Normativ CR 6/2013

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDRIE, Indicativ CR 6 - 2013

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect i domeniu de aplicare 1.2. Relaia cu alte reglementri tehnice 1.3. Definiii principale 1.4. Notaii, uniti de msur, liste de tabele i figuri 1.5. Documente de referin

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII 2.1. Cerine generale de proiectare 2.2. Condiii tehnice privind rezistena i stabilitatea structurilor / elementelor de zidrie 2.3. Principiile proiectrii la stri limit ultime pentru cldirile din zidrie 2.4. Variabile de baz

CAPITOLUL 3. MATERIALE 3.1. Elemente pentru zidrie 3.2. Mortare 3.3. Beton 3.4. Oeluri pentru armturi 3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei

CAPITOLUL 4. ZIDRIE 4.1. Proprietile mecanice ale zidriei 4.2. Proprietile fizice ale zidriei 4.3. Durabilitatea zidriei

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU PEREI STRUCTURALI DIN ZIDRIE 5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente 5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldirile etajate curente 5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale 5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI DIN ZIDRIE 6.1. Principii generale de calcul

6. 2. Calculul structurilor la încrcri verticale 6.3. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale 6.4. Calculul pereilor din zidrie la încrcri perpendiculare pe plan 6.5. Calculul planeelor 6.6. Calculul rezistenei de proiectare a pereilor din zidrie 6.7. Calculul rezistenei de proiectare a planeelor 6.8. Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLDIRILE DIN ZIDRIE 7.1. Prevederi constructive privind suprastructura 7.2. Prevederi constructive privind infrastructura 7.3. Prevederi referitoare la pereii nestructurali din zidrie

ANEXA I (normativ) Specificaii tehnice privind materialele pentru lucrri de zidrie

ANEXA II (informativ) Comentarii

ANEXA III (informativ) Exemple de calcul

(3) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea cldirilor civile, industriale i agrozootehnice i/sau ale prilor acestora, realizate cu urmtoarele tipuri de alctuire (definite la 1.3.1.), astfel: a. zidrie simpl / nearmat (ZNA); b. zidrie confinat (ZC); c. zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR); d. zidrie cu inim armat (ZIA). Figura 1.1. Tipuri de alctuire pentru perei din zidrie armat (a) Zidrie confinat (b) Zidrie cu inima armat Zidria armat vertical i orizontal, executat cu elemente pentru zidrie cu forme speciale i zidria precomprimat nu fac obiectul prezentului Cod. De asemenea, nu face obiectul Codului zidria executat cu elemente pentru zidrie recuperate din demolri.

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiect i domeniu de aplicare

(1) Codul de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6-2013, se aplic la proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie, precum i la proiectarea tuturor celorlalte pri / elemente de construcie din zidrie indiferent de tipul structurii. Codul are ca obiect enunarea cerinelor generale de conformare arhitectural-structural i de calcul i a condiiilor constructive de ansamblu i de detaliu pentru acestea.

(2) Prevederile Codului se refer, în principal,la situaia de proiectare persistent i la situaia de proiectare tranzitorie, definite conform Codului CR 0 - 2012. Pentru situaia de proiectare seismic, definit conform CR 0, prevederile Codului vor fi aplicate numai împreun cu prevederile de calcul i de detaliere constructiv specifice date în Codul P 100-1/2013, cap.8 pentru structuri i perei structurali i în cap.10 pentru perei nestructurali, panouri de zidrie înrmate în cadre i alte elemente nestructurale (couri de fum i de ventilaie, de exemplu).

(4) Codul conine cerine de proiectare referitoare la rezistena, stabilitatea, rigiditatea i ductilitatea tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie, precum i la durabilitatea acestora. Alte cerine, de exemplu, cele privind izolarea higro-termic sau fonic nu fac obiectul Codului.

(5) Prezentul Cod nu conine prevederi referitoare la situaia de proiectare accidental (definit conform CR 0), de exemplu pentru rezistena la foc a prilor / elementelor de construcie din zidrie.

(6) Nivelurile de siguran rezultate din calculul i prevederile constructive din acest Cod constituie niveluri minime obligatorii de calitate. La solicitarea investitorului, prin tema de proiectare, pot fi adoptate msuri suplimentare pentru obinerea unor niveluri de asigurare superioare.

(7) Prevederile Codului referitoare la proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie se vor aplica numai tipurilor de cldiri civile, industriale i agrozootehnice enumerate la (8). În cazul construciilor cu alte alctuiri sau care sunt destinate unor funciuni speciale (arce, couri de fum independente, ziduri de sprijin, rezervoare, etc., precum i planee mixte cu corpuri de umplutur ceramice sau din beton) prevederile Codului au caracter orientativ.

(8) Structurile cu perei structurali din zidrie sunt folosite în mod curent pentru urmtoarele tipuri de cldiri (denumite în continuare cldiri curente): a. cldiri etajate cu înlime pân la P+4E inclusiv: locuine, alte cldiri cu funciuni similare (hoteluri, moteluri, cmine, internate, cree, etc.), cldiri pentru învmânt i ocrotirea sntii, alte tipuri de cldiri social-culturale care nu necesit spaii libere mari i care au funciuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformri majore în timpul exploatrii); b. cldiri tip "hal / sal" cu deschideri i înlimi moderate (de regul, cu deschideri maxime de 9.00 15.00 m i înlimi de 6.00  8.00 m) pentru sli de sport, ateliere, depozite, cldiri agrozootehnice, etc.

(9) Prevederile privind situaia de proiectare tranzitorie (situaie de proiectare în timpul execuiei, definit conform CR 0 i SR EN 1991-1-6) i cele privind execuia lucrrilor sunt tratate în msura în care este necesar s se indice calitatea materialelor i a produselor pentru construcii i nivelul calitii execuiei pe antier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare.

(10) Condiiile speciale pentru execuia lucrrilor în situaii particulare (condiii de temperaturi extreme, zidrii care se încarc prematur, etc.) vor fi menionate obligatoriu în documentaie (planuri, caiete de sarcini, specificaii).

(11) Prevederile Codului se aplic numai structurilor i prilor / elementelor de construcie din zidrie realizate cu elemente pentru zidrie i/sau cu mortare, care îndeplinesc urmtoarele dou condiii: a. sunt conforme cu specificaiile tehnice de produs aplicabile (standarde armonizate, standarde europene / naionale altele decât cele armonizate, evaluri tehnice europene, agremente tehnice naionale în construcii) –conformitatea cu specificaiile tehnice armonizate este recunoscut prin existena marcajului CE; b. satisfac cerinele specifice pentru zidrii în zone seismice date în P 100-1, cap.8 i 10.

NOT. Pentru conformitatea privitoare la condiiile de calitate i/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv cerinele de durabilitate) se vor avea în vedere i reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, referitoare la elemente pentru zidrie i/sau mortare considerate individual, precum i la zidriile executate cu acestea.

(12) În cazul structurilor i prilor / elementelor de construcie executate cu elemente pentru zidrie i/sau cu mortare, care nu satisfac una dintre cerinele de la (11), zidriile cu astfel de elemente i/sau mortare vor fi utilizate numai pe baza specificaiilor tehnice de produs întocmite conform legislaiei în vigoare, prin care vor fi stabilite domeniile i condiiile tehnice de folosire, precum i performanele acestora.

(13) Pentru stabilirea valorilor caracteristicilor mecanice de rezisten i deformabilitate ale materialelor componente i ale zidriilor realizate cu acestea se vor folosi date rezultate din încercri efectuate i declarate de ctre fabricant, cu respectarea prevederilor specificaiilor tehnice de produs i ale legislaiei aplicabile în vigoare.

(14) Cerinele i condiiile tehnice stabilite prin proiect, pentru toate categoriile de lucrri de zidrie, vor fi precizate în fia sintetic alctuit conform Anexei I (normativ) la acest Cod. Fia va face parte integrant din documentaia de contractare i de execuie i va servi executantului pentru aprovizionarea materialelor corespunztoare iar organismelor de control pentru verificarea conformitii cu prevederile proiectului.

(15) Prevederile Codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri, specialitilor cu activitate în domeniul construciilor atestai / autorizai în condiiile legii, precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).

(16) Fabricanii, reprezentanii autorizai ai acestora, importatorii i distribuitorii de produse pentru construcii (elemente pentru zidrie, mortare, betoane, oeluri pentru armturi, etc.) destinate utilizrii în vederea realizrii de perei structurali i componente nestructurale din zidrie, trebuie s ia în considerare prevederile prezentului Cod pentru ca activitatea de comercializare a acestor produse s îi ating scopul. 1.2. Relaia cu alte reglementri tehnice

(1) Situaiile de proiectare la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0, dup cum urmeaz:  Situaie de proiectare persistent: situaie de proiectare care este relevant pe un interval de timp de acelai ordin cu durata vieii structurii.  Situaie de proiectare tranzitorie: situaie de proiectare care este relevant pe o durat de timp mai scurt decât durata proiectat a vieii structurii i care are o probabilitate mare de a se produce.  Situaie de proiectare seismic: situaie de proiectare excepional când structura este expus unui eveniment seismic.

(2) Gruprile de încrcri la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0, dup cum urmeaz:  Gruparea fundamental: Combinarea (efectelor) aciunilor pentru situaiile de proiectare persistent i tranzitorie.  Gruparea seismic: Combinarea (efectelor) aciunilor pentru situaia de proiectare seismic.

(3) Pentru proiectarea prilor de construcie din alte materiale (beton, oel, lemn, etc.), se vor folosi reglementrile tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.

(4) În cazul cldirilor situate pe terenuri de fundare dificile, prevederile Codului vor fi completate cu cele ale reglementrilor tehnice specifice, în vigoare, pentru astfel de terenuri, în ceea ce privete alctuirea de ansamblu, dimensionarea i detalierea constructiv a cldirilor din zidrie i a elementelor acestora. 1.3. Definiii principale Valoare declarat: valoarea unei caracteristici a materialelor componente sau a zidriei (de exemplu, rezistena medie la compresiune) declarat de fabricant în declaraia de conformitate / performan a produsului sau în alte documente emise de ctre acesta, care se pun la dispoziie odat cu furnizarea produsului. 1.3.1. Tipuri de zidrii a. Zidrie simpl / nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a putea fi considerat zidrie armat, precum: zidria confinat, zidria confinat i armat în rosturile orizontale, zidria cu inim armat. Rezistena i rigiditatea elementelor de confinare i ale armturilor prevzute constructiv în structurile din zidrie nearmat, conform prezentului Cod i P 100-1, nu vor fi luate în calcul pentru verificarea siguranei la efectele încrcrilor din gruparea fundamental i din gruparea seismic. b. Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale panoului, turnate dup executarea zidriei. c. Zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC) la care, în rosturile orizontale, sunt prevzute armturi în cantiti suficiente, din oel sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la întindere, în scopul creterii rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui. d. Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele având spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau fr legturi mecanice între straturi i la care cele trei componente conlucreaz pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri. e. Zidrie înrmat în cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de zidrie, cu legturi mecanice între straturi, înrmat într-un cadru de beton armat / oel, executat dup turnarea betonului / montarea cadrului metalic. 1.3.2. Mortare

(1) Mortarele pentru zidrie, alctuite din liant, nisip i ap sunt definite prin: a. Concepie i. mortar performant pentru zidrie: mortar a crui compoziie i metod de obinere este aleas de fabricant în vederea obinerii caracteristicilor specificate (concept de performan); ii. mortar de reet pentru zidrie: mortar produs conform proporiilor predeterminate, ale crui caracteristici rezultate sunt în funcie de proporiile stabilite ale constituenilor (concept de reet).

b. Caracteristici i utilizare: i. mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G): mortar pentru zidrie fr caracteristici speciale; ii. mortar pentru zidrie pentru straturi subiri (T): mortar performant pentru zidrie cu dimensiunea maxim a agregatelor mai mic sau egal cu o valoare indicat. Mortarele (T) se utilizeaz, în conformitate cu acest Cod, pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.5 ÷ 3.0 mm.

(2) Mortar-betonul (grout) este un mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) obinut din amestec de ciment, nisip, pietri monogranular - de dimensiunea agregatelor mm - i ap. Amestecul se realizeaz cu o consisten redus - tasare de circa 20  25 cm pe conul etalon de 30 cm înlime. Mortar-betonul poate fi de reet sau performant.

(3) Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe baz de ciment, nisip foarte fin i adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se folosete pentru straturi subiri, conform specificaiilor tehnice i tehnologice ale fabricantului i numai în asociere cu elementele pentru zidrie indicate de aceste specificaii. 1.3.3. Elemente pentru zidrie a. Rezistena medie la compresiune a elementului: media aritmetic a rezistenelor la compresiune ale elementelor. b. Rezistena caracteristic la compresiune a elementului: rezistena la compresiune corespunztoare fractilului de 5% al distribuiei statistice a rezistenei la compresiune. c. Rezistena standardizat la compresiune a elementului: rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie transformat în rezistena echivalent a unui element "uscat în aer" cu limea de 100 mm i înlimea de 100 mm. d. Element pentru zidrie categoria I: element pentru zidrie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistena medie / caracteristic la compresiune declarat este  5%. e. Element pentru zidrie categoria II: element pentru zidrie care nu îndeplinete nivelul de încredere al elementelor pentru zidrie categoria I. 1.3.4. Perei din zidrie a. Perete structural: perete destinat s reziste forelor verticale i orizontale care acioneaz, în principal, în planul su. b. Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu care conlucreaz la preluarea forelor verticale i orizontale i contribuie la asigurarea stabilitii acestuia. În cazul cldirilor cu planee care descarc pe o singur direcie, pereii paraleli cu direcia elementelor principale ale planeului, care nu sunt încrcai direct cu fore verticale, dar care preiau forele orizontale care acioneaz în planul lor, sunt denumii i perei de contravântuire. c. Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principal a construciei; acest tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea restului structurii. d. Perete înrmat: perete înglobat într-un cadru de beton armat / oel, care nu face parte din structura principal, dar care, în anumite condiii, contribuie la rigiditatea lateral a cldirii i la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatrii cldirii sau

crearea de goluri de ui / ferestre într-un perete înrmat se va face numai pe baza unei justificri prin calcul (expertiz tehnic) i, dup caz, cu adoptarea unor msuri constructive adecvate. 1.4. Notaii, uniti de msur, liste de tabele i figuri 1.4.1. Notaii Simbolurile specifice, dependente de material, utilizate în acest Cod pentru structuri din zidrie sunt: a1 distana de la captul peretelui pân la cea mai apropiat extremitate a reazemului care transmite fora vertical ag valoarea de proiectare a acceleraiei seismice a terenului as aria armturii / unitatea de lungime din stratul median al ZIA A aria seciunii transversale a unui element Aasc aria armturii din stâlpiorul comprimat Absc aria betonului din stâlpiorul comprimat Ab aria pe care se aplic fora concentrat Absc aria betonului din stâlpiorul comprimat la zidria confinat Aef aria peretelui efectiv încrcat cu fora concentrat Apan aria seciunii orizontale a panoului de zidrie înrmat în cadre Apl aria planeului unui etaj As aria de armtur întins din stâlpiori Asw aria armturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forei tietoare Aw aria seciunii orizontale a peretelui Azc aria zonei comprimate la compresiune excentric pentru un perete de ZNA Az,net aria net total a pereilor pe una din direciile principale ale cldirii bactiv limea activ a tlpii unui element compus (I, T, L) bst,echiv latura stâlpului cadrului echivalent (pentru panourile de zidrie înrmat) C clasa de rezisten la compresiune a betonului di(i=1,2) excentricitatea de aplicare a încrcrilor din planee pe un perete dr deplasarea relativ de nivel a cldirii dRG distana între centrul de greutate al planeului (G) i centrul de rigiditate (R) ea excentricitatea accidental a forelor verticale ehi excentricitatea la partea superioar / inferioar a peretelui, dat de încrcrile perpendiculare pe perete ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui ei0 excentricitatea datorat încrcrilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete

emk excentricitatea final la 1/2 din înlimea peretelui ehm excentricitatea la 1/2 din înlimea peretelui, dat de încrcrile perpendiculare pe perete ek excentricitatea datorat curgerii lente Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurt durat al zidriei simple EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidriei confinate / zidriei cu inim armat Ez,ld modul de elasticitate longitudinal de lung durat al zidriei simple fb rezistena unitar la compresiune standardizat a elementelor pentru zidrie normal pe faa rostului orizontal fbh rezistena unitar la compresiune standardizat a elementelor pentru zidrie paralel cu faa rostului orizontal, în planul peretelui fbo rezistena unitar de aderen a armturi fbok rezistena unitar caracteristic de aderen a armturii fcd rezistena unitar de proiectare la compresiune a betonului fck rezistena unitar caracteristic la compresiune a betonului fcvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a betonului fcvk rezistena unitar caracteristic la forfecare a betonului fd rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei fdh rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei paralel cu faa rostului orizontal, în planul peretelui fk rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei fkh rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei paralel cu faa rostului orizontal, în planul peretelui fm rezistena unitar medie la compresiune a mortarului fmbk rezistena unitar caracteristic la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul median al pereilor din zidrie cu inim armat fmed rezistena unitar medie la compresiune a elementelor pentru zidrie, normal pe faa rostului orizontal fvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei fvd0 rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei fvd,i rezistena unitar de proiectare de cedare pe seciune înclinat fvd,l rezistena unitar de proiectare la cedare prin lunecare în rost orizontal fvk rezistena unitar caracteristic la forfecare a zidriei fvk0 rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei fvk,i rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate fvk,l rezistena unitar caracteristic de cedare prin lunecare în rost orizontal

fx1 rezistena unitar la încovoiere a zidriei dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale fx2 rezistena unitar la încovoiere a zidriei dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale fxd1 rezistena unitar de proiectare a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale fxd2 rezistena unitar de proiectare a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale fxk1 rezistena unitar caracteristic a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale fxk2 rezistena unitar caracteristic a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale fy valoarea caracteristic a limitei de elasticitate a oelului fyd rezistena unitar de proiectare a armturii din stâlpiori / stratul median al ZIA fysd rezistena unitar de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei fzd notaie generic pentru rezistena unitar de proiectare la o solicitare secional fzk notaie generic pentru rezistena unitar caracteristic la o solicitare secional Fb fora tietoare de baz din aciunea seismic pentru o cldire Fi reaciunea orizontal, dat de fora Sniv în seciunea de reazem a planeului pe peretele "i" Fbp fora tietoare de baz din aciunea seismic pentru o proeminen peste ultimul nivel al unei cldirii Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei simple GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidriei confinate / zidriei cu inim armat h înlimea liber a peretelui hef înlimea efectiv a peretelui hgol înlimea golului din zidrie het înlimea etajului hp înlimea panoului de zidrie înrmat în cadre hpan înlimea panoului de zidrie confinat htot înlimea total a peretelui structural Ho înlimea peretelui de la baz pân la nivelul la care se aplic fora concentrat Ib momentul de inerie al seciunii de beton a elementelor pentru confinare Ii momentul de inerie al seciunii ideale a peretelui Iz momentul de inerie al seciunii de zidrie confinat K constant referitoare la rezistena caracteristic la compresiune a zidriei lad lungimea pe care aderena este activ pentru calculul rezistenei la for tietoare lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenei la for tietoare lmin limea minim a spaletului de zidrie la o seciune compus

lpan lungimea panoului de zidrie confinat ls distana între centrele de greutate ale stâlpiorilor de la extremitile unui perete de zidrie lw lungimea seciunii orizontale a unui perete L dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia forei seismice de proiectare Lc deschiderea unei console de beton încastrat în zidrie Lef lungimea efectiv de preluare a forei concentrate Lgc lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feele montanilor) Lv,et fora de lunecare vertical între inima i talpa unui perete compus pe înlimea etajului m masa total a cldirii supus aciunii seismice mp masa proeminenei peste ultimul nivel al unei cldirii M**rezistena medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2 MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încrcri seismice MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încrcri seismice Mhi momentul încovoietor la nivelul planeului, dat de încrcarea orizontal uniform distribuit ph Mhm momentul încovoietor la mijlocul înlimii peretelui dat de încrcarea orizontal uniform distribuit ph Minf momentul încovoietor în seciunea de la baza etajului pentru care se calculeaz lunecarea vertical MRd rezistena de proiectare la încovoiere în planul peretelui MRd(As) rezistena de proiectare la încovoiere corespunztoare armturilor din stâlpiori MRd (zna,i) rezistena de proiectare la încovoiere cu for axial a seciunii ideale de zidrie nearmat MRxd1 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale MRxd2 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile orizontale MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui, din încrcri neseismice MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încrcri neseismice MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încrcri neseismice MX1MX5 clase de expunere la condiiile de mediu nech factor de echivalen între zidrie i beton nniv numrul de niveluri peste seciunea de încastrare a pereilor structurali NEd valoarea de proiectare a forei axiale pe perete în gruparea seismic

corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare, N* Ed valoarea de proiectare a forei axiale pe perete în gruparea seismic pentru peretele din zidrie confinat NRd rezistena de proiectare a peretelui la for axial NRd(l) rezistena de proiectare la for axial pe unitatea de lungime a peretelui dreptunghiular NSd valoarea de proiectare a forei axiale pe perete ph încrcarea orizontal uniform distribuit perpendicular pe o fâie de perete pmax/min valorile extreme ale forei seismice aplicat la nivelul unui planeu p% densitatea pereilor structurali raportat la aria planeului q factorul de comportare conform P 100-1 s distana pe vertical între armturile din rosturile orizontale (Asw) sd raportul între efortul unitar de compresiune (d) i rezistena de proiectare la compresiune (fd) S clasa de tasare a betonului Si momentul static al seciunii ideale a tlpii unui perete compus Sniv fora seismic de proiectare aplicat la nivelul unui planeu t grosimea peretelui de zidrie te grosimea pereilor exteriori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale tf grosimea unei tlpi a peretelui cu seciune compus (I, T, L) ti grosimea pereilor interiori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale tL grosimea peretelui în seciunea în care se calculeaz rezistena la lunecare vertical tm grosimea stratului median al peretelui din zidrie armat tp grosimea panoului de zidrie înrmat trost grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale de mortar în zidrie tz grosimea total a straturilor exterioare de zidrie la ZIA VEd valoarea de proiectare a forei tietoare determinat prin calculul în domeniul elastic liniar pentru gruparea seismic de încrcri VLhd capacitatea de rezisten la for de lunecare vertical în pereii cu seciuni compuse VR capacitatea de rezisten la for tietoare a cldirii pe direcia de calcul VRd rezistena de proiectare la for tietoare VRd (ZIA) rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat VRd,l rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal V* Rd,i rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie simpl corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare , V* Rd,1 rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie simpl

VRd,i rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul median al peretelui de ZIA VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA VRdi capacitatea de rezisten la for tietoare a unui montant al peretelui "i" VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei peretelui cu inim armat VRd1 rezistena de proiectare la for tietoare a panoului de zidrie confinat VRd2 rezistena de proiectare la forfecare a armturii din stâlpiorul comprimat VRd3rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei VRsc rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat VSd fora tietoare de proiectare Ww modulul de rezisten a peretelui x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu for axial rezultat din ipoteza seciunilor plane xconv adâncimea convenional a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu for axial pentru ZIA xmax adâncimea maxim a zonei comprimate la încovoiere cu for axial pentru zidria confinat xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu for axial pentru peretele dreptunghiular din ZNA yG distana de la centrul de greutate pân la faa cea mai comprimat a unui perete din ZNA ySC distana de la fibra cea mai comprimat la limita sâmburelui central a unui perete din ZNA yzc distana de la centrul al peretelui pân la centrul de greutate al zonei comprimate a seciunii ideale de zidrie  coeficient pentru calculul momentului încovoietor perpendicular pe planul peretelui ts coeficient de dilatare termic al oelului; tz coeficient de dilatare termic al zidriei u/1 coeficient de suprarezisten al structurilor din zidrie  coeficient de majorare pentru încrcrile concentrate 0 ordonata maxim a spectrului de rspuns elastic mt coeficient parial de siguran la întindere pentru betonul / mortar-betonul din stratul median al ZIA mc coeficient parial de siguran la compresiune pentru betonul / mortar-betonul din stratul median al ZIA M coeficient parial de siguran pentru zidrie / materiale de zidrie

S c n direcia efortului unitar de forfecare d efort unitar normal de compresiune determinat considerând încrcarea vertical uniform distribuit pe toat lungimea zonei comprimate a peretelui dp valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înlimii peretelui 1 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale aciunilor variabile

2 coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale aciunilor variabile diametrul armturii i factor de reducere datorit zvelteei la partea superioar i la baza peretelui m factor de reducere datorit zvelteei la  din înlimea peretelui  constanta de curgere lent 1.4.2. Uniti de msur

(1) În prezentul Cod se utilizeaz unitile din Sistemul Internaional (SI).

(2) Pentru calcule sunt recomandate urmtoarele uniti: a. Eforturi i încrcri: kN, kN/m, kN/m2 b. Masa: kg, t c. Masa specific (densitate): kg/m3, t/m3 d. Greutate specific: kN/m3 e. Eforturi unitare i rezistene: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa) f. Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm g. Acceleraii: m/s2  coeficient parial de siguran pentru oel M variaia momentului încovoietor într-un perete pe înlimea etajului m deformaia specific în zidrie m1 deformaia specific a zidriei la iniierea deformaiilor inelastice mu deformaia specific ultim a zidriei  deformaia specific în beton cu deformaia specific ultim a betonului us deformaia specific ultim în armtur c factorul de participare al armturii prin efectul de dorn p = hp/lp factorul de form al panoului de zidrie înrmat în cadre vgol volumul golurilor care se dezvolt pe toat înlimea elementului pentru zidrie  factor de reducere a înlimii efective pentru peretele rigidizat pe contur (n = 2÷4) 0d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe

1.4.3. Lista tabelelor 1. Tab.2.1 Coeficienii pariali de siguran M la starea limit ultim (ULS) pentru gruparea fundamental de încrcri pentru zidrie cu elemente din argil ars i din BCA

2. Tab.3.1 Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G) 3 Tab.4.1 Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA i mortar pentru utilizare general (G) 4. Tab.4.2a Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b -

5. Tab.4.2b Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1a i 4.1b-

6. Tab.4.2c Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din BCA din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) esere conform fig.4.1a

7. Tab.4.3a Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars i mortar pentru rosturi subiri (T)

8. Tab.4.3b Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente din BCA i mortar pentru rosturi subiri (T)

9. Tab.4.4 Rezistena caracteristic la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizaregeneral (G) i mortar pentru rosturi subiri (T)

10. Tab.4.5 Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvk0) în N/mm2

11. Tab.4.6 Rezistene unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidriei

12. Tab.4.7 Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2)

13. Tab.4.8 Rezistena caracteristic de aderen a armturilor înmortar sau în betonul din ZIA (N/mm2)

14. Tab.4.9 Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei

15. Tab.5.1 Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie în grupe de regularitate

16. Tab.6.1 Valorile coeficientului pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul peretelui

17. Tab.6.2 Valorile coeficientului m pentru reducerea rezistenei la compresiune

18. Tab.6.3 Valorile factorului c pentru calculul rezistenei la forfecare a armturii verticale din stâlpiorii de confinare

19. Tab.7.1 Dimensiunile maxime ale golurilor i liurilor 20.Tab.7.2 Adâncimea maxim a liurilor

1.4.4. Lista figurilor 1. Fig.1.1. Tipuri de alctuire pentru perei din zidrie armat 2. Fig.3.1. Geometria interioar a elementelor cu goluri 3. Fig.4.1. Alctuirea zidriei. 4 Fig.4.2. Ruperea zidriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui 5. Fig.4.3. Relaia efort unitar-deformaie specific ( -) pentru zidria solicitat la compresiune axial 6. Fig.5.1. Condiii de regularitate geometric în plan 7. Fig.5.2. Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural în elevaie) 8. Fig. 5.3. Structuri cu perei din zidrie 9. Fig.5.4. Dispunereaalternantpe vertical agolurilordin pereii de zidrie

10. Fig.5.5. Perei suplimentari la subsol în cazul cldirilor cu perei rari

11. Fig.6.1. Încrcri verticale pe pereii structurali date de planee

12. Fig.6.2. Încrcri verticale concentrate pe pereii structurali

13. Fig.6.3. Excentriciti provenite din alctuirea structurii

14. Fig.6.4. Limea tlpii active

15. Fig.6.5. Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2

16. Fig.6.6. Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentrupereii cu goluri

17. Fig.6.7. Calculul eforturilor secionale de proiectare în planee din încrcri orizontale

18. Fig.6.8. Calculul momentului capabil pentru o for axial dat 19.. Fig.6.9. Calculul momentului capabil pentru un peretecu seciune compus

20. Fig.6.10. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale 21. Fig.6.11. Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei

22. Fig.7.1. eserea zidriei la courile de fum

23. Fig.7.2. Armturi pentru centuri i stâlpiori în socluri de beton simplu

24. Fig.7.3. Armturi pentru centuri i stâlpiori în perei de subsol dinbeton simplu 1.5. Documente de referin Standarde: Standarde referitoare la elementele pentru zidrie i la încercarea acestora SR EN 771-1:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru zidrie de argil ars SR EN 771-4:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat

SR EN 772-1:2011 - Metode de încercare a elementelor pentru zidrie. Partea 1: Determinarea rezistenei la compresiune Standarde referitoare la mortare i la încercarea acestora SR EN 998-2:2011 - Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Mortare pentru zidrie SR EN 1015-11:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie - Partea 11: Determinarea rezistenei la încovoiere a mortarului întrit Standarde referitoare la încercarea zidriei SR EN 1052-1:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 1: Determinarea rezistenei la compresiune SR EN 1052-2:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 2: Determinarea rezistenei la încovoiere. SR EN 1052-3:2003 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistenei iniiale la forfecare. SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistenei iniiale la forfecare. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidrie i la încercarea acestora SR EN 845-1+A1:2008 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere,suport i console SR EN 845-2:2004 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 2: Buiandrugi Standarde de proiectare (Eurocoduri structurale) SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri utile pentru cldiri SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale - Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din exploatare pentru construcii. Anex naional SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Aciuni pe durata execuiei SR EN 1991-1-6:2005/NA:2008 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale - Aciuni pe durata execuiei. Anex naional SR EN 1991-1-6:2005/AC:2012 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale. Aciuni pe durata execuiei SR EN 1992-1-1:2004- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru cldiri. Anexa naional

SR EN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1- 1: Reguli generale i reguli pentru cldiri. Anexa naional SR EN 1996-1-1:2006- Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Reguli generale pentru structuri de zidrie armate i nearmate SR EN1996-1-1:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Reguli generale pentru structuri de zidrie armate i nearmate SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Anexa naional SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie. Anexa naional Document de evaluare european privind seturi de compartimentare interioar pentru perei neportani (ETAG 003-1998)

Reglementri tehnice: Nr. crt. Reglementare tehnic Act normativ prin care se aprob reglementarea tehnic/publicaia 1. Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor, indicativ CR 0-2012 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1530/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr.647/11 septembrie 2012, cu completrile ulterioare

Cod de proiectare seismic. Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2013 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i administraiei publice, nr.2465/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr. 558/3 septembrie 2013

Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor, indicativ CR 1-1-3/2012 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1655/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr.704/15 octombrie 2012, cu completrile ulterioare

Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra construciilor, indicativ CR 1-1-4/2012 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.1751/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr. 704/15 octombrie 2012, cu completrile ulterioare

Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007 Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice i locuinei nr.577/2008 din 29 aprilie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 374 din 16 mai 2008

Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ NE 012/2-2010 Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr.2.514/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 853 i nr.853 bis din 20 decembrie 2010

Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine i criterii de performan, indicativ ST 009-

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 683/2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012

oel, elemente ataate faadelor, couri de fum i de ventilaie, etc.) va urmri satisfacerea tuturor cerinelor (obiectivelor) investitorilor i ale societii, în condiiile specifice de mediu natural i construit ale amplasamentului, pe toat durata de exploatare prevzut prin tema de proiectare i în limitele unui efort tehnic i economic rezonabil pentru categoria de importan a cldirii.

