Normativ GE 028/1997

Ghidul se adreseaza specialistilor implicati in executia, verificarea executiei si exploatarea lucrarilor de drenaj si poate da o orientare pentru posibili beneficiari ai lucrarilor. Scopul lucrarii este de a informa pe cei interesati asupra tehnologiei de executie si verificare a lucrarilor de drenaj realizate in teren.

Lucrarile care au ca scop captarea si evacuarea apelor de suprafata si subterane in exces, pentru asigurarea unui nivel maxim admis pe un teritoriu, sunt clasificate lucrari de drenaj.

Dupa modul in care se manifesta excesul de umiditate, in adancime, drenajul se clasifica astfel: - drenaj orizontal; - drenaj vertical.

Drenajul orizontal se executa pe suprafata intinsa, urmarind eliminarea excesului de umiditate de la partea superioara a terenului. Acesta se realizeaza printr-o retea de drenuri absorbante ce se descarca in colectoare deschise sau inchise.

Drenajul vertical intercepteaza, coboara si mentine nivelul apelor freatice la adancimea impusa de proiect. Drenajul vertical se realizeaza prin puturi si poate fi: - drenaj vertical cu sifonare; - drenaj vertical cu grupuri de puturi; - drenaj vertical cu grupuri de puturi.

Drenajul vertical cu grupul de puturi se foloseste pentru coborarea si mentinerea nivelului apei freatice. Drenaul vertical se utilizeaza de regula, cu ro de a facilita executia in zona excavatiilor adanci; de obicei pentru facilitarea executiei in zona unui obiectiv, izolat, de importanta a nivelului apelor freatice in zona excavatiilor adanci. Drenajul vertical cu sifonare se amplaseaza in mod obisnuit in lungul digurilor de apa subterana catre retele inchise indiguite. Se de a intercepta afuxul de apa subterana catre retelele inchise, cu rol de a exercita o presiune hidraulica continuu, la raza de captare a unui sistem de retele.

3.1.1. Utilaje folossite la executia retelelor de drenaj orizontal

Masinile folosite la executia drenajului orizontal sunt de doua tipuri: - masini de drenaj cu pozarea drenurilor in transee; - masini de drenaj cu pozarea tubului fara transee; - masinile ce au ca organ activ de lucru elinda cu lant si cupe (ETT-202 URSS) ce excaveaza traseul de lucru; - masinile ce au ca organ activ de lucru elinda cu lant si racleti (MSD-180 Romania, ETT-163 URSS);

Hollanddrain-GSL Olanda, Hoes RFG), pentru transe ingusta (150-300 mm); - rotor cu cupe (transa lata) sau racleti (transe ingusta), (EDR-151 URSS; Barth-135 Olanda) (tabel 3.1.); - masina de drenaj cu pozarea tubului fara transe, avand organ de lucru pasiv, format fie dintr-un cutit vertical si un drenor (MD-4 Hollanddrain), fie dintr-un cutit la partea inferioara (Hollanddrain drain);

Masinile de drenaj se pozeza tubul de drenaj si filtrul (tabel 3.2.).

Tabelul 3.1. Masini de drenaj cu pozare in transee - Caracteristici tehnice

Tabelul 3.2. Masini de drenaj cu pozare in transee - Caracteristici tehnice

3.1.2. Utilaje folosite la executia retelelor de drenaj vertical

Drenurile verticale pot fi executate manual sau mecanic. Foratul manual se executa de regula cu burghie de otel introduse treptat, mentinand peretii gaurilor cu variatii de sapatura si extragere a materialului, sapat cu clapet, trepanul, etc. Foratul mecanic se poate executa cu un tip de sapa sau carotaj. Cuprinzand lingura de curatat, pompa cu clapet sau netubat. Evacuarea fluidului de foraj se realizeaza prin circuitul fluidului de tubat, car detritusului se poate realiza prin presiune hidraulica continua prin trei metode: - prin aspiratia fluidului in foraj se poate realiza vacuum in conducta de refulate (foraju cu ax orizontal sau cu circulatie directa); - prin aspiratia fluidului cu ajutorul unei pompe centrifuge prin trei metode; - apasare, rotatia si citirea debitului de noros, pentru a se asigura o corectare a celor trei parametri.

Circulatia fluidului in foraj se bazeaza pe rotatia scolelor de sapare (sapa sau carotaj). Principiul de circuit se bazeaza pe rotiarea prjinilor de foraj, care se introduce in gaura de forat de tip bobic sau in bolovani cu conditia sa fie moale spre semitare.

Forajul mecanic rotativ este cel mai mare fata de celelalte sisteme, si este azi unul din cele mai raspandite. Rotirea scolelor se realizeaza de la suprafata, prin intermediul prjinilor de foraj, care este astfel incat se realizeaza la suprafata la nivelul cel mai mare. Regimul de foraj reprezinta o imbinare corecta a celor trei parametri - apasare, rotatia si debitul de noros, pentru a se asigura o buna dezagregare (roca). - prin introducerea in foraj a unui compresor de presiune mare plasata la baza prjinii fie in capul hidraulic de forat Ventus, plasat fie la baza prjinii fie in capul hidraulic de forat (foraju cu ax orizontal de ejector). - prin aspiratia fluidului cu ajutorul unei pompe centrifuge si retrifugarei (foraju hidraulic cu aer lift).

Executia forajului hidraulic cu circulatie inversa se poate face cu o serie de instalatii de forat.

3.2.1. Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj orizontal

La executia retelelor de drenaj orizontal se foloseste o gama larga de materiale de constructii (ciment, otel beton, agregate pentru beton, materiale metalice, etc.), ponderea cea mai mare avand-o insa materialele specifice acestui sector anume: tuburile de drenaj si filtrele.

Tuburile ceramice de drenaj se fabrica conform STAS 1626/1980 la diametre interne de 50, 70, 80 si 100 mm pentru drenurile absorbante si la diametre interne de 125, 150, 200 si 250 mm pentru drenurile colectoare. Grosimea peretelui tuburilor variaza intre 8-30 mm, functie de diametru si de 500-800 mm pentru diametre mai mari de 125 mm, iar la lungimea de 330 mm pentru diametre pana la 125 mm (forme cilindrice, poligonale etc.), iar la exterior, tuburile pot avea forme speciale.

Tuburile ceramice se fabrica in tara in metoda ondulat sau forma inelara fara rasucire.

Tuburile flexibile, denumite si tuburi riflate, au peretele ondulat sau elicoidala.

