Normativ GE 052/2004

GHID PENTRU EXECUTIA SI EXPLOATAREA REZERVOARELOR METALICE PENTRU INMAGAZINAREA APEI POTABILE

indicativ GE 052-04

1. Prevederi generale

1.1 Obiectul ghidului

(1) Prezentul ghid se refera la executia si exploatarea rezervoarelor metalice supraterane avand capacitati cuprinse intre 100-1000 m3, cilindrice, utilizate pentru inmagazinarea apei potabile, constructie componenta a sistemelor de alimentare cu apa.

(2) Ghidul pune la dispozitia specialistilor din domeniu prescriptiile tehnice referitoare la dotarile constructive ale rezervoarelor, si conditiile de siguranta privind executia, montarea si darea in exploatare, instructiunile privind exploatarea si verificarea in timpul exploatarii, precum si conditiile privind scoaterea din exploatare.

(3) Cerintele de baza pe care trebuie sa le satisfaca proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea rezervoarelor metalice supraterane utilizate pentru inmagazinarea apei potabile sunt cele mentionate in Legea 10/95 privind calitatea in constructii, urmarindu-se realizarea si mentinerea pe toata durata de utilizare a cerintelor de calitate obligatorii: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

(4) Respectarea cerintelor specifice Legii 10/1995 asigura ca intreaga constructie trebuie sa functioneze fara defectiuni si fara pericole in conditii de siguranta, asigurand protectia la imbolnaviri a consumatorilor fie ca sunt oameni sau animale, pe toata durata prevazuta pentru utilizare.

(5) Prezentul ghid nu se refera la:

a) dimensionarea rezervorului din punctul de vedere al rezistentei si stabilitatii, aceste aspecte urmand a fi rezolvate cu ocazia intocmirii proiectului de executie.

b) stabilirea conditiilor de amplasament (de ex. zona de protectie sanitara, cai de acces, platforme exterioare de depozitare, etc) care fac obiectul proiectului de ansamblu;

c) stabilirea, pe amplasament, a fundatiei pentru rezervor;

d) stabilirea cerintelor pentru statiile de corectare a calitatii apei;

e) stabilirea cerintelor pentru realizarea surselor de apa;

f) stabilirea cerintelor pentru statiile de pompare;

g) stabilirea cerintelor pentru instalatiile de prevenire a incendiilor.

Aspectele mentionate anterior fac obiectul unor reglementari specifice.

1.2 Domeniul de aplicare al ghidului

Ghidul se aplica la amplasarea, realizarea si exploatarea rezervoarelor noi pentru inmagazinarea apei potabile cand se impune executarea si exploatarea corecta a acestora pentru intreaga durata prevazuta prin proiect cat si la reabilitarea si postutilizarea celor existente, dar numai dupa intocmirea proiectului specific reabilitarii.

1.3 Utilizatorii ghidului

Ghidul se adreseaza proiectantilor, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici, responsabilii tehnici pentru executie si exploatare, furnizorilor de echipamente, responsabilii cu certificarea produselor ca si organelor administratiei publice centrale si locale cu atributii legale in domeniu.

1.4 Alinierea la normele europene

Nu exista Eurocoduri care sa se refere la aceasta categorie de produse. Pentru proiectarea rezervoarelor pentru inmagazinarea apei potabile se recomanda sa se tina seama de Eurocodurile specifice precum:

ENV 1991-1:1996-04 Eurocode 1 : Base de calcul et actions sur les structures [Principii de calcul si incarcari asupra structurilor]

ENV 1993-1-1:1992-12 Eurocode 3 Calcule des structures en acier et document d'application nationale Partie 1-1 [Calculul structurilor din otel si documente pentru aplicarea nationala Partea 1-1]

Proiectarea rezervoarelor trebuie sa respecte Directivele Consiliului Europei asa cum sunt descrise in continuare inclusiv o serie de standarde nationale armonizate cu directivele CEE sau in curs de armonizare.

Pentru stabilirea conditiilor descrise la capitolul "Obiectul ghidului", s-au luat in considerare elemente normate si instructiuni, in principal din:

1.4.1 Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noembr. 1998 cu privire la calitatea apei destinate consumului uman. Directiva a fost preluata prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.

1.4.2 Directiva CEE 89/106 cu addendumurile ultime din 20/11/2003 privind produsele pentru constructii. Directiva a fost preluata prin HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii.

2. Materiale utilizate in constructia rezervoarelor

a. Orice material incorporat in constructie trebuie sa fie standardizat, in stare noua, neutilizat anterior, si sa indeplineasca toate cerintele de livrare, convenite prin contract.

b. Materialele incorporate in constructie trebuie sa fie insotite, la livrare de un certificat de conformitate emis de producator. In cazul in care din certificate lipsesc unele elemente, se admite completarea acestora, pe baza de incercari, efectuate prin grija fabricantului, inainte de introducerea lor in opera.

c. Materialele provenite din import trebuie deasemenea sa fie acceptate de catre organismul de certificare, inainte de introducerea lor in opera.

d. Conditiile impuse materialelor prin prezentul ghid trebuie intelese ca fiind minimale. Se admit materiale care au calitati superioare celor prevazute prin prezentele prevederi.

e. materialele de constructie folosite in contact cu apa potabila fac obiectul avizarii sanitare in conformitate cu Ordinul MS nr. 117/28.02.2002, publicat in MO partea I nr. 181/18.03.2002.

2.1 Materiale metalice

Prin certificatul de conformitate trebuie sa se ateste cel putin urmatoarele caracteristici:

a.) Compozitie chimica b.) Proprietati mecanice: limita de curgere, limita de rupere, alungire la rupere

2.1.1 Tablele din otel carbon si slab aliat se recomanda sa tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si de prevederile STAS 500, SR EN 10028-7, SR EN 10088-2

2.1.1.1 Nu se admite folosirea produselor din otel necalmat.

2.1.1.2 Otelul utilizat va indeplini urmatoarele conditii:

- continutul de sulf si fosfor, determinat pe otel lichid, nu va depasi pentru fiecare: ....0,050% pentru otel carbon de uz general, ....0,045% pentru otel carbon slab aliat,

- continutul de carbon, pentru produsele care urmeaza a se suda nu va depasi 0,25%,

- alungirea relativa la rupere (As) pe epruvete transversale va fi cel putin 16%,

- rezilienta la +20 °C pentru table cu grosimea de peste 6 mm, inclusiv, pe epruvete transversale, va fi conf. Tabel 1.

Tabel 1

Nota: Otelul carbon, slab, mediu sau inalt aliat este definit in SR EN 10020

2.1.2 Tablele din otel mediu si inalt aliat vor indeplini conditiile de sub 2.1.1 cu exceptia:

- continutul de sulf si fosfor, determinat pe otel lichid, care va fi max 0,040%, pentru fiecare

- tablele din otel aliat de tip 18.8 pot fi folosite fara a avea rezilienta garantata.

2.1.3 Pentru tevile din otel se recomanda sa se tina seama de prevederile din SR 404-1, STAS 530/1, STAS 8183 referitoare la conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si natura documentelor insotitoare, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

- continutul de sulf si fosfor, determinat pe otel lichid, nu va depasi pentru fiecare: ....0,050% pentru otel carbon de uz general, ....0,045% pentru otel carbon slab aliat, ....0,040% pentru otel inalt aliat,

- continutul de carbon, pentru produsele care urmeaza a se suda nu va depasi 0,25%,

- alungirea relativa la rupere (As) pe epruvete longitudinale va fi cel putin 16%,

- rezilienta la +20 °C pentru tevi cu grosimea peretelui de peste 6 mm, inclusiv, pe epruvete longitudinale, va fi conf. Tabel 1.

- tevile din otel aliat de tip 18.8 pot fi folosite fara a avea rezilienta garantata.

2.1.4 Pentru suruburi si piulite se recomanda sa se tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si documentele, de prevederile STAS 500, STAS 880 si STAS 791, STAS 794, STAS 7450 cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

- otelul sa fie calmat, - alungirea relativa la rupere (As) pe epruvete longitudinale va fi cel putin 14%, - rezilienta la +20 °C pe epruvete longitudinale, va fi 0,07 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,06 daJ/mm2 (KCU3),

2.1.5 Pentru piesele forjate se recomanda sa se tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si documentele, de prevederile STAS 500, STAS 880 si STAS 791, STAS 2883/2, STAS 8183, STAS 7450 cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

- continutul de sulf si fosfor, determinat pe otel lichid, nu va depasi pentru fiecare: ....0,050% pentru otel carbon de uz general, ....0,045% pentru otel carbon slab aliat, ....0,040% pentru otel inalt aliat,

- continutul de carbon, pentru produsele care urmeaza a se suda nu va depasi 0,25%,

- alungirea relativa la rupere (As) pe epruvete longitudinale va fi cel putin 16%, iar pe epruvete transversale de cel putin 14%,

- rezilienta la +20 °C pe epruvete transversale, va fi 0,05 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,04 daJ/mm2 (KCU3), pe epruvete transversale sau 0,07 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,06 daJ/mm2 (KCU3), pe epruvete longitudinale,

- gradul de forjare (coroiajul) minim admis: 2,

2.1.6 Pentru piesele turnate din otel se recomanda sa se tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si documentele, de prevederile SR EN 12404 cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

- continutul de carbon, pentru produsele care urmeaza a se suda nu va depasi 0,25%,

- continutul de sulf si fosfor, determinat pe otel lichid, nu va depasi pentru fiecare: ....0,045% pentru otel carbon slab aliat, ....0,040% pentru otel inalt aliat,

- alungirea relativa la rupere (As) va fi cel putin 14%,

- rezilienta la +20 °C pe epruvete transversale, va fi 0,05 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,04 daJ/mm2 (KCU3), pentru otel aliat sau 0,03 daJ/mm2 (KCU2) sau 0,025 daJ/mm2 (KCU3), pentru otel carbon.