(2) Proiectarea referitoare la rezistena i stabilitatea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie, indiferent de tipul construciei în care se afl, se va face în conformitate cu principiile i regulile generale date în CR 0.

(3) Cerinele de baz pentru cldirile proiectate conform prezentului Cod se consider satisfcute, în condiiile în care: a. calculul la stri limit se face conform principiilor din CR 0; b. clasificarea, gruparea i valorile aciunilor sunt cele date în documentele menionate la 2.4.1.; c. se folosesc principiile i regulile de aplicare date în acest Cod i în P 100-1. 2.1.1. Sigurana structural, sigurana în exploatare i durabilitatea

(1) Reliabilitatea cerut pentru cldirile cu structuri din zidrie i pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie, se obine prin: a. adoptarea unei concepii de proiectare arhitectural-structural de ansamblu favorabil din punct de vedere al optimizrii rspunsului cldirilor în toate situaiile de proiectare i pentru toate cerinele privind rezistena i stabilitatea; b. calculul i dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale i nestructurale cu modele i metode de calcul adecvate pentru fiecare situaie de proiectare, cu respectarea tuturor prevederilor din prezentul Cod, din P 100-1 i din reglementrile tehnice conexe menionate la paragraful 1.5; c. execuia structurii i a celorlalte pri / elemente nestructurale ale construciei în total conformitate cu prevederile proiectului. 2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare i durabilitatea

(1) Durata de via proiectat a construciei va fi specificat în conformitate cu CR 0.

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII 2.1. Cerine generale de proiectare

(1) Proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie, precum i a tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie, indiferent de tipul construciei în care se afl (de exemplu perei nestructurali din zidrie, panouri de zidrie înrmat în cadre de beton armat /

2.2. Condiii tehnice privind rezistena i stabilitatea structurilor / elementelor de zidrie 2.2.1. Condiia de rezisten

(1) Pentru cldirile cu structuri din zidrie i pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie, structurale i nestructurale, condiia de rezisten pentru situaia de proiectare persistent i pentru situaia de proiectare tranzitorie este satisfcut dac, în seciunile cele mai solicitate, capacitatea de rezisten a elementelor respective depete solicitrile provenite din gruparea fundamental de încrcri.

(2) Pentru situaia de proiectare seismic condiia de rezisten este satisfcut numai dac, împreun cu condiia de la (1), sunt îndeplinite i prevederile specifice stabilite în P 100-1, cap.8 (pentru pereii structurali) i cap.10 (pentru pereii nestructurali i panourile de zidrie înrmate i pentru celelalte elemente nestructurale). 2.2.2. Condiia de stabilitate

(1) Stabilitatea de ansamblu a cldirilor cu structura din zidrie va fi asigurat prin: a. msuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul cldirilor amplasate pe terenuri în pant; b. dimensionarea pentru evitarea riscului de rsturnare a cldirii datorit forelor orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice; c. asigurarea rigiditii spaiale a cldirii prin msurile prevzute la Cap.5.

(2) Stabilitatea local a tuturor tipurilor de perei din zidrie va fi asigurat prin: a. rigidizri / prinderi / rezemri conform prevederilor de la Cap.6; b. limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereii structurali inând seama de efectele flambajului i ale excentricitilor de aplicare a încrcrilor. 2.2.3. Condiia de rigiditate

(1) Cldirile cu structuri din zidrie i toate prile / elementele de construcie din zidrie, vor avea rigiditate suficient astfel încât: a. pentru toate situaiile de proiectare, s fie satisfcute cerinele specifice de limitare a degradrilor; b. s se evite pericolul de ciocnire cu cldirile / tronsoanele alturate în situaia de proiectare seismic. 2.2.4. Condiia de ductilitate

(1) Condiia de ductilitate pentru pereii structurali din zidrie se refer la situaia de proiectare seismic i are ca scop: a. asigurarea unei capaciti suficiente de rotire plastic în seciunile de la baza montanilor i, dac este cazul, în riglele de cuplare, fr reducerea semnificativ a capacitii de rezisten;

b. reducerea, prin dimensionare i detaliere constructiv, a probabilitii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe seciune înclinat din for tietoare, de exemplu). 2.3. Principiile proiectrii la stri limit ultime pentru cldirile din zidrie

(1) Principiile proiectrii la stri limit se aplic atât pentru prile / elementele construcie din zidrie cât i pentru elementele / subansamblurile/prile cldirii executate din alte materiale (beton, oel, lemn) pentru toate situaiile de proiectare.

(2) Pentru toate situaiile de proiectare, starea limit ultim (ULS) i starea limit de serviciu (SLS) vor fi luate în considerare pentru toate elementele de construcie structurale i nestructurale, inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi, ancore, elemente de planeu, etc.). 2.4. Variabile de baz 2.4.1. Aciuni

(1) Clasificarea i gruparea aciunilor agenilor mecanici pentru proiectarea prilor / elementelor de construcie structurale i nestructurale din zidrie, se vor lua conform CR 0.

(2) Evaluarea încrcrilor permanente se va face conform SR EN 1991-1-1/NA.

(3) Valorile normate ale încrcrilor de exploatare (utile) pentru cldirile civile, industriale i agrozootehnice, se vor stabili conform SR EN 1991-1-1/NA.

(4) Pereii structurali, nestructurali, panourile de zidrie înrmate în cadre, parapeii din zidrie de la balcoane, loggii sau dintre spaiile interioare denivelate i aticele teraselor vor fi verificai pentru urmtoarele încrcri perpendiculare pe planul peretelui corespunztoare gruprii fundamentale de încrcri: a. încrcarea orizontal din aciunea oamenilor dat în SR EN 1991-1-1/NA; b. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absena unor reglementri naionale se vor lua în calcul încrcrile de proiectare date în ETAG 003); c. încrcarea din vânt (pentru perei de închidere, parapei, atice, etc.) calculat conform CR 1-1-4.

(5) Pentru verificarea rezistenei i rigiditii tuturor elementelor enumerate la (4) în situaia seismic de proiectare, se vor folosi încrcrile stabilite conform P 100-1, cap.8 i 10.

(6) Coeficienii pentru calculul valorilor frecvente ( 1Q) i a valorilor cvasipermanente ( 2Q) ale aciunilor variabile (Q) se vor lua conform CR 0.

(7) Valorile de proiectare ale deformaiilor specifice din curgere lent i din contracie ale elementelor din beton armat înglobate în toate prile / elementele de construcie din zidrie, se vor lua conform SR EN 1992-1-1.

(8) Valorile de proiectare pentru deformaiile de lung durat ale zidriei se vor lua conform tabelului 4.9 din Cod.

(9) Pentru strile limit de serviciu (SLS), deformaiile impuse vor fi introduse ca valori estimate (medii statistice).

2.4.2. Caracteristicile fizice i mecanice ale materialelor i produselor 2.4.2.1. Proprietile materialelor i produselor

(1) Valorile proprietilor fizice i mecanice ale materialelor i produselor de construcii i ale datelor lor geometrice folosite la proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie, vor fi stabilite conform 1.1.(11), (12) i (13).

(2) Pentru proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie,pentru toate situaiile de proiectare, sunt necesare valorile urmtoarelor proprieti mecanice de rezisten i de deformabilitate ale zidriei: a. valorile rezistenelor unitare de rupere la: - compresiune, perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu rostul de aezare; - forfecare, prin lunecare pe rostul de aezare i prin eforturi principale de întindere; - încovoiere perpendicular pe plan, cu plan de rupere perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu rostul de aezare; b. valorile deformaiilor specifice corespunztoare rezistenelor unitare de rupere; c. legea constitutiv - (efort unitar - deformaie specific). 2.4.2.2. Valori caracteristice ale rezistenelor materialelor

(1) Valorile caracteristice ale rezistenelor zidriei vor fi stabilite din datele obinute conform 1.1.(12).

(2) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate i ale proprietilor reologice ale zidriei reprezint valori medii statistice. Aceste valori se vor obine i se vor declara pe baza informaiilor obinute conform 1.1.(12).

(3) Valorile caracteristice ale rezistenelor celorlalte materiale (beton, oel, lemn) vor fi luate conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare. 2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietilor mecanice ale zidriei

(1) Toate valorile rezistenelor unitare de proiectare ale zidriei (fzd), pentru toate solicitrile, se obin prin împrirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parial de siguran pentru material M 1,0:   

(2.1)

(2) Coeficientul parial de siguran M este stabilit în mod difereniat în funcie de: a. gruparea de încrcri la care se face verificarea: fundamental sau seismic; b. starea limit la care se face verificarea: ULS sau SLS; c. calitatea elementelor pentru zidrie i a mortarului; d. tipul controlului execuiei definit în reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare.

(3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate i ale proprietilor reologice ale zidriei se obin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient subunitar.

(4) Valorile coeficientului parial M se iau dup cum urmeaz:  pentru situaia de proiectare persistent (gruparea fundamental de încrcri): - pentru starea limit ultim (ULS) conform tabelului 2.1 - pentru starea limit de serviciu (SLS), cu valorile: a. M = 1,50 pentru toate prile / elementele din zidrie din construciile încadrate în clasele de importan I i II conform P 100-1 b. M = 1,0 pentru toate prile / elementele din zidrie din construciile încadrate în clasele de importan III i IV.  pentru situaia de proiectare seismic (gruparea seismic de încrcri): - valorile M din P 100-1, tab.8.13 pentru pereii structurali; - valorile M din P 100-1, art.10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale i panourile de zidrie înrmate. Coeficienii pariali de siguran M la starea limit ultim (ULS) pentru gruparea fundamental de încrcri pentru zidrie cu elemente din argil ars i din beton celular autoclavizat (BCA) Tabelul 2.1 Categoria elementelor Mortar Tipul controlului Redus Normal Special Categoria I De reet (G) preparat la antier 2.7 2.5 2.2 De reet (G) preparat industrial, semifabricat industrial 2.5 2.2 2.0 Performant (T) i (G) --- 2.0 1.8 Categoria II De reet (G) preparat la antier 3.0 2.8 2.5 De reet (G) preparat industrial, semifabricat industrial 2.7 2.5 2.2

(5) Pentru verificarea rezistenei zidriei în situaia de proiectare tranzitorie (în timpul execuiei, definit conform SR EN 1991-1-6), valorile rezistenelor caracteristice stabilite pentru gruparea fundamental se majoreaz cu 25%.

(6) Proprietile de rezisten ale zidriei pentru situaii de proiectare accidentale (incendiu, de exemplu) se vor stabili pe baza reglementrilor tehnice specifice, în vigoare.

(7) Valorile coeficienilor pariali de siguran M pentru celelalte materiale (beton, oel, lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.

CAPITOLUL 3. MATERIALE 3.1. Elemente pentru zidrie 3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie

(1) Prevederile acestui Cod se aplic la proiectarea tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie, structurale i nestructurale, executate cu urmtoarele tipuri de elemente pentru zidrie, corespunztoare standardelor: a. elemente pentru zidrie din argil ars - SR EN 771-1; b. elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;

(2) Domeniile i condiiile de utilizare, precum i principiile de proiectare i regulile de aplicare specifice, pentru fiecare dintre elementele menionate la (1), sunt stabilite prin acest Cod i prin P 100-1. 3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie 3.1.2.1. Gruparea în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice

(1) Elementele pentru zidrie se clasific în dou categorii, în funcie de probabilitatea de nerealizare a rezistenei la compresiune specificat, conform 1.3.3 (a se vedea i SR EN 771- 1 i SR EN 771-4).

(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele dou categorii sunt stabilite prin acest Cod i prin P 100-1. 3.1.2.2. Gruparea în funcie de caracteristicile geometrice

(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz în funcie de valorile urmtorilor parametri geometrici: a. volumul golurilor (% din volumul brut); b. volumul fiecrui gol (% din volumul brut); c. grosimea minim a pereilor interiori i exteriori (mm); d. grosimea cumulat a pereilor interiori i exteriori pe fiecare direcie (% din dimensiunea elementului pe direcia respectiv). Figura 3.1.Geometria interioar a elementelor cu goluri A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior

(2) Gruparea elementelor pentru zidrie în funcie de caracteristicile geometrice se va utiliza pentru: a. determinarea rezistenei la compresiune a zidriei conform art.4.1.1.1.; b. stabilirea domeniului, a condiiilor de utilizare i a unor parametri de calcul pentru elementele respective conform P 100-1 i acestui Cod.

(2) Pentru execuia pereilor structurali din zidrie, se vor folosi numai elemente din argil ars sau BCA clasificate în grupele 1 i 2, care au proprietile din tabelul 8.1 din P 100-1 sau elemente care satisfac condiiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).

(3) Pentru execuia elementelor nestructurale i a panourilor de zidrie înrmate în cadre elementele pentru zidrie trebuie s satisfac cerinele din P 100-1, art.10.5.1.1. 3.1.2.3. Gruparea în funcie de profilaia exterioar a elementului

(1) Din punct de vedere al profilului feelor exterioare, elementele pentru zidrie se clasific dup cum urmeaz: a. elemente cu toate feele plane (fr amprente sau profilaie; cu/fr cavitate interioar de prindere); b. elemente cu loca de mortar; c. elemente cu loca de mortar i amprente suplimentare pentru mortar; d. elemente cu profilaie "nut i feder".

(2) Atunci când este necesar, în acest Cod i în P 100-1 domeniile de utilizare i prevederile de proiectare sunt formulate difereniat în funcie de profilaia exterioar a elementului. 3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcie de densitatea aparent în stare uscat

(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz în funcie de densitatea aparent în stare uscat dup cum urmeaz: a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidrie cu densitate aparent în stare uscat sczut ( 1000 kg/m3) care se utilizeaz numai în zidrie protejat b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidrie neprotejat i protejat.

(2) Elementele pentru zidrie argil ars pentru care, în funcie de volumul golurilor, densitatea aparent în stare uscat este  1000 kg/m3i toate elementele din BCA se încadreaz în categoria LD (low density).

(3) Pentru calculul încrcrilor provenite din greutatea proprie a zidriei (încrcri pe structur i fundaii, greutatea supus aciunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru zidrie se va calcula estimativ, dup cum urmeaz: a. pentru elemente din argil ars densitatea de proiectare, cu relaia: (kg/m3) = 1800 (1-vgol) (3.1) unde vgol este volumul golurilor care se dezvolt pe toat înlimea elementului (nu se includ amprentele); b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea medie în exploatare) cu relaia convenional:

)

f (

) m / kg ( b

 

(3.2) unde fbeste rezistena medie standardizat în N/mm2.

