textile;

j) mnu de blan, burete sau lavete.

7. ASIGURAREA CALITII I RECEPIA LUCRRILOR 7.1. Cerine generale privind calitatea lucrrilor realizate cu produse utilizate la vopsitorii i zugrveli.  În vederea asigurrii calitii lucrrilor executantul va urmri în principal: 7.1.1. Criteriile de identificare ale materialelor (fie tehnice care s cuprind un minim de condiii de identificare, domeniu de utilizare, instruciuni de punere în oper i fia de securitate a produselor- a se vedea Anexa nr.4).

7.1.2. Declaraia de conformitate a productorului, pentru materialele utilizate în lucrrile de finisare, trebuie s asigure nivelurile minime de performan cerute.

7.1.3. Respectarea procedeului tehnologic de aplicare – succesiunea de operaii compatibile astfel încât parametrii lucrrii finale privind calitatea suprafeei s poat fi executate conform proiectului. 7.1.4. Respectarea condiiilor de depozitare, conservare, transport. Pentru depozitarea de scurt durat i lung durat, productorul va preciza datele privind condiiile depozitrii (temperatur, clas de periculozitate etc. - inclusiv cele aferente ambalajului).

7.1.5. Respectarea condiiilor de punere în oper care s asigure calitatea garantat.

47/63 7.1.6. Asigurarea unui sistem de management a calitii i a unui plan intern de control a calitii lucrrilor. 7.1.7. Lucrrile de finisare cu produse peliculogene se vor executa în conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din prezentul ghid. 7.1.8. Se interzice folosirea produselor peliculogene cu termenul de valabilitate depit.

7.2. Condiii tehnice privind verificarea calitii i recepia lucrrilor 7.2.1. Controlul în timpul execuiei se face de ctre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum i de beneficiar i proiectant, urmrindu-se respectarea prevederilor din prezentul ghid. 7.2.2. Pe parcursul executrii lucrrilor de finisare se verific în mod special (de ctre eful punctului de lucru):

a) îndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport conform pct. 4.3.1. i 4.3.2., în cazuri de importan deosebit consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrri ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intr în lucru, conform fielor tehnice;

c) respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier;

d) corectitudinea execuiei, conform prevederilor pct. 4.3 din prezentul ghid. 7.2.3. Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. 7.2.4. Verificrile care se execut la terminarea unei faze de lucrri, se vor face cel puin câte una la fiecare încpere i cel puin una la fiecare 100 m2. La recepia preliminar se va efectua direct de ctre comisia de recepie aceleai verificri dar cu o frecven de minim 1/5 din frecvena precedent. 7.2.5. Recepia i verificarea lucrrilor de finisaje se vor face numai dup uscarea lor complet.

7.3. Verificarea lucrrilor realizate cu produse peliculogene polimerice i produse naturale pentru suprafee de beton, tencuial/glet, plci de gips-carton 7.3.1. Prin examinarea “in situ” a suprafeelor se verific urmtoarele:

a) corespondena finisajelor interioare i exterioare cu prevederile proiectului i dispoziiile ulterioare, spre a se constata concordana lucrrilor executate cu prevederile acestora;

b) aspectul suprafeelor, trebuie s aib o culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bici i coji, fire de pr sau urme de la pensul sau bidinea (urmele de bidinea sunt admise numai dac sunt vizibile pân la o distan de cel mult 1m de la suprafaa zugrvit), nu se admit corecturi sau retuuri locale care sunt în neconcordan cu tonul general, chiar la distane mai mici de 1m;

48/63

c) rectilinitatea liniaturilor de separaie se verific cu ochiul i la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat. Ele trebuie s fie fr îndiri i de o lime uniform pe toat lungimea lor. Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm;

d) aderena prin caroiaj, se aplic pe suprafaa de analizat prin zgâriere un caroiaj cu distana dintre linii de 1mm sau 2 mm i se observ vizual desprinderi ale peliculei;

e) grosimea peliculei, cu ajutorul unui aparat de msurare a grosimii pe suprafee feroase i neferoase;

