Normativ GE 047/2002

CUPRINS Cap. 2. TERMINOLOGIE Cap. 4. AGENTI ŞI SOLICITĂRI ... 4.1. Agenti termici. 0... ee 4.4. Agenti chimici .. GHID PRIVIND UTILIZAREA CHITURILOR TIOCOLICE, ACRILICE ŞI SILICONICE LA ETANSAREA ROSTURILOR ÎN CONSTRUCȚII (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE INSTRUCTIUNE TEHNICĂ C 197-89) 4.6. Agenti mecanici 4.7. Radiatii nucleare Cap. 5. ROSTURI 5.1. Clasificarea rosturilor 5.2. Condiţii tehnice pentru rosturi Cap. 6. CHITURI DE ETANŞARE 6.2. Cerinţe privind chiturile de etanşare ... 6.3. Condiţii şi reguli de aplicare Cap. 3. REFERINȚE cerea aaa 170 6.4. Criterii de perfonnanţă de care trebuie să se tina seama la alegerea chiturilor de etanşare

Cap. 7. PUNEREA ÎN OPERA .. 7.2. Pregătirea chiturilor de etanşare ... 7.3. Aplicarea chitului în rost Cap. 8. MATERIALE AUXILIARE, SCULE SI DISPOZITIVE ceceno-se.000t Ga Tea eer atteelbcsxeoae9 189 8.1. Grunduri 8.2. Materiale pentru pat de rost ... 8.3. Materiale auxiliare 8.4. Scule si dispozitive Cap. 9. ASIGURAREA CALITĂŢII ETANSARII 9.1. Înainte de aplicarea chitului ... +190 9.2. Dupa aplicarea chitului «191 Cap. 10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC .. 10.1. Măsuri de protecţia muncii .. 10.2. Măsuri de siguranţă la foc ooo. 7 ed |, ieee 192

Anexa 1. Exemplificari de rosturi

Anexa 2. Dispozitive de punere în operă ... 164 GHID PRIVIND UTILIZAREA CHITURILOR TIOCOLICE, ACRILICE ŞI SILICONICE LA ETANŞAREA ROSTURILOR ÎN CONSTRUCȚII (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE INSTRUCTIUNE TEHNICĂ C 197-89 indicativ GE 047-02

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul ghid stabileşte condiţiile tehnice şi criteriile de performanţă admisibile corespunzătoare utilizării chiturilor acrilice, butilice, poliuretanice, siliconice şi tiocolice, existente pe piaţa românească, pentru etanşarea rosturilor în construcții. 1.2. Cerinţele ce trebuie realizate şi menținute pe întreapa durată de viaţă a chiturilor pentru etanşarea rosturilor în construcţii sunt cele stabilite prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii. 1.3. Prezenta reglementare tehnică este aplicabilă la toate tipurile de rosturi orizontale, înclinate sau verticale, cu sau fără variaţii dimensionale, situate atât la interior cât şi la exterior, imersate permanent/nepermanent în apă sau neimersate. 1.4. Chiturile se aplică la etanşarea rosturilor ai căror pereţi pot fi constituiți din beton preu sau uşor, sticlă, metale ca atare sau protejate, lemn ca atare sau protejat, materiale plastice (policlorură de vinil, polimetacrilat de metil, poliesteri armati cu fibre de sticlă etc.), țiglă, ceramică, materiale glazurate (gresie, faianţă), materiale emailate, zidărie, piatră, plăci din gips etc. 165

1.5. Chiturile de etanșare menţionate nu se pot folosi ca elemente de imbinare la structurile din beton precomprimat. beton armat etc., care trebuie să indeplinească condiţia de rigiditate. 1.6. Prezentul ghid se adresează proicctantilor, executantilor, utilizatorilor şi beneficiarilor de construcții.