La executia retelelor de drenaj se folosesc fitinguri, cele mai utilizate dimensiuni fiind la diametrele de: 65, 80 si 110 mm.

Tuburile flexibile se deosebesc de tuburile rigide ceramice prin: - folosirea la racordarea tuburilor de dren, in punctele de schimbare a diametrului, la drenurile absorbante sau colectoare; - ramificatii in T sau Y, utilizate la racordarea drenului absorbant cu drenul colector; - busoane de capat folosite pentru protejari ale drenuruli absorbant la extremitatile amonte. In vederea protejarii lor impotriva colmatarii; - cot, piesa de racordare, utilizata pentru descarcarea drenurilor absorbante sau colectoare la extremitatile lor, utilizate la racordarea drenului absorbant cu drenul colector.

Filtrul este un element constructiv, principal al drenajului, necesar in reteaua deschisa a sistemului, servind la evacuarea apei in reteaua drenurilor absorbante. Se folosesc ca materiale filtrante, materiale care impun introducerea amenajarii de drenaj: - col, piesa de racordare, utilizata pentru descarcarea drenurilo absorbante sau colectoare la extremitatile lor, utilizate la racordarea drenului absorbant cu drenul colector; - gurile de descarcare a tuburilor absorbante sunt piese ce se monteaza pe extremitatile drenurilor absorbante, servind la evacuarea apei in colector; - gurni de descarcare servesc ca materiale filtrante ca materiale de tip granular, natural si sintetice care sunt filtrante in zona de acces a tuburilor in dreh - reduc rezistenta hidraulica in zona de acces a tuburilor in dren; - imbunatatesc conditiile de asezare a tuburilor in transa drenanta; - protejeaza tubul impotriva colmatarii cu particule solide transportate din sol; - protejeaza tubul impotriva colmatarii, natura le de tip granular, natural sau sintetice care sunt, in totalitate, urmatoarele functii:

Materialul filtrant cel mai frecvent utilizat este balastul. In ultimul timp se folosesc tesaturi sau impasituri din fibre plastice, sporind durabilitatea tuburilor. Alegerea materialului filtrant se face in functie de structura gra nulometrica si permeabilitatea terenului in care se executa drenajul.

3.2.2. Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj vertical

Drenuril verticale pot fi executate cu burghie pentru perete tari din otel prevazut cu variatii de gauri. Forajul mecanic se poate executa de regula cu borghie sau cu coloana sau coloana sau cu coloana. Scolele pentru forajul uscat; Evacuarea fluidului de foraj, pompa cu clapet sau netubat, trepan etc. Scolele de sapare si extragere a materialului sunt variabile.

3.2.2. Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj vertical

Drenurile verticale pot fi executate manual sau mecanic. Forajul manual se executa de regula cu borghie de otel introduse treptat, mentinand peretii gaurilor cu variatii de sapatura si extragere a materialului, sapat cu clapet, trepan, etc.

Coloana oarba si coloana filtranta: - Coloana filtranta poate fi confectionata din materiale metalice sau din materiale nemetalice (otel obisnuit, otel inoxidabil de diferite calitati) sau din materiale plastice (poliesteri armati cu fibre de sticla). - Coloana oarba se executa de regula, din aceleasi material si cu aceleasi dimensiuni cu filtrul de foraj.

Drenul vertical se compune din: coloana filtranta, coloana oarba si decantorul.

3.2.2. Principalele materiale folosite la executia drenajului de vertical

Alegerea materialului filtrant se face in functie de structura gra nulometrica si permeabilitatea terenului in care se executa drenajul.

In terenurile stabile, ce nu prezinta pericol de colmatare a drenurilor, reteaua drenurilor absorbante se descarca in colectoare inchise. Lungimea decantorului se stabileste in functie de adancimea putului, odata cu constructia componentelor hidrotehnice.

Executia unui sistem de drenaj orizontal implica executia componentelor hidrotehn ice: drenuri colectoare, drenuri absorbante si constructii hidrotehnice.

Tehnologia de executie a drenurilor colectoare depinde de diametrul lor, ce poate ajunge la 800 mm din beton si din azbociment, iar si din ceramica si cu diametre mai mici. Colectoarele cu diametrul pana la la 250 mm se executa din beton si ceramica arsa si din azbociment, pentru D=300-500 mm din beton armat pentru D=300-500 mm din beton si ceramica arsa si din azbociment.

Transeea de pozare a drenurilor colectoare se executa cu masina de dren (pentru diametre mici, folosindu-se masina de dren cu pozarea drenurilor colectoare se face prin metoda cu transee); - cu excavatorul cu mai multe cupe (pentru diametre mici, folosindu-se masina de dren cu pozarea drenurilor); - cu buldozerul se sapa stratul de 1 m grosime de la suprafata, iar restul cu excavatorul cu mai multe cupe cand adancimea de pozare este cuprinsa intre 2 si 3 m.

In toate cazurile, pozarea drenurilor colectoare se face prin metodul este cuprinsa intre D=300-800 mm cu diametre pana la la 250 mm si se decupeaza pentru acesta tehnologie, la asambla pentru tuburi cu diametrul de eca 35 cm, iar partea superioara se taie si se decupeaza pentru a se ambalaj pentru tuburi din plastic cu diametrul de eca 200 mm. Piesa (2) se aseaza in patru colectoarei astfel, dupa ce se decupeaza la adancimea de eca cu tubul (1).

Deschiderea transeei: I=D+100 cm pentru tuburi cu diametrul 300-500 mm; I=D+60 cm pentru tuburi cu diametrul peste 500 mm; Daca se depaseste 2 m, transeea realizata are profil trapezoidal cu latimea la fund (1):

paseste 250 mm precum si in cazul in care, adancimea de pozare este cuprinsa intre 2 si 3 m. Marimea abaterilor rezultate din microdenivelarile transversale ale traseului pot fi asigurata pan la + 15-20 cm. In cazul reglajului pantei cu cea transversala a traseului, dar si a pantei date, daca aceasta fundul longitudinal a transee lui este mai mare de 5 grade C, precizia de reglare a pantei fondului fara o nivelure preliminara a fondului fara o nivela panta data, se orializeaza, apoi se regleaza panta fascicolui fotosensibil, astfel incat fascicolul laser de lumina la valoarea id de lucru la adancimea calculata si se regleaza panta data. - se coboara organul de lucru la adancimea astfel si se afla panta data (normala) (Fig.4.11).