f) gradul de luciu, cu ajutorul unui aparat de msurare a grosimii pe suprafee feroase i neferoase.  7.4. Verificarea lucrrilor de vopsitorii realizate cu produse peliculogene polimerice pentru suprafee de lemn (rinoase/foioase), metal 7.4.1. Înainte de începerea verificrii calitii lucrrilor, se verific dac s-a format pelicula rezistent (uscarea produsului), prin ciocnirea uoar a suprafeei pe care este aplicat produsul cu degetul în mai multe puncte. 7.4.2. Prin examinarea vizual se verific aspectul finisajului, avându-se în vedere urmtoarele:

a) suprafeele finisate trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, dup cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite;

b) vopseaua trebuie aplicat pân la acoperirea complet a suprafeei, adic s nu prezinte straturi prin care s se vad suportul, i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerri de pigmeni, neregulariti cauzate de chituiri sau lefuire necorespunztoare, urme de pensul, fire de pr, urme de vopsea veche care nu a fost suficient de bine îndeprtat;

c) la vopsitoriile aplicate pe tâmplrie se va verifica vizual buna acoperire a suporturilor de lemn sau metalice bine chituite i lefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (ilduri, drucre, cremoane, olivere, etc) s nu fie ptate de vopsea;

d) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tâmplrie vopsite sau care urmeaz a fi vopsite;

e) pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tâmplrie înaintea vopsirii (curarea, lefuirea, chituirea rosturilor, etc), se vor face verificri prin sondaje în diferite puncte, înlturându-se cu grij vopseaua pân la stratul suport;

f) se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite în culorile prescrise i dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte defecte;

g) se va controla dac pregtirea feelor laterale i spatele acestor piese i aparate sunt vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi, etc; pentru verificarea suprafeelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc, se va folosi oglinda;

h) se va controla prin sondaje dac este aplicat vopseaua pe suprafeele corect pregtite în prealabil i dac este executat conform proiectului (curarea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor prevzute în proiect);

49/63

i) bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fie de acceai lime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau frânturi pe acelai aliniament, iar înndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de 1m;

j) separaiile dintre finisajele produselor peliculogene în dispersie i produsele peliculogene în solvent, pe acelai perete, precum i cele dintre perei i tavane, trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii, etc;

k) verificarea rectilinitii liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; la aceast verificare trebuie ca pe un întreg perete s nu existe mai mult de 2 devieri izolate i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm;

l) calitatea lucrrilor de finisare executate pe suprafeele metalice se verific în acelai mod ca cele pentru lucrrile de finisaje pe suprafeele de beton, prezentate la pct. 7.4. 7.5. Ambalarea, transportul i depozitarea materialelor pe antier 7.5.1. Ambalajele cu produse peliculogene (tip glei din polietilen, cutii sau bidoane metalice), vor fi prevzute cu etichete unde trebuie înscrise urmtoarele indicaii lizibile, în limba român, care nu pot fi terse:

a) sigla firmei productoare;

b) denumirea comercial a produsului;

c) denumirea chimic a substanei sau substanelor chimice periculoase prezente în preparatul chimic;

d) ziua, luna i anul de fabricaie;

e) volumul sau masa produsului astfel: la capaciti de: 25 - 50 - 125 - 250 - 375 - 500 - 750 - 1000 - 2000 - 2500 - 4000 5000 – 10000 exprimai în ml, iar peste 10 l în kg);

f) termen de valabilitate;

g) instruciuni de depozitare;

h) date din fia tehnic a produsului;

i) instruciuni de utilizare;

j) semne de avertizare (a se feri de înghe);

k) numr lot.

l) simbolurile de pericol i indicaiile de pericol;

m) fraze de risc - fraze R;

n) fraze de securitate - fraze S;

o) semne de avertizare: LIMITA DE TEMPERATUR +350C, A NU SE RSTURNA !

p) coninutul maxim de compui organici volatili (COV). 7.5.2. Ambalajele vor fi închise ermetic i depozitate în magazii închise, uscate, bine ventilate, la temperaturi cuprinse între +5 i +35 oC, pentru a se evita degradarea produselor i posibilitatea de formare a amestecurilor explozive. 7.5.3. Depozitele trebuie s satisfac condiiile de securitate împotriva incendiilor. 7.5.4. Transportul se face în mijloace de transport acoperite în care se asigur temperatura minim de +5oC, asigurându-se respectarea normelor de securitate a muncii i prevenire a incendiilor pentru produse nocive i inflamabile.