2.1.7 Pentru elemente structurale laminate (profile L, U, I, T, etc) se recomanda sa se tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si documentele, de prevederile STAS 500, inclusiv a conditiilor stipulate pentru table de otel carbon si slab aliat (paragraful 2.1.1)

2.1.8 Pentru electrozi se recomanda sa se tina seama in ceea ce priveste conditiile tehnice, regulile pentru verificarea calitatii, marcarea, livrarea, si documentele, de prevederile STAS SR EN 499. Se vor folosi acele marci de electrozi care rezulta ca satisfacatoare in urma procesului de calificare a procedurilor de sudare. Calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice se va realiza tinandu-se seama de criteriile standardelor din seria SR EN 288.

2.1.9 Materiale neferoase

2.1.9.1 Aluminiu si aliaje. Pentru elementele rezervoarelor se pot executa din materiale care, se recomanda sa se tina seama de prevederile STAS 201, SR EN 485-2 daca indeplinesc urmatoarele conditii:

- alungirea relativa la rupere (A10), pe epruvete longitudinale, va fi cel putin egala cu 22% pentru produse laminate si 3% pentru produse turnate.

2.2 Materiale nemetalice

2.2.1 Materialele nemetalice utilizate in constructia rezervoarelor sunt de regula garnituri si materiale de etansare care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

2.2.2 Rezistenta chimica in contact cu apa potabila din interior

2.2.3 Rezistenta chimica in contact cu ozonul

2.2.4 Existenta certificatelor sanitare care sa ateste ca nu produc compusi chimici care se dovedesc capabile a distruge proprietatile de consum ale apei potabile.

2.2.5 Pentru materialul folosit la garnituri a se vedea tabelul 2

Tabel 2

2.2.6 Materiale de etansare (chituri)

2.2.6.1 Rezistenta la temperatura in domeniul: minus 40 °C - plus 70 °C, indiferent de zona geografica.

2.2.6.2 Rezistenta fizica la contactul cu apa, ozon, si radiatiile ultraviolete. Nu trebuie sa-si modifice duritatea si plasticitatea.

3. Componenta constructiva a rezervoarelor

3.1 Prescriptii generale

3.1.1 Alegerea dimensiunii rezervoarelor cuprinde doua aspecte:

3.1.1.1 Respectarea cerintelor legate de functionalitatea rezervorului in cadrul sistemului de alimentare cu apa potabila referitoare la proiectarea capacitatii si functionalitatii rezervoarelor se vor realiza recomandandu-se sa se tina seama de criteriile expuse in documentele:

- STAS 1343/0, SR1343/1, SREN805, STAS 4165, STAS 4163 si al

- OMS nr 536/1997 privind aprobarea normelor de igiena si recomandari privind modul de viata al populatiei, cu modificarile ulterioare.

- Legii 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legate de igiena si sanatatea publica, cu modificarile ulterioare.

Adoptarea dimensiunilor rezervorului (diametru si inaltime) care definesc capacitatea sa se va face in functie de necesitatile de modulare a constructiei. Se vor adopta, de exemplu, dimensiuni care sa conduca la a incadra capacitatea constructiei in gama dimensionala 100, 200, 300....1000 m3.

3.1.1.2 Cerinte legate de dimensionarea mecanica a rezervorului pentru a face fata incarcarilor utile si ambientale.

3.1.1.2.1 Incarcarile care se iau in calcul in dimensionarea de rezistenta sunt:

a.) Greutati proprii, conform proiectului. b.) Incarcari utile determinate de greutatea fluidului continut dimensionat conform 3.1.1.1 c.) Incarcari provenite din suctiuni in cazul golirii rapide d.) Incarcari ambientale:

- Zapada, avand in vedere STAS 10101/21, tinand seama de zona geografica de amplasare. - Vant, avand ca referinta STAS 10101/20, tinand seama de zona geografica de amplasare, dar si de caracteristicile geometrice ale constructiei. - Seism, tinand seama de prescriptiile normativului P100, functie de zona geografica de amplasare, de modul de prindere in fundatie, de caracteristici constructive ale rezervorului dar si de modul specific de comportament la evenimente dinamice ale continutului fluid din interior. - Temperatura exterioara minima de minus 30 °C va fi luata in seama in special la alegerea materialului de constructie, dar si ca un eventual caz de incarcare dat fiind ca apa care trebuie livrata nu trebuie sa atinga temperatura de inghet.

e.) Incarcari provenite din actiunea amenajarilor interioare si exterioare (scari, platforme, echipamente, etc). f.) Incarcari provenite din solicitarile din conductele conectate la rezervor, conform determinarilor prin calcul, sau a analizelor specifice comparative.

3.1.1.2.2 Cazurile de incarcare constituite prin suprapunerea efectelor incarcarilor definite sub 3.1.1.2.1 avand ca referinta prevederile STAS 10101/0A

3.1.1.2.3 Rezistentele normate ca si coeficientii de siguranta au ca referinta prevederile STAS 10108/0, cu exceptia cazului de analiza la stabilitate a virolelor rezervorului, confectionate, in general, din tabla subtire, pentru care se va face o analiza specifica separata.

3.1.1.2.4 Adoptarea metodelor de analiza a elementelor constructive componente raman in responsabilitatea proiectantului si vor fi in concordanta cu normative aplicabile. Se recomanda ca pentru elementele structurale sa se foloseasca ca referinta regulile descrise in STAS 10100/0 si STAS 10108/0.

3.1.2 Descriere constructiva

Rezervorul cilindric vertical cu capac este alcatuit din fund, corp (manta) si capac (acoperis). Rezervorul este prevazut cu instalatii de umplere, golire, dispozitive pentru curatire sau supraveghere, etc, tinandu-se seama de prevederile STAS 4165. Corpul este alcatuit din fasii cilindrice orizontale (virole) la randul lor acestea fiind realizate din fasii de tabla dispuse vertical.

Imbinarea unei virole pentru constituire, cat si imbinarea intre ele a virolelor reprezinta modalitati de constructie care definesc constructia unui rezervor.

Fundul plan este realizat din fasii de tabla, de regula imbinate prin suprapunere la montaj, sau prin intermediul unei placute suport la radacina imbinarii. Fundul trebuie sprijinit pe o fundatie specifica, care face obiectul unui proiect separat in raport cu proiectul rezervorului, prin care se urmareste realizarea unei constructii care sa preia toate solicitarile induse de rezervor (inclusiv cele seismice) prin ancoraje speciale prevazute prin proiectul rezervorului.

Capacul este o structura metalica (compusa din grinzi radiale, care pot fi si cu zabrele, rigidizate intre ele, si grinzi circumferentiale) care sprijina o cupola, de regula semisferica.

Modalitatile de montaj definesc tipuri constructive aplicabile functie de marimea (diametrul) si de complexitatea sa.

3.2 Alegerea materialelor de constructie

3.2.1 In construirea, montarea si repararea rezervoarelor pot fi folosite materialele prevazute in prezentul ghid, care sa reziste in exploatare solicitarilor mecanice (statice si dinamice), termice, etc, corespunzatoare conditiilor de exploatare, in vederea functionarii sigure.

3.2.2 La alegerea materialelor trebuie tinut seama de temperatura elementului de rezervor, mai ales daca, prin analiza modului de functionare raportat la locatia rezervorului, aceasta rezulta a fi sub +20 °C. In aceste situatii, se va acorda atentie garantarii rezilintei.

3.2.3 Alegerea produselor (subansamblelor functionale) utilizate in completul de livrare al rezervorului

Subansamblele functionale din dotarea rezervoarelor vor fi produse de agenti economici agreati de fabricant si vor fi insotite de declaratii de conformitate, firma producatoare asumandu-si garantiile convenite prin contract.

3.3 Ancoraje in fundatie

3.3.1 Sistemul de ancorare in fundatie va corespunde in totalitate proiectului din punct de vedere al dimensiunilor si materialelor adoptate. Prin proiect, acesta va fi dimensionat pentru a rezista tuturor combinatiilor de incarcari convenite.

3.4 Racorduri

3.4.1 Rezervorul va fi prevazut cu urmatoarele racorduri:

3.4.1.1 Racord pentru golire prevazut cu protectie fata de impuritati care va fi amplasat spre interiorul rezervorului.

3.4.1.2 Racord la pompa de alimentare prevazut in interiorul rezervorului cu o teava plonjor extinsa pana la cca. 25 cm fata de suprafata interioara a fundului plat.

Nota. Dimensiunile racordurilor de alimentare si golire trebuie sa fie corelate in cadrul sistemului hidraulic in asa fel incat debitul de golire sa fie mai mare decat cel de umplere.

3.4.1.3 Racorduri pentru instalatia de masurat nivelul, dimensionate in functie de necesitatile instalatiei adoptate.

3.4.1.4 Racord de prea-plin, amplasat perpendicular pe partea cilindrica a rezervorului cu axa la min. 25 cm fata de nivelul superior al apei. Diametrul nominal al racordului va fi corelat cu diametrul conductei de umplere.