2. TERMINOLOGIE 2.1. Adâncimea chitului — cea mai mică distanță dintre suprafaţa liberă a chitului şi partea inferioară a acestuia. 2.2. Adezivitate — proprietate a unui chit de a adera la un suport dat. 2.3. Amplitudinea mişcării rostului 2.3.1. Pentru mişcări de tractiune-compresiune, amplitudinea mişcării rostului este egală cu diferența dintre lăţimea maximă si minimă a rostului, cauzată de mişcări de tractiune-compresiune. 2.3.2. Pentru mişcări de forfecare, amplitudinea mişcării rostului este egală cu lungimea maximă a deplasării, măsurată în paralel cu direcţia de alunecare, între două puncte ale peretelui rostului care au fost iniţial situate pe o perpendiculară a axei rostului. 2.4. Calibrare a rostului — operaţia de verificare a confi- guratiei rostului, ce are drept consecință, dacă este cazul, refacerea planeitatii suprafețelor de aderenta şi/sau a muchiilor rostului. 166 2.5. Chit — un material care, aplicat în stare uniformă într-un rost, îl etanşează prin adezivitate la suprafeţele corespunzătoare interi- orului rostului. 2.6. Chit elastic — chit care, după punerea in operă, prezintă un comportament predominant elastic, adică tensiunile remanente induse în chit, ca urmare a deplasării rostului sunt sensibil proportio- nale cu solicitările. 2.7. Chit monocomponent -— chit livrat gata de punere in operă. 2.8. Chit multicomponent - chit livrat sub forma de mai multi componenți separați, pentru a fi amestecați înainte de aplicare, conform indicatiilor producătorului. 2.9. Chit plastic - chit care, după punere în operă îşi conservă proprietăţi predominant plastice, adică tensiunile remanente induse în chit, ca rezultat al deplasării rostului, se elimină rapid. 2.10. Coeziune — proprietate a unui chit supus unor eforturi de tracţiune de a se menţine unitar prin atracţie intermoleculară. 2.11. Configuraţia rostului — forma geometrică a secţiunii transversale spaţiului intermediar dintre elementele de construcţie. Din punct de vedere al configurației rostului sunt, în principal: — rosturi cap la cap — fig. 1; — rosturi prin suprapunere — fig. 2. 2.12. Curgere - deplasare a chitului în afara rostului cu suprafată verticală (rost orizontal inversat şi rost vertical). 167

2.13. Deformatie totală admisibilă - domeniul de deformatie în care chitul îşi păstrează capacitatea de etanşare în timp. 2.14. Durabilitate a chitului — durată de viata probabilă a unui chit, în condiţii date ( de exploatare). 2.15. Durata de viată a chitului — perioada de timp în care un chit isi îndeplineşte funcţiile sale. În practică, durata de la aplicarea chitului şi momentul în care încetează să-şi îndeplinească funcţiile sale. 2.16. Grund (material de amorsaj) strat de acoperire aplicat pe pereţii rostului înainte de punerea în operă a chitului în scopul asigurării aderentei acestuia. 2.17. Lăţimea (deschiderea) rostului — distanța dintre ele- mentele de construcţie ce alcătuiesc rostul. 2.18. Pat de rost — material introdus în rost, care limitează adâncimea de aplicare a chitului şi care defineşte baza profilului rostului. 2.19. Pereţii rostului — suprafeţele elementelor de construc- tie ce alcătuiesc rostul, din care o parte, suprafaţa de aderenta, intră în contact cu chitul. 2.20. Reticulare — transformare ireversibilă a unui chit din stare lichidă sau păstoasă în stare plastică sau elastică. 168 2.21. Revenire elastică — proprietate a unui chit prin care forma şi dimensiunile iniţiale ale materialului sunt integral sau partial recuperate la îndepărtarea solicitării care cauzează deformația. 2.22. Rost de construcţie — spaţiul dintre două elemente sau tronsoane de construcție din materiale identice sau diferite, prevăzut în, proiect sau datorat tolerantelor elementelor de construcție învecinate. 2.23. Rupere adezivă — ruptură la interfața dintre un chit şi un suport. 2.24. Rupere coezivă — ruptură in masa unui chit. 2.25. Suprafaţa de aderenţă - porţiunea din peretele rostului, care vine în contact direct cu chitul. 2.26. Timp de depozitare - perioadă după fabricare, în timpul căreia un chit depozitat în condiţii bine definite, poate fi pus în operă şi îşi păstrează caracteristicile funcţionale. 2.27. Timp de finisare - intervalul de timp, după aplicarea chitului în rost, în care suprafața acestuia poate fi netezita. 2.28. Timp de lucrabilitate (aplicare) — intervalul de timp în care, după amestecarea componentelor, chitul se poate aplica în rost (acesta nu reticulează). 169

3. REFERINŢE

1. Legea nr. 10/1995

2. Legea nr. 90/1996

3. OG nr. 60/1997 4 XXX 9 XXX 170 Legea privind calitatea în construcţii Legea privind protecţia muncii, modificată şi completată cu Legea 177/2000 OG privind apărarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997 Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii, aprobat prin HG nr. 261/1994 Regulament privind certificarea calităţii produselor folosite în construcții, aprobat prin HG nr. 728/1994 Norme Generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul Ministerului de Interne nr. 775/1998, Cap. 2. — Norme de prevenire si stingere a incendiilor la proiecta- rea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări Norme generale de protecţie a muncii, 1996 Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcții, aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, 1993 Norme Specifice de Protecţia Muncii pentru lucrări de izolatii termice, hidrofuge şi protec- tii anticorozive, 1998