50/63 7.5.5. Ambalarea, etichetarea i transportul produselor peliculogene de finisare trebuie s se realizeze în concordan cu cerinele naionale în domeniu substanelor i amestecurilor periculoase care transpun cerinele UE în domeniu, astfel:

a). Hotrârea Guvernului nr.1408/2008, privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase;

b). Hotrârea Guvernului nr. 937/2010, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase;

c). Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare;

d). Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor, de modificare i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE i 1999/45/CE, precum i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modificarile si completarile ulterioare;

e). Hotrâre Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legal IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcie de mas sau volum” cu modificrile i completrile ulterioare:

f). Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare.

8. ÎNTREINEREA LUCRRILOR DE FINISARE

8.1. Suprafeele finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas, var i hum pentru interior, se întrein prin curarea de praf cu perii cu coad lung, cu fire de pr sau sintetice. 8.2. Splarea suprafeelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas se poate realiza cu o cârp înmuiat în ap i stoars.

8.3. Nu se recomand splarea suprafeelor finisate cu produse peliculogene în dispersie apoas înainte de 30 zile de la realizarea lor.

8.4. Suprafeele finisate cu produse peliculogene pe baz de solveni organici sau produse peliculogene în dispersie apoas pentru exterior se pot cura prin splare cu cârpa sau buretele cu ap cald i dac este necesar se adaug i spun sau detergeni, dup care se revine i se terge cu o cârp curat uscat. În cazul în care splarea nu este necesar suprafaa se poate terge direct cu o cârp uscat moale.

8.5. Nu se recomand splarea unui finisaj cu produse peliculogene în solveni organici cu vechime mai mic de 14 zile.

8.6. Întreinerea suprafeelor se poate face i prin suplimentarea numrului de straturi dup o pregtire în prealabil a suportului.

51/63

9. MSURI PRIVIND PROTECIA I IGIENA MUNCII 9.1. Pe durata lucrrilor de finisare – protecie se vor respecta cu strictee msurile de protecia muncii prevzute în:

a) Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc;

b) Hotrârea nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu modificarile si completrile ulterioare;

c) Hotrârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i santate în munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor împotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici:

d) Hotrârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea santii lucrtorilor, cu modificrile ulterioare. 9.2. Muncitorii care prepar amestecurile de produse peliculogene cu solveni organici i le transvazeaz din bidoane sau butoaie trebuie s poarte ochelari de protecie i s efectueze aceste operaii în locuri ferite de surse de foc. 9.3. Pentru muncitorii care lucreaz la înlime se vor verifica i asigura stabilitatea podinelor, scrilor de acces, eafodajelor, etc. 9.4. În cazul lucrrilor de finisare interioar cu mijloace mecanizate i în cazul aplicrii produselor peliculogene cu uscare rapid care conin solveni organici toxici, muncitorii trebuie s poarte mti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecie (în cazul când se poart o semimasc).

10. MSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR 10.1. Pe durata lucrrilor de finisare – protecie se vor respecta cu strictee msurile de prevenire i stingere a incendiilor prevzute în: - Ordin MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva incendiilor; - Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen; - Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor, cu modificrile ulterioare. 10.2. Muncitorii care lucrez cu produse peliculogene pe baz de solveni inflamabili vor fi instruii zilnic, de asemenea se vor instrui i muncitorii care lucreaz temporar în zona respectiv. 10.3. În imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu solveni, trebuie s fie aezate stingtoare de incendiu, în numr suficient, la loc vizibil i uor accesibil. 10.4. În jurul locului unde se lucreaz cu aceste materiale, pe o raz de cel puin 10 m, trebuie s fie puse afie uor de citit, de la distan, cu inscripiile: FUMATUL STRICT INTERZIS, NU V APROPIAI CU FOC DESCHIS, NU SUDAI.