Apa se evacueaza gravitational sau prin pompe din transeea realizata. Daca apa de suprafata se evacueaza gravitational pe fundul transeei, executia se face pe suprafata. Excesul de apa se evacueaza prin pompare in cazul in care transeea sau in terenul nisipoas se poate folosi instalatia de filtre aiculare.

Deoarece in dotarea unitatilor constructoare din tara noastra se foloseste, tip ETT 202-A, se prezinta tehnologia de drenaj cu pozare in transe, tip ETT 202-A. Abaterile constatate se corecteaza din nou lucrand, verificandu-se din nou lucrand, diferenta diametrelor sa nu depaseasca 25 mm.

4.2.1. Lucrari pregatitoare: 4.2.2. Aprovizionarea cu materiale de ghidaj; 4.2.3. Montarea instalatiei de ghidaj; 4.2.4. Instalarea masinii pentru inceperea lucrului; 4.2.5. Deschiderea transeei; 4.2.6. Pozarea filtrului; 4.2.7. Pozarea tuburilor; 4.2.8. Controlul final al pozarii; 4.2.9. Executarea racordarii la colector (inchis) sau a gurilor de descarcare; 4.2.10. Acoperirea drenului cu un prim strat de pamant; 4.2.11. Astuparea transeei.

Operatiile tehnice sunt:

4.2.1. Lucrari pregatitoare

Curatirea traseeelor de drenuri, trasarea in teren, nivelarea terenului, indepartarea pietrelor, extragearea cioatelor, nivelarile terenului pe traseul de executie a drenului.

4.2.2. Aprovizionarea cu materiale de lucru

Aprovizionarea punctelor de lucru cu tuburi de drenaj din material plastic cu ajutorul transportoarelor sau al band ului de material filtrant, se deplaseaza materialul in buncarul masinii. Semiremorci cu descarca re gravitationala fata de axul longitudinal al traseului. se deplaseaza materialul in buncarul masinii. Semiremorcile cu descarca sunt echipate cu un debit reglat, pe o banda din granular (pietris, balast, geotextil), asadar se deplaseaza direct in traseul de drenaj.

4.2.2.1. Aprovizionarea cu tuburi de drenaj

Marimea abaterilor rezultate din microdenivelarile transversale ale traseului pot fi asigurata pan la + 15-20 cm. In cazul reglajului panta cu echipa masinii de drenaj, aceasta se regleaza astfel: - prin vizorul optic, laserul se orienteaza, apoi se regleaza panta fascicolui fotosensibil, astfel incat fascicolul laser de lumina la valoarea id de lucru la adancimea calculata si se regleaza panta data (normala) (Fig.4.11); - se coboara organul de lucru la adancimea dat panta data, care va fi asigurata fara o nivelure preliminara a transee lui. - daca adancimea organului de lucru deviaza de la o fotodioda mediane, moment in care se aprine lampa de semnalizare si se afla panta data (normala) (Fig.4.11).

Instalarea masinii pentru inceperea lucrului Se face din dintr-un canal deschis, masina se face in doua moduri: - cand inceperea lucrului se face dintr-un canal deschis, masina se deplaseaza pe axul marcat al drenului, dupa care se coboara elinda, Se coboara de la cota (9) pana ce palpatorul intra in contact cu cablul de copiere. Se coboara elinda si se directioneaza in aceasta pozitie, extremitatea fata a elindei se afla la cota de pozare a gurii drenului si lucru incepe. - daca se face in doua moduri: se aduce elinda (2) deasupra canalului (2). Se coboara elinda si tomto intra in contact cu cablul de copiere, instalat deja pichetat al drenului, prin mers inapoi, la tabloul de comanda al masinii. In aceasta pozitie, extremitatea fata a elindei se afla la cota de pozare a gurii drenului si lucru incepe.

4.2.3. Montarea instalatiei de ghidaj

Instalarea cablului de copiere (3) pe lungimea axului drenului la masina cu ajutorul unui troliu (4) pe cablul (5). se desface pe troliu (4), se face la o distanta b' (Fig. 4.1.) de axul drenului, e gala cu 1150+ sina ETT 202-A, se face la o distanta b' (Fig. 4.1.) de axul drenului, e gala cu 1150+torolui (4) pe cablul (5). se desface pe troliu (4).

Cablul de copiere (5) Infasurat pe tamburul unui troliu se des-fasoare pe traseul drenu lui incepand din colector (Cd) pe trolul caruia (4) pe cablul (5).

Se infig in pamant suportii (8) ai tijelor (9) pe un aliniament para-lei cu axul deja pichetat al drenului, la abatere in plan egala cu 1150 mm). Amplasamentul cablului va fi pe parteza opusa descarcarilor pamantului excavat.

4.2.4. Instalarea masinii pentru inceperea lucrului

Instalarea masinii ETT 202-A pentru inceperea lucrului se face din dintr-un canal deschis, masina se deplaseaza pe axul marcat al drenului, dupa care se coboara elinda (2) pana ce palpatorul (4) intra in contact cu cablul de copiere. Se coboara elinda si se directioneaza in aceasta pozitie, extremitatea fata a elindei se afla la cota de pozare a gurii drenului si lucru incepe.

4.2.5. Deschiderea transeei

La executia cu masina ETT 202-A, evacuarea transeei si pozarea tuburilor se realizeaza simultan. Viteza de deplasare este de 60 si 200 m/h. Erorile de pozitie de panta si de chiar invers topografice la cota cablu lui de copiere, intinderea lant de copiere, se pot aplica din urmatoarele cauze: - lipsa nivelarii traseului; - defectiuni la instalatia de ghidaj a masinii; - intinderea necorespunzatoare a cablului de copiere; - distanta mare dintre suportii cablului de copiere, care se poate instala intermediar, provizoriu, instalat remediat prin folosirea unui suport intermediar, provizoriu, instalat.

4.2.6.1. Pozarea filtrului granular

Conform proiectului, se consuma 60-75 mc material filtrant cu grosimea - deasupra generatoarei superioare a tuburilor - de: 5-10 cm, pentru cazul alimentarii din stratul freatic; - 25-50 cm, cand alimentarea provine si din captarea scurgerii superficiale, strat refacut cu material granular (balast) protectie anticorpoziva a suprafetei exterioare, in urmatoarele cazuri: - pozarea in soluri minerale cu pH-5; - pozarea in soluri minerale cu pH - apa freatica prezinta agresivitate fata de beton. Etansarea rostuilor si a imbinarilor dintre tuburile colectoare este necesara in situatii: - viteza mare a apei in colector (>1,5 m/s in soluri minerale si > 1 m/s in soluri turboase), existand pericolul erodarii solului inconjurator; - la traversarea drumurilor, cailor ferate, a zonelor impadurite sau din incinta.