10. DGPSI 001/1999

11. DGPSI 002/1999

12. GE 025 13.P 118

14. CE 1-95

15. C 300

16. C 56

17. STAS 8622

18. STAS 9791

19. SR EN 26927

20. SR ISO 28394 Dispozitia Generală de ordine interioară pri- vind prevenirea şi stingerea incendiilor Dispoziţii Generale privind instruirea in domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor Ghid pentru refacerea etanseitatii rosturilor la clădirile civile cu faţade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat Normativ de siguranţă la foc a construcțiilor Normativ privind proiectarea clădirilor din punctul de vedere al cerintei de siguranţă în exploatare Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții şi instalaţii aferente acestora Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcții şi instalaţii aferente Chituri de etanşare a rosturilor in construcții. Condiţii tehnice generale de calitate Rosturi dintre panourile de faţadă la clădirile executate cu panouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie si principii generale de proiectare Construcţii imobiliare. Produse pentru etan- şare. Chituri. Vocabular. Terminologie Construcţii imobiliare. Produse pentru etan- sare. Determinarea extrudabilitatii chiturilor monocomponente 171

21. SR ISO 213638 Construcţii imobiliare. Produse pentru etanşa- re. Chituri. Determinarea rezistenţei la imersie prelungită in apă

22. STAS 6339 Materiale plastice. Determinarea rezistenţei la acţiunea agenţilor chimici

23. STAS 2921 Construcţii civile, industriale şi agrozooteh- nice. Lucrări de hidroizolatii. Determinarea impermeabilitatii

4. AGENTI ŞI SOLICITĂRI Rosturile din construcţii etanşate cu chituri trebuie să-şi men- tina capacitatea funcțională sub acţiunea următorilor agenţi: 4.1. Agenti termici Un chit de etanşare, sub efectul temperaturii, poate suferi urma- toarele modificări: — contracție sau întărire, datorită pierderii de materiale volatile sau de plastifianti sau ca urmare a modificărilor de natură chimică; — modificarea comportării la deformare. 4.2. Apa Efectele acțiunii apei sunt: — asupra chitului de etanșare: eroziune, umflare, fisurare etc.; — asupra zonei de contact între chitul de etanşare sau grund şi elementele de construcţie adiacente: micşorarea aderentei, infiltratii, umflare. 172 4.3. Radiatii ultraviolete Efectele acţiunii radiaţiilor ultraviolete asupra chitului de etan- sare aplicat la exterior sunt: — degradarea chimică, urmată de modificarea proprietăților mecanice (rezistenţă, elasticitate, aderenta etc.); — modificarea culorii. 4.4. Agenti chimici Efectele acţiunii substanţelor chimice asupra chitului de etan- sare utilizate la exterior sunt: sunt: — transformări chimice; — micşorarea aderentei. 4.5. Microorganisme Acestea au ca efect modificarea culorii chiturilor de etanşare. 4.6. Agenti mecanici Efectele agenţilor mecanici sunt: — solicitări de intindere şi compresiune; — solicitări de forfecare paralelă cu axul longitudinal al rostului; — solicitări combinate. 4.7. Radiaţii nucleare Efectele acţiunii radiaţiilor nucleare asupra chitului de etanşare — degradarea chimică; — modificarea culorii. 173

5. ROSTURI 5.1. Clasificarea rosturilor 5.1.1. După tipul de solicitare mecanică: — rosturi cu solicitări de tractiune-compresiune în chitul de etanşare; ex. rosturi cap la cap, fig. 1.; — rosturi cu solicitări de forfecare în chitul de etanșare, perpen- diculare pe axa longitudinală a rostului, ex. rosturi petrecute, fig. 2.; — rosturi cu solicitări combinate. 5.1.2. După viteza de solicitare: — rosturi supuse solicitărilor rapide, ex. în fațadele libere; — rosturi supuse solicitărilor lente; ex. între elementele prefabri- cate din beton. În funcţie de condiţiile de punere în operă mişcările în aparenţă lente se pot compune din numeroase mişcări mici, sacadate, de viteză mare. 174 5.1.3. După sensul solicitării: — rosturi care sunt supuse unor solicitări alternante, frecvente, prin variaţia de temperatură şi umiditate, şocuri, vibrații etc.; — rosturi care sunt supuse totdeauna unor solicitări într-un singur sens; ex. mişcări de contracție sau tasare. Cele două tipuri de mişcare se pot produce şi simultan. 5.1.4. După amplitudinea mişcării rostului : — rosturi cu amplitudine mai mică de 5 %; ex. amplitudini la variațiile de temperatură zilnice; — rosturi cu amplitudine mai mare de 5%; ex. amplitudini la variațiile climatice. 5.1.5. După expunerea rosturilor etansate la agenți atmosferici: — rosturi cu chitul expus total; ex. rosturile pereţilor exteriori de faţadă cu material de etanşare dispus la exterior (chitul este expus direct acţiunii razelor solare, ploii etc.); — rosturi cu chitul protejat partial; ex. rosturile de la balcoane, arcade etc. (chitul este protejat de radiaţiile ultraviolete şi de ploaie); — rosturi cu chitul protejat total; ex. rosturile situate la interior (chitul este protejat şi de acţiunea radiaţiilor ultraviolete şi de ploaie şi partial protejat de solicitări termice). 5.1.6. După posibilitate de reparare a rosturilor: — rosturi cu chituri de etanşare accesibile; ex.chit de etanşare acoperit de profile mobile sau chiar cu materiale aparente, care sunt în general înlocuibile; — rosturi cu materiale de etanşare inaccesibile, care sunt neînlocuibile. 5.2. Condiţii tehnice pentru rosturi 5.2.1. Condiţii referitoare la concepția rostului Lăţimea rostului este determinată de dimensiunile elementelor de construcţie care alcătuiesc rostul, de poziția acestor elemente (cap la cap, suprapuse etc.) şi de amplitudinea solicitării rostului şi poate fi între minimum 5 mm şi maximum 25 mm. 175