(4) Pentru calculul greutii de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de utilizare general (G), cu rosturi de grosime normal, se va ine seama de greutatea mortarului astfel: a. grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale se va lua trost = 12 mm b. densitatea medie a mortarului se va lua m = 2000 kg/m3.

(5) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi subiri (T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai sus.

(6) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T), se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie definit mai sus. 3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie 3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie 3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie

(1) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrieva fi declarat ca rezisten medie, conform SR EN 771-1 pentru elemente din argil ars i ca rezisten medie sau caracteristic, dup caz,conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.

(2) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie, folosit în acest Cod pentru determinarea rezistenelor de proiectare ale zidriei la compresiune, la încovoiere i la forfecare, este rezisten standardizat (fb) definit conform SR EN 771-1 pentru elementele din argil ars i conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.

(3) Rezistena standardizat se determin i se declar de ctre fabricant pe baza rezistenei medii obinute prin încercri, conform SR EN 772-1, Anexa A.

(4) Atunci când rezistena la compresiune declarat a elementelor pentru zidrie este rezisten caracteristic, aceasta va fi transformat în rezisten medie echivalent, utilizând un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaie al rezistenelor declarat. Rezistena medie echivalent va fi apoi convertit în rezisten standardizat, fb, conform (3).

(5) Rezistena standardizat la compresiune fb este definit prin dou valori, în funcie de poziia forei de compresiune în raport cu faa de aezare: a. normal pe faa rostului orizontal (de aezare) fb; b. paralel cu faa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).

(6) Valorile celor dou rezistene standardizate la compresiune (fb, fbh) utilizate pentru dimensionare i specificate ca atare în proiecte vor fi stabilite astfel încât, în combinaie cu mortarul de zidire ales, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s fie obinute cel puin valorile minime ale rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei (fk, fkh) pentru pereii structurali stabilite în P 100-1, tabelele 8.2 i 8.3, în funcie de acceleraia seismic de proiectare aga amplasamentului i de înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare).

(1) În funcie de utilizarea prevzut la proiectare (perei exteriori / interiori, cu sau fr protecie etc.), pentru zidriile cu elemente din argil ars se vor lua în considerare proprietile fizice definite conform SR EN 771-1.

(2) În funcie de utilizarea prevzut la proiectare (perei exteriori / interiori, etc.) pentru zidriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare proprietile fizice definite conform SR EN 771-4.

(3) Pentru a se evita reducerea rezistenei la compresiune a mortarului i scderea aderenei acestuia la elementele pentru zidrie, în proiect se vor prevedea msuri tehnologice adecvate conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare. 3.2. Mortare 3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie

(1) Prevederile Codului se aplic numai zidriilor executate cu mortare pentru zidrie pentru utilizare general (G) i cu mortare pentru rosturi subiri (T)definite conform 1.3.2.

(2) Mortarele pentru zidrie pentru utilizare general (G), se împart în funcie de modul de realizare: i. mortar industrial pentru zidrie (uscat sau proaspt); ii. mortar semifabricat industrial pentru zidrie (predozat sau preamestecat); iii. mortar preparat la antier pentru zidrie.

(3) Mortarele pentru rosturi subiri (T) sunt mortare performante, produse industriale, predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenei la compresiune a zidriei sau a rezistenei caracteristice iniiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai în cazul mortarelor pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm. Mortarele adezive (glue) se vor folosi conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

(4) Mortarele pentru rosturi subiri(T) vor fi folosite pentru: a. zidrii executate cu elemente din BCA care satisfac cerinele de planeitate a feelor de aezare conform SR EN 771-4, tabelul 2, referitor la elementele din categoria TLMA i TLMB, aa cum sunt definite în SR EN 998-2; b. zidrii executate cu elemente din argil ars cu feele de aezare prelucrate special pentru atingerea acelorai valori de planeitate.

(5) Pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie proiectate i executate conform acestui Cod, mortarele pentru zidrie de tip industrial / semifabricat industrial vor fi fabricate în conformitate cu cerinele SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidrie preparate la antier (pentru care SR EN 998-2 se aplic numai parial) se vor respecta i cerinele din P 100-1, art. 8.2.2.(2), precum i din reglementrile tehnice aplicabile privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. Pentru rezistenele elementelor (fb i fbh) i mortarelor (M) folosite curent, valorile rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei fk i fkh, calculate cu relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b) sunt date în tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b i 4.4. 3.1.3.2. Proprietile fizice ale elementelor pentru zidrie

(2) Mortarele pentru zidrie cu compoziie prescris vor fi descrise, adugând lâng notaia de la (1) i proporia componenilor prescrii (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea ciment:var:nisip). Pentru rezistene > M10 reetele se stabilesc de fabricant i nu se accept prepararea la antier.

(3) Mortarele pentru utilizare general (G) cu compoziie prescris vor avea compoziiile date în tabelul 3.1. Valorile sunt indicate în uniti de volum. Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G) Tabelul 3.1 Clasa mortarului Ciment Nisip Var M2.5 c

--- M2.5 c-v

M5 c

--- M5 c-v

1/4 M7.5c

2.75 --- M10

2.5 ---

(4) Pentru un mortar oarecare, notat M**, valorile stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din tabelul 3.1 descrise prin proporia componenilor conform specificaiilor tehnice sau instruciunilor fabricantului cu condiia ca rezistena medie la compresiune determinat conform SR EN 1015-11 s nu fie mai mic decât valoarea M**. 3.2.3. Proprietile mortarelor 3.2.3.1. Rezistena la compresiune a mortarelor pentru zidrie

(1) Rezistena unitar medie la compresiune a mortarului pentru zidrie, fm, va fi determinat în conformitate cu SR EN 1015-11.

(2) Rezistena unitar la compresiune a mortarului pentru zidria cu elemente din argil ars sau cu elemente din BCA, folosit pentru proiectare i specificat ca atare în proiect, se va alege astfel încât, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s se obin cel puin valorile minime ale rezistenelor caracteristice ale zidriei fk i fkhpentru pereii structurali,stabilite înP 100-1, tabelele 8.2 i 8.3, în funcie de acceleraia seismic de proiectare aga amplasamentului i de înlimea cldirii.

(3) Clasa mortarului pentru zidrie stabilit conform (2) trebuie s satisfac i cerinele de durabilitate de la Cap.4.3. 3.2.3.2. Aderena între elementele pentru zidrie i mortar

(1) Aderena între mortar i elementele pentru zidrie trebuie s fie adecvat utilizrii prevzute. Aderena depinde de proprietile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de retenie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor împreun cu care se utilizeaz acest mortar (în special de viteza de absorbie iniial de ap) i de calitatea execuiei.

3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidrie

(1) Mortarele pentru zidrie se clasific dup rezistena medie la compresiune, exprimat prin litera M urmat de rezistena unitar la compresiune în N/mm2 (de exemplu, M5  mortar cu rezistena unitar medie la compresiune fm = 5N/mm2).

(2) Aderena elementelor pentru zidrie în combinaie cu mortarul trebuie s fie declarat conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4 prin: a. rezistena de aderen la forfecare, b. rezistena de aderen la încovoiere.

(3) Rezistena de aderen la forfecare a elementelor pentru zidrie din argil ars i din BCA, în combinaie cu mortarul de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T), declarat ca rezisten la forfecare iniial fvk0, se stabilete: a. Din încercri efectuate conform SR EN 1052-3. b. Ca valoare fix. În cazul mortarelor performante, valoarea caracteristic a rezistenei iniiale la forfecare (fvk0) se va lua din SR EN 998-2, anexa C.

(4) Mortarele de reet de uz general (G), cu compoziiile date în tabelul 3.1, asigur o aderen adecvat la elementele pentru zidrie din argil ars i din BCA. Pentru aceste mortare, în lipsa datelor obinute prin încercri conform (3) alin.a, valoarea caracteristic a rezistenei la forfecare iniial fvk0 se va lua din tabelul 4.5.

(5) Aderena la încovoiere a elementelor de argil ars i din BCA, în combinaie cu mortarul de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T), trebuie s fie declarat pentru rezistenele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aezare (fxk1) i cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aezare (fxk2) cu precizarea tipului de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi obinute prin încercri conform SR EN 1052-2. În lipsa datelor obinute prin încercri, valorile caracteristice fxk1 i fxk2 se vor lua din tabelul 4.6 pentru mortarele (G) i conform art.4.1.1.3.1(4) pentru mortarele (T).

(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenei la forfecare (fvk0) i ale aderenei la încovoiere (fxk1 i fxk2) în combinaie cu elemente din argil ars i din BCA trebuies fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidrie împreun cu care se folosesc. 3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului

(1) Consistena mortarului folosit pentru zidire va fi aleas astfel încât s se asigure umplerea complet a spaiilor respective.

(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor dup preparare se va stabili conform reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. În cazul produselor industriale (predozate / preamestecate) se va folosi durata de utilizare declarat.

(3) În cazul mortarului industrial pentru zidrie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidrie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs. Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea în zonele seismice cu ag  0.25g.

(4) Pentru prepararea mortarelor la antier se vor folosi adaosuri i/sau aditivi în condiiile prevzute în reglementrile tehnice în vigoare privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie i/sau conform specificaiilor tehnice de produs aplicabile.

3.3. Beton 3.3.1. Generaliti

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, betonul este folosit pentru: a. elementele de confinare a zidriei (stâlpiori, centuri); b. stratul median al zidriei cu inim armat (ZIA); c. planee, scri, rigle de cuplare la pereii cu goluri, perei de subsol i fundaii.

(2) Toate betoanele menionate la (1) vor îndeplini cerinele corespunztoare din NE 012/1 i NE 012/2.

(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidriei (stâlpiori i centuri) i pentru stratul median al ZIA vor satisface, în afara cerinelor din NE 012/1 i NE 012/2, i prevederile specifice de la 3.3.2.

(4) Betonul va fi definit prin rezistena caracteristic la compresiune, fck (clasa de rezisten a betonului C) care este asociat cu rezistena pe cilindru / cub la 28 zile, conform NE 012/1. 3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru stratul median al ZIA

(1) Clasa betonului specificat în proiect va fi stabilit prin calcul în funcie de intensitatea eforturilor din gruprile de încrcri fundamentale i seismice, cu respectarea urmtoarelor valori minime: a. pentru elementele de confinare clasa minim a betonului va fi C12/15. b. pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistena caracteristic la compresiune fmbk 12 N/mm2 sau beton din clasa C12/15.

(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE 012/1. În proiect se vor specifica, pentru fiecare element / categorie de elemente structurale de beton: a. clasa de rezisten; b. clasa de consisten.

(3) Dimensiunea maxim a agregatelor betonului (dagr) va fi limitat astfel: a. pentru elementele de confinare: dagr 20 mm; b. pentru stratul median la pereii din ZIA: i. pentru grosimea stratului median 25 mm, dagr 10 mm; ii. în celelalte cazuri dagr12 mm.

(4) Pentru a se asigura betonarea corect a elementelor, consistena betonului proaspt, definit prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua dup cum urmeaz: a. pentru stâlpiorii cu seciune  750 cm2: S4; b. pentru stâlpiorii cu seciune > 750 cm2 i pentru centuri – indiferent de dimensiunea seciunii transversale: S3;

c. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median  10 cm: S3; d. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median 3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i pentru ZIA

(1) Rezistenele de proiectare i modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele de confinare la ZC i cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor lua din P 100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenelor din tabel se reduc cu 25%.

(2) În structurile din zidrie confinat (ZC), betonul din centuri i din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceeai clas ca i betonul din planeu. Betonul din stâlpiori poate avea o alt clas decât cel din planeu (centuri). 3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planee, scri i infrastructur)

(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi: a. beton simplu: C8/10; b. beton slab armat (pardoseli pe umplutur, la cldiri fr subsol, de ex.): C8/10; c. beton armat monolit: C12/15.

(2) Pentru infrastructur, dac betonul este în contact cu apa subteran, clasele minime de beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1. 3.4. Oeluri pentru armturi

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, oelul este folosit pentru armarea: a. elementelor de confinare a zidriei -stâlpiori i centuri- (ZC); b. zidriei, în rosturile orizontale (ZC+AR); c. stratului median al zidriei cu inim armat (ZIA); d. celorlalte elemente de structur: planee, rigle de cuplare la pereii cu goluri, scri, perei de subsol i fundaii.

(2) Cerinele privind proprietile armturii se refer la materialul fasonat care se gsete în zidria întrit. Pe antier, sau în timpul fasonrii, nu se vor executa operaii care pot deteriora proprietile materialului.

(3) Armturile folosite pentru pereii de zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereilor cu goluri, vor corespunde cerinelor din specificaia tehnic ST 009 i vor avea categoriile de rezisten i clasele de ductilitate stabilite conform P 100-1, art.8.2.6.

(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din cldirile de zidrie (planee, scri, infrastructur) folosirea oelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa sa naional i reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armturilor pentru beton armat se va lua Es = 200000 N/mm2.

(6) Coeficientul de dilatare termic al oelului se va lua ts = 12x10-6/1oC. 3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei

(1) Zidria poate fi armat i cu: a. grile polimerice de înalt densitate i rezisten b. bare sau estur din polimeri armai cu fibre (FRP) printr-unul din urmtoarele procedee: i. inseria produselor în rosturi; ii. inseria produselor în tencuial.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul i tehnologia de execuie pentru zidria armat cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.

CAPITOLUL 4. ZIDRIE 4.1. Proprietile mecanice ale zidriei

(1) Prevederile acestui capitol se refer la zidria cu elementele menionate la 3.1.1.(1) executat cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.

(2) Zidria cu rosturi verticale umplute parial (cu loca de mortar) va fi utilizat în pereii structurali i în zidria înrmat numai în conformitate cu valorile declarate ale proprietilor de rezisten i de rigiditate obinute pe baza încercrilor efectuate conform standardelor din seria SR EN 1052.

(3) Pentru proiectarea zidriei cu rosturi verticale tip "nut i feder / lamb i uluc", pentru solicitri în planul peretelui i perpendicular pe acest plan, în conformitate cu prevederile din acest Cod i din P 100-1, indiferent de tipul i dimensiunile elementelor pentru zidrie, se vor folosi valorile rezistenelor declarate obinute pe baza încercrilor efectuate conform seriei SR EN 1052, pentru fiecare tip de profilaie a feelor verticale de capt. 4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei 4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei 4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei

(1) Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei, fk, realizat cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) va fi determinat, pentru fiecare clas de elemente din argil ars i din BCA, pe baza încercrilor pe probe de zidrie efectuate conform SR EN 1052-1 sau va fi adoptat în condiiile stabilite la 1.1.(12). În lipsa datelor din încercri, rezistena fk poate fi calculat analitic cu relaiile de la paragrafele urmtoare, în funcie de tipul elementelor i al mortarului.

(2) Rezistena unitar caracteristic la compresiune fk a zidriei cu elemente din argil ars i cu elemente din BCA, executat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru încrcri normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculat, în funcie de rezistenele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidrie i a mortarului, cu relaia

.0 m

.0 b k f Kf f  (4.1) unde notaiile sunt urmtoarele:  K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie;  fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia normal pe rosturile orizontale, în N/mm2  fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, în N/mm2;

(3) Formula (4.1) se va folosi numai dac sunt satisfcute toate condiiile specificate în continuare: a. rezistena elementului pentru zidrie fb 75 N/mm2; b. rezistena mortarului satisface condiiile fm 20 N/mm2 i fm 2fb ; în cazul folosirii mortarului de ciment (fr adaos de var) valorile date de relaia (4.1) i în tabelele 4.2a ÷ 4.2c.se reduc cu 15%;

c. zidria este alctuit în conformitate cu prevederile din acest Cod; d. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este  25%; e. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar; f. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie, astfel încât nu exist rost de mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe orice poriune din perete (fig.4.1a); în cazul în care exist rost de mortar paralel cu faa peretelui (fig.4.1b) valoarea rezultat din relaia (4.1.) se reduce cu 20%.