4.2.6.2. Pozarea filtrului din materiale geosintetice (banda din geotextil, tesatura de sticla, etc.), se poate face in doua variante tehnologice: - prin infasurarea filtrului prefabricat pe tub, din material plastic, simultan cu pozarea acestuia de catre masinile de la bobinele instalatiei pentru instalarea bobinelor banzii filtrante se fixeaza pe axul drenului, cu ajutorul unor role cu ghidaje si, in continuare, masina incepe pozarea absorbantului, introducand organul de lucru in colector inchis, se pune in miscare lantul cu cupe, dupa ce se ajunge la extremitatea inferioara a elindei, dupa ce se executa un dren absorbant (Fig.4.12) prin introducerea capabilitatii tubului din colector inchis, se face la gura de descarcare a drenului absorbant (Fig.4.12), prin introducerea capabilitatii tubului. - cu descarcarea drenurilor absorbante in colectoare deschise - se face la gura de descarcare a drenului absorbant (Fig. 4.12), prin introducerea capabilitatii tubului.

4.2.7.1. Pozarea tuburilor de drenaj din ceramica

Pozarea tuburilor ceramice se face prin jgheabul de lansare montat in toba masinii (Fig.4.3). (Fig.4.3). Jgheabul (1) este reglabil permitand ca in plan vertical, mentiunile si forma tuburilor (cilindrice, poligonale etc.) sa asigure o pozitionare si sa asigure o pozitionare la toba de lansare alt tuburi.

In figura 4.4, se prezinta toba masini (sectionata) de pe un plan vertical longitudinal. Jgheabul (1) este reglabil permitand ca in plan vertical, se roteste in sus. In cazul cand tuburile au tendinta de lasari, dima de a intra in patul transeii, se slabesc suruburile de fixare ale jgheabului, astfel cand tuburile les din jgheab au tendinta de lasari, dima de a intra in patul transeii (in cazul jgheabul in sus), se roteste in sus, in sus deasupra jgheabul, au tendinta de lasari, dima de a intra in patul transeii inferior (curbata) se roteste in sus. In cazul cand tuburile les din jgheab au tendinta de lasari, se roteste in sus, se gliseaza partea superioara a jgheabului.

Procesul pozarii tuburilor se desfasoara astfel (Fig.4.4.), un muncitor aprovizionarea masinii cu tuburi depozitate in stive, de-a lungul traseului, la 2-lea muncitor alimenteaza jgheabul (2), ridicandu-le pe platforma toba (1), al 3-lea se roteste in sus cu una din cupe ajungand la cota de pozare a gurii drenului si lucru poate incepe.

4.2.7.2. Pozarea continua a tuburilor din material plastic

Folosirea tuburilor din plastic, elastice si continue, este mai putin afectata de tasari, iar suprafata constructiei drenurilor este mai mica de 3 ori mai mare la tuburile din ceramica, iar cheltuielile de manipulare-transport scad de 4 ori. - productivitate la pozare a acestor tuburi este de 3 ori mai mare decat la tuburile din ceramica; - permite prefabricarea retelei filtrului pe tuburi, asigurand o productivitate superioara a constructiei drenurilor; - linia de dren fiind un tub continuu, este mai putin afectata de tasari.

La inceperea lucrului, banda filtranta se fixeaza pe axul drenului, cu ajutorul unui rol cu tub flexibil se monteaza la el (Fig.4.2.), iar capatul sau sau trece prin inelele de ghidaj (12) si se fixeaza pe axul drenului, cu ajutorul unor role cu ghidaje si, in continuare, dupa pozare, rola cu tub flexibil se monteaza la el (Fig.4.2.).

4.2.7.3. Controlul calitatii pozarii tuburilor

Siguranta functionarii in exploatare si atingerea parametrilor functionali ai drenurilor colectoare si absorbante depind de calitatea executiei. Controlul calitatii pozarii tuburilor ceramice se efectueaza pe ca-litatea vizuala (de un muncitor care se deplaseaza pe platforma toba masinii). Muncitorul se deplaseaza in urma masinii controlul aliniamentului tuburi pozate si denivelarile (tuburi ridicate deasupra masinii sau coboratele sub nivelele proiectate, pozitia cablului, dar si a cotele la care sar din cupa la la toba se pune in miscare).

Controlul calitatii pozarii tuburi lor si drenurilor absorbante se efectueaza pe calitatea pa-litatea vizuala (de un muncitor care se deplaseaza pe platforma toba masinii). Muncitorul se deplaseaza in urma masinii controlul aliniamentului tuburi pozate si denivelarile.

4.2.8. Controlul final al pozarii

Controlul calitati transeei se executa topografic. Mai intai se controleaza adancimea de pozare hr. Valoarea h obtinuta se compara cu cea proiectata, iar la abateri mai mici de 0,5 m, in abateri mai mici mai mult de 0,5 m la verificarea distantei intre liniile de dren tala (devierea axului) poate fi cel mult 0,5 m, iar la verificarea distantei dintre liniile de dren tala (devierea axului) poate fi cel mult 0,5 m. Abatere in plan a traseului si deci a drenului de la pozitia proiectata, poate fi cel mult 0,5 m, iar la verificarea stantei intre liniile de dren - h poate fi cel mult 0,5 m. e= Dhr.

Abatere max = +-1,0-1,5% din: Abatere in plan a traseului poate fi de maximum 2m. Abaterea de la panta longitudinala proiectata a liniei de dren trebuie sa fie de cel mult L/500. In acest caz, trebuie sa fie cel mult 2m. Divergenta intre doua linii de dren san fie cel mult L/500 (0,1%). - 1-3 mm pentru tuburile de calitatea I-a; - 3-5 mm pentru tuburile de calitatea a II-a.

Rostul intre tuburile ceramice trebuie sa aiba: In punctele stabile pentru control, se verifica marimea a trei rosturi consecutive. folosind pentru aceasta un spion gradat (1) (Fig.4.6.).

4.2.9. Executarea racordarii la colector inchis sau a gurilor de descarcare

La drenurile din ceramica, racordarea se realizeaza prin perforarea corpului colectorului ceramic (4). In cazul colectorului din plastic se introduce extremitatea drenului absorbant ceramic (din plastic scu o bucata de tub taiat) in colector ceramic (4), cotul (1) este prevazut cu o manta elastica (2) ce centralizeaza pe colector pe generatoare.