5.2.2. Condiţii referitoare la pereții rostului: — rezistența pereţilor rostului trebuie să permită preluarea eforturilor datorate deformatiilor chiturilor; — suprafeţele de aderenta trebuie să fie plane şi paralele; — capacitatea de uscare trebuie să fie rapidă; — pereţii nu trebuie să conțină componente care pot diminua aderenţa; — nivelul maxim de umiditate al suportului de beton trebuie să fie de 4%; — temperatura suportului trebuie să fie minimum + 5°C. 5.2.3. Condiţii referitoare la patul de rost: — materialul trebuie să fie imputrescibil la umiditate şi să fie compatibil cu chitul aplicat; — materialul trebuie să aibă rezistenţă la solicitările produse de aplicarea şi finisarea chitului.

6. CHITURI DE ETANŞARE 176 6.1. Clasificarea chiturilor de etanşare 6.1.1. În funcţie de forma de livrare, chiturile pot fi: — chituri monocomponente; — chituri multicomponente. 6.1.2. În funcţie de gradul de revenire elastică, chiturile pot fi: — chituri plastice; — chituri elastice. 6.1.3. În funcţie de natura chimică, chiturile de etanşare pot fi clasificate în: ~ Chituri acrilice sunt produse pe bază de răşini acrilice în dispersie apoasă sau în solvenţi utilizate la rosturi curente şi de racordare în cazul solicitărilor de mică importanţă. Masele de etanşare acrilice în dispersie apoasă, polimeri sau copolimeri ai acrilatului de etil sau butil trebuie protejate de acțiunea directă a apei cel puţin în primele 24 de ore de la aplicare. Chiturile de etanşare acrilice conţinând solvenţi sunt polimeri sau copolimeri ai acrilatului de etil sau butil cu o cantitate mică de solvent necesară pentru prelucrabilitate. După aplicare aceste chituri se întăresc prin eliminarea solventului sau a mediului de dispersie. Sunt în general chituri plastice. Aderă la suporturi de beton, lemn, cărămidă. — Chituri butilice, pe bază de poliizobutilenă, folosite la etanşarea rosturilor de racordare în cazul solicitărilor de mică importanță sau pe bază de poliizobutilenă modificată cu răşini alchidice sau uleiuri sicative, folosite la etanşarea ferestrelor şi rosturilor de racordare cu solicitări limitate. După aplicare se întăresc prin eliminarea solventului. Sunt în general chituri plastice. Aderă la suporturi de beton, lemn, cărămidă, metal, sticlă. — Chituri poliuretanice, aplicabile sub formă păstoasă, se întăresc prin reticulare în contact cu umiditatea atmosferică (cele monocomponente) sau prin reacţie chimică internă (cele multicomponente). Sunt în general chituri elastice. Se utilizează pentru toate tipurile de rosturi. Aderă la majoritatea materialelor de construcții: beton, metal, sticlă, lemn, cărămidă, materiale plastice, gresie, faianță etc. - Chituri siliconice, aplicabile sub formă păstoasă, se întăresc prin reticulare în contact cu umiditatea atmosferică. Se diferenţiază între ele prin sistemul chimic de reticulare (acetoxi, neutru, acid). Sunt în general chituri elastice. Se utilizează la etanşarea diferitelor tipuri de rosturi, în general cele neacoperite 177