52/63 10.5. În cazul lucrului în spaii închise, trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile deschide, iar în cldirea respectiv este strict interzis s se lucreze cu foc deschis sau s se sudeze, la oricare din nivelee cldirii. 10.6. În cazul imposibilitii asigurrii ventilaiei naturale se va realiza obligatoriu ventilarea artificial, în special în spaiile închise. 10.7. La terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixate ermetic i închise în magazii destinate în mod special acestor materiale, având scris pe u: PERICOL DE INCENDIU, NU FUMAI, NU INTRAI CU FOC DESCHIS. 10.8. Când se transport recipiente cu solveni organici sau cu produse peliculogene pe baz de solveni, acestea trebuie s fie acoperite, iar muncitorii care le transport vor trece cu ele numai prin locuri fr foc deschis i nu vor fuma.              

53/63      

Anexa nr.1 REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE Not:

1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.

2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor legislative i tehnice. A.1.1. Legislaie: Nr. crt. Acte legislative Publicaia 1. Hotrârea Guvernului nr.735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cu modificrile i completrile ulterioare. Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.521/16.06.2006 2. Hotrârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i santate în munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor împotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici. Monitorul Oficial al României, Partea I nr.845/13.10.2006 3. Hotrârea Guvernului nr.355/2007 privind supravegherea santii lucrtorilor, cu modificrile ulterioare. Monitorul Oficial al României, Partea I nr.332/17.05.2007 4. Regulamentul (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului European i al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea i restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu modificrile i completrile ulterioare. Jurnal oficial al Uniunii Europene L396/30.12.2006 5. Regulamentul Parlamentului European i al Consiliului European (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor, de modificare i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE i 1999/45/CE, precum i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006; cu modificrile i completrile ulterioare. Jurnal oficial al Uniunii Europene L353/31.12.2008 6. Hotrârea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase Monitorul Oficial al României, Partea I nr.813/4.12.2008 7. Hotrârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea i etichetarea la introducerea pe pia a preparatelor periculoase Monitorul Oficial al României, Partea I nr.690/14.09.2010 8. Hotrârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea Instruciunilor de metrologie legal IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcie de mas sau volum", republicat, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I nr.528/11.06.2004 9. Ordinul MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aprare împotriva incendiilor Monitorul Oficial al României, Partea I nr.216/29.03.2007 10. Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor cu Monitorul Oficial al

54/63 Nr. crt. Acte legislative Publicaia modificrile ulterioare României, Partea I nr.633/21.07.2006 11. Ordinul MAI nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen Monitorul Oficial al României, Partea I nr.599/2005 12. Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26/07/2006 13. Hotrârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii în munc nr. 319/2006, cu modificrile i completrile ulterioare Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 882 din 30/10/2006  A 1.2. Reglementri tehnice Nr. crt. Denumire reglementare Publicaia

Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului. Indicativ NE 012/1:2007, aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltrii Lucrrilor Publice i Locuinei nr. 577/2008 Monitorul Oficial al României Partea I nr.374/2008 A 1.3. Standarde: Nr. crt. Indice standard Denumire standard 1. SR EN 998-1:2011 Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 1: Mortare pentru tencuire i gletuire 2. SR EN 1062-1:2004 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 1: Clasificare 3. SR EN 1062-3:2008 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 3: Determinarea permeabilitii la ap lichid 4. SR EN 1062-6:2003 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitii la dioxid de carbon 5. SR EN 1062-7:2004 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pentru zidrie i betoane exterioare. Partea 7: Determinarea rezistenei la fisurare 6. SR EN ISO 1518-1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 1: Metoda cu încrcare constant 7. SR EN ISO 1518-2:2012 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la zgâriere. Partea 2: Metoda cu încrcare variabil