3.4.1.5 Racord pentru alimentarea instalatiilor de incendiu, cu dimensiuni si echipate cu racordari rapide functie de constructia sistemelor de stins incendii adoptate.

3.4.1.6 Racord pentru spalarea depozitelor de colmatare, amplasat la nivelul cel mai de jos posibil in raport cu fundul plat.

3.4.1.7 Racord de aerisire prevazut cu site contra intrarii insectelor. Racordul va fi plasat central, pe capac si va avea dimensiunile corelate cu ale celui de golire.

3.5 Guri pentru verificare si inspectie

3.5.1 Gura de vizitare va fi de forma rotunda cu dimensiuni minime 600 mm sau elipsoidala cu dimensiuni minime (550 x 450 mm) prevazute cu sisteme rapide de inchidere.

3.6 Amenajari exterioare

3.6.1 Scari de acces catre capacul rezervorului, prevazute cu balustrade conform normelor de protectia muncii.

3.6.2 Platforme de acces amplasate pe capacul rezervorului, montate in corespondenta cu scarile de acces.

3.6.3 Capacul rezervorului trebuie prevazut cu orificii de acces etansate, situate in corespondenta cu platformele si scarile de acces.

3.6.4 Sistemele de masurare si transmitere a nivelului apei vor face parte, in mod obligatoriu, din completul de livrare.

3.6.5 Rezervorul va fi echipat cu sisteme eficiente de iluminare, inclusiv impamantari, realizate conform proiectelor specifice.

3.7 Amenajari interioare

3.7.1 Scarile interioare vor fi prevazute in dreptul orificiilor de acces situate pe capac, sau a gurilor de acces situate pe manta. Ele vor indeplini prevederile normelor de protectie a muncii.

3.8 Elemente constructive pentru manta

3.8.1 Mantaua va contine acele elemente constructive care au fost prevazute prin proiect dar cel putin urmatoarele:

- elemente de intarire necesare la prinderea capacului si a fundului, - bride de prindere necesare prinderii componentelor instalatiilor aferente (conducte, scari acces etc), - sisteme de rigidizare rezultate din calculele din proiect.

3.8.2 Mantaua poate fi executata din virole imbinate prin sudura sau prin prinderi speciale bulonate.

3.9 Elemente constructive pentru capac

3.9.1 Capacul este o structura rigidizata corespunzator, pentru a suporta greutati adiacente provenite de la platformele si scarile de acces, dar si de la incarcari ambientale.

3.9.2 Pe capac sunt amplasate majoritatea sistemelor care asigura o functionare corecta a rezervorului.

3.10 Elemente constructive pentru fund

3.10.1 Fundul rezervorului are amplasate sisteme de legatura la manta ca si elementele de legatura la sistemul de ancorare.

3.10.2 Sistemul de ancorare trebuie sa corespunda transmiterii sarcinilor spre fundatie. Functie de rigiditatea acestuia se va manifesta comportamentul la seism al intregului rezervor.

3.11 Legaturi la sistemul de conducte aferent

3.11.1 Se vor utiliza numai imbinari standardizate, coroborate dimensional cu cele necesitate de sistemele pentru care sunt prevazute.

3.12 Tipuri admisibile de imbinari sudate. Amplasare suduri

3.12.1 Pe cat posibil, se vor folosi imbinari cap la cap.

3.12.2 Toate tipurile de imbinari folosite vor fi omologate la fabricant. Cele care se executa la locul de montaj vor fi omologate de montator.

3.12.3 Se interzice intreruperea printr-un orificiu functional a unui cordon sudat. Va fi evitata, pe cat posibil, intersectarea in cruce a cordoanelor de sudura.

3.13 Modalitati de imbinare prin suruburi

3.13.1 In cazul imbinarii prin suruburi a mantalei, acestea vor fi dimensionate corespunzator prin calcul.

3.13.2 Suruburile si piulitele utilizate pentru imbinarile elementelor de legatura ale conductelor vor corespunde standardelor dimensionale specifice.

3.13.3 Suruburile si piulitele utilizate pentru imbinarile elementelor structurale (scari, podeste, etc) vor fi din clasa de rezistenta 8.8.

3.13.4 Solutia constructiva a imbinarii prin suruburi a elementelor de manta va cuprinde si sistemul de etansare a componentelor imbinate.

3.14 Protectii anticorozive

3.14.1 Elementele constructive in contact cu apa continuta in rezervor vor fi protejate contra coroziunii prin procedee care nu infesteaza apa. Se recomanda zincari, sau protectii prin pelicule de cauciuc, care sunt agreeate de organismele sanitare pentru contactul cu apa potabila.

3.14.2 Elementele de asamblare (suruburi, piulite) chiar daca nu sunt in contact cu apa vor fi protejate prin zincare.

3.14.3 Elementele structurale (scari, platforme, bride, etc) care sunt amplasate in exterior pot fi protejate contra coroziunii atmosferice si prin vopsire.

3.15 Hidroizolatie

3.15.1 In cazul rezervoarelor metalice, hidroizolatia se refera la modul in care este izolata mantaua constructiei in raport cu apa pe care o contine. Solutiile se dau prin proiect, dar daca imbinarea virolelor mantalei este realizata prin suruburi este necesara izolarea interiorului, in intregime, printr-un strat de cauciuc, depus sau asternut.

3.15.2 Daca se considera ca protectia anticoroziune a interiorului in contact cu apa a unui rezervor in constructie sudata nu este sigura, atunci si in acest caz se poate recurge la hidroprotectia prin cauciucare.

3.16 Termoizolatie

3.16.1 Pentru pastrarea calitatii apei de consum este necesara realizarea unei temperaturi adecvate. Pentru aceasta, se recurge la izolarea termica a rezervorului, dimensionarea izolatiei fiind rezultatul unui proces de calcul. Straturile care realizeaza izolarea termica se pot amplasa atat la exteriorul peretilor rezervorului cat si la interiorul acestora. In acest din urma caz, peste izolatia termica se utilizeaza procedee de hidroizolatie prin cauciucare.

4. Dispozitive de siguranta contra depasirii depresiunii (efect de suctiune)

4.1 Dispozitivele de siguranta servesc la protectia rezervoarelor impotriva scaderii presiunii fata de cea atmosferica. Aceste dispozitive lucreaza automat, in sensul ca la scaderea presiunii (efect de suctiune), sub o anumita valoare, stabilita prin calculul de stabilitate al invelisului, se deschide un orificiu care permite accesul aerului atmosferic. Prin calcul, se va stabili o anumita dependenta constructiva intre debitele de aer care se vehiculeaza prin orificiile de aerisire prevazute ca fiind deschise permanent si orificiile de aerisire care se deschid la comanda dispozitivelor de siguranta amintite.

4.2 Materialele utilizate pentru constructia supapelor de depresinue trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si pentru oricare element component al rezervorului in contact cu continutul.

4.3 Dispozitivele de siguranta se monteaza direct pe rezervor, pe capacul acestuia, in zona cea mai inalta, cu mentiunea ca trebuie sa se gaseasca intr-o zona accesibila controlului.

4.4 Nu se admite existenta unor piese de inchidere intre compartimentul protejat si dispozitivul de siguranta.

4.5 Legatura la atmosfera va fi protejata corespunzator impotriva accesului oricaror ingrediente (inclusiv insecte, etc) care pot produce denaturarea proprietatilor de consum ale apei.

4.6 Dispozitivul de siguranta nu trebuie sa fie amplasat pe racordul de prea-plin.

5. Aparate de masura si control

5.1 Fiecare rezervor trebuie sa fie prevazut cu cel putin un indicator de nivel.

5.2 Materialele utilizate pentru constructia supapelor de depresiune trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice ca si oricare element component al rezervorului in contact cu continutul.

5.3 Dispozitivele indicatoare de nivel pot fi completate cu dispozitive de semnalizare optica, acustica sau pot sa asigure transmiterea semnalului la distanta.

6. Dispozitive, aparate si utilitati pentru asigurarea functionarii curente, in parametrii normali, a rezervoarelor.

6.1 Fiecare rezervor va fi prevazut cu:

- dispozitive de alimentare care sa asigure legatura intre interiorul rezervorului si instalatia de alimentare (conducte, pompa, etc).

- dispozitive de golire care trebuie sa asigure golirea completa a continutului. Limita rezervorului este marcata de o imbinare flansata. Dispozitivele de golire servesc la indepartarea substantelor folosite pentru spalarea rezervorului si igienizarea sa in timpul operatiilor de curatare prevazute pentru intretinerea curenta.

- dispozitive pentru incalzirea continutului in caz de inghet excesiv peste limita oferita de protectia termica prevazuta. Aceste dispozitive pot fi automatizate si/sau comandate de la distanta.

- dispozitive pentru ventilarea interiorului, montate pe capac, necesare pentru aerisirea interiorului in timpul operatiilor de curatire.

- racord pentru prelevarea probelor de apa in conformitate cu Legea 458/2002 capit. I art 2, alin 1 a).

7. Fabricatie si montaj

7.1 Operatii necesare punerii in opera

7.1.1 Se va verifica existenta proiectului tehnologic intocmit anterior care sa reflecte succesiunea operatiilor necesare la executarea rezervorului respectiv, ulterior montarea sa;

7.1.2 Inainte de introducerea in fabricatie, toate materialele, inclusiv cele de adaos pentru sudura, vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile, marcajul si existenta certificatelor de conformitate;

7.1.3 Se va receptiona fundatia acordand atentie la planeitatea suprafetei pe care se va monta fundul plan al rezervorului si la elementele de prindere ale acestuia in fundatie.