de un alt material. Aderă la majoritatea materialelor de con- strucţii: beton, metal, sticlă, lemn, cărămidă, materiale plastice, gresie, faianţă etc. — Chituri tiocolice (polisulfidice), mono- sau bicom- ponente, aplicabile sub formă păstoasă, se întăresc prin reacţie chimică internă. Sunt în general chituri elastice. Se utilizează la etanşarea diferitelor tipuri de rosturi. Au aderenté bună la © mare varietate de suporturi — beton, lemn, sticlă, metal, ceramică, materiale plastice etc. 6.1.2. În funcţie de deformația totală admisibilă, chiturile pot fi: — chituri cu deformatii totale admisibile de + 5 % (chituri plastice); — chituri cu deformatii totale admisibile de + 10% (chituri plastice sau elastice); — chituri cu deformatii totale admisibile de + 15% (chituri elastice); — chituri cu deformatii totale admisibile de + 20% (chituri elastice); 6.2. Cerinţe privind chiturile de etanşare Cele şase cerinţe, obligatoriu a fi menținute pe întreaga durată de viaţă a chiturilor de etanşare, conform prevederilor Legii 10/1995, sunt următoarele: 6.2.1. Rezistență şi stabilitate Chiturile de etanşare trebuie să-și menţină in timp rezistența mecanică, rezistența la medii chimice (pentru chiturile expuse în condiţii de coroziune) sau a rezistenței la radiaţii nucleare (pentru chiturile utilizate la centrale nucleare), elasticitatea şi adezivitatea. 178 6.2.2. Siguranţa în exploatare Chiturile de etanşare trebuie să-şi menţină în timp adezivitatea, Stabilitatea la condiţii climatice sau de coroziune severe, impermea- bilitatea la apă şi vapori de apă, precum şi rezistenţa la iradiere (pentru chiturile folosite la centrale nucleare). 6.2.3. Siguranţa la foc Chiturile de etanşare trebuie să nu influențeze semnificativ caracteristicile de comportare la foc ale elementelor de construcţie la care sunt aplicate. 6.2.4. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecția mediului Chiturile de etanşare trebuie să-şi menţină în timp stabilitatea chimică astfel încat să nu fie periclitată sănătatea şi igiena oamenilor (să nu elimine noxe, să nu conţină componenți ce pot migra în mediu) urmărindu-se totodată şi protecția mediului înconjurător. 6.2.5. Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie Chiturile de etanşare trebuie să asigure izolarea hidrofugă permanentă a rostului, prin menţinerea în timp a impermeabilitatii la apă şi vapori de apă. 6.2.6. Protecţia împotriva zgomotului Chiturile de etanşare trebuie să asigure închiderea neetanşei- tatilor, astfel incat să fie menținute caracteristicile de izolare fonică ale elementelor pe care se aplică. 179

6.3. Condiţii şi reguli de aplicare 6.3.1. Chiturile de etanşare utilizate la etanşarea rosturilor trebuie să fie agrementate în Romania, de un laborator autorizat; pentru utilizări speciale chiturile vor avea, de asemenea, avizele speciale necesare elaborate de organisme romaneşti autorizate. 6.3.2. Recomandările de utilizare trebuie să fie făcute de specialişti cu calificare adecvată şi experienţă în domeniu. 6.3.3. Chiturile de etanşare trebuie să fie puse în operă de echipe de lucru cu calificare şi experienţă adecvate, sub conducerea şi controlul permanent al unui personal ingineresc de specialitate. 6.3.4. La aplicarea chiturilor de etanşare se vor respecta următoarele reguli referitoare la:

a) adâncimea stratului de chit: — chiturile plastice trebuie să fie aplicate pe o adâncime echivalentă cu lățimea rostului; — chiturile elastice trebuie să fie aplicate pe o adâncime egală cu jumătate din lăţimea rostului, dar nu mai mică de 5-8 mm, în funcţie de tipul rostului. ,

b) aplicarea acestora în perioada de lucrabilitate indicată de producător;

c) utilizarea lor în perioada de garantie indicată de producător; _

d) transportul şi depozitarea se vor face conform indicatiilor producătorului. 180 6.4. Criterii de performanţă de care trebuie să se tina seama la alegerea chiturilor de etanşare Criteriile de performanţă pentru selectionarea unui chit de etanşare sunt următoarele: — deformația totală admisibilă — rezistenţa la oboseală — gradul de revenire elastică — rezistența la îmbătranire accelerată — impermeabilitatea la apă — curgerea în rost — adezivitatea — rezistenţa la medii chimice În tabelul nr.l. sunt prezentate criteriile, nivelele de perfor- manta şi domeniile de utilizare pentru chiturile de etanşare, precum şi metodele de determinare ale acestora. Tabelul nr. 1. Criterii de Nivele de Metode de Domenii de performanta performanta mime ea a cu amplitudini pana la 5% DI: până la 5% Rosturi cu amplitudini pana la 10% Rosturi cu amplitudini pana la 15% Rosturi cu amplitudini pana la 20% Deformatie D2: pana la 10% totala admisibilă STAS 8622 D3: pâna mate 15% D4: pâna la 20% 181