55/63 Nr. crt. Indice standard Denumire standard 8. SR EN ISO 1519:2011 Vopsele i lacuri. Încercare la îndoire (pe dorn cilindric) 9. SR EN ISO 1524:2002 Vopsele, lacuri i cerneluri tipografice. Determinarea fineii de dispersie 10. SR EN ISO 2409: 2007 Vopsele i lacuri. Încercarea la caroiaj 11. SR EN ISO 2431:2012 Vopsele i lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere 12. SR EN ISO 2808:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea grosimii peliculei 13. SR EN ISO 2810:2005 Vopsele i lacuri. Îmbtrânire natural a acoperirilor. Expunere i evaluare 14. SR EN ISO 2811-1:2011 Vopsele i lacuri. Determinarea densitii. Partea 1: Metoda cu picnometru 15. SR EN ISO 2813:2003 Vopsele i lacuri. Determinarea reflexiei regulate a peliculelor de vopsea nemetalizat la 20 grade, 60 grade i 85 grade 16. SR EN ISO 3251:2008 Lacuri, vopsele i materiale plastice. Determinarea coninutului de substane nevolatile 17. SR EN ISO 3678:1999 Vopsele i lacuri. Încercarea de uscare “aparent complet” 18. SR EN ISO 4618:2007 Vopsele i lacuri. Termeni i definiii 19. SR EN ISO 4624:2003 Vopsele i lacuri. Încercare la traciune 20. SR EN ISO 4628-1:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere general i sistemul de notare 21. SR EN ISO 4628-2:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de bicare 22. SR EN ISO 4628-3:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 3: Aprecierea gradului de ruginire 23. SR EN ISO 4628-4:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare 24. SR EN ISO 4628-5:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere

56/63 Nr. crt. Indice standard Denumire standard 25. SR EN ISO 4628-6:2012 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor vopsite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor, i a intensitii schimbrilor uniforme de aspect. Partea 6: Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive 26. SR EN ISO 4628-7:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 7: Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucat de velur. 27. SR EN ISO 4628-8:2005 Lacuri i vopsele. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 8: Evaluarea gradului de exfoliere i a coroziunii în jurul unei zgârieturi 28. SR EN ISO 4628- 10:2004 Vopsele i lacuri. Evaluarea degradrii suprafeelor acoperite. Aprecierea numrului i dimensiunii defectelor i a intensitii modificrilor uniforme ale aspectului. Partea 10: Aprecierea gradului de coroziune filiform 29. SR EN ISO 6504-3:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea puterii de acoperire. Partea 3: Determinarea raportului de contrast al vopselelor deschise la un randament de aplicare determinat 30. SR EN ISO 6272-1:2012 Vopsele i lacuri. Încercri de deformare rapid (rezistena la oc). Partea 1: Încercarea prin cderea unei mase cu penetrator cu suprafa mare 31. SR EN ISO 7783-2012 Vopsele i lacuri. Determinarea proprietilor de transmisie a vaporilor de ap.Metoda cu cupa. 32. SR EN ISO 9117-3:2010 Vopsele i lacuri. Încercri de uscare. Partea 3: Încercare de uscare la suprafa cu ajutorul unor bile de sticl 33. SR EN ISO 9227:2007 Încercri la coroziune în atmosfere artificiale. Încercri în cea salin 34. SR EN ISO 9514:2005 Lacuri i vopsele. Determinarea duratei de via a sistemelor de acoperire multicomponente. Pregtirea i condiionarea eantioanelor i linii directoare pentru încercare 35. SR EN ISO 11998:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la frecare umed i a aptitudinii de curare a acoperirilor 36. SR EN ISO 11341:2005 Vopsele i lacuri. Îmbtrânire artificial i expunere la iradiere artificial. Expunere la radiaiile filtrate ale unei lmpi cu arc cu xenon 37. SR ISO 11503:1997 Vopsele i lacuri. Determinarea rezistenei la umiditate (condensare repetat) 38. SR EN ISO 11507:2007 Vopsele i lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbtrânire artificial. Expunere la radiaii UV fluorescente i la ap 39. SR EN ISO 11890- 1:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea coninutului de compui organici volatili (COV). Partea 1: Metoda prin diferen 40. SR EN ISO 11890- 2:2007 Vopsele i lacuri. Determinarea coninutului de compui organici volatili (COV). Partea 2: Metoda prin cromatografie

57/63 Nr. crt. Indice standard Denumire standard de gaze 41. SR EN 13300:2002 Vopsele i lacuri. Produse de vopsire i sisteme de acoperire pe baz de ap pentru perei i tavane interioare. Clasificare.             