7.1.4 Se va verifica existenta in cadrul proiectului tehnologic a masurilor de securitate a muncii proprii fiecarei operatii descrise in cadrul proiectului.

7.1.5 Se vor prevedea masuri de protectie anticoroziva a suprafetei fundului rezervorului in contact cu terenul de fundatie, inainte de amplasarea acestuia pe teren.

7.2 Fabricatia

7.2.1 Debitarea laminatelor la forma si dimensiunile cerute se va face dupa o verificare riguroasa a trasarii, pentru evitarea rebuturilor;

7.2.2 Taierea (debitarea) laminatelor se va realiza prin procedee descrise in proiectul tehnologic;

7.2.3 Nu este permisa formarea sau indreptarea la cald a componentelor constructiei, in scopul aducerii la forma finala;

7.2.4 Procedeele de sudare vor fi omologate in prealabil. Parametrii de sudare stabiliti cu aceasta ocazie vor fi respectati de sudorii autorizati si verificati prin modalitatile de control intern ale firmei executante;

7.2.5 Se va acorda atentie deosebita temperaturilor ambientale la care se realizeaza sudura, pentru a nu introduce tensiuni interne in elementele structurale, imbinate prin sudura.

7.2.6 Se interzice sudarea pe timp nefavorabil: ploaie, zapada, vant, etc.

7.2.7 Suprafetele care urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curate si lipsite de substante straine (unsoare, ulei, vopsele pentru marcare, rugina, zgura provenita de la un cordon depus anterior, etc) pe o portiune de cel putin 20 mm latime de la muchia viitorului cordon de sudura;

7.2.8 Metodele de sudare vor asigura:

- amplasarea corecta ca si mentinerea pozitiei pieselor de sudat in tot timpul operatiilor de sudare; - accesul liber la locul de sudura pentru ca operatiile de sudura sa poata fi executate in ordinea stabilita prin proiectul tehnologic.

7.2.9 Indepartarea zgurei formate in timpul sudarii se va realiza prin ciocarnire usoara pentru a nu deforma piesele sudate;

7.2.10 Fiecare strat de sudura va fi curatat integral de zgura inainte de a-l depune pe urmatorul;

7.2.11 Repararea sudurilor, ca urmare a constatarii defectelor de nepatrundere la radacina sau fisuri pe suprafata se va realiza respectand tehnologia de reparare;

7.2.12 Sudurile se vor realiza numai de catre sudori care sa posede o autorizatie valabila neexpirata ca termen;

7.2.13 Verificarea sudurilor se va efectua urmarindu-se criteriile:

- la sudurile "cap la cap" nu se admite existenta necompletarilor la radacina, - la sudurile "prin suprapunere" se admit necompletari la radacina a caror marime nu depaseste 12% din grosimea tablei celei mai subtiri din imbinare, - la sudurile "de colt" nu se admit dimensiuni ale apotemei grosimii cordonului de sudura mai mici decat 0,7 din grosimea tablei celei mai subtiri care se imbina; - daca se prevede prin proiect, se pot realiza si controale nedistructive ale cordonului de sudura realizat.

7.2.14 Placile care servesc la confectionarea mantalei rezervorului, se vor rolui numai la rece.

7.2.15 Elementele de constructie care necesita curbari in doua directii (de ex. capace) se pot realiza prin presare sau roluire la rece sau la cald.

7.3 Abateri de fabricatie

7.3.1 Elementele de constructie vor trebui sa respecte tolerantele din desenele de executie sau, in lipsa acestora, pe cele inscrise in proiectul tehnologic.

7.3.2 Tolerantele de executie ale sudurilor:

I. denivelarea marginilor imbinarilor cap la cap a tablelor cu grosimi egale: a. suduri longitudinale: b. suduri circulare:

II. denivelarea marginilor imbinarilor cap la cap a tablelor cu grosimi diferite: a. denivelarea fibrelor medii se va conforma paragrafului 7.2.13 b. daca denivelrile depasesc 0,25s dar max 3 mm (s...grosimea cea mai mica din imbinare) se va realiza o tesire a elementului cu grosimea mare din imbinare pe o lungime de cel putin 4 ori denivelarea cea mai mare.

III. aplatizarile in dreptul cordoanelor de sudura: longitudinale si circulare nu vor depasi 0,1s + 2.5 mm;

IV. abaterea de la forma cilindrica, dupa sudare, nu vor depasi valorile stipulate la paragr. 7.3.3;

V. abaterea de la perpendicularitate a planului superior al virolei ultime fata de axa sa, masurata la extremitatea diametrului nu va depasi 3 mm;

VI. abaterile limita ale grosimii apotemei unei suduri de colt se vor incadra in limitele +1,5/-1 mm.

7.3.3 Ovalitatea virolei, masurata ca diferenta valorilor a doua diametre perpendiculare, nu va depasi 1,5% din valoarea diametrului inscrisa in proiectul de executie.

7.4 Montajul

7.4.1 Montajul se poate realiza prin orice procedeu tehnologic, cu conditia sa fie agrementat in prealabil de catre o firma autorizata in acest sens.

7.4.2 Pentru realizarea montajului este necesara existenta instructiunilor detaliate care sa fie insusuite in prealabil montataor si de catre persoanele desemnate a efectua montajul. Instructiunile de montaj trebuie sa acopere cel putin urmatoarele tipuri de activitati:

I. Preluarea din depozit si verificarea elementelor care vor constitui rezervorul. Verificarea va cuprinde cel putin urmatoarele: a. verificarea documentelor insotitoare care certifica dimensiunile si calitatea materialelor, b. verificarea dimensionala a elementelor de constructie livrate de fabricant, c. corespondenta marcajelor de pe fiecare element cu notatiile specifice indicate prin proiect.

II. Descrierea fiecarei operatii de montaj, inclusiv a fazelor incluse in operatii. III. Descrierea uneltelor de lucru utilizate pentru fiecare faza. IV. Descrierea dispozitivelor si utilajelor aferente fiecarei faze de lucru. V. Descrierea dispozitivelor de masura si control utilizate in cadrul fiecarei faze. VI. Prinderea in fundatie a rezervorului se va realiza prin strangerea controlata a elementelor de prindere conform modalitatilor specifice mentionate in proiect. Se va acorda atentie deosebita rezemarii fundului plat al rezervorului pe fundatia de beton, care trebuie astfel realizata incat sa se realizeze un contact metal-beton pe o suprafata cat mai mare. In prealabil este necesara verificarea conditiilor de planeitate ale suprafetei de beton, conform cu prevederile proiectului de executie ale fundatiei de beton. VII. Planul de verificari pentru fiecare faza si criteriile care trebuie indeplinite, pentru ca realizarea unei faze sa poata fi considerata incheiata. VIII. Documente care trebuie consemnate in cartea rezervorului, partea de constructie, care sa ateste o corecta realizare a montajului. Oricare abatere de la criteriile stabilite prin proiect pentru faza de montaj trebuie sa aiba avizul proiectantului care trebuie sa includa masurile luate pentru conformare.

7.4.3 Montajul se va realiza de catre un agent economic autorizat, care este responsabil cu organizarea santierului ca si cu asigurarea tuturor conditiilor specifice de respectare a normelor legale de protectie a muncii. Agentul economic va numi un responsabil de lucrare care va fi instruit sa raspunda, in nume propriu, pentru respectarea prescriptiilor din normative.

7.4.4 Responsabilul de lucrare desemnat de montator are urmatoarele sarcini:

- are in grija postul de prim ajutor al santierului. Medicamentatia ca si dotarea necesara a postului de prim ajutor local va fi stabilita prin apeluri la specialistii postului de prim ajutor cel mai apropiat cu care s-a convenit mentinerea legaturii pe toata perioada activitatii santierului,

- trebuie sa fie in legatura telefonica cu inspectoratul de protectia muncii teritorial sub incidenta caruia santierul isi desfasoara activitatea, in scopul anuntarii imediate a oricaror accidente de munca survenite,

- este responsabil de instruirea personalului in subordine, in raport cu regulile de protectia muncii aferente activitatii din santier. Fiecare angajat va consemna sub semnatura faptul ca a fost instruit pentru conformitatea cu regulile de protectia muncii specifice activitatii curente din santier,

- va avea in grija asigurarea integritatii aparaturii/echipamentelor/uneltelor de munca, prin organizarea pazei permanente in cadrul santierului, si le va proteja impotriva actiunilor de vandalism care pot provoca accidente de munca prin lipsa sau descompletare,

- se va ingriji ca lucrul la inaltime sa se realizeze prin intermediul schelelor/utilajelor agrementate pentru astfel de activitati,

- se va ingriji de aspectele de organizare ale santierului, care ar putea afecta integritatea corporala a personalului. Se va avea in vedere accesul la locul de munca, accesul in cadrul santierului (drumuri auto, alei), iluminarea locurilor de munca, mai ales a acelora acoperite,

- se va ingriji in cadrul actiunii de organizare a santierului de stabilirea locurilor de depozitare a deseurilor care trebuie sa fie ingradite si cu acces limitat, precum si de modul, considerat cel mai in siguranta, de evacuare a acestora,

- este responsabil de intocmirea regulilor scrise care sa fie si afisate la loc vizibil prin care sunt stipulate locurile unde se afla: - postul de prim ajutor medical al santierului, - postul telefonic fix/mobil care poate fi folosit pentru chemarea ambulantei, - adresa postului de prim ajutor teritorial si modul de a se deplasa la aceasta adresa, - sursa cea mai apropiata de apa potabila.