Rezistenţa la oboseală, în funcţie de deformația totală Să nu prezinte modificări adezive sau coezive după Al: 25 cicluri de oboseala cu jocuri succesive de 5% A2: 50 cicluri de oboseală: — 25 cicluri cu jocuri succesive de 5% — 25 cicluri cu jocuri succesive de 10% A3: 75 cicluri de oboseală: — 25 cicluri cu jocuri succesive de 5% — 25 cicluri cu jocuri succesive de 10% — 25 cicluri cu jocuri succesive de 15% A4: 200 cicluri de oboseală: — 25 cicluri cu jocuri succesive de 5% — 25 cicluri cu jocuri succesive de 10% — 25 cicluri cu jocuri succesive de 15% STAS 8622 Rosturi cu amplitudini până la 5% Rosturi cu amplitudini până la 10% Rosturi cu amplitudini până la 15% Rosturi cu amplitudini până la 20% Grad de revenire elastică — 125 cicluri cu jocuri succesive de 20% RI 10 40 70 STAS 8622 Rosturi cu solicitări într-un singur sens şi amplitudini de 5% Rosturi cu solicitări de mică importanţă şi amplitudini de 10% Rosturi cu solicitări de tractiune-com- presiune si amplitudini de 15% Rosturi cu solicitări de tractiune-com- presiune sau forfecare si amplitudini de 20% Rosturi cu solicitari alternante, frecvente si amplitudini de 20% .

Rezistenţa la îmbătranire accelerată Impermeabili- tatea la apa Să nu prezinte modificări adezive sau coezive după 10 serii de câte: — 10 cicluri de îmbătranire accelerată — 25 cicluri de oboseală, la deformația totală stabilită la pct. 2 Să nu prezinte exfiltratii de apa dupa: 11-72 ore la presiunea de 0,05 bari 12 — conform STAS 2921 la o presiune > de 0,05 bari Cl - max.2mm, dupa 2h la temperatura de 23 + 2°C C2 — după max.lh de la aplicare, suprafaţa chitului trebuie să fie netedă C3 — după max.2h de la aplicare , chitul nu trebuie să curgă sau să prezinte tendinţă de curgere STAS 2921 STAS 8622 Rosturi situate la exterior, expuse total la agenţi atmosferici Rosturi imersate în apă, cu presiuni

Rosturi imersate in apa, cu presiuni

Rosturi verticale sau inclinate Rosturi orizontale Rosturi orizontale inversate Adezivitatea Rezistenta la medii chimice Minim 0,1 N/mm? Se va verifica pentru fiecare produs in parte, in functie de amestecul de agenti chimici la care este expus produsul in loatare

7. PUNEREA ÎN OPERA STAS 6203 STAS 6339 Rosturi având pereţii rostului din materialele precizate la pet. 1.2.2. Rosturi expuse mediilor chimice verificate prin încercări de laborator Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în operă a chiturilor de etanşare sunt: = pregătirea rosturilor prin următoarele operații: — calibrarea rostului — pregătirea suprafeţelor de aderenta — aplicarea grundului — aplicarea patului de rost = pregătirea chiturilor de etanşare = aplicarea chiturilor de etanşare = finisarea chiturilor de etanşare Se prezintă în continuare fiecare etapă precizată anterior. 185

7.1. Pregătirea rosturilor 7.1.1. Calibrarea rostului Înainte de punerea în operă a chitului este necesară o verificare a configurației rostului. Această verificare va conduce, dacă este cazul, la următoarele operaţii: — curățarea pereţilor rostului de bavuri, resturi de beton, ipsos, chit etc.; — refacerea planeitatii suprafețelor de aderenta; _ refacerea muchiilor cu material compatibil cu cel al elementelor de construcţie ce formează rostul. 7.1.2. Pregătirea suprafeţelor de aderenta Aderenta chitului la suprafetele rostului constituie un factor determinant pentru obtinerea unei etanşări corecte si durabile. De aceea trebuie acordată o atenţie sporită la pregătirea suprafeţelor de aderenta prin: — îndepărtarea prafului şi a altor particule; — îndepărtarea grăsimilor (dacă este cazul); — îndepărtarea tuturor părţilor neaderente. De asemenea, suprafeţele de aderenta nu trebuie să fie acoperite cu gheaţă sau umiditate provenită din condensare. 7.1.3. Aplicarea grundului Fişa tehnică dată de producătorul de chit trebuie să definească modalităţile de aplicare a grundului, şi anume: consumuri, criterii şi mod de aplicare, timp de uscare, modul de preparare pentru cele bicomponente. Dacă grundul este susceptibil să reacționeze cu patul de rost, grundul trebuie aplicat înainte de punerea în operă a patului de rost. Dacă grundul trebuie să rămână umed sau lipicios în momentul punerii în operă a chitului, patul de rost trebuie aplicat în prealabil. 186 7.1.4. Aplicarea patului de rost Ă Materialul ce constituie patul de rost trebuie să fie pus în operă în stare comprimată, în rost, la o adancime corespunzătoare adancimii de etanşare. Extremitatile fâşiilor sau cordoanelor de material de pat de rost trebuie pozate cap la cap, fără suprapuneri, întreruperi sau umflături. J 7.1.5. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor de etanşare trebuie să se aibă în vedere şi prevederile de la pct. 9.1. 7.2. Pregătirea chiturilor de etanşare 7.2.1. Chituri monocomponente „Chiturile de etanşare monocomponente livrate în cartuşe nu necesită o pregătire specială putand fi aplicate ca atare în rost. | Chiturile de etanşare monocomponente, livrate în butoaie, trebuie introduse în cartuşe pentru pistol, cu ajutorul dispozitivului de încărcare a cartuşelor. 7.2.2. Chituri bicomponente Chiturile de etanşare bicomponente livrate predozat de produ- cător, se amestecă conform indicatiilor acestuia direct în ambalajul de livrare cu ajutorul unui dispozitiv de amestecat chituri. Amestecarea componenților se face ținând cont de caracteristica prelucrabilitate (durata de aplicare pana la reticulare) respectiv pene- trabilitatea chitului, pentru evitarea reticularii chitului, in vasul in care s-a facut reticularea. Dozarea corectă a componentelor şi amestecarea până la omogenizarea perfectă a acestora sunt factori determinanti ai unei etanşări de calitate. 187