58/63  

Anexa nr.2 Valorile limit maxime ale coninutului de compui organici volatili pentru vopsele i lacuri 1

Subcategoria produsului Tip Faza I [g/l] (*) (de la data de 01.01.2007) Faza II [g/l] (*) (de la data de 01.01.2010) Acoperiri mate pentru perei interiori i tavane (luciu 25 la 600) SBA (**) SBS (***)

Acoperiri lucioase pentru perei interiori i tavane (luciu >25 la 600) SBA SBS

Acoperiri pentru perei exteriori pe substrat mineral SBA SBS

Vopsele de interior/exterior pentru decorare, pentru lemn, metal SBA SBS

Lacuri pentru lemn i lacuri pentru interior/exterior, incluzând lacuri opace pentru lemn SBA SBS

Lacuri colorate de interior/exterior pentru lemn SBA SBS

Grunduri SBA SBS

Grunduri de impregnare SBA SBS

Acoperiri performante - monocomponente SBA SBS

59/63

Subcategoria produsului Tip Faza I [g/l] (*) (de la data de 01.01.2007) Faza II [g/l] (*) (de la data de 01.01.2010) Acoperiri performante reactive- bicomponente cu destinaie special (de ex. pentru pardoseli SBA SBS

Acoperiri multicolore SBA SBS

Acoperiri cu efect decorativ SBA SBS

(*) g/l produs gata pentru utilizare (**) strat de acoperire pe baz de ap (***) strat de acoperire pe baz de solvent _________________ 1 - Conform Anexei nr. 2 - Valori limit maxime ale coninutului de compui organici volatili pentru vopsele, lacuri i produse de refinisare a suprafeelor vehiculelor, cap. A – Valorile limit maxime ale coninutului de compui organici volatili pentru vopsele i lacuri, din Hotrârea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici în anumite vopsele, lacuri i în produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 16 iunie 2006, cu modificrile i completrile ulterioare.

60/63

ANEXA nr.3 - INFORMATIV ZUGRVELI TRADIIONALE DECORATIVE A 3.1. Zugrveli cu desene, liniaturi i stropite A 3.1.1. Zugrvelile cu desene, liniaturile i zugrvelile stropite, se vor executa pe suprafee pregtite în prealabil într-o singur culoare, care constituie fondul. Zugrveala simpl de fond se execut în conformitate cu pct. 5.3.3.1. i 5.3.4. A 3.1.2. Compoziia se prepar din soluie de clei cu adaos de ap i pigmeni minerali. Soluia de clei preparat în conformitate cu pct. 5.3.3.1.4. se dilueaz cu ap în proporie de 100 g soluie de clei la 1 litru de ap. În locul soluiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeai proporie. Pigmenii se adaug pân la obinerea nuanei dorite. A 3.1.3. Desenele rezultate cu compoziiile preparate conform A 3.1.2. pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben sau alb). A 3.2. Executarea desenului cu rola

A 3.2.1. Compoziia de zugrveal se aplic pe cilindrul rolei confecionat din burete, cu ajutorul unei pensule. Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. Trebuie s se asigure uniformitatea desenului în cazul finisrilor interioare executate cu rola, trafaletul, paclu etc. Nu sunt admise pete sau srituri i nici suprapuneri sau lipituri ale desenului; se admite lipsa desenului numai la legtura a dou fâii vecine, pe o lime de cel mult 1 mm. Se va avea grij ca benzile cu desene obinute s fie perfect verticale i s nu apar zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen. A 3.3. Executarea desenului cu pânz de sac, de in sau cu piele de cprioar

A 3.3.1. Pânza de sac, de in sau de piele de cprioar, se înmoaie în prealabil în vasul cu compoziia de zugrvit i se stoarce uor, rsucindu-se ca s formeze un sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului astfel format se obine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori. A 3.4. Executarea desenului cu abloane A 3.4.1. Pentru folosirea abloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizonatal la partea superioar a peretelui i altele verticale la colurile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoar trecut prin praf de pigmeni. Centrarea abloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tiate în colurile lor.

A 3.4.2. Modul de lucru cu ablonul este urmtorul:

a). se aplic ablonul pe perete;

b). se aplic culoarea cu ajutorul unei bidinele cu prul fin i scurt, lungime de 2cm…3 cm, peste locurile tiate ale ablonului, prin micri circulare ale bidinelei. A 3.4.3. Desenele compuse din câteva culori se realizeaz cu abloane diferite, cu desene corespunztoare fiecrei culori.

61/63 A 3.4.4. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea ori încadrarea lucrrilor decorative. Liniile simple sau grupurile de linii trebuie s corespund, în ceea ce privete dimensiunile i coloritul detaliului, desenului de zugrveal.