(4) Pentru zidriile executate cu elemente din argil ars i din BCA, cu mortar pentru utilizare general (G), valorile K sunt date în tabelul 4.1. Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele 1,2 i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistene M2.5÷ M15, calculate cu formula (4.1) inând seama de condiiile de la (3), sunt date în tabelele 4.2a i 4.2b. Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena standardizat fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2 , cu mortare cu rezistene M2.5 ÷ M15, calculate cu formula (4.1), inând seama de condiiile de la (3) sunt date în tabelul 4.2c. Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA i mortar pentru utilizare general (G)

Tabelul 4.1 Tipul elementului pentru zidrie Constanta K Elemente ceramice pline (grupa 1) 0.55 Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 i 2S) 0.45 Elemente din BCA (grupa 1) 0.55 Figura 4.1. Alctuirea zidriei (a) Fr rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b - Tabelul 4.2a Rezistena standardizat a elementului fb (N/mm2) Rezistena mortarului (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 15.0 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3.85 12.5 5.80 5.50 5.15 4.70 4.20 3.40 10.0 4.95 4.70 4.40 4.05 3.55 2.90 7.5 4.05 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35 5.0 2.70 2.50 2.20 1.80 1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3). 2o. Pentru valori fbintermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general cu respectarea condiiilor de la (3). Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1a i 4.1b - Tabelul 4.2b Rezistenastandardizat a elementuluifb (N/mm2) esere Rezistena mortarului (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 15.0 fig.4.1a 6.75 6.40 6.00 5.50 4.85 3.95 fig.4.1b 5.40 5.10 4.80 4.40 3.90 3.15 12.5 fig.4.1a 5.95 5.60 5.25 4.80 4.30 3.45 fig.4.1b 4.75 4.50 4.20 3.85 3.45 2.75 10.0 fig.4.1a 5.10 4.80 4.50 4.15 3.65 2.95 fig.4.1b 4.10 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35 7.5 fig.4.1a 4.15 3.95 3.70 3.35 3.00 2.40 fig.4.1b 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 1.90 5.0 fig.4.1a 2.75 2.55 2.25 1.85 fig.4.1b 2.20 2.05 1.80 1.50 1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3). 2o. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3). Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din BCA din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1a - Tabelul 4.2c Rezistena standardizat a elementuluifb (N/mm2) Marca mortarului M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 8.0 5.31 5.03 4.70 4.31 3.82 3.10 7.0 4.58 4.28 3.93 3.48 2.83 6.0 3.84 3.53 3.12 2.53 5.0 3.38 3.10 2.75 2.23 4.0 2.66 2.35 1.90 3.0 1.92 1.56 1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3). 2o. Pentru valori fbintermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3).

(5) Pentru zidriile executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în rosturi cu grosime de 0.5 ÷ 3.0 mm, rezistena caracteristic la compresiune nu depinde de marca mortarului i se va calcula cu formulele:

A. Pentru zidrie cu elemente pline din argil ars i cu elemente din BCA: 0,85 b k f K f  (4.2a) unde  K = 0.75 pentru elemente pline din argil ars;  K = 0.80 pentru elemente din BCA. B. Pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupele 2 i 2S: 0,7 b k f K f  (4.2b) unde  K = 0.70.

(6) Formulele (4.2a) i (4.2b) vor fi aplicate numai dac: a. zidria este alctuit în conformitate cu prevederile din acest Cod; b. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar; c. rezistena elementului pentru zidrie fb 50 N/mm2; d. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie astfel încât nu exist nici un rost de mortar paralel cu faa peretelui, pe întreaga lungime a zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a); e. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%.

(7) Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele 1, 2 i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subiri (T), calculate cu formulele (4.2a) i (4.2b) sunt date în tabelul 4.3a. Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena standardizat fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subiri (T), calculate cu formula (4.2a), sunt date în tabelul 4.3b. Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars i mortar pentru rosturi subiri (T) Tabelul 4.3a Grupa element Rezistena standardizat a elementului fb (N/mm2) 15.0 12.5 10.0 7.5 5.0

7.50 6.40 5.30 4.15 2.95 2 i 2S 4.65 4.10 3.50 2.95 2.15

10. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3). Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente din BCA i mortar pentru rosturi subiri (T)

Tabelul 4.3b Rezistena standardizat a elementului fb (N/mm2) fb 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 fk 4.69 4.18 3.67 3.14 2.60 2.04

10. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3).

(8) Pentru toate situaiile de proiectare, rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, pe direcie paralel cu rosturile orizontale, în planul peretelui, fkh se va determina, în absena valorilor declarate, obinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaiile (4.1), (4.2a) i (4.2b) astfel: a. fb va fi înlocuit cu fbh rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie pe direcie paralel cu rostul orizontal; b. pentru calculul rezistenei standardizate fbh factorul de transformare din SR EN 772-1 va fi luat   1.0; c. pentru elementele pentru zidrie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul 4.1; d. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi multiplicat cu 0,5  K = 0.5 × 0.45 = 0.225; e. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi multiplicat cu 0.4  K = 0.4 × 0.45 = 0.180. Pentru situaia de proiectare seismic valorile fbh trebuie s satisfac cerinele minime din P 100-1, tab. 8.3.

(9) Valorile rezistenei caracteristice a zidriei pe direcie paralel cu rosturile orizontale, în planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) i (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 ÷ 5.0 N/mm2 i mortar tip (G) cu rezistena M2.5÷ M15 i cu mortar pentru rosturi subiri (T), sunt date în tabelul 4.4.

(10) Pentru calculul rezistenelor fk i fkh ale zidriilor, formulele (4.1) (4.2a) i (4.2b) se vor utiliza numai cu respectarea urmtoarelor condiii: a. pentru elementele care poart marcaj CE, pentru zidriile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din tabelul 4.1, în funcie de tipul elementului, i pentru zidriile cu mortar (T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus; b. pentru elementele care nu poart marcajul CE, valorile constantei K pentru zidrie cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenei caracteristice a zidriei trebuie determinat prin încercri conform 1.1(12). În ambele situaii vor fi satisfcute toate condiiile de la (3), (6) i (8). Rezistena caracteristic la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) Tabelul 4.4. Marca mortarului Grupa elementului Rezistena standardizat a elementelor (fbh) N/mm2 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0 M15 (G)

2.01 2.35 2.67 3.25 3.81

0.82 0.96 1.09 1.32 1.55 2S 0.66 0.77 0.87 1.06 1.25 M10 (G)

1.78 2.09 2.37 2.88 3.38

0.73 0.86 0.98 1.18 1.38 2S 0.58 0.68 0.77 0.93 1.10 M7.5 (G)

1.63 1.91 2.17 2.64 3.09

0.67 0.78 0.89 1.08 1.27 2S 0.53 0.63 0.72 0.85 1.00

M5 (G)

1.44 1.69 1.92 2.33 2.73

0.59 0.69 0.78 0.95 1.11 2S 0.47 0.55 0.62 1.08 1.26 M2.5 (G)

1.17 1.37 1.56 1.89 2.22

0.52 0.56 0.64 1.12 1.31 2S 0.42 0.45 0.51 0.89 0.89 Mortar (T)

1.21 1.43 1.67 2.17 2.62

0.57 0.67 0.78 1.02 1.23 2S 0.46 0.53 0.62 0.71 0.85

10. Pentru valori intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3).

(11) Valorile rezistenei de proiectare fdh se reduc cu 15% pentru zidria cu mortar (G), în cazul în care se folosete mortar de ciment fr adaos de var. 4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei

(1) Rezistenele unitare de proiectare la compresiune ale zidriei se vor determina conform art.2.4.2.3. 4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare

(1) Rezistena zidriei la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare: a. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l); b. Cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (fvk,i). 4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena caracteristic la lunecare în rost orizontal fvk,l, a zidriei executat cu mortar pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T) în straturi cu grosime de 0,5 mm pân la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin cu relaia b d vko l vk, f

.0 4,0 f f 



(4.3a) unde notaiile sunt:  fvk0 rezistena caracteristic iniial la forfecare fr efort unitar de compresiune;  d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcia forei tietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încrcri de proiectare (valoare de proiectare), care se exercit pe zona comprimat a peretelui care asigur rezistena la for tietoare;  fb rezistena medie standardizat la compresiune a elementelor pentru zidrie.

(2) Pentru zidriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut i feder / lamb i uluc", la care feele adiacente ale elementelor pentru zidrie se afl în contact direct, executate cu mortar de utilizare general (G), sau cu mortar pentru straturi subiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, rezistena caracteristic la lunecare în rost orizontal se calculeaz cu relaia: b d vko l vk, f

.0 4,0 f 5,0 f 



(4.3b)

(3) Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei - sub efort unitar de compresiune egal cu zero -, fvk0, va fi obinut din rezultatele încercrilor pe zidrie efectuate conform SR EN 1052-3 sau în condiiile stabilite la 1.1.(12).

(4) În cazul zidriilor cu mortare performante, de utilizare general (G) sau pentru rosturi subiri (T), dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3), valoarea fvk0 se va lua din SR EN 998-2, anexa C.

(5) În cazul zidriilor executate cu mortare de reet pentru utilizare general (G), cu compoziiile prescrise în tabelul 3.1, dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3), valorile fvk0 vor fi luate din tabelul 4.5, cu condiia ca mortarul pentru utilizare general (G), preparat conform SR EN 1996-2, s nu conin adaosuri sau aditivi. Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvk0) în N/mm2

Tabelul 4.5 Elemente pentru zidrie Mortar (G) de reet M10 M7.5 M5, M2.5 Argil ars 0.30 0.25 0.20 Beton celular autoclavizat 0.25 0.20 0.15 Pentru zidriile cu mortare  M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin încercrie fectuate conform SR EN 1052-3. 4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni înclinate

(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni înclinate, rezistena unitar caracteristic la forfecare fvk,i , a zidriei cu mortar pentru utilizare general (G), i cu mortar pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile: a. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S bt d bt i vk f f f

,

.0

 (4.4a) b. Pentru elemente din BCA bt d

bt i, vk f

f

.0 f

 (4.4b) În relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:  fbt rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie determinat conform

(2);  0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcia efortului unitar de forfecare, în seciunea considerat.

(2) Valoarea rezistenei caracteristice la întindere fbta elementelor pentru zidrie se determin prin: a. evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor încercrilor la întindere prin despicare a elementelor pentru zidrie sau b. în funcie de rezistena standardizat a elementului la compresiune (fb) cu relaiile:

i. pentru elemente din argil ars: fbt = 0.035fb (4.5a) ii. pentru elemente din BCA cu fb> 2.0 N/mm2: fbt = 0.080 fb (4.5b) 4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare

(1) Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare (fvdl i fvdi) se vor calcula cu formulele: a. lunecare în rost orizontal   

  (4.6a) b. rupere pe seciune înclinat M vki vdi f f   (4.6b) în care coeficientul de siguran pentru material M se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenelor de proiectare fvdl i fvdi se reduc cu 25% pentru zidria cu mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var). 4.1.1.3. Rezistena unitar la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei

(1) Pentru calculul rezistenei pereilor structurali, nestructurali i a panourilor de zidrie înrmate în cadre, solicitai la încovoiere de fore perpendiculare pe planul zidriei, pentru toate situaiile de proiectare, vor fi luate în considerare rezistenele unitare corespunztoare urmtoarelor moduri de rupere: a. rezistena la încovoiere dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1 (fig.4.2a); b. rezistena la încovoiere dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fx2(fig.4.2b). Figura 4.2. Ruperea zidriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui (a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular cu rosturile orizontale, fx1

pe rosturile orizontale, fx2 4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei

(1) Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidriei, fxk1 i fxk2, vor fi obinute din rezultatele încercrilor pe zidrie executate conform SR EN 1052-2 sau pe baza prevederilor de la 1.1(12).

(2) Pentru zidriile cu legturi tip "nut i feder / lamb i uluc", având în vedere diversitatea profilaiilor feelor de capt, se vor utiliza valorile declarate obinute pe baza încercrilor efectuate conform (1).

(3) Pentru zidriile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G), în cazul în care nu sunt declarate rezultatele obinute conform

(1), valorile rezistenelor unitare caracteristice la încovoiere fxk1 i fxk2, în N/mm2, se vor lua din tabelul 4.6. Rezistene unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidriei Tabelul 4.6 Tipul elementelor Rezistena medie a mortarului M10,M7.5,M5 M2.5 fxk1 fxk2 fxk1 fxk2 Argil ars, pline sau cu perforaii verticale 0.240 0.480 0.180 0.360 Beton celular autoclavizat 0.100 0.200 0.075 0.150 Not. Valorile din tabelul 4.6 se utilizeaz numai pentru combinaiile de materiale (elemente, mortar) acceptate conform tabelelor (4.2a)÷(4.2c). Pentru zidriile cu mortare  M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin încercri efectuate conform SR EN 1052-2.

(4) Pentru zidriile cu elemente din argil ars cu fee verticale plane i cu rosturile verticale umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în cazul în care nu sunt declarate rezultatele obinute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 = 0.150 N/mm2,

(5) Pentru zidriile cu elemente din BCA cu fee verticale plane i cu toate rosturile umplute, executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în absena valorilor declarate, rezistenele fxk1 i fxk2 se vor lua egale cu:  fxk1 = 0.035 fb 0.150 N/mm2  fxk2 = 0.035 fb 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu  400 kg/m3)  fxk2 = 0.035 fb 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu  > 400 kg/m3). 4.1.1.3.2. Rezistenele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei

(1) Rezistenele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidriei se vor calcula conform art. 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenelor unitare de proiectare fxd1 i fxd2 se reduc cu 25% pentru zidria cu mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var). 4.1.1.4. Rezistena caracteristic de ancorare

(1) Rezistena caracteristic de ancorare prin aderen a armturii înglobate în beton va fi obinut din rezultatele încercrilor efectuate conform ST 009.

(2) Dac nu se dispune de date experimentale, rezistena caracteristic de aderen, fbok, se va lua dup cum urmeaz: a. pentru armturile înglobate în seciuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7;

b. pentru armturile înglobate în mortar sau în seciuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8. Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2)

Tabelul 4.7 Clasa de rezistena a betonului C12/15 C16/20 fbok pentru bare de oel beton netede (N/mm2) 1.3 1.5 fbok pentru bare de oel beton profilate (N/mm2) 2.4 3.0 Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2)

Tabelul 4.8 Clasa de rezisten a mortarului (M) Clasa de rezisten a betonului (C) M5 C12/15 M10 C16/20 fbok pentru bare de oel beton netede (N/mm2) 0.7 1.2 fbok pentru bare de oel beton profilate (N/mm2) 1.0 1.5 4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei 4.1.2.1. Relaia efort unitar – deformaie specific ( - )

(1) Pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor elementelor de construcie din zidrie, pentru toate situaiile de proiectare, se folosesc urmtoarele tipuri de relaii "efort unitar - deformaie specific -" (legi constitutive) care schematizeaz comportarea real a zidriei (valori caracteristice - fk- i valori de proiectare - fd): a. liniar (fig. 4.3a) b. liniar - dreptunghiular (fig. 4.3b) c. parabolic - dreptunghiular (fig. 4.3c). (a) (b) (c) Figura 4.3. Relaia efort-deformaie specific (-) pentru zidria solicitat la compresiune axial NOTE:.