7.3. Aplicarea chiturilor în rost Pentru rosturile verticale şi înclinate aplicarea chitului se începe de la baza rostului, menţinând pistolul înclinat la 45°, astfel încât la ieşirea chitului prin duza pistolului acesta să fie presat atât pe peretele rostului cât si pe patul de rost. Viteza de înaintare a cordonului de chit este impusă de gradul de umplere a rostului. Dacă este necesar se aplică şi alte cordoane de chit până la umplerea totală a rostului. Dacă se constată o tendință de curgere a chitului în rost se sistează lucrările şi se verifică în laborator calitatea chitului. La rosturile orizontale se aplică primul cordon de chit în unghiul de la baza rostului şi prin straturi succesive se umple treptat tot rostul. În cazul întreruperii lucrărilor de etanşare pe o durată mai mare de 1,5 ore sau la terminarea lucrărilor, sculele şi dispozitivele utilizate se curăță de resturile de chit cu ajutorul unor deşeuri textile înmuiate în solvenţi adecvati, pentru evitarea reticulării chitului pe acestea. După aplicarea chiturilor în rost, pentru asigurarea calităţii lucrărilor de etanşare trebuie să se aibă în vedere şi prevederile de la pct.9.2. 7.4. Finisarea chiturilor în rost Chiturile de etanșare aplicate cu pistolul, prezintă o suprafață neregulată şi, în funcţia de destinaţia construcţiei, se netezeşte cu spaclul plan sau profilat. Netezirea se face la rosturile verticale de jos în sus şi pe măsură ce se strange chit pe spaclu, acesta se îndepărtează, pentru evitarea murdăririi pereţilor. În cazul rosturilor de la bazine, rezervoare etc., suprafaţa chitului se finisează plan, pentru a prezenta rezistență maximă la presiunea lichidului din interiorul bazinului. La rosturile orizontale, este necesară verificarea proprietății de autonivelare a chitului şi, dacă este cazul se finisează suprafaţa chitului cu şpaclul plan. 188

8. MATERIALE AUXILIARE, SCULE ŞI DISPOZITIVE 8.1. Grunduri Chiturile de etanşare pot fi utilizate cu aplicarea de grunduri sau amorse speciale pe pereţii rostului, în funcţie de natura chimică a materialului de etanșare şi de recomandarea producătorului respectiv. 8.2. Materiale pentru pat de rost | În rosturile cu adâncimea mai mare decat adâncimea necesară a chitului se utilizează următoarele tipuri de materiale pentru patul de rost: — poliuretan expandat rigid; — polietilenă de joasă densitate, expandată. 8.3. Materiale auxiliare Materialele auxiliare necesare pentru realizarea lucrărilor de etanşare a rosturilor sunt: — toluen, pentru ştergerea sculelor şi dispozitivelor de construcții; — acetonă în amestec cu toluen, pentru degresarea rosturilor la centrale nucleare; — alţi solvenţi adecvati recomandati de producător; — deşeuri din materiale textile, pentru curățat scule şi dispozitive. 8.4. Scule şi dispozitive ' Sculele si dispozitivele uzuale necesare pentru realizarea lucra- rilor de etanşare a rosturilor sunt: — spatule, spacluri plane, pentru curăţarea rosturilor; 189

— perie de sârmă, pentru curățarea de bavuri a pereţilor rosturilor din beton; — pensule cu păr aspru, pentru desprăfuirea rosturilor; — pensule subțiri pentru grunduirea pereţilor rosturilor; — şpacluri profilate pentru finisarea suprafeţei chitului în rost; — foarfecă pentru croirea patului de rost din polietilenă expandată; — dispozitiv pentru amestecarea chitului în ambalajele de livrare; — dipozitiv pentru introducerea chitului în tuburile pisto- lului de aplicat chit; — pistol pentru aplicarea chitului în rost, cu duze de diverse dimensiuni, forme şi diametre, in functiie de dimensi- unea rostului care trebuie etanşat, în variantele: e manual, pentru rosturi înguste (fig. 7); pneumatic, pentru rosturi de dimensiuni mari, sau cu lungime mai mare de 100 m (fig. 8).