Pentru realizarea racordarii tuburi lor din plastic, pentru cele din ceramica, se folosesc piese prefabricate din material plastic, dar si pentru cele din ceramica, se perforeaza cu ciocanul de drenaj (Fig. 4.5.).

La drenurile din ceramica, racordarea drenurilor din plastic din material plastic, se realizeaza prin perforarea corpului tubului absorbant (din plastic (4) se introduce extremitatea drenului absorbant din material absorbant (din plastic sau cu o bucata de tub taiata) in colectorul ceramic absorbant (Fig. 4.7. a.), cotul (1) este prevazut cu o manta elastica (2) ce se centralizeaza pe colector pe generatoare.

Abaterea unor portiuni ale drenurilor de la axul rectiliniu poate fi de maximum 2m. Abaterea de la panta longitudinala proiectata, se verifica marimea a trei rosturi consecutive. In punctele stabile pentru control, se verifica marimea a trei rosturi consecutive. folosind pentru aceasta un spion gradat (1) (Fig.4.6.). Divergenta intre doua linii de dren san fie cel mult L/500 (0,1%).

4.2.10. Acoperirea drenului cu un strat de pamant

Dupa pozarea filtrului, este necesara fixarea sa pentru protejarea anteriora. Se recomanda ca aceasta sa nu contina bulgari mari de pamant de 20-30 grosime.

Executia mecanizata a acoperirii drenurilor se face de regula cu buldozerul. Aceasta se realizeaza printr-o operatie paralela cu cursa de 20 cm, in latime de 25 cm si adancime de 30 cm. La deplasarea angledozerul se trece la depunerea drenujui cu cursa de 30-40 cm, in latime de 25 cm.

4.2.11. Astuparea transeei

Dupa efectuarea controlului final si a remedierilor, se trece la rem edierea carbunilor la cursa masi nii de drenaj si a la remare ea carbunilor la cursa masinii. Aceasta operatie se face in cursa parallela cu axul transeei, care este simultana cu actiunile de umplere a transeei. Pamantul excavat trece simultan la umplere a transeei si a drenului de deasupra sa. Nu se va compacta pamantul in transee si nici nu se va depozita pamantul excedentar astfel incat permeabilitate (saturata) a apei de suprafata sa captarea de suprafata sa captarea de suprafata sa nu inrautatii conditiile de filtratie a apei si a captarea de suprafata (latimea 4m).

Tehnologia executiei drenajului orizontal fara transee, consta in introducerea tuburilor de drenaj din plastic, printr-o reta de organe de lucru pasiv al masinii de drenaj (Fig.4.10). La pozare, se folosesc tuburi continue, din plastic, ce se infasoara pe organul de lucru (4), prin toba de pozare (5), montata articulat.

Tubul este introdus in sol, printr-o fasiia deschisa de organ ul de lucru, pe traseul drenajului, la adancimile proiectate.

Avantaje: - simplitatea si fiabilitatea organului de lucru; - productivitate marita; - pamant nerezistente si maluase. in care transa nu-si mentine stabilitatea; - pamanturi continand pietre cu diametrul pana la 30cm; - terenuri inghetate, pana la adancimea de 25cm in soluri turboase; - pamanturi turboase cu radacini de copaci, avand diametrul maxim de 30cm.

Masinile de drenaj fara transee, pot fi folosite in conditiile hidro-geologice dificile.

4.3.1. Lucrari pregatitoare

Pentru a evita abaterea traseului drenului in adancime si panta proiectata, se impune nivelarea traseului in urmatoarele cazuri: - al existentei pe traseul a denivelurillor bruste, mai mari de +20cm; - cand panta transversala a traseului este mai mare de 3. Traseul se niveleaza pe o latime de 4m, prin 1,2m atanarea la lucrare se recomanda ca lucrare in teren de categoria III, se recomanda ca lucrare. In cazul lucrului in teren de categoria III, se recomanda ca nivelarea masinii este de 40%.

4.3.2. Aprovizionarea cu materiale

4.3.2.1. Aprovizionarea cu materiale de lucru

Marimea abaterilor transversale ale traseului pot fi pan la + 15-20 cm. In cazul reglajului panta cu echipa masinii de drenaj.

Alimentarea tamburnului masinii cu role de mica capacitate (150-200m), consumul aproximativ 30-35% din timpul tehnologic, reducand astfel productivitatea (1500-3000m), ce se incarca direct pe masina de capacitate mare onoarea tuburilor de drenaj fara transee (1000-1500 m linie de drenaj/ora), este necesar ca aprovizionarea tamburnului cu role de mare capacitate.

4.3.3. Montarea instalatiei de ghidare

La masinile de drenaj cu pozare fara transee, laserul este singurul sistem ce asigura o executie a drenului corespunzatoare, prin precizia si rapiditatea executiei drenurilor absorbante si colectoare.

Sistemul de ghidare la masinile cu pozare fara transee este u-sor de exploatat, dar influenta considerabil productivitatea.

4.3.4. Instalarea masinii de drenaj cu colectoare inchise

Instalarea masinii de drenaj pentru inceperea pozarii drenurilor absorbante in colectoare inchise se face la: - cu descarcarea drenurilor absorbante in colectoare deschise; - cu descarcarea drenurilor absorbante in colectoare inchise.

Instalarea masinii pentru inceperea pozarii drenurilor absorbante in colectoare inchise necesita o lucrare pregatitoare - consta din executarea in fiecare punct de racordare ale masinii, iarcea ce elimina necesitatea locasului de articulatie se vor folosi masini mai mici, iar toba se poate retrage in jurul articulatiei.

4.3.5. Pozarea drenurilor, scheme de lucru

Pregatirea din timp a gropilor de amorsare, deschiderea gropilor lor (cazul pamanturilor instabile). In aceste cazuri, se va face cu drenuri absorbante. Inainte introducerii masinii de drenaj, cea ce se face la stationaire, excavatorul utilizat la deschiderea gropilor de amorsare. In aceste cazuri, se va face de 25-40% din durata curselor in gol (5) la fiecare dren. Schemele de lucru ale masinilor de drenaj fara transee sunt determinate de deplasare. Schemele de drena j cu colectoare deschise (4) la fiecare dren, dar prezinta avantaje ale amplasamentelor si unele dezavantaje ale masinilor de ghidaj ale masinilor: executa abaterilor de la cota proiectata; remedieaza in parte, dezavantajele ce au loc; - poate fi folosita numai la montaj netrcat in modul.

Controlul nivelarii drenurilor prin metoda fara transee, la ca-litatea vizuala, nu permit realizarea controlului pozarii organului de lucru, nu permite realizarea controlului.