A 3.4.5. Poziia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subiri, bine rsucit, tras prin praf de cear sau pigment (care nu pteaz suprafaa), iar trasarea se va face pe semne marcate în prealabil. A 3.4.6. Liniatura se realizeaz cu pensule speciale de diferite grosimi. Tragerea liniilor se face prin sprijinirea i deplasarea pensulei pe un dreptar subire i elastic (din lemn sau material plastic). A 3.4.7. În cazul când detaliul desenului de zugrveal prevede desprirea tavanelor de perei printr-o baghet de lemn, aceasta se va monta dup o linie trasat în mod similar ca mai sus, prin prindere cu inte btute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuial din 50 în 50 cm. Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lcuite în prealabil. A 3.5. Executarea zugrvelilor stropite A 3.5.1. Zugrvelile stropite se execut pe suprafeele pe care s-a aplicat în prealabil o culoare de fond. Pentru zugrvirea în mai multe culori stropite, operaiile se execut succesiv, stropirea unei culori fcându-se dup ce s-a uscat culoarea precedent. Prin stropirea a 3…4 culori, se pot realiza imitaii de mozaic, granit etc. A 3.5.2. Aplicarea zugrvelilor stropite se face cu ajutorul unei bidinele cu prul scurt (6 cm), sau cu un dispozitiv special (indicat la pct. A 3.6.7.). Nu se vor folosi bidinele cu prul lung deoarece zugrveala va rezulta neuniform, cu pete. Pentru a se evita ptarea suprafeei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compoziie. A 3.5.3. Stropirea se execut prin lovirea uoar a bidinelei de mân sau de o rigl, pstrându-se acelai sens de aplicare, astfel ca s se obin o acoperire cât mai uniform a suprafeei ce se zugrvete. Poriunile care nu trebuie stropite se acoper cu hârtie, panouri sau rigle de protecie. A 3.5.4. Stropirea se poate executa i cu praf de mtase. Prepararea compoziiei se face în mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebirea c în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g praf de mtase. A 3.6. Zugrveli în relief

A 3.6.1. Calcio-vecchio cu bob mrunt se aplic în general pe pereii gletuii; se mai poate aplica i pe perei tencuii i dricuii fin. Înainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplic pe perete un grund din soluie de clei preparat ca la pct. 5.3.3.1.4. A 3.6.2. Calcio-vecchio cu bob mrunt se obine prin stropirea pe perete a unei paste cu urmtoarea compoziie (cantitile sunt date pentru 1 m2 de suprafaa executat):

a). ipsos 1,000 kg;

b). hum 0,500 kg;

c). clei de oase 0,100 kg;

d). ap 1,000 litru. A 3.6.3. Cantitile pot prezenta mici variaii (±5%), în funcie de calitatea materialelor, a suprafeelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea i a îndemânrii lucrtorilor.

62/63 A 3.6.4. Huma se piseaz i se pune într-un vas cu ap iar dup ce s-a dizolvat complet se amestec i se strecoar. Se adaug cleiul, continuându-se amestecarea, apoi se adaug ipsosul, pân la consistena necesar.