10. Legea de form "parabolic-dreptunghiular " poate fi înlocuit cu o lege convenional (fig.4.3c) de form "liniar - dreptunghiular " având valoarea deformaiei specifice:

m conv ,1 m

2   

(4.7a)

20. Raportul

m mu     (4.7b) definete ductilitatea de material a zidriei.

(2) Valorile diagramei de proiectare fd( ) se obin din valorile diagramei caracteristice fk( ) cu relaia:     M k d f f     (4.8)

(3) Forma legii - depinde de: a. caracteristicile elementelor pentru zidrie; b. tipul mortarului; c. modul de esere i de umplerea rosturilor.

(4) Determinarea relaiei - i a parametrilor caracteristici (m1 i mu ) se va face prin încercri la compresiune efectuate conform SR EN 1052-1.În lipsa declarrii acestor informaii se aplic prevederile de la (7).

(5) Valoarea deformaiei specifice ultime (mu) utilizat pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie se va limita, indiferent de rezultatele încercrilor, astfel: a. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu 3.5‰; b. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2: mu 2.0‰; c. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S i pentru elementele din BCA forma legii -  i valorile m1 i mu vor fi declarate conform 1.1.(12), cu limitarea mu 2.0‰;

(6) Prevederile referitoare la calculul rezistenei de proiectare a zidriei i la calculul deplasrilor prilor / elementelor de construcie din zidrie, precum i prevederile din P 100- 1 privitoare la valorile factorului de comportare q i la numrul maxim de niveluri peste seciunea de încastrare, se aplic difereniat în funcie de forma i de parametrii legii -.

(7) Pentru toate situaiile de proiectare, în cazul zidriilor pentru care forma legii - i parametrii m1 i mu nu sunt cunoscute / nu sunt declarate, calculul rezistenei i rigiditii tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie se va face în urmtoarele condiii: a. legea - va fi considerat "liniar" (fig. 4.3a); b. valorile modulilor de elasticitate longitudinal i transversal date la 4.1.2.2.se vor reduce cu 25%; c. deformaia specific ultim mu dat la (5) va fi luat egal cu: i. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰; ii. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2 i 2S i pentru elemente din BCA: mu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰; d. factorul de suprarezisten definit în P 100-1, cap.8, se va lua u/ 1 =1.0 .

4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei 4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal

(1) Pentru calculul deformaiilor longitudinale ale tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie simpl (ZNA) se folosesc, în funcie de situaia de proiectare respectiv, urmtoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal: a. modulul de elasticitate secant de scurt durat, Ez; b. modulul de elasticitate de lung durat, Ez,ld.

(2) Modulul de elasticitate secant de scurt durat Ez va fi determinat prin încercri conform SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12).

(3) În absena valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurt durat al zidriei nearmate (Ez), executat cu elemente pentru zidrie din grupele 1, 2 i 2S, cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile: a. k z f

E  pentru elemente din argil ars; b. k z f

E  pentru elemente din BCA.

(4) Pentru zidriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut i feder" i pentru zidriile cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurt durat trebuie declarat pentru fiecare tip de element.

(5) În cazul zidriei cu armturi în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%.

(6) În condiiile enunate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurt durat al zidriei confinate (ZC) i al zidriei cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia: b z b b z z ) ZIA ( ZC I I I E I E E

 (4.9) unde notaiile sunt urmtoarele:  Ez i Eb- modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei i betonului;  Izi Ib - momentele de inerie ale seciunilor de zidrie i de beton, calculate în raport cu axele principale de inerie ale peretelui. În cazul zidriei confinate cu armturi în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relaia (4.9) se vor majora cu 10%.

(7) Modulul de elasticitate de lung durat Ez,ld se va determina din valoarea modulului secant de scurt durat Ez, redus conform relaiei (4.10), pentru a ine cont de efectele curgerii lente: 



E E z ld ,z (4.10) unde este constanta final de curgere lent dat în tabelul 4.9.

Gz = 0.4 Ez (4.11) unde:  Ez este modulul de elasticitate secant de scurt durat, cu valorile corespunztoare situaiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.

(2) În lipsa unor date stabilite prin încercri, modulul de deformaie transversal echivalent pentru zidria confinat (ZC) i zidria cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia: GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA) (4.12) 4.2. Proprietile fizice ale zidriei

(1) Urmtoarele proprieti fizice ale zidriei sunt relevante pentru obiectul Codului: a. curgerea lent; b. variaiile de volum datorate modificrilor umiditii; c. dilatarea termic.

(2) Valorile de proiectare ale acestor proprieti trebuie s fie determinate prin încercri sau stabilite conform 1.1.(12).

(3) În absena unor date obinute din încercri, valorile de proiectare ale proprietilor fizice vor fi luate în limitele indicate în tabelul 4.9. Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei Tabelul 4.9 Tipul elementului pentru zidrie Constanta de curgere lent final  Valoarea ultim de umflare la umiditate sau contracia mm/m Constanta de dilatare termic, tz, 10-6/1oC Domeniul de variaie (valoare de referin) Ceramice 0,5  1,5 -0,2  +1,0 4  8 (5 x 10-6) Beton celular autoclavizat 1,0  2,5 -0,4  +0,2 7  9 (8 x 10-6) 4.3. Durabilitatea zidriei 4.3.1. Generaliti

(1) Toate prile / elementele de construcie din zidrie vor fi proiectate astfel încât s aib durabilitatea necesar pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinele i cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare, în condiiile specifice ale mediului înconjurtor. 4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu înconjurtor 4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere

(1) La proiectarea tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie trebuie s fie luate în considerare condiiile de microclimat la care va fi expus zidria în timpul exploatrii. 4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal

(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidria nearmat, cu elemente pentru zidrie din argil ars din toate grupele (1, 2, 2S) i din BCA, se determin cu relaia:

(2) Pentru stabilirea condiiilor de microclimat de expunere ale zidriei, se va ine seama i de: a. efectul finisajelor i al placajelor de protecie; b. modul în care detaliile de finisaj împiedic meninerea / acumularea apei pe faade.

(3) Condiiile de microclimat de expunere a zidriei terminate se încadreaz în clase de expunere definite conform SR EN 1996-1-1:2006 dup cum urmeaz: a. MX1 – mediu ambiant uscat; b. MX2 – expus la umiditate sau umezire; c. MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghe-dezghe; d. MX4 – expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu sruri; e. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv.

(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare: a. factorii climatici specifici ai amplasamentului: i. ploaia i zpada; ii. aciunea simultan a vântului cu ploaia; iii. variaiile de temperatur; iv. variaiile umiditii relative; b. severitatea expunerii la umezire; c. expunerea la cicluri înghe / dezghe; d. prezena compuilor / substanelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce la reacii care afecteaz integritatea zidriei.

(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidriilor în diferite subansambluri ale cldirii i a efectului detaliilor de alctuire constructiv se vor utiliza prevederile SR EN 1996-2,

Anexa A i prevederile din reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. 4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei

(1) Cerinele referitoare la durabilitatea componentelor zidriei, în corelare cu condiiile de mediu în exploatare, vor fi specificate în mod explicit în proiecte, pentru toate prile / elementele de construcie i vor fi supuse verificrii împreun cu întreg proiectul. 4.3.3.1. Elemente pentru zidrie

(1) Elementele pentru zidrie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, în condiiile relevante de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.

(2) În cazul zidriilor aparente cu elemente din argil ars se vor respecta prevederile SR EN 771-1 privind condiiile de folosire a elementelor pentru zidrie în funcie de densitate.

4.3.3.2. Mortar

(1) Mortarul pentru zidrie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în condiiile relevante de microclimat de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii i nu va conine componeni care ar putea avea efect duntor asupra proprietilor sau durabilitii elementelor, oelului sau altor materiale cu care se afl în contact.

(2) Mortarele se încadreaz în trei categorii în funcie de categoria condiiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite: a. S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe; b. M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate; c. P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive. Compoziia mortarelor S, M, P se stabilete conform reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.

(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P în corelare cu condiiile de microclimat definite la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite dup cum urmeaz: a. Clasa de expunere MX 1  mortar P, M sau S b. Clasa de expunere MX 2.1  mortar M sau S c. Clasa de expunere MX 2.2  mortar M sau S d. Clasa de expunere MX 3.1  mortar M sau S e. Clasa de expunere MX 3.2  mortar S. Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se va evalua, pentru fiecare amplasament i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la: a. sruri; b. umezire; c. cicluri de înghe / dezghe; d. substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie). 4.3.3.3. Oel pentru armturi

(1) Oelul pentru armturi, înglobat în beton sau în mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca, atunci când este pus în oper în condiiile prevzute în reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare, s reziste la condiiile locale de expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.

(2) Pentru asigurarea durabilitii se va folosi oel pentru beton armat (oel carbon), protejat prin msurile date în continuare, sau oel rezistent la coroziune. Msurile de protecie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5.

(3) Pentru clasa de expunere MX1, oelul poate fi neprotejat (cu excepia zidriei de placaj).

(4) Pentru clasele de expunere MX2 i MX3, protecia oelului se va realiza prin: a. înglobare în mortar sau beton; b. galvanizare;

c. acoperire cu rini epoxidice sau printr-o combinaie a acestor procedee.

(5) Protecia armturilor prin înglobare în mortar trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii: a. tipul i marca minim a mortarului vor fi: i. mortar de ciment-var M5 - pentru încperi cu umiditate relativ interioar permanent a aerului  60%; ii. mortar de ciment cu adaos de plastifiani M10 - pentru încperi cu umiditate relativ interioar permanent a aerului > 60%; b. acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi 20 mm la pereii care se tencuiesc ulterior i  35 mm la pereii care rmân netencuii; grosimea stratului de protecie va fi sporit pân la 45 mm în cazul pereilor care trebuie s rmân netencuii (zidrie aparent sau de placaj), în condiiile de expunere MX4 i MX5; c. zidria va fi tencuit cu mortar M2.5.

(6) Protecia armturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minim dat în SR EN 1992- 1-1 pentru condiiile de expunere respective (a se vedea i NE 012/2).

(7) Protecia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc  900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc  60 g/m2 completat cu o acoperire cu rin epoxidic cu grosime medie recomandat 100 m.Oelul va fi galvanizat dup fasonare. 4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor

(1) Pentru betoanele care intr în alctuirea cldirilor de zidrie se vor avea în vedere prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, msurile specifice din acest Cod i din reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. 4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii

(1) Straturile pentru ruperea capilaritii vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective; ele vor fi alctuite din materiale care s nu poat fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s reziste la eforturile mecanice fr s favorizeze producerea condensului.

(2) Straturile pentru ruperea capilaritii vor fi realizate din: a. materiale plastice; b. tencuieli hidrofuge. 4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei

(1) Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la aciunile relevante ale mediului înconjurtor i la micrile relative între straturi. Ele vor avea rezisten la coroziune corespunztoare mediului în care sunt utilizate.

a. se vor lua msuri pentru a proteja zidria de efectele umezelii provenite din contactul cu pmântul, mai ales împotriva propagrii umiditii prin capilaritate; b. în cazul în care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constat c terenul conine substane chimice care pot afecta integritatea i durabilitatea zidriei, aceasta va fi proiectat din materiale rezistente la aceste substane sau va fi protejat corespunztor (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la aciunile chimice respective).

(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil. 4.3.3.7. Eclise, scoabe i corniere

(1) Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele înglobate în zidrie vor avea rezisten la coroziune corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare. 4.3.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului

(1) Zidria aflat sub nivelul terenului va fi proiectat astfel încât s nu fie afectat defavorabil de condiiile terenului sau va fi protejat în mod corespunztor. În acest scop:

(1) Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei structurali din zidrie implic parcurgerea urmtoarelor etape: a. Stabilirea formei generale a cldirii în plan i în elevaie; b. Proiectarea preliminar a suprastructurii verticale (ansamblul pereilor structurali); c. Proiectarea preliminar a planeelor; d. Proiectarea preliminar a infrastructurii.

(2) Proiectarea preliminar arhitectural-structuralreprezint o etap necesar pentru toate situaiile de proiectare. Aceast etap precede verificarea prin calcul a siguranei structurale i este necesar pentru stabilirea modelului i a metodei pentru calcul, conform cerinelor de la

Capitolul 6 i din P 100-1.

(3) În procesul de proiectare preliminar, alegerea configuraiei de ansamblu a cldirii este atribuia principal a arhitectului. Concepia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independent de cerinele funcionale i de imagine arhitectural formulate de investitor i de arhitect. 5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu perei structurali din zidrie

(1) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi alctuite astfel încât s se realizeze un ansamblu spaial unitar format din: a. elemente verticale: perei structurali, dispui pe dou direcii neparalele; b. elemente orizontale: plan ee care, de regul, vor fi rigide în plan orizontal.

(2) Caracterul spaial unitar al structurii din zidrie se va obine prin: A. Legturi între pereii structurali de pe cele dou direcii principale, la coluri, intersecii i ramificaii, care se vor realiza prin: a. eserea zidriei conform prevederilor din reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare; b. armturi dispuse în rosturile orizontale; c. stâlpiori de beton armat turnai în trepii zidriei; d. continuitatea betonului i armturilor din centuri sau stratul median al ZIA. B. Legturi între planee i pereii structurali care se vor realiza dup cum urmeaz: a. la pereii din zidrie nearmat (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toi pereii; b. la pereii din zidrie confinat (ZC): prin înglobarea / ancorarea armturilor din stâlpiori în sistemul de centuri de la fiecare planeu; c. la pereii din zidrie cu inim armat (ZIA): prin înglobarea / ancorarea armturilor din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planeu.

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU PEREI STRUCTURALI DIN ZIDRIE 5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente

(3) Se vor lua toate msurile necesare pentru meninerea conlucrrii spaiale între subansamblurile structurale verticale i orizontale pentru toate situaiile de proiectare i, mai ales, în stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu, împiedicarea prbuirii progresive).

(4) În faza de proiectare preliminar arhitectural-structural a cldirilor din zidrie se va urmri ca forma în plan i volumetria cldirii, distribuia spaiilor, amplasarea i alctuirea pereilor structurali s fie astfel alese încât s se obin regularitate în plan i pe vertical definit conform criteriilor de la art. 5.1.2. 5.1.2. Alctuirea cldirii în plan i în elevaie

(1) Se recomand adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometric (dat de forma în plan)i cu simetrie mecanic (rezultat din dispunerea în plan a pereilor structurali) sau cu disimetrii limitate.

(2) Aria planeului va fi meninut, de regul, constant la toate nivelurile cldirii. Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10  15% cu condiia ca traseul de scurgere a încrcrilor ctre fundaii s nu fie întrerupt.

(3) Rezistena i rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele dou direcii principale ale cldirii i vor fi meninute aproximativ constante pe toat înlimea cldirii. Se recomand ca diferena între valorile respective, s nu depeasc, la fiecare nivel, 25% iar în elevaie eventualele reduceri de rezisten i de rigiditate s fie 20%.

(4) Reducerile de rezisten i/sau de rigiditate se vor realiza prin scderea: a. densitii zidurilor; b. grosimii zidurilor; c. rezistenei zidriei la compresiune. fr ca mrimile respective s scad sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod i prin P 100-1. 5.1.3. Criterii de regularitate structural

(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficient capacitate de rezisten i rigiditate i va asigura un traseu direct i neîntrerupt al forelor verticale i orizontale, pân la terenul de fundare.