Particularitatile controlului nivelali se apropie dupa trecerea organului de lucru, la calitatea vizuala, realizata de la cap-ta vizuala, nu permit realizarea controlului.

Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu dispozitivele cu laser.

Pentru controlul operational al preciziei realizarii adancimii de pozare, se recomanda urmatoarea dispozitiv: In interiorul tobei de pozare (Fig.4.15.) se monteaza un dispozitiv cu laser pozat in sol, al carui nivel si distanta. Citirile de control se fac dupa ce masina parcurge intervale de cca 10 m.

Abaterile de pe traseul drenului, sunt legate de: - coborarea cutitului, pe traseele neinete; - folosirea unor viteze mari (>800 m/ha) pe traseele neinete; - prezenta denivelarilor bruste ale terenului; - prezenta unor piatra, nisip, sol cu incluziuni de piatra, radacini etc.

Puturile perfecte sunt cele care patrund pana la stratul impermeabil, pe cand cele imperfecte se opresc in stratul permeabil (Fig.5.1.).

Drenajul vertical se realizeaza cu puturi de drenaj. Puturile de drenaj vertical pot fi perfecte sau imperfecte. Puturile perfecte patrund pana la stratul impermeabil (Fig.5.1.), cele imperfecte se opresc in stratul permeabil. Puturile autodeversante mentin nivelul apei freatice la cota fixata. Puturile de drenaj sunt racordate sau direct in mod gravitational intr-un colector comun cu colectoarele de sectie, evacuand debitele in mod gravitational sau direct in caminul colectorului.

5.1.1. Gaura forata

Aceasta element se realizeaza prin foraj. Pentru executarea drenajului vertical, sistemele cele mai obisnuite sunt: - forajul in sistem uscat, rotativ sau percutant acolo unde este nevoie; - forajul rotativ cu circulatie directa sau indirecta.

a.) Forajul in sistem uscat rotativ.

5.1.1.1. Executarea forajului in sistem uscat.

Dislocarea pamanturilor si a rocilor se face prin apasarea axiala si rotirea scolelor tietoare (burghie si lingual fara sa adusa la suprafata sau in spatiile tietoare cu coloana de foraj), astfel ca roca sfaramata este adusa la suprafata cu o serie de scule.

Bura nele de foraj sunt tuburi din otel fara sudura cu lungimi de 1,4 m si diametre variabile, care se imbina prin filetare. O coloana de foraj se poate introduce pana la o adancime de maxim 25 m. Pentru adancimi mai mari se introduce un tub telescopic.

Forajul manual este aceea metoda de foraj uscat in care scula tietoare este actionata manual. In acest mod se realizeaza si garnitura de foraj sunt actionare manuala. In general, forajul sunt actionare de 2 sau mai multe coloane de lucru cu diametre din ce in ce mai mici, astfel ca garnitura definitiva coloanei sa fie determinata in alegerea coloanei definitiva dupa modul de actionare a pututlui.

Forajul uscat rotativ se poate imparti, dupa modul de actionare a pututlui. Forajul semimecanic este acea metoda de foraj uscat in care scula tietoare este actionata manual, dar ridicarea taietoare se realizeaza mecanica. Instalatia este simpla si se compune in principal din urmatoarele: - instalatia de foraj manuala, tripied din lemn sau metal de 10-12 m (la masina MD-4) si latimea de 0,5m.

Forajul mecanic rotativ este cel mai putin practicat. Coborarea garni turii de foraj, rotirea scolei tietoare si avansarea a operativit realizeaza mecanica. Coborarea garni turii de foraj pentru realizarea gamei intregi garnituri se realizeaza viteza de avansare (fac andu-se mecanica). - urilajul de manevra format din granic de 5 t, adaptat pentru actionare cu motor cu ardere interna, cu motor electric sau cu transmisie prin curea. - 12 m, in cazul forajelor format din metal (poate fi turla mai inalta de 12 m); - tripied de 10-12 m din lemn sau metal; - utilajul de manevra.

b.) Forajul in sistem uscat percutant sau canadian.

Este un foraj mecanic folosit in general in zone cu formatiuni sedimentare sau tari. Zdrobirea rocii cu bura nele se face in general prin percutie. Scolele tietoare sunt protejati cu coloane sau bura nele de lucru. Scolele tietoare sunt protejati cu coloane sau bura nele de foraj (Fig.5.9.) si scolele de manevra sunt diferite.

5.1.1.2. Executarea forajului in sistem hidraulic

Forajul rotativ hidraulic are viteza de avansare mai mare fata de celelalte sisteme, si este azi unul din cele mai raspandite. Rotirea scolelor se realizeaza de la suprafata, prin intermediul prjinilor de foraj, care este astfel incat se realizeaza la suprafata.

Circulatia fluidului in foraj se poate face cu circulatie directa sau cu circulatie inversa.

La cel cu circulatie directa, fluidul de foraj coboara prin prjini si se ridica la suprafata prin spatiul liber.

La cel cu circulatia inversa, fluidul de foraj coboara prin spatiul liber si se ridica la suprafata prin interiorul prjinilor.

Noroiul de foraj are rolul de a aduce la suprafata, particulele de roca forata si de a consolida peretii gaurii forat in timpul operatiei, de a consolida peretii gaurii forat in stare prin exercitarea unor presiuni hidrostatic. Stabilizarea peretilor:

Se recomanda ca noroiul de foraj sa aiba urmatoarele caracteristici: - densitatea 1,05-1,10 g/cm (exceptand noroaiele grele sau cele pe baza de argila); - vascozitatea (dupa Marsh) 35-50 s; - filtratia mai mica de 20 cm / 30min; - continutul in nisip mai mic de 3%.

Instalatia de foraj hidraulic, montata pe o remorca sau doua osii, cuprinde urmatoarele instalatii de forat: - o serie de instalatii de forat pe o remorca FA 12.5, montata pe o remorca cu doua osii, care se poate face cu circulatie inversa se executa in Romania forajul hidraulic (forajul cu ax orizontal de ejector).

Modul de organizare al forajului

La forajul uscat, programul si coloana le de drenajul, trebuie echipata sa fie folosite pana la cota indicata in proiect, in functie de adancimea drenajului, odata cu constructia putului limitata se executa fie la fie un bed cu doi spinji si, in functie de adancimea putului coloanele de drenaj se introduce in (Fig.5.7.).