9. ASIGURAREA CALITAȚII ETANSARII 9.1. inainte de aplicarea chitului În vederea asigurării calităţii etanşării, înainte de aplicarea chitului, trebuie să se verifice îndeplinirea unor condiții de către rost, chit şi mediul de lucru. Pentru rost se verifică: — dimensiunile geometrice: lățime, adâncime, muchii; — continuitatea stratului de grund; — respectarea adâncimii chitului în rost; — umiditatea suportului; — continuitatea materialului ce constituie patul de rost. Pentru chit se verifică: — aspectul şi etanşeitatea ambalajelor ce contin chitul; — concordanța dintre numărul de lot de pe eticheta ambalajului şi cel de pe certificatul de calitate; — încadrarea în termenul de garantie; — dozarea corectă a componentelor; — omogenizarea materialului amestecat prin uniformitatea culorii finale a acestuia. Pentru mediul de lucru se verifică: — temperatura; — umiditatea. 9.2. După aplicarea chitului După aplicarea chitului în rost trebuie să se verifice următoarele: — continuitatea chitului în rost; — adezivitatea chitului la pereţii rostului; — menținerea materialului în rost, fără manifestarea fenomenului de curgere; — finisajul acestuia, corespunzător destinaţiei construcției etanşate; — absenţa umflăturilor, bulelor, fisurilor în masa de chit.

10. MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII ŞI SIGURANȚĂ LA FOC 10.1. Măsuri de protecția muncii Pe durata lucrărilor de etanşare se vor respecta cu strictețe, măsurile de protecţie a muncii prevăzute în: — Legea privind protecția muncii, nr. 90/1996, modificată şi completată cu Legea 177/2000; 191

— Norme generale de protecţie a muncii, 1996; — Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amena- jării Teritoriului, 1993; — Norme Specifice de Protecţia Muncii pentru lucrări de izolatii termice, hidrofuge şi protectii anticorozive”, 1998. 10.2. Măsuri de siguranță la foc Pe durata lucrărilor de etanşare se vor respecta cu stricteţe măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în: — Norme Generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate de Ministerul de Interne, cu ordinul nr.775/1998, Cap.2 — Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la proiectarea şi executarea construcțiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări; — Dispozitia Generală de ordine interioară privind prevenirea şi stingerea incendiilor, DGPSI 001/1999; — Dispoziţii Generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, nr. 002/1999; — Normativ de siguranţă la foc a construcțiilor — P 118; — Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora — C 300; — OG privind apărarea împotriva incendiilor, nr. 60/1997, aprobat prin Legea 212/1997. 192 b ANEXA 1 EXEMPLIFICARI DE ROSTURI Fig. |. Fig. 2. Schema unui rost cap la cap Schema unui rost realizat prin supraîncărcare

1. Elementele de construcție ce alcătuiesc rostul

2. Peretele (flancul) rostului

3. Material de pat de rost

4. Material (chit) de etanşare

5. Suprafaţa de aderenta 1 lăţime rost h — adâncime rost 24 | 2:34 Fig. 3. Scheme privind alcătuirea rostului la etanşarea cu chit

1. Elementele de construcţie care alcătuiesc rostul

2. Peretele rostului

3. Chit de etanşare

4. Pat de rost

5. Material antiaderent a — lăţimea rostului b — adâncimea rostului 193

ANEXA 2 DISPOZITIVE DE PUNERE ÎN OPERĂ LH _] Rost vertical Rost orizontal Fig. 5. Soluţia de rectificare-etanşare a rosturilor 1, Chit de etanşare

2. Pat de rost

3. Mortar de ciment cu adaos de aracet Fig. 6. Complet pentru amestecarea şi umplerea tuburilor cu chit

1. Mortar

2. Amestecator

3. Suport pentru cutia cu chit

4. Stativ

5. Presă hidraulică manuală 194 195

196 Fig. 7. Pistol pentru aplicarea chitului

1. Cilindru 8. Corp pistol

2. Garnitură de ştergere 9. Pârghie

3. Tijă de acţionare 10. Arc întindere 4., 5. Capac 11. Opritor

6. Surub de strangere cu piulita 12. Bolt

7. Stut 13. Surub de prindere Fig. 8. Pistol pneumatic de aplicat chit Maner Parghie de fixare si ghidare a tubului Tubul pentru chit Capac anterior Ajutaj Racord pentru furtun Furtun SLUGS Or Bee pe Fig. 9. Schema operatiei de umplere a tubului cu chit a — cutia de amestecare b — placă perforată c — tub pentru umplut cu chit d — capac e — pârghie f- suport 197