(2) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi considerate cu regularitate geometric i structural în plan dac: a. forma în plan satisface urmtoarele condiii: i. este aproximativ simetric în raport cu 2 direcii ortogonale; ii. este compact, cu contururi regulate i cu un numr redus de coluri intrânde; iii. eventualele retrageri / proeminene în raport cu conturul curent al planeului nu depesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1); b. dispunerea în plan a pereilor structurali satisface urmtoarele condiii:

i. nu exist disimetrii importante ale capacitilor de rezisten i/sau ale încrcrilor permanente în raport cu axele principale ale cldirii; ii. distana între centrul de greutate (CG) i centrul de rigiditate (CR) nu depete 0.1L, unde L este dimensiunea cldirii pe direcia perpendicular direciei de calcul. c. rigiditatea planeelor în plan orizontal este suficient de mare încât s fie asigurat compatibilitatea deplasrilor laterale ale pereilor structurali sub efectul forelor orizontale. Figura 5.1. Condiii de regularitate geometric în plan

(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie sunt considerate cu regularitate geometric i structural în elevaie dac: a. înlimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaz cu cel mult 20%; b. pereii structurali au, în plan, aceleai dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezint variaii care se încadreaz în urmtoarele limite: i. reducerea lungimii unui perete fa de nivelul inferior nu depete 20%; ii. la cldirile cu nniv3, pentru fiecare direcie principal, reducerea ariilor nete totale de zidrie la nivelurile superioare nu depete 20% din aria zidriei de la parter pe direcia respectiv; dac se reduc simultan ariile de zidrie pe ambele direcii principale, reducerea total nu depete 30% din aria total de zidrie de la parter. c. cldirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate i/sau capacitate de rezisten mai mic decât cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimrii unui perete). Figura 5.2. Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural în elevaie)

(4) În cazul cldirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alctuiri arhitectural-structurale care asigur regularitate geometric în plan i în elevaie.

(5) Cldirile care nu satisfac condiiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fr regularitate geometric i structural, dup caz, în plan sau în elevaie.

Tabelul 5.1 Grupa de regularitate a cldirii Tipul structurii Regularitate Plan Elevaie Cldiri cu regularitate Tip 1 1.1 Da Da 1.2 Nu Da Cldiri fr regularitate Tip 2 2.1 Da Nu 2.2 Nu Nu

(7) Cldirile cu structuri de tip dual, la care pereii structurali din zidrie conlucreaz cu cadre din beton armat, se încadreaz în clasa cldirilor neregulate al cror rspuns seismic depinde de raportul între cele dou subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinelor din P 100-1. Subsistemul "perei structurali din zidrie" va fi proiectat conform prevederilor din P 100-1, cap.8 i din acest Cod. 5.1.4. Separarea cldirii în tronsoane

(1) Separarea cldirii în tronsoane se va face în urmtoarele condiii: a. lungimea cldirii depete valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.; b. forma în plan are neregulariti care depesc limitele din fig. 5.1.; c. terenul pe care este amplasat cldirea prezint neregulariti (de stratificaie, de consisten, umpluturi locale, etc.).

(2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cldirii cu rosturi se vor încadra în limitele: a. înlime / lime  1.5, indiferent de zona seismic; b. lungime / lime  4.0. pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag 0.20g i 3.0 în zonele seismice cu ag  0.25g.

(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea cldirii prin rosturi trebuie s aib o alctuire arhitectural-structural care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.

(4) Rosturile de separaie între cldirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcie de rolul în structur, dup cum urmeaz: a. rosturi complete, care traverseaz atât suprastructura, cât i infrastructura: i. rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structur datorate neuniformitii terenului de fundare i/sau valoarea tasrilor cldirii în cazul fundrii pe terenuri dificile; b. rosturi pariale, care se realizeaz numai în suprastructur: i. rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu în cazul cldirilor cu forme complexe în plan; în cazul cldirilor cu lungime total mare, rosturile seismice vor traversa i fundaiile pentru a evita nesincronismul micrii seismice la fundaiile situate la distane relative mari;

(6) Pentru toate situaiile de proiectare, cldirile cu perei structurali din zidrie se clasific în grupe de regularitate dup cum urmeaz: Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie în grupe de regularitate

ii. rosturi de contracie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaiile de temperatur sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidriei / betonului.

(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereilor structurali, vor fi plane i vor separa complet atât elementele structurale, cât i elementele nestructurale ale cldirii.

(6) Dimensiunea spaiului liber dintre elementele de construcie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilit prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4.

(7) Închiderea spaiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu împiedic micarea relativ a tronsoanelor alturate, sunt impermeabile la ap i la aer, nu permit propagarea focului i sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste materiale trebuie s aib o durabilitate comparabil cu durata de via proiectat a structurii. Nu se permite închiderea rostului cu tencuial 5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor 5.1.5.1. Dimensiuni maxime în plan

(1) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea maxim a tronsoanelor va fi de 50.0 m.

(2) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri dificile de fundare, lungimea maxim a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementrile tehnice, în vigoare, privind proiectarea i execuia pentru construcii fundate pe pmânturi cu umflturi i contracii mari. 5.1.5.2. Dimensiuni maxime în elevaie

(1) Numrul maxim de niveluri nniv peste seciunea de încastrare definit la 6.3.1 (2) i valoarea minim constructiv asociat a densitii pereilor structurali p%, pentru care se aplic prevederile acestui Cod, se limiteaz, conform P 100-1, tab.8.8 i 8.9 în funcie de: a. acceleraia seismic de proiectare la amplasament ag; b. clasa de regularitate / neregularitate structural definit la 5.1.3.; c. clasa de importan-expunere la cutremur a cldirii, stabilit conform P 100-1; d. tipul / alctuirea zidriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA); e. densitatea pereilor structurali p%, stabilit conform 5.2.1.(2); f. tipul elementelor pentru zidrie (argil ars sau BCA) i grupa elementelor din argil ars (1, 2, 2S). 5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldirile etajate curente 5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali

(1) Alegerea sistemului de perei structurali se va face astfel încât s realizeze, concomitent, satisfacerea urmtoarelor categorii de cerine:

a. funcionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, înlimea de nivel, tipul circulaiilor, etc.; b. de confort; c. de siguran structural.

(3) Pentru structurile cu perei din zidrie care fac obiectul acestui Cod, ariile pereilor structurali, pe cele dou direcii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor minime date în P 100-1, tab. 8.8 i 8.9.

(4) Prevederea în proiect a ariilor minime de perei nu elimin / înlocuiete obligaia de a se verifica prin calcul sigurana structurii conform cerinelor de la Capitolul 6 i prevederilor P 100-1, cu excepia cldirilor simple din zidrie.

(5) Pereii de zidrie care nu îndeplinesc condiiile de continuitate, geometrice i de materiale, pentru a fi considerai perei structurali sau perei de contravântuire vor fi considerai "perei nestructurali" i vor fi proiectai, pentru toate gruprile de încrcri, cu respectarea prevederilor date în Capitolul 6 i în P 100-1, cap.10.

(6) Pereii de zidrie înrmat în cadre de beton armat sau de oel vor fi proiectai, pentru toate gruprile de încrcri, conform prevederilor de la Capitolul 6 i din P 100-1, cap.5 i 10. 5.2.1.1 Structuri cu perei dei

(1) Structurile cu perei dei (sistem fagure) sunt definite prin urmtorii parametri geometrici (fig. 5.3a): a. înlimea de nivel  3,50 m; b. distanele maxime între perei, pe cele dou direcii principale  5,00 m; c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale  25,0 m2.

(2) În cazul în care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii mai mari, se accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia suprimrii acestui perete sau a înlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca aceast reducere s nu conduc la modificarea condiiilor de regularitate în plan.

(3) Folosirea sistemului de perei dei este recomandat în cazul cldirilor fundate pe terenuri dificile. 5.2.1.2. Structuri cu perei rari

(1) Structurile cu perei rari (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici (fig. 5.3b): a. înlimea de nivel  4,00m; b. distanele maxime între perei, pe cele dou direcii principale  9,00 m; c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale  75,0 m2.

(a) (b) Figura 5.3. Structuri cu perei din zidrie (a) Structuri cu perei dei (sistem fagure) (b) Structuri cu perei rari (sistem celular) 5.2.2. Alegerea tipului de zidrie

(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie, alegerea tipului de zidrie pentru pereii structurali se va face cu respectarea condiiilor stabilite în P 100-1, tab. 8.8 i 8.9 în funcie de: a. numrul de niveluri supraterane (nniv); b. regularitatea structural a cldirii; c. grupa elementelor pentru zidrie; d. acceleraia seismic de proiectare la amplasament (ag), precum i în funcie de posibilitile tehnologice de execuie. 5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA)

(1) Utilizarea structurilor cu perei din zidrie nearmat se va face numai cu respectarea principiilor din P 100-1, cap.8 i a regulilor generale din acest Cod.

(3) Structurile cu perei din zidrie nearmat vor avea elemente verticale i orizontale de confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea i conlucrarea spaial a pereilor i planeelor. Poziionarea acestor elemente, dimensiunile seciunii de beton i armarea acestora se va face conform P 100-1. 5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA)

(1) Cldirile cu perei structurali de zidrie confinat (ZC), cu sau fr armturi în rosturile orizontale, i cele cu perei structurali de zidrie cu inim armat (ZIA), cu toate tipurile de elemente, vor fi utilizate, în condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv stabilite în P 100-1.

(2) Dispunerea stâlpiorilor i centurilor de beton armat, materialele , dimensiunile i armarea acestora vor respecta cerinele din P 100-1, cap.8.

(3) Stâlpiorii i centurile din pereii de pe conturul cldirilor vor fi prevzui la exterior cu protecie termic pentru evitarea formrii punilor termice.

5.2.3. Goluri în pereii structurali din zidrie

(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre i amplasarea acestora în pereii structurali de zidrie se va face având în vedere satisfacerea urmtoarelor cerine: a. funcionale; b. de plastica faadelor; c. structurale.

(2) Cerinele structurale vor avea în vedere: a. evitarea reducerii exagerate a rezistenei i a rigiditii unor perei structurali; b. obinerea ariilor de zidrie aproximativ egale pe direciile principale ale cldirii; c. satisfacerea cerinelor de rezisten i de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.

(3) Pentru satisfacerea cerinelor de la (2), raportul  între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i ariile plinurilor de zidrie i dimensiunile minime ale spaleilor între goluri va fi limitat conform P 100-1.

(4) Golurile de ui i de ferestre vor fi, de regul, dispuse pe aceeai vertical la toate nivelurile. Poate fi acceptat dispunerea lor alternant cu respectarea unor distane care s permit transmiterea încrcrilor printr-un sistem de tip "grind cu zbrele". Figura 5.4. Dispunerea alternant pe vertical a golurilor din pereii de zidrie 5.2.4. Grosimea pereilor de zidrie

(1) Grosimea pereilor exteriori i interiori, structurali sau nestructurali i a panourilor de zidrie înrmate în cadre prevzut în proiect va fi egal cu cea mai mare valoare rezultat din calculele de specialitate pentru satisfacerea simultan a urmtoarelor cerine: a. siguran structural; b. izolare termic / economie de energie; c. izolare fonic; d. protecie la foc.

(2) Grosimea de calcul a pereilor se va lua egal cu grosimea efectiv a zidriei netencuite cu excepia pereilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabilete conform alin. (3).

(3) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior în care cele dou straturi sunt solidarizate cu agrafe se determin cu relaia:

ef t t t



(5.1) unde notaiile sunt urmtoarele:  t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant  t2 este grosimea stratului interior sau portant.

(4) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereilor nu satisfac cerinele de siguran structural, se va adopta una dintre urmtoarele msuri: a. schimbarea tipului / alctuirii zidriei (de exemplu, din ZNA în ZC sau ZIA); b. sporirea grosimii pereilor; c. folosirea unor materiale (elemente de zidrie i/sau mortar) cu rezistene superioare. 5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale

(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se clasific, din punct de vedere al rigiditii în plan orizontal, care depinde de alctuirea constructiv i de dimensiunile i poziiile golurilor mari, în dou categorii: a. planee rigide în plan orizontal; b. planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal. 5.3.1. Tipul planeului

(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie de toate tipurile se va urmri realizarea planeelor ca diafragme rigide în plan orizontal.

(2) Se recomand folosirea planeelor care transmit încrcrile verticale pe toate laturile. Acest tip de planeu va fi utilizat obligatoriu la toate cldirile din zonele seismice cu ag  0.30g.

(3) Planeele cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiiile stabilite în P 100-1, cap.8.

(4) În cazul planeelor din elemente prefabricate, îmbinrile vor fi proiectate astfel încât rspunsul planeului la fore seismice s fie similar cu cel a planeelor din beton armat monolit iar îmbinrile s rmân în stadiul elastic pentru solicitrile rezultate din aciunea cutremurului de proiectare multiplicat cu factorul de comportare q. 5.3.2. Supante, console

(1) Consolele care depesc linia exterioar a pereilor structurali de contur (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul planeului curent, eventual cu o denivelare limitat care permite asigurarea continuitii structurale cu planeul. Consolele vor fi realizate din acelai material ca i planeul (beton armat sau lemn).

(2) În mod excepional se accept amplasarea unor console de beton armat în poziii intermediare, încastrate în zidrie, cu respectarea urmtoarelor condiii: a. deschiderea consolei Lc 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrat; b. accesul oamenilor pe consol nu este decât întâmpltor (pentru întreinere);

(1) La proiectarea arpantelor se va urmri adoptarea unei configuraii cu rigiditate spaial suficient pentru asigurarea indeformabilitii acestora, pe toate direciile, sub efectul încrcrilor din zpad, din vânt i din cutremur. În cazul încrcrii cu zpad se vor avea în vedere efectele încrcrilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zpezii pe anumite poriuni ale acoperiului (a se vedea CR 1-1-3).

(2) Stabilitatea general i local a arpantei în ansamblu i a elementelor acesteia sub aciunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forele stabilite prin CR 1-1-4 i vor fi asigurate prin msuri constructive.

(3) Schema static a arpantei va fi aleas astfel încât s nu rezulte împingeri în elementele de reazem (perei, atice, calcane, etc.). Dac o astfel de schem nu poate fi realizat se vor prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua împingerile. Rezistena i rigiditatea elementelor vor fi verificate prin calcul conform reglementrilor tehnice privind proiectarea construciilor din lemn, în vigoare. 5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii

(1) Infrastructura cldirilor cu perei structurali din zidrie este constituit din urmtoarele subansambluri / elemente de construcie: a. cldiri fr subsol: fundaii, socluri i placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter; b. cldiri cu subsol: fundaii, perei de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol, planeul peste subsol.

(2) Proiectarea preliminar a infrastructurii trebuie s in seama de: a. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren; b. severitatea aciunii seismice la amplasament; c. natura, stabilitatea i rezistena terenului de fundare; d. efectele posibile ale apelor subterane.

(3) Proiectarea / dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea i rezistena terenului de fundare obinute prin cercetarea geotehnic a amplasamentului conform reglementrilor tehnice specifice, în vigoare. Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile provizorii i anexele gospodreti.

(4) În faza de proiectare preliminar, infrastructura trebuie s fie conceput ca un ansamblu de elemente structurale cu rezisten i rigiditate spaial adecvate intensitii solicitrilor verticale i seismice i caracteristicilor terenului de fundare care s asigure: c. rezemarea consolei se face pe toat limea zidului (t). În cazul deschiderilor mai mari decât 3t, stabilitatea i rezistena consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui; în toate cazurile, consolele i a elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.