7.4.5 Analiza de risc pentru activitatea de organizare de santier trebuie realizata pentru fiecare amplasament in parte, intre amplasamente putand exista diferente care pot conduce la investitii suplimentare, sau chiar la anularea amplasamentului daca se constata ca este necorespunzator din punctul de vedere al organizarii de santier. In cadrul analizei de risc se vor considera toate pericolele care pot sa apara, datorate atat a amplasamentului cat si a tehnologiei de montaj adaptata acestuia. In cadrul acestui tip de analiza de risc, se va acorda atentie cel putin urmatoarelor aspecte:

- manipulare (transport) ale elementelor constructiei, - utilizarea sculelor curente din santier (unelte electrice precum: masini rotopercutoare), - particule antrenate de aer rezultate in urma prelucrarilor mecanice, - zgomote la utilizarea uneltelor, - impactul personalului cu piese care au muchii proeminente, - riscul de obiecte in cadere, - contactul cu flacara deschisa la taiere oxiacetilentica, - prabusiri ale mecanismelor de ridicare si transport.

7.4.6 Se vor considera prescriptiile din instructiunea C300 privind prevenirea incendiilor pe timpul activitatii de constructii.

8. Verificarea fabricatiei

8.1 Se vor executa urmatoarele operatii:

- Verificarea cartii rezervorului, partea de constructie si documentatia de executie, - Verificarea calitatii materialelor, - Verificarea aspectului si a dimensiunilor, - Verificarea marcarii, - Proba de incercarea la etanseitate; - Incercarea de rezistenta pe ansamblu prin incarcarea rezervorului cu o suprapresiune (sau depresiune) stabilita prin proiect, - Verificarea vizuala a finisajelor, - Verificarea functionarii echipamentelor de masura si control. - Verificarea sistemului tehnologic de conducte, verificare inclusa de altfel in verificarea functionarii sistemului de alimentare.

Verificarile se executa de catre personal autorizat, special instruit, in cadrul firmei de montaj, care atesta prin semnatura in cadrul cartii rezervorului ca a realizat toate operatiile consemnate ca necesare in cadrul verificarilor.

8.2 Cartea rezervorului. Se verifica din punctul de vedere al conformarii complete cu cele precizate in modelul din Anexa I.

8.3 Verificarea calitatii materialelor folosite se va face pentru fiecare element component al rezervorului in ceea ce priveste corespondenta intre prevederile din proiect si valorile parametrilor certificati prin buletine de incercari.

8.4 Verificarea aspectului si a dimensiunilor consta in:

a) examinarea starii fizice a suprafetelor rezervorului (elementului de constructie); nu sunt admise fisuri, amprente, exfolieri, etc care depasesc toleranta negativa la grosime, certificata in documentele de receptie.

b) verificarea grosimilor elementelor, in special a acelora care fac obiectul breviarului de calcul.

8.5 Verificarea existentei marcajelor cerute prin proiect, inclusiv a placii de inscriptionare amplasata pe rezervor. Placa de inscriptionare va cuprinde informatiile cerute prin documentatia de executie, dar va fi conformata si cu cerintele firmei de montaj. Placa va cuprinde obligatoriu informatiile mentionate la pct 1.1.

8.6 Incercarea la etanseitate a rezervorului se va executa inainte de executarea oricaror lucrari de finisare (captuseli, izolatii termice, vopsitorie, etc).

Pentru incercarea de etansare, rezervorul se va umple cu apa, cu o viteza de cca 0.5 mCA pe ora, pana la o inaltime de 1 m fata de fund. In aceasta situatie se va verifica starea de etansare a zonei de imbinare intre fund si manta. Operatia va dura cel putin 1/2 ora. Se va continua sa se umple rezervorul cu apa, treptat, cu cate 1 m inaltime de coloana de apa. De fiecare data se va verifica starea de etansare, observand "lacrimarile" care eventual apar la exteriorul mantalei, si in special prin locurile in care sunt montate legaturile rezervorului la instalatia deservita.

Se va continua operatia pana cand nivelul apei atinge nivelul racordului de prea-plin.

Se va insemna locul unde apar scurgeri de lichid, care se vor repara dupa ce intreg rezervorul se va goli. Remedierile se opereaza numai pe suprafete uscate si curate.

Dupa ce se considera ca toate reparatiile au fost realizate si testul de etanseitate final a fost indeplinit cu succes, nu se mai poate actiona asupra corpului metalic, cu operatii care necesita incalzirea metalului (sudura, lipire, etc). Daca este necesar sa se actioneze prin incalzire asupra corpului metalic atunci proba de etansare se va repeta.

Testarea sudurilor cu lichide penetrante poate conduce la infestarea cu aceste lichide a continutului, prin urmare metoda este interzisa.

8.7 Incercarea de rezistenta se executa in scopul verificarii portiunii de rezervor care depaseste nivelul racordului de prea-plin. Aceasta zona cuprinde imbinarea manta - capac si zona de deasupra racordului de prea-plin. Se va urma procedura de la punctul 8.6 privind depistarea scurgerilor si repararea lor. Se va crea o suprapresiune de cca 1 m CA prin utilizarea unei conducte de cca 1 m lungime, cu un diametru minim 30 mm, montata etans pe orificiul de aerisire de pe capac. Aceasta conducta se va umple cu apa realizand in acest mod suprapresiunea ceruta de incercarea de rezistenta.

8.8 Verificarea finisajelor. Finisajele pe interior vor fi astfel realizate incat sa asigure izolarea si etansarea continutului fata de invelisul (manta si fund) rezervorului. In cazul in care pe interiorul rezervorului se depune o pelicula de cauciuc alimentar (respectiv un strat izolant electric) atunci calitatea izolatiei se poate controla prin depistarea zonelor electric conductive. Daca izolarea pe interior este realizata printr-o membrana de cauciuc asezata pe interior, atunci controlul neetanseitatilor se poate realiza cu o lampa cu halogen care lumineaza in spatiul dintre manta si membrana, putand lumina prin eventualele fisuri in membrana, cu lumina observabila din partea opusa locului unde se afla sursa luminoasa.

Remedierile se vor realiza prin lipire cu banda din acelasi material ca si cel al membranei, dupa o curatire prealabila a zonei defecte, folosind un adeziv omologat pentru materialul membranei care are calitatea de a nu infesta calitatea apei potabile.

8.9 Verificarea functionarii echipamentelor de masura si control. Dupa montare, aparatele de masura si control (de regula indicatorul de nivel), se va verifica functional realizand cel putin 10 curse complete cu mecanismele sale mobile. Se vor verifica toate imbinarile realizate prin asamblari cu suruburi, prin realizarea strangerii controlate cu chei dinamometrice.

8.10 Verificarea modului de legatura al rezervorului la instalatia de alimentare cu apa. Legaturile la instalatie ar trebui, prin proiect, sa asigure o deformabilitate marita, fara insa a suferi distrugeri in caz de evenimente extreme (exemplu seism).

9. Repararea rezervoarelor

9.1 Repararea rezervoarelor nu se pot realiza decat dupa efectuarea operatiilor de verificare. De regula, este vorba de repararea cordoanelor de sudura depistate, local, a fi defecte. Repararea acestora se va realiza de catre personal autorizat, cu conditia folosirii unor procedee omologate.

9.2 Se va acorda o atentie deosebita curatirii locului in care se va realiza reparatia inainte de realizarea acesteia.

9.3 Portiunile reparate vor fi supuse integral acelorasi controale ca si cordoanelor de sudura depistate ca fiind fara defecte.

9.4 In cazul in care remedierea s-a efectuat pe cordoane de sudura care asigura etanseitatea rezervorului fata de continut, se va repeta proba de etanseitate.

9.5 Repararea peliculei sau membranei de cauciuc de pe interior de realizeaza prin metodele descrise anterior sub capitolul "verificari", dar oricum modalitatile de detaliu pentru repararea acestora trebuie sa fie descrise in instructiunile de montaj.

9.6 Orice reparatie realizata trebuie sa fie consemnata in cartea tehnica a rezervorului, partea de constructie.

10. Instalarea si autorizarea functionarii

10.1 Autorizarea instalarii, care survine dupa realizarea definitiv a montajului, este o operatie care se realizeaza de catre organele legal abilitate in acest scop (ex. reprezentantii teritoriali ai inspectoratului de stat in constructii).

10.2 Autorizarea functionarii se realizeaza de catre autoritatea sanitara teritoriala ca urmare a analizelor realizate asupra calitatii apei continute in rezervor.

10.3 Autorizarea functionarii este o operatie care are loc dupa ce montatorul a realizat verificarile de montaj si a predat lucrarea la detinator.

10.4 Instalarea rezervorului se va realiza in conformitate cu proiectul de ansamblu al instalatiei de alimentare cu apa. Se vor respecta prescriptiile de amplasare din normative specifice. Acestea nu fac obiectul prezentei lucrari.

10.5 Se vor verifica masurile care au fost luate pentru protejarea dispozitivelor de masura si control in raport cu intemperiile mediului exterior.