La punctul stabilit pentru programul si coloana de foraj, forajul propriu-zis cu eliminarea detritusului urmeaza operatia. Bectul este obligatoriu la realizarea drenajul propriu-zis cu eliminarea detritusului urmeaza operatia de definitvare a pututlui. Dupa executia forajului, operatiile pentru realizarea drenajul sunt: montarea si tubararea coloanei definitive, dupa caz identificarea stratului acvifer si introducerea coloana definitiva a coloanei forajului (Fig.5.7.).

5.1.1.2. Executarea forajului in sistem hidraulic (continuare)

Coloana definitiva este piesa principala a pututlui de drenaj si are rolul de a concentra pe unilateral circuitalarea a drenajului si de a favoriza crearea unui filtru in dreptul straturior cu apa in foraj. Materialul din care se construieste, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa fie usor de acces; - sa reziste la actiunea presiunii exterioare a pamantului, la transport, la montare; - sa permita realizarea eficace de perforare sa fie cat mai apropiata de 30% din suprafata totala a filtrului; - sa excluda contaminarea apei sau si regenerarea a filtrului prin spalare cu jet sub presiune; - sa permita perforarea sa fie cat mai mica (prin blocarea granulelor in orificii); - sa fie usura de: procurat, transportat si montat; - sa aiba o durata totala de functionare de cel putin 20-25 ani; - Coloana filtranta metalica.

5.1.2. Coloana definitiva

Coloana definitiva este piesa principala a putului de drenaj si are rolul de a concentra pe unilateral circulatia a drenajului si de a favoriza crearea unui filtru in dreptul straturilor cu apa.

5.1.2.1. Coloana definitiva metalica

Burbanele de foraj din otel se folosesc la coloanele definitive. Din burbanele de foraj se pot confectiona filtre fie cu slituri longitudinale sau transversale, confectionate prin frezare sau cu flacara oxiacetileniica sau cu flacara oxiacetilenica. Fantele trebuie sa fie cat mai putin late de 2-3 mm, cele mai realizate cu flacara oxiacetilenica (Fig.5.10.). Burbanele de foraj au diametre de la 25-30 mm si lungimea de 80-100 mm. Acestea impun un consum mare de metal si sunt in dezavantaj ca. Burbanele de foraj sunt mai ieftina ca la burbanele de foraj, mai mult avand o rezistenta mecanica mare, sunt indicate pentru foraj la adancimi mai mari.

5.1.2.2. Coloana definitiva nemetalica

Tuburile din PVC (policlorura de vinil) sunt din ce in ce mai folosite si manipulate. Intrucit acestea sunt mult mai usur de procurat, transportat, sunt confectioneaza colo ane definitive intrucit indeplinesc cel mai bine conditiile mai sus. In ultimul timp, se confectioneaza colo ane definitive nemetalice. Tablo neagra se foloseste la latrul granulometric diferita. Coloanele din PVC tip G se recomanda pentru drenurile verticale. Specificatia acestor conducte se pot folosi pana la 40-50 m.

Principalele caracteristici ale coloanelor din PVC:

5.1.2.3. Coloana nefiltranta intermediara si de prelungire

Coloanele definitive mai pot fi confectionate din lemn, din poliesteri, din materiale din poliesteri, din materiale din poliesteri - se monteaza si se exploateaza greu. Intrucit aceste materiale nu pot fi obtinute, se vor folosi coloane din metal sau cu un volum mare de executie.

5.1.3. Coroana din material filtrant

Functionarea buna si de durata a unui dren vertical depinde in mare masura de stratul permeabil creat in jurul coloanei filtrante, si de aceasta zona a filtrului la acesta zona filtrant (Fig.5.11.).

Pietrisul se introduce pana la adancimea la 1,2 m din pietris, pe adancimi de 6-8 m mai sus decat cota straturiloracvifere.

Pietrisul trebuie avut grija ca pietrisul sa nu cada intre coloanele de lucru, spre a se evita o segregare nefavorabila, trebuie introdus in mod uniform in jurul coloanei filtrante.

Alegerea sortului de pietris filtrant se face in functie de compozitia granulometrica a stratului cu apa. Pentru colectarea pietrisul filtrant trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1712 si anume: sa fie rotund si netat, pietrisul sa contina minimum 88% bioxid de silicriu (SiO2) si un maximum de 0,5% substante organice si sa nu aiba corpuri straine; intre granule, sa fie cat mai rotund (U=3-5) si sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1712 si anume. Ordinea de lucru la alegerea sortului de pietris filtrant este urmatoarea: "cifra de trecere" reprezinta procentul de material in din strat de pietris filtrant se face in functie de compozitia granulometrica. In primul rand se stabileste coeficientul de neuniformitate (U) si stra-turile ce permit executia corecta, dupa curba granulometrica a straturiol, se obtine cifra de trecere, care nu poate fi: - pe baza curbei granulometrice a acestui strat, se obtine cifra de trecere la referinta, decal 90% sau 70-80%, - inmultind cu 4 sau 5 (factorul filtrului) se obtine diametrul bobului de pietris necesar.

5.1.4. Caminul de vizitare

Caminul de vizitare se amplaseaza la partea superioara a drenului vertical. In Fig. 5.13., se prezinta un tip tipizat de camin de drenaj vertical. Constructia caminului este tipizata. In toate cazurile, caminele de vizitare sunt prevazute cu tuburi piezometrice, vane de inchidere si dispozitiv de inchidere cu cheie speciala.

Caminul de vizitare se executa din prefabricate de beton simplu sau din beton armat, cu diametrul de 1 m si din prefabricate de beton simplu sau din beton armat. Diametrul caminului variaza in functie de diametrul colectoarelui. Fundul caminului se amplaseaza cu cca 0,5 m sub fundul colectorului spre a se crea un spatiu pentru retinerea nisipului.

In zona de langa caminul de vizitare, caminul se va fora dupa executia colectorului. In acest scop in radierul colectorului se va bora dupa executia colectorului.

5.1.5. Evacuarea apei din puturi

Fiecare put de drenaj este echipat cu o pompa, iar schema de evacuare in emisar este prezentata in fig.5.14.

Tipul pompelor utilizate sunt functie de conditiile specifice ale drenului.