A 3.6.5. Soluia de hum i clei se poate prepara în cantiti necesare pentru executarea de lucrri pe durat mai mare (1…2 zile). Adaosul de ipsos se va face numai pentru cantiti ce se pot consuma în 30…60 minute de la preparare. A 3.6.6. Aplicarea pastei se face fie cu ajutorul unei bidinele din pr de porc, care se lovete de mân, fie cu o bidinea din paie de orez i o bucat de tabl îndoit în form de „S”, în acest caz o margine a tablei inându- se cu o mân iar de cealalt margine se bate prul bidinelei. A 3.6.7. Stropirea pastei de calcio se poate face i cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus dintr-o cutie de metal în interiorul creia se rotete o perie cilindric acionat de la exterior cu o manivel. În cutie se toarn compoziia de zugrveal, care prin rotirea periei i lovirea acesteia de o plcu rigid montat deasupra ei, împrtie stropii uniform pe perei. A 3.6.8. Primul strat se formeaz prin aplicarea unor stropi mai rari, dup care se aplic înc 2-3 straturi pân se uniformizeaz întreaga suprafa. A 3.6.9. Colorarea pereilor pe care s-a aplicat calcio-vecchio mrunt se face în general prin aplicarea pe deasupra a unei zugrveli colorate, cu ajutorul unei pompe de zugrvit. În cazul în care se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuaneaz pentru fiecare strat în parte înainte de aplicare. Calcio-vecchio mrunt nu se patineaz. A 3.6.10. Calcio-vecchio cu relief mare se aplic pe perei negletuii, tencuii i dricuii fin. A 3.6.11. Pe tencuial se aplic un grund dintr-o soluie de clei, preparat dup cum s-a indicat la pct. 5.3.3.1.4. Dup aplicarea i uscarea grundului se aplic pasta de ipsos cu o pensul lat. Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc care are aplicat pe el un desen în relief sau prin simpla învârtire a pensulei perpendicular pe suprafaa peretelui i smulgerea pensulei de pe suprafa. A 3.6.12. Pasta se prepar în mod similar ca la calcio-vecchio cu bob mrunt, în care se adaug 0,020 kg/m2 ulei de in. A 3.6.13. Dup uscarea pastei se aplic o zugrveal, care dup uscare poate rmâne nepatinat sau poate fi patinat pentru obinerea unor efecte estetice superioare. A 3.6.14. Operaia de patinare const în aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio-vecchio a unei culori mai deschise sau mai închise decât culoarea de fond din adâncituri. Patinarea se poate face i cu cear colorat, preparat din cear de albine diluat cu benzin în proporie de 1,5 kg cear la 8 litri benzin, la care se adaug colorant pân la nuana cerut. Soluia de cear în benzin preparat cu cantitile de mai sus este suficient pentru patinarea a 10 m2 de suprafa. Coloranii folosii vor fi colorani speciali solubili în grsimi i se vor prepara prin amestecarea în prealabil cu puin ulei. Aplicarea stratului de cear se face cu o cârp moale, curat i uscat. A 3.6.15. În lipsa coloranilor speciali pentru cear, suprafaa se poate patina cu o cârp înmuiat într-o zugrveal colorat cu adaos de clei, dup uscarea creia se lustruiete cu cear necolorat.

63/63

ANEXA nr. 4 FIA TEHNIC DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET) „Fia tehnic de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informaii referitoare la substanele i produsele clasificate ca ageni chimici periculoi, inclusiv informaii consistente i precise din „ Raportul Chimic de siguran”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din „Fia tehnic de securitate” s poat asigura utilizatorilor msurile necesare pentru protecia sntii oamenilor, siguran la locul de munc i în exploatare i protecia mediului ambiant. Informaiile prevzute în „Fia tehnic de securitate” permit evaluarea riscurilor , ca i stabilirea i realizarea msurilor de prevenire i protecie a sntii oamenilor i mediului conform prevederilor din Anexa II a Regulamentului (CE) nr 1907/2006, al Parlamentului european si al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restricionarea substanelor chimice ( REACH); cu modificarile si completarile ulterioare, astfel: Cap. 1 – Identificarea substanei/amestecului i a societii; Cap. 2 – Identificarea pericolelor; Cap. 3 – Compoziie/informaii privind componeni(ingredientele); Cap. 4 – Msuri de prim ajutor; Cap.5 – Msuri de stingere a incendiilor; Cap.6 – Msuri în cazul pierderilor accidentale; Cap.7 – Manipulare i depozitare; Cap. 8 – Controlul expunerii/protecia personal; Cap.9 – Proprieti fizice i chimice; Cap. 10 – Stabilitate i reactivitate; Cap. 11 – Informaii toxicologice; Cap. 12 – Informaii ecologice; Cap. 13 – Consideraii privind eliminarea; Cap. 14 – Informaii privind transportul; Cap. 15 - Informaii privind reglementarea; Cap. 16 – Alte informaii . Furnizorul unui produs are obligaia de a comunica informaii privind substanele aflate în concentraii de peste 0,1% din greutate i care fac parte din categoria substanelor care trebuie introduse în Anexa XIV din Regulamentul (CE) nr 1907/2006 (CMR categoria 1 i 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc). „Fia tehnic de securitate” va trebui pus la dispoziie i pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor Regulamentul (CE) nr 1907/2006.