10.6 Se va verifica reglarea dispozitivelor de masura si control (sistemul indicator de nivel, supapa de depresiune, decolmatarea racordului de aerisire, sistemul de ventilare, scurgerea finala a racordului de prea-plin, decolmatarea sorbului pompei, etc).

10.7 Se va verifica existenta racordurilor la reteaua de curent electric, atat pentru instalatia de incalzit continutul cat si pentru cea de iluminat si ventilatie.

10.8 Imputernicitul detinatorului va verifica existenta si completarea conforma a cartii tehnice a rezervorului, partea de constructie.

10.9 Se va verifica existenta marcajului aplicat pe rezervor care sa cuprinda urmatoarele informatii inscriptionate pe o placuta de identificare atasata nedemontabil, la loc vizibil:

- denumire fabricant (montator) si adresa de resedinta - anul fabricatiei - codificarea producatorului acordata produsului etichetat (seria de fabricatie) - capacitate utila rezervor; - temperatura minima si maxima de folosire a apei; - puterea electrica consumata de sistemul de incalzire; - puterea energiei electrice instalata pentru necesitatile rezervorului; - material principal de constructie

10.10 Se va verifica starea de curatenie a interiorului in care va fi stocata apa potabila. Oricum rezervorul va fi spalat la interior si dezinfectat numai cu substante agreeate de autoritatea sanitara teritoriala. Autorizatia de functionare va fi data de inspectorul sanitar teritorial, care va recolta probe de apa stocata si se va pronunta asupra starii de igiena a rezervorului.

11. Exploatarea rezervoarelor

11.1 Detinatorul are obligatia sa intocmeasca "Instructiuni de exploatare" care sa respecte dar sa si adapteze la necesitatile locale prescriptiile referitoare la exploatarea rezervoarelor de apa descrise in cartea tehnica a rezervorului intocmita prin grija fabricantului si a montatorului.

11.2 Detinatorul are obligatia de a desemna prin decizie interna personalul propriu de supraveghere care are urmatoarele atributii principale:

- sa studieze si sa inteleaga in totalitate componenta si functionarea rezervorului, - sa intocmeasca planul anual de verificari al rezervorului si sa urmareasca indeplinirea lui, - sa afiseze la loc vizibil reguli de exploatare care sa asigure operatorilor o buna desfasurare a activitatii, - sa instruiasca operatorii privind regulile de functionare a aparaturii de masura si control montate pe rezervor, - sa instruiasca operatorii cu privire la activitatile periodice (zilnice, saptamanale, lunare, etc) de intretinere pe care trebuie sa le execute, - sa consemneze in registrul de casa orice operatie de tip "service" efectuata pentru buna functionare a rezervorului, atat pe cele prevazute prin instructiunile de exploatare cat mai ales pe cele neasteptate, - sa se ingrijeasca de monitorizarea permanenta a calitatii apei de catre personalul autoritatii de sanatate publica judetene. Rezultatele monitorizarii apei, conforme cu Legea 458 privind calitatea apei potabile, vor fi evidentiate intr-un tabel (vezi Anexa II). - se vor urmari parametrii chimici (substante nocive consumului), microbiologici (continut de microorganisme, substante organice daunatoare, etc) si parametrii indicatori ai calitatii apei. Frecventa monitorizarii se va stabili de catre autoritatea de sanatate publica abilitata, functie de rezultatele monitorizarii. Acestea pot recomanda fie restrictii la consum, fie modalitati de tratare a apei inainte de distribuirea ei spre consum. Se va cauta si inlatura sursa poluarii apei prin:

a. modificari ale instalatiei de alimentare si distributie; b. refacerea captuseli interioare de protectie a rezervorului; c. curatirea (desfundarea) instalatiei de aductiune a apei, etc., mergand pana la schimbarea sursei de alimentare cu apa;

11.3 Prin "exploatarea rezervorului" se intelege realizarea urmatoarelor operatii: (Anexa II)

a. controlul si verificarea pentru asigurarea functionarii in regim normal;

Sunt cele mai frecvente (dar si rapide) modalitati de control care au drept scop urmarirea permanenta a comportamentului functional. Este o activitate corelata cu cea de revizie.

b. revizia rezervorului;

Este o operatie care se executa periodic in functie de cerintele mentionate pentru fiecare element al rezervorului si are drept scop cunoasterea starii constructiei la un moment dat.

c. reparatii curente;

Se opereaza asupra unor elemente ale rezervorului care pot afecta buna functionare a acestuia. Reparatiile se fac pe baza constatarilor facute cu ocazia reviziilor rezervorului.

d. reparatii capitale;

Sunt operatii mai ample care constau in inlocuirea unor elemente ale constructiei. Prin aceasta se urmareste mentinerea functionarii rezervorului la parametrii proiectati.

e. reparatii accidentale.

Sunt determinate de avariile si se impun inlaturarea lor imediata, sau oprirea definitiva a functionarii rezervorului.

11.4 Se interzice efectuarea operatiilor de sudura, remediere a finisajelor interne sau externe atata timp cat rezervorul este plin.

11.5 Se interzice efectuarea operatiilor de curatire a interiorului cu rezervorul golit partial si neaerisit.

11.6 In timpul operatiilor de curatire se va utiliza sistemul de ventilatie prevazut in acest scop.

11.7 Procedeele de curatire, din punctul de vedere al substantelor de curatire utilizate, vor fi autorizate de inspectoratul sanitar teritorial.

11.8 Pentru operatia de curatire a depunerilor de orice natura (ex. calcar) nu se vor utiliza unelte ascutite care sa distruga acoperirile de protectie sau chiar integritatea peretilor in contact cu apa.

11.9 Inaintea umplerii cu apa, dupa terminarea operatiei de igienizare, rezervorul se va usca prin folosirea sistemului de ventilare, in scopul eliminarii oricaror urme nocive a substantelor cu care s-a realizat igienizarea. Pentru ventilarea eficienta se recomanda a se utiliza flux de aer cald.

11.10 Operatia de igienizare se va realiza de catre o echipa de operatori formata din cel putin 2 oameni dintre care unul va sta in afara rezervorului, pentru supraveghere si ajutor in cazul aparitiei unor incidente.

11.11 In timpul operatiilor de igienizare se vor folosi lampi de iluminat alimentate cu tensiune de 12 V, dar si in conditiile respectarii tuturor normelor protectia muncii specifice.

11.12 Intervalele de timp la care se va realiza igienizarea rezervorului vor depinde de calitatea apei livrate si se vor stabili cu acordul inspectorilor sanitari, functie de rezultatele concrete ale monitorizarii calitatii apei.

11.13 Daca este necesara scoaterea din exploatare a rezervorului, pentru perioade scurte de timp (ex. necesare reparatiilor curente ale sistemului de distributie a apei) atunci se va proceda la o conservare "umeda", respectiv la golirea partiala a rezervorului, atat cat este necesar, si la blindarea tuturor gurilor de acces. Pentru scoaterea din exploatare a rezervorului se va obtine acordul detinatorului.

11.14 Daca este necesara o conservare "uscata", de lunga durata, atunci se va proceda la o golire totala si la uscarea interiorului prin ventilare cu aer cald, dupa care se vor blinda toate orificiile de acces. Nu se admite tratarea interiorului cu substante conservante care pot conduce la alterarea calitatilor de potabilitate ale apei.

12. Verificari periodice

12.1 Rezervoarele vor fi supuse unor verificari periodice care constau in:

12.1.1 revizie interioara; 12.1.2 revizie exterioara; 12.1.3 proba de etanseitate.

12.2 Verificarile periodice se vor realiza cel putin odata la 2 ani.

12.3 Verificarile periodice se executa de catre organismul de inspectie sanitara si tehnica.

12.4 Revizia interioara.

12.4.1 In afara termenului scadent, revizia interioara trebuie efectuata si in urmatoarele cazuri:

a. dupa orice fel de reparatii executate asupra incintei (inclusiv cele executate asupra captuseli de protectie), b. dupa o intrerupere a functionarii mai mare de 1 an.

12.4.2 Se va acorda o atentie deosebita examinarii starii captuseli de protectie care nu trebuie sa prezinte fisuri. Se va folosi metoda indicata in proiect pentru verificarea etanseitatii captuseli dupa montajul initial.

12.4.3 Se va verifica functionarea sistemelor de masura si control si in special a sistemului de indicare a nivelului apei din interior. Eventual, acesta se va reelona, conform indicatiilor firmei furnizoare.

12.4.4 Revizia interioara trebuie precedata de o operatie de intretinere conforma cu prevederile expuse la capitolul 11.

12.5 Revizia exterioara

12.5.1 Se executa in timpul functionarii rezervorului, si are drept scop stabilirea starii generale a constructiei si in special a dispozitivelor de masura si control.

12.5.2 Se va verifica existenta, la loc vizibil, a instructiunilor de exploatare.

12.5.3 Se va verifica starea imbinarilor elementelor rezervorului (partile vizibile si accesibile).

12.6 Proba de etanseitate.

12.6.1 Se realizeaza in scopul depistarii unor defecte care nu au putut fi observate cu ocazia reviziei interne.

12.6.2 In afara termenului scadent, revizia interioara trebuie efectuata si in urmatoarele cazuri:

- dupa orice fel de reparatii executate asupra incintei (inclusiv cele executate asupra captuseli de protectie); - dupa o intrerupere a functionarii mai mare de 1 an; - dupa orice oprire de urgenta a functionarii rezervorului (ex: seism, ploi abundente, inundatii, incendii, calamitati naturale, acte de sabotaj, etc)

12.6.3 Proba de etanseitate va fi precedata de o revizie interioara.

12.6.4 In timpul probei de etanseitate rezervorul trebuie sa fie cu armaturile la instalatia de alimentare cu apa ca si de evacuare a apei, montate si in stare de buna functionare.