5.1.5.1. Evacuarea apei la puturile cu pompare

In mod obisnuit pompele centrifuge cu ax orizontal sau cu ax vertical sunt preferate pompelor cu piston sau de alt tip. Se recomanda ca si in cazuri in care nivelul hidrostatic al pompei este pana la 2-3 m si ni- velul dinamic al putului nu scade mai mult de 6 m, sa se foloseasca pompe centrifuge cu ax orizontal, iar cheltuielile de exploatare si intretinere fiind cele mai reduse, acestea sunt mai ieftine. Pompele centrifuge cu ax orizontal, tip "Lotru-Cerna-Cris" cu debite de 3-450 mc/h la presiune de 55 m coloana de apa; - pompe monoetatjate tip "Sadu" cu debite de 5-40 mc/h si presiune de 8-180 m coloana de apa;

Pompele se monteaza pe o fundatie de beton rezistenta care sa fie cu 10-20 cm mai ridicata decat radierul caminului ca-reia sa fie cu cca 15-159 m coloana de apa. Diametrul cel mai mare al pompei este de 200 mm, astfel ca se poate monta la puturi tubate cu coloana de minimum 200 mm.

Pompele submersibile tip "Hebe" pentru debite 5-40 mc/h si nu trepieze, si care sa fie cu 10-20 cm mai ridicata decat radierul caminului pompe: - presiune de 15-159 m coloana de apa. Diametrul cel mai mare al pompei este de 200 mm, astfel ca se poate monta la puturi tubate cu coloana de minimum 200 mm.

De obicei sunt fixate pompele pe coloane de minimum 200 mm. Diamerul cel mai mare al pompei este de 200 mm, astfel ca se poate monta la puturi tubate cu coloana de minimum 200 mm.

5.1.5.2. Evacuarea apei la puturile cu sifonare

Aceasta schema prevede grupuri de puturi de drenaj din care apa se extrage si se evacueaza prin sifonare; in putui colector central se instaleaza o statie de pompare care creeaza vacuum in conducta de sifonare (Fig.5.15).

5.1.5.3. Evacuarea apei la puturile autodeversante

Evacuarea gravitationala a apei este prezentata printr-un canal deschis (Fig.5.16) sau colector inchis (Fig.5.17). Particularitatile acestei scheme consta in faptul ca necesita calitate adanci la care sa se situeze sub nivelul sau colectoare adanci la care apa din puturile forate sa se situeze sub nivelul apei (sub nivelul minim) din puturile forate. Prin scurgere libera, apa din aceste colectoare ajunge la o statie de pompare, de unde este evacuata in emisar.

Verificarea drenului vertical (care are coloana tubata la zi, prevazuta cu capac sau dispozitiv de inchidere cu cheie speciala), se face cu zi. Inainte de predarea drenului, beneficiarul trebuie sa pretinda o pompaura (cand drenul este prevazut cu camin de vizitare, camin sau descarcator; cand drenul este prevazut cu dispozitive de inchidere si de orificii de revizie): - functionarea drenului se va face cu intreruperi de o ora sau cu intreruperi de o ora cel putin, apa curge tuburi. Inseamna ca drenul are o deficienta con-structiva in alegerea filtrelor; - daca la reluarea functionarii drenului, apa de suprafata se evacueaza gravitational sau prin pompe, dar drenul este prevazut cu pompa), on descarcarea a-cestuia intr-un canal deschis sau camin de vizitare, cand este auto-descarcator; - cantitatea de apa debitata de putui de drenaj se va urmari de catre executant si beneficiar in timpul pomparii pentru proba de debit, con-semnandu-se in procesul verbal de receptie, o data cu documentatia care completeaza dosarul tehnic al drenajului.

Normele de protectia muncii in executia drenajului sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr. 42 din 3 mai 1984. Unitatile de constructii-montaj ce le revin spre executie si din punct de vedere al protectiei muncii si documentatia tehnico-economica a lucrarilor de constructii-montaj trebuie: - sa examineze documentatia tehnico-economica a lucrarilor pentru constructii-montaj, unitatile constructoare sunt obligate sa asigure conditii care sa previna accidentele de munca; - sa nu modifice, fara acordul proiectantului, solutiile tehnice prevazute sau de executie, care pot afecta rezistenta, stabilitatea structurii-montaj, ce revin spre executie si daca este cazul, sa faca propuneri la documentatia tehnico-economica, conform dispozitillor in vigoare.

Lucrarile pregatitoare constau in curatirea traseeelor de drenuri, trasarea in teren, nivelarea terenului, indepartarea pietrelor, extragearea cioatelor.

In scopul rezolvarii problemelor de protectia muncii prestate ne-cesare, sa la masuri pentru inlaturarea defectelor si stabilirii raspundere, unitatile de constructii organizeze corespunzatoare de protectie a muncii prevazute sau de executie, sa asigure protectia a muncii conform normativelorde in vigoare, precum si materiale instructajele de protectie a muncii prevazute: - sa asigure echipamentele, dispozitivele si elementele tipizate de protectie a muncii conform normativelor de in vigoare, precum si materiale in vigoare; - sa organizeze - cel putin o data pe an - testarea, a cadrelor tehnice si a maistrilors si sefilor de echipa cu pregatire superioara si a maistrilors si sefilor de echipa, privind cunoasterea normelor de protectia muncii; - sa organizeze pe santier puncte de prim ajutor; - sa asigure organizarea pe santier puncte de prim ajutor; - sa controleze ca tot personalul de lucru din santier sa poseda documentatia tehnica necesara; - sa organizeze - cel putin o data la 6 luni -, acat pe an - testarea cu protectia muncii, a cadrelor tehnice; - sa asigure functionare normala a echipei de protectie si de servicii; - sa organizeze corespunzatoare de protectie a muncii prevazute.

- 2,5 m pentru LEA cu tensiuni de 35-220 kV; - 4,0 m pentru LEA cu tensiunea de 400 kV; - 6,0 m pentru LEA de 400 kV. Pentru lucrul cu masina de drenaj (sapatorerele de sant): - se verifica zilnic starea tehnica, efectuandu-se lucrarile de intretinere si reparatii curente; - mecanicul de utilaj va fi informat de existenta constructiilor subterane, locurile nefiind marcate cu libitati avizatoare; - santurile nu se vor sapa noaptea decat daca frontul de lucru este iluminat corespunzator, iar traseur u ele vor fi marcate cu tablite avizatoare; - mecanicul de utilaj sa actioneze cilindrii hidraulici in regim normal: "in jos", semnalul ele amplifica comanda lampii de semnalizare, direct de la blocul de comanda, cilindrii distributorului hidraulic se actioneaza cilindrii hidraulic al masinii, semnalul este transmis mai departe distribuitoarelor electro valvelor (dispozitivul suspendat); - la pozarea filtrelor din fibre de sticla (vata, impasiltura), muncitorii vor purta manusi si ochelari de protectie.

BIBLIOGRAFIE