13. Masuri de securitate a muncii in timpul exploatarii

13.1 Masurile de securitate a muncii sunt cele indicate in normele generale de protectia muncii respectiv in normele specifice de protectie a muncii.

13.2 Masurile aplicabile de securitate a muncii se vor prelucra cu operatorii detinatorului, iar instructiunile proprii de protectie a muncii se vor afisa la loc vizibil.

13.3 Se va acorda atentie folosirii echipamentului de protectie pentru lucrul la inaltime, atunci cand se executa operatii, pe capac, la partea superioara a rezervorului.

13.4 Se va acorda atentie folosirii echipamentului protectie pentru lucrul in spatii inchise (lampi electrice, lanterne, cisme de cauciuc, unelte fara muchii ascutite, franghii de legatura, masti de protectie a respiratiei, etc).

13.5 Se va acorda atentie manipularii in conditii de securitate a substantelor folosite pentru igienizare.

13.6 In cazul activitatilor care se vor desfasura la interiorul rezervorului se va asigura:

a. verificarea din exterior a compozitiei atmosferei interioare. Verificarea trebuie sa asigure indeplinirea urmatorilor parametrii de calitate:

- procentaj oxigen (20...25%) din volum - lipsa gazelor toxice, iritante - lipsa microorganismelor, pulberilor, prafului

b. faptul ca atmosfera din interior nu se va ventila cu oxigen

c. posibilitatea accesului la interior prin dotari cu:

- scari exterioare si apoi interioare. Scarile interioare vor fi rezemate de capacul rezervorului cel putin la partea lor superioara. - Instalatii de iluminat in constructie antiexploziva.

d. existenta mijloacelor de evacuare in caz de accident (ex.: palane instalate langa gura de acces)

e. posibilitatea ca angajatul care lucreaza la interior sa fie asigurat cu franghii de siguranta legate de centura. Acestea nu vor fi desfacute pe toata durata stationarii in interiorul rezervorului.

f. posibilitatea ca angajatul care lucreaza in interior sa aiba legata permanent de incheetura miinii o franghie de siguranta.

g. posibilitatea tehnica de ventilare a spatiului din interior, in cazul in care, in interior, se lucreaza cu aparate de sudura, aparate de taiere a metalelor prin procedee oxiacetilenice, motoare termice sau alte echipamente consumatoare de oxigen.

13.7 In interiorul rezervorului se intra numai dupa ce s-a constituit echipa de lucru compusa din cel putin urmatorii operatori: angajatori care realizeaza lucrari in interior, supraveghetori care raman in afara rezervorului dar in imediata apropiere, responsabili cu interventii in caz de accidente de munca.

13.8 Echipa de lucru nu va incepe activitatea decat in urma primirii permisului de lucru eliberat de coordonatorul de lucru din partea detinatorului.

13.9 In timpul lucrului in interior, supraveghetorul va fi echipat in acelasi mod ca si operatorul care lucreaza in interior si va fi in continuu dialog cu acesta. In caz de necesitate supraveghetorul va realiza urmatoarele operatii:

- anunta echipa de interventie, - anunta coordonatorul punctului de lucru, - nu intra in rezervor decat daca poseda acelasi echipament individual de protectie ca si operatorul accidentat, - nu intra in rezervor decat daca functia de supravegetor a fost preluata de un alt component al echipei de interventie.

13.10 La reluarea lucrului, dupa salvarea accidentatului, se vor relua toate verificarile descrise anterior (parag. 13.6...13.9).

14. Receptii finale

14.1 Receptia lucrarilor se realizeaza in prezenta unui reprezentant al detinatorului parcurgandu-se pentru urmatoarele etape:

14.1.1 La fabricant, ca urmare a terminarii complete a activitatilor prevazute a se finaliza in fabrica.

14.1.2 La montator, cu ocazia instalarii ansamblului si a darii in exploatare a obiectivului, dar si cu ocazia finalizarii etapelor de control intermediare prevazute in proiectul tehnologic de montaj.

14.1.3 La detinator dupa oricare operatie de verificare periodica prevazuta la pct 12.

14.2 Pentru receptiile de la pct. 14.1.1 si 14.1.2 se vor incheia procese verbale redactate in scris de receptie care vor consemna concluziile observatiilor aparute, ca si deciziile adoptate.

14.3 Pentru receptiile de la pct. 14.1.3 se vor face adnotarile de rigoare in manualul de exploatare al obiectivului.

14.4 Receptiile care nu implica participarea unui reprezentant al detinatorului se vor desfasura si inregistra conform cu sistemul de asigurare al calitatii, propriu agentilor implicati in realizarea lucrarii.

15. Conservare, demontare si casare

15.1 Prin conservare se intelege succesiunea de operatii, executate de detinator (sau de catre un agent economic specializat, prin grija detinatorului) care asigura pastrarea integritatii constructiei pentru perioade indelungate. Cerinta principala pentru o conservare de lunga durata este aceea de a pastra intacta suprafata incintei de depozitare ca si calitatea ei de etanseitate, in vederea unei folosiri ulterioare la parametrii initiali.

15.2 Operatiile necesare unei corecte conservari sunt urmatoarele:

- curatirea interiorului care se va efectua conform celor descrise la 11.3....11.13 si 12.4;

a. toate orificiile rezervorului se vor blinda iar capetele exterioare ale elementelor filetate se vor proteja prin ungere cu vaselina consistenta;

b. elementele in miscare (ex.: sistemul indicator de nivel, ventilator, etc) se vor demonta si se vor conserva separat conf. instructiunilor de utilizare ale producatorului.;

c. in functie de natura materialului de constructie in contact cu apa (metalic, cauciuc sau similar) suprafata interioara se va proteja prin ungere cu substante care sa nu conduca la deteriorarea parametrilor de potabilitate ale apei si sa fie usor de indepartat in vederea igienizarii ulterioare la deconservare. Aceste substante se vor folosi numai cu acordul proiectantului si a autoritatii sanitare teritoriale.

d. asigurarea securizarii si a pazei platformei pe care este amplasat rezervorul pregatit pentru conservare.

15.3 Prin casarea rezervorului se intelege succesiunea de operatii care se executa de detinator (sau prin grija acestuia) in vederea demontarii rezervorului si a recuperarii, in vederea folosirii in alte scopuri, a elementelor care se pot reutiliza.

15.4 Operatiile necesare unei corecte demontari in vederea casarii sunt urmatoarele:

- deconectarea in conditii de siguranta a alimentarilor cu energie electrica; - curatirea interiorului, care se va efectua conform celor descrise la 11.2....11.13 si 12.4; - demontarea dispozitivelor si a aparatelor de masura si control in vederea conservarii lor, daca se decide ca pot fi folosite ulterior in scopuri similare; - demontarea sistemelor de conducte racordate la rezervor; - demontarea sistemelor de acces (scari, platforme, etc) de acces pe exterior; - demontarea capacului; - demontarea sistemelor de acces la interior; - demontarea invelisului cilindric; - demontarea fundului plat; - demontarea ancorelor din fundatie; - ambalarea elementelor demontate in vederea transportului si recuperarii lor valorice; - demontarea radierului din beton si evacuarea materialui rezultat, daca acesta nu se refoloseste pentru un nou rezervor sau o alta constructie. - decontaminarea (curatirea) mediului ambiant.

16. Responsabilitati, garantii, asigurare, calificare

Responsabilitatile privind utilizarea eficienta a rezervoarelor decurge din responsabilitatile asumate de fiecare agent economic / autoritate de stat implicat in proiectarea, executia, inspectia, si exploatarea acestora.

Ghidul evidentiaza importanta realizarii constructiei de catre agenti economici (fabricant, montator) autorizati in acest scop.

17. Avize si acorduri

Ghidul evidentiaza importanta autorizarii constructiei de catre organisme abilitate in acest scop si anume:

- Inspectia Teritoriala de Stat in Constructii si Autoritatea Teritoriala pentru prevenirea si stingerea incendiilor, pentru autorizarea instalarii - Avizul sanitar, pentru autorizarea functionarii emis de Autoritatea Sanitara Teritoriala si Organismul de Inspectie pentru verificarile periodice in timpul functionarii - Avizul Autoritatii Teritoriale pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru rezerva de apa necesara stingerii incendiilor

18. Lista documentelor normative de referinta

1. STAS 1343/0-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare

2. SR 1343-1: 1995 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati

3. STAS 10.101/20-90 Incarcari date de vant

4. STAS 10.101/21-92 Incarcari date de zapada

5. STAS 10.101/0A-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale

6. STAS 10.100/0 -75 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor

7. STAS 10108/0 -78 Calculul elementelor din otel

8. SR4163-2: 1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie

9. SREN 805 : 2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor

10. SREN 1508: 2000 Alimentari cu apa. Prescriptii pentru sistemele si componentele pentru inmagazinarea apei

11. STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat

19. Lista documentelor normative conexe

1. I22-1999 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor

2. 19 - 1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

3. P100-2003 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale.

4. C 300 - 1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

5. C16 - 1984 Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros.

6. P130 - 1999 Normativ pentru urmarirea in timp a constructiilor.

7. AC vol I,II,III - 1999 ICECON : Ghid de proiectare si executie a retelelor si instalatiilor exterioare de alimentare cu apa si canalizare.

8. Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.

9. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii cu modificarile ulterioare.

10. Legea 90/1996 privind protectia muncii republicata in 2002.

11. Legea 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legate de igiena si sanatatea publica, cu modificarile si completarile ulterioare.

12. HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora.

13. OMI 775/1998 Normele de prevenire si stingere a incendiilor.

14. HG 766/1997 Regulament privind aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii, cu modificarile si completatele ulterioare.

15. Ordin MSF nr.117/2002 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, constructie si de amplasare sanitara a functionarii obiectivelor si activitatilor desfasurate in acestea altele decat cele supuse inregistrarii in registrul comertului.

16. HGR 101/1997 Norme speciale privind marimea zonelor de protectie sanitara cu completarile ulterioare.

17. OMS nr 536/1997 privind aprobarea normelor de igiena si recomandari privind modul de viata al populatiei, cu modificarile ulterioare.

18. OMMPS nr. 387/1995 Norme specifice de securitatea alimentarilor cu apa a localitatilor.

ANEXA A

NOTATII SI DEFINITII (TERMINOLOGIE)

1. Definitii

1.1 Rezervor metalic. In acceptia prezentului ghid, rezervorul este o constructie metalica ce inchide un volum cilindric. Existenta rezervorului, definit in prezentul ghid, se extinde de la nivelul fundatiei, incluzand fundul plat, pana la, inclusiv, capac. Rezervorul cuprinde toate amenajarile necesare, asa cum sunt descrise in capitolele care urmeaza, inclusiv elementele de ancorare in fundatie. A se vedea schita din Anexa B pentru explicizarea domeniului la care se refera prescriptiile ghidului.

1.2 Apa potabila. Este apa destinata consumului uman, definita ca atare in Art.2 al Legii 458 privind calitatea apei potabile;

1.3 Capacitatea rezervorului. Este capacitatea utila cuprinsa intre nivelul de fluid minim masurabil pana la nivelul de prea-plin.

1.4 Capacitatea necesara. Este capacitatea determinata functie de necesitatile de consum utilizand prevederile STAS 4165.

1.5 Volumul rezervorului. Este volumul incintei cilindrice determinat de diametrul interior si de inaltimea acesteia.

1.6 Proiectant. Agent economic, autorizat, care isi asuma responsabilitatea proiectarii rezervoarelor precum si a emiterii unui documentatii de excutie avizata in conformitate cu legislatia in vigoare.

1.7 Fabricant. Agent economic care isi asuma responsabilitatea fabricarii rezervoarelor sau componentelor acestora si intocmeste in scris declaratia de conformitate. Fabricantul trebuie sa fie autorizat, in prealabil, pentru scopul propus. Aceasta cerinta presupune ca fabricantul sa posede sistem de asigurare a calitatii conform normativelor ISO in vigoare pentru activitatile tehnologice care concura la realizarea rezervoarelor.

1.8 Montator. Agent economic care isi asuma responsabilitatea montarii rezervoarelor, in conformitate cu prevederile si prescriptiile proiectului de executie. Montatorul trebuie sa fie autorizat, in prealabil pentru operatiile pe care si le asuma. Aceasta cerinta presupune ca montatorul sa execute lucrari sub incidenta unui sistem de asigurare a calitatii pentru tehnologia de montare a rezervoarelor.

1.9 Detinator. Autoritatea administratiei publice locale (primarii, consilii locale/judetene) care isi asuma responsabilitatea exploatarii rezervoarelor in conformitate cu prevederile si prescriptiile proiectului de executie si cu cerintele normativelor aplicabile in vigoare.

1.10 Organism de inspectie. Este agentul economic care poate face dovada unei dotari corespunzatoare (laborator inclusiv personal de specialitate si sistem de asigurare a calitatii) acreditat si desemnat legal pentru realizarea inspectiilor si verificarilor.

1.11 Autoritate sanitara teritoriala. Este organismul abilitat sa se pronunte asupra starii de igiena a apei depozitate, si sa emita certificate de autorizare in acest sens.

1.12 Autoritate teritoriala pentru prevenirea si stingerea incendiilor. Este organismul abilitat sa se pronunte asupra metodelor si mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor, si sa emita autorizatii in acest sens.

1.13 Operatorul detinatorului. (Prestator de servicii) este un agent economic atestat pentru administrarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa. Acesta trebuie atestat in conformitate cu legislatia in vigoarea privind organizarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare precum si a serviciilor publice de gospodarie comunala. Operatorul isi asuma responsabilitatea exploatarii rezervoarelor in conformitate cu prevederile si prescriptiile proiectului de executie, dar si a normativelor legale in vigoare privind mentinerea calitatii produsului inmagazinat in vederea livrarii acestuia la consum.

1.14 Personal de supraveghere. Este un angajat permanent al detinatorului a carui sarcina este de a supraveghea executarea operatiilor de intretinere in timpul exploatarii.

1.15 Proiect (documentatie) de executie. Este reprezentat printr-un set de documente scrise si desenate care au drept scop stabilirea dimensiunilor functionale si de rezistenta ale produsului, inclusiv dotarea sa cu echipamente care sa-i asigure o exploatare in conformitate cu cerintele normate prin proiectul de ansamblu al instalatiei deservite si regasite in regulamentul de exploatare intocmit de beneficiar. Documentele contin cerintele scrise pentru executarea produsului, conforme cu elemente legale, aplicabile, in vigoare. Este necesar ca proiectul sa fie avizat de catre persoane autorizate legal pentru aceste activitati.

1.16 Proiect (documentatie) tehnologic pentru fabricare. Este reprezentat printr-un set de documente scrise/desenate care au drept scop descrierea operatiilor si fazelor tehnologice necesare fabricarii produsului. Proiectul este aplicabil unui fabricant si el va evidentia utilajele, dispozitivele si sculele folosite, precum si abaterile de executare admise. In cadrul proiectului se va evidentia atat planul de receptii intermediare cat si modul procedurat in care se vor trata eventualele neconformitati.

1.17 Proiect (documentatie) tehnologic pentru montare. Este reprezentat printr-un set de documente scrise/desenate care au drept scop descrierea operatiilor si fazelor tehnologice necesare montarii produsului. Proiectul este aplicabil unui montator si va evidentia utilajele, dispozitivele si sculele folosite, precum si abaterile admise. In cadrul proiectului se va evidentia planul de receptii pe faze intermediare de executie si modul procedurat in care se vor trata eventualele neconformitati.

1.18 Cartea rezervorului. Partea de constructie. Este documentul reprezentativ pentru constructia rezervorului. Acest document cuprinde datele necesare identificarii nivelului calitativ al proiectarii si executarii rezervorului. Cartea se completeaza, conform propunerii din ANEXA I la prezenta, de catre fabricant, iar acolo unde este cazul, si de catre montator.

1.19 Manual de exploatare. Este documentul reprezentativ pentru exploatarea rezervorului. Acest document sintetizeaza toate activitatile efectuate asupra constructiei de catre detinator precum: verificari periodice, reparatii curente, reparatii capitale, casare. Deasemenea manualul cuprinde datele verificarilor realizate asupra parametrilor calitativi ai continutului. Manualul se completeaza, conform propunerii din ANEXA II la prezenta, de catre operatorii desemnati ai detinatorului rezervorului.

1.20 Rezervoare metalice supraterane importate utilizate la inmagazinarea apei potabile, trebuie sa corespunda cel putin prevederilor prezentului ghid. Ele trebuiesc insotite de cartea rezervorului care va avea componenta indicata in Anexa I. Se pot admite rezervoare din import executate in conformitate cu normative oficiale in tara din care se realizeaza importul, cu conditia ca prevederile mai putin severe, fata de prezentele, sa fie analizate in prealabil in faza de contractare, ramanand in responsabilitatea agentului economic importator luarea deciziilor corespunzatoare privind conformitatea cu prezentele prevederi. In cazul in care agentul economic importator nu poate lua o decizie prin forte proprii, este necesara certificarea produsului, prin organisme abilitate, in Romania, in acest sens.

2. Notatii

2.1 Pa ; Presiune hidrostatica (mm CA; MPa; N/mm2); Este aferenta unui anumit punct si egala cu presiunea coloanei de lichid aflata deasupra punctului considerat.

2.2 c ; Adaos pentru conditiile de exploatare (m); Este grosimea suplimentara care se adauga la elementele rezervorului susceptibile de a se subtia prin coroziune sau eroziune, in scopul de a realiza o functionare sigura pe durata de utilizare stabilita prin proiect.

2.3 s ; Grosimea de rezistenta (m); Este grosimea elementelor supuse actiunilor considerate de proiectant, executate din materiale metalice laminate, asa dupa cum rezulta din calculele de rezistenta.

2.4 Sp ; Grosimea de proiectare (m); Este cea mai mica grosime a unui element de rezervor stabilita astfel incat sa indeplineasca toate cerintele functionale si de executie.

2.5 Tc ; Temperatura de calcul a unui element (°C) este temperatura peretelui metalic datorita temperaturii si presiunii fluidului din interior care pot aparea in exploatarea normala.

2.6 Tm ; Temperatura minima admisibila de lucru (°C) este temperatura cea mai scazuta care poate fi atinsa de peretele metalic al rezervorului in timpul exploatarii normale.