(3) Pentru proiectarea supantelor se va ine seama de prevederile din P 100-1, cap.8. 5.3.3. arpante

a. transmiterea la teren a tuturor solicitrilor din seciunea de încastrare a pereilor, fr producerea deformaiilor postelastice în elementele infrastructurii i/sau în terenul de fundare; b. limitarea deformaiilor verticale ale cldirii la valori care nu pericliteaz integritatea structurii, a elementelor nestructurale i a branamentelor la reelele exterioare.

(5) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta, de asemenea, principiile generale date în reglementrile tehnice, în vigoare, privind proiectarea fundaiilor de suprafa i în P 100-1, cap.8, precum i prevederile specifice date în continuare. 5.4.1. Fundaii

(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alctuirile urmtoare: a. blocuri / tlpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte; b. blocuri / tlpi din beton simplu i cuzinei din beton armat; c. tlpi din beton armat.

(2) În cazurile prevzute în P 100-1, cap.8 se pot prevedea i fundaii izolate, din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcii.

(3) Pentru pereii nestructurali de la subsol, în funcie de dimensiunile i de greutatea proprie a acestora, se va alege una din urmtoarele soluii de fundare: a. rezemare pe placa de la subsol, dac aceasta are rezistena i rigiditatea necesare pentru a prelua încrcrile respective; b. îngroarea local a plcii de la subsol; c. fundarea direct. 5.4.2. Socluri

(1) La cldirile fr subsol, soclul i fundaiile vor fi axate fa de pereii structurali.

(2) Limea soclului va fi cel puin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de maximum 5 cm a feei exterioare a soclului în raport cu faa exterioar a peretelui de la parter.

(3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat. În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiiile stabilite în P 100-1, cap. 8. 5.4.3. Perei de subsol

(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. Se accept o retragere de maximum 5.0 cm a feei exterioare a pereilor de la subsol în raport cu faa exterioar a peretelui de la parter.

(2) Grosimea pereilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinei de rezisten sub efectul încrcrilor din gruparea fundamental i din cea seismic i va permite preluarea eventualelor abateri de execuie.

(4) Rigiditatea subsolului trebuie s fie superioar rigiditii nivelurilor supraterane. În acest scop se recomand adoptarea urmtoarelor msuri de conformare general, arhitectural-structural, a subsolului: a. numrul i dimensiunile golurilor în pereii subsolului vor fi reduse la strictul necesar din punct de vedere funcional; b. golurile de ui i ferestre din pereii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziii decalate fa de golurile de la parter; în cldirile din zone seismice cu ag  0.25g amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut cu un decalaj de cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor de la parter; c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, seciunea plinurilor va fi sporit iar zonele slbite vor fi verificate prin calcul; d. în cldirile din zone seismice cu ag  0.30g golurile de ui i ferestre din pereii exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel puin 25% fa de cele din parter; e. în cazul cldirilor cu perei dispui în sistem "celular", în zonele cu acceleraia seismic de proiectare ag 0.30g, se recomand sporirea rigiditii subsolului prin introducerea unor perei suplimentari, în limita posibilitilor rezultate din cerinele funcionale. Figura 5.5. Perei suplimentari la subsol în cazul cldirilor cu perei rari Dac aceste condiii nu sunt respectate, zonele slbite vor fi verificate prin calcul pentru toate situaiile de proiectare. 5.4.4. Planee la infrastructur

(1) În toate cldirile fr subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. Aceast plac va fi legat monolit cu soclurile cldirii constituind o legtur rigid în plan la nivelul infrastructurii / fundaiilor

(2) În toate cldirile cu subsol, placa planeului peste subsol se va executa din beton armat i avea cel puin aceeai grosime ca i plcile etajelor supraterane.

(3) În cazul cldirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag 0.30g i în toate cldirile amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legat de tlpile de fundaie.

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI DIN ZIDRIE 6.1. Principii generale de calcul

(1) Zidria este un material neomogen, anizotrop i caracterizat de comportare inelastic chiar pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care s ia în considerare toate aceste particulariti i care, în acelai timp, s poat fi aplicat cu uurin în proiectarea curent este practic imposibil.

(2) Pentru proiectarea cldirilor curente, pentru toate gruprile de încrcri, determinarea eforturilor i deformaiilor în toate prile / elementele de construcie din zidrie, se va face utilizând un model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmtoarele ipoteze simplificatoare: a. zidria este un material presupus omogen, izotrop i cu rspuns elastic pân în stadiul ultim; b. caracteristicile secionale ale pereilor din zidrie se determin pentru seciunea brut (nefisurat / netencuit); c. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a i b se afecteaz cu factori de corecie stabilii astfel încât s se obin o concordan cât mai bun cu datele rezultatele încercrilor.

(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secionale i a rezistenei de proiectare a pereilor, pentru toate gruprile de încrcri, trebuie s reprezinte în mod adecvat proprietile de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale întregului sistem structural. 6.2. Calculul structurilor la încrcri verticale 6.2.1. Modelul de calcul pentru încrcri verticale

(1) Pentru calculul sub aciunea încrcrilor verticale, în toate situaiile de proiectare, pereii structurali vor fi considerai console rezemate la nivelul planeului peste subsol sau la faa superioar a fundaiilor (la cldirile fr subsol).

(2) La proiectarea pereilor structurali din zidrie vor fi luate în considerare, simultan cu încrcrile verticale, încrcrile orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din: a. aciunea cutremurului, pentru toi pereii; b. presiunea vântului, pentru pereii exteriori din suprastructur; c. împingerea pmântului, pentru pereii de contur de la subsol; d. forele laterale (împingeri) transmise de alte pri de structur (boli, arce, sau arpante); e. încrcrile de exploatare (mobiler sau echipamente / instalaii suspendate pe console, împingerea oamenilor în spaii aglomerate, etc.). Valorile de proiectare ale acestor încrcri se vor lua din reglementrile tehnice în vigoare.

(3) Modelul de calcul la încrcri verticale i orizontale, pentru toate gruprile de încrcri, trebuie s in seama de: a. modul de aplicare a încrcrilor (excentricitile menionate la 6.2.2.2.);

b. legturile / fixarea pe contur a peretelui; c. zvelteea peretelui. 6.2.2. Metode de calcul pentru încrcri verticale 6.2.2.1.Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali

(1) Fora axial de compresiune într-o seciune de calcul orizontal a unui perete structural se compune din: a. suma încrcrilor din zonele aferente ale planeelor de peste nivelul seciunii; b. greutatea proprie a poriunii de perete aflat peste nivelul seciunii.

(2) În cazul planeelor cu plci de beton armat care transmit încrcrile pe dou direcii, indiferent de tehnologia de realizare, încrcrile corespunztoare zonelor de plac aferente fiecrui perete vor fi calculate pentru suprafeele determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plcilor (l1  l2), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. În cazul pereilor în form complex I, T, L cu zidrie esut sau cu stâlpiorii de beton la intersecii sau ramificaii, se va considera o distribuie uniform a forelor de compresiune pe toat aria peretelui (fig. 6.1a).

(3) În cazul planeelor care descarc pe o singur direcie, indiferent de material, se va considera c încrcrile se transmit pereilor pe care reazem elementele principale, cât i zonelor adiacente ale pereilor transversali (fig. 6.1b) conform (4). (a) (b) Figura 6.1. Încrcri verticale pe pereii structurali date de planee (a) Planeu din beton armat monolit (b) Planeu din elemente liniare (grinzi din beton, oel, lemn)

(4) Pentru încrcrile concentrate sau pentru încrcrile distribuite care nu sunt aplicate pe tot peretele, repartizarea eforturilor în perete se va face dup linii înclinate la 30o fa de vertical ca în fig. 6.2a. În cazul pereilor cu goluri traseul de descrcare se modific conform figurii 6.2b. Forele aplicate în apropierea colurilor / interseciilor se transmit i pereilor transversali conform 6.2c.

(a) (b) (c) Figura 6.2. Încrcri verticale concentrate pe pereii structurali (a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descrcare în vecintatea golurilor (c) Încrcarea peretelui transversal

(5) În cazul cldirilor cu console nesimetrice importante, cu distan mare între centrul de greutate al încrcrilor verticale din planee i centrul de greutate al seciunii orizontale a pereilor, se va ine seama i de eforturile suplimentare care rezult din încovoierea de ansamblu. 6.2.2.2. Determinarea excentricitilor de aplicare a încrcrilor verticale

(1) Încrcrile din planee se transmit pereilor cu excentriciti care provin din: a. alctuirea constructiv a structurii; b. imperfeciunile de execuie; c. efectele încrcrilor cu caracter local,

(2) Pentru calculul rezistenei pereilor, efectele excentricitilor se introduc prin coeficieni de reducere a rezistenei calculate cu încrcrile axiale. 6.2.2.2.1. Excentricitate din alctuirea structurii

(1) Excentricitatea din alctuirea structurii se va calcula cu relaia:

N N d N d N i0 e  

 (6.1) unde notaiile sunt urmtoarele:  N1 – încrcarea transmis de peretele de la etajul superior;  d1– excentricitatea încrcrii N1;  N2 - încrcrile aduse de planeul / planeele care reazem direct pe perete;  d2 – excentricitile încrcrilor N2.

(2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variaz liniar pe înlimea peretelui. Figura 6.3. Excentriciti provenite din alctuirea structurii 6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental)

(1) Excentricitatea accidental se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile: a. cm 0.1

t ea

 (6.2a) b. cm 0.1

h e et a

 (6.2b) unde notaiile sunt urmtoarele  t - grosimea peretelui;  het - înlimea etajului. 6.2.2.2.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan

(1) Excentricitatea provenit din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forele orizontale perpendiculare pe plan, determinat conform par. 6.4. se va calcula cu relaia

) i ( hm ) i ( hm N N M e 

 (6.3) unde notaiile sunt urmtoarele:  N1- încrcarea transmis de peretele superior;  N2 - suma reaciunilor planeelor care reazem pe peretele care se verific. 6.3. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale

(1) Pentru proiectarea pereilor structurali i nestructurali i a pereilor din zidrie înrmat se vor se vor lua în considerare: a. forele în planul peretelui; b. forele perpendiculare pe planul peretelui; c. forele din deformaiile impuse de structur pereilor din zidrie înrmat.

În cazul cldirilor tip "sal / hal" pentru structura acoperiului se va lua în calcul i componenta vertical a aciunii seismice în condiiile prevzute în P 100-1.

(2) Verificarea siguranei la aciunea vântului în planul pereilor structurali, pentru gruparea fundamental de încrcri, se va face numai în cazurile în care fora seismic total determinat conform P 100-1 este mai mic decât fora lateral total dat de aciunea vântului.

(3) Încrcrile din vânt vor fi luate în considerare, în toate cazurile, pentru: a. calculul momentelor încovoietoare din aciunea perpendicular pe faad; b. calculul arpantelor.

(4) Pentru situaia de proiectare seismic se va ine seama de prevederile din P 100-1 i de prevederile urmtoare. 6.3.1. Modelul de calcul pentru fore orizontale

(1) Pentru toate gruprile de încrcri, suprastructura cldirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direciile principale, constituite din perei plini sau cu goluri, legate prin planee orizontale (plac i rigle de cuplare).

(2) Seciunea de încastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale (în raport cu care se definete numrul de niveluri nniv) se va lua: a. la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol; b. la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru cldirile cu perei rari (sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari în subsol, conform recomandrii de la 5.4.3 (5)- fig. 5.5; c. peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut perei suplimentari în subsol, conform recomandrii de la 5.4.3.(5).

(3) Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali care particip la preluarea forelor orizontale (din vânt sau seismice) se vor stabili considerând, în cazul seciunilor compuse (L,T, I), lungimile tlpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaug, de fiecare parte a inimii, cea mai mic dintre valorile: a. 6 t , unde "t" este grosimea tlpii respective; b. distana pân la captul peretelui transversal (pân la primul gol). Figura 6.4. Limea tlpii active

(4) Modelul structural trebuie s schematizeze cât mai exact urmtoarele elemente: a. alctuirea general structurii: i. geometria ansamblului i a tuturor subansamblurilor verticale i orizontale;

ii. legturile între subansamblurile structurale i legturile dintre componentele fiecrui subansamblu; iii. proprietile mecanice relevante ale materialelor; b. distribuia maselor de nivel, în plan i pe înlimea cldirii; c. caracteristicile de rigiditate ale elementelor i capacitatea de amortizare.

(5) Cldirile cu regularitate structural, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu dou modele plane constituite, fiecare, din totalitatea pereilor structurali de pe una din direciile principale. Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamic la fiecare nivel (deplasare de translaie în planul pereilor). În cazul cldirilor la care pereii nu sunt dispui pe dou direcii ortogonale, forele seismice vor fi aplicate în calcul pe direciile principale ale sistemului de perei.

(6) Calculul cu modele plane poate fi folosit i pentru cldirile cu perei structurali din zidrie care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac condiiile suplimentare din P 100-1, art.8.4.2.10.

(7) Cldirile care nu au regularitate structural în plan i în elevaie, tipul 2 din tabelul 5.1, vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamic (dou translaii orizontale i o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. 6.3.2. Metode de calcul la fore seismice orizontale

(1) Pentru proiectarea cldirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar, conform tabelului 4.1 din P 100-1.

(2) Pentru proiectarea cldirilor cu alctuiri arhitectural-structurale care nu respect în totalitate recomandrile din Cap.5 i în toate cazurile prevzute în P 100-1 cap.8, se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastic ateptat a pereilor structurali din zidrie.

(3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificat pentru proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie. 6.3.2.1. Calculul forelor seismice orizontale pentru ansamblul cldirii

(1) Factorii de comportare q pentru structurile din zidrie se vor lua în calcul în funcie de tipul zidriei i de grupa de regularitate a construciei conform tabelului 8.7 din P 100-1. Se va ine seama de coeficienii de suprarezisten (u/1) în condiiile stabilite în P 100-1, cap.8. 6.3.2.1.1. Metoda forelor seismice statice echivalente

(1) Pentru cldirile cu regularitate în plan i în elevaie (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul forei tietoare de baz pentru ansamblul cldirii se va face cu metoda forelor seismice statice echivalente descris în P 100-1.

(2) Distribuia forei tietoare de baz pe înlimea cldirii se va face cu relaia (4.6) din P 100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform capitolului 4 din P 100-1.

6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de rspuns

(1) Pentru cldirile fr regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, forele seismice pentru ansamblul cldirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de rspuns" descris în P 100-1.

(2) Dac aceste cldiri au proeminen la ultimul etaj, structura acesteia va fi introdus în modelul general, chiar dac cldirea satisface condiiile din P 100-1, cap.8. 6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale în pereii structurali

(1) Fora seismic de baz se va distribui pereilor structurali conform modelului de calcul.

(2) În cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, plinurile orizontale din zidrie vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dac sunt esute efectiv cu montanii alturai i dac sunt legate atât cu centura planeului, cât i cu buiandrugul de beton armat de sub zidrie (dac acesta este separat de centura planeului).

(3) Dac sunt îndeplinite condiiile de la (2), sau dac riglele de cuplare sunt integral din beton armat, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor aciunilor verticale i seismice în montani i în rigle.

(4) Dac nu sunt îndeplinite condiiile de la (2) sau (3) pereii se vor considera console independente, legate cu placa planeului (fr rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj sau numai la ultimul nivel.

(5) Pentru cldirile cu planee rigide în plan orizontal, în situaiile de la (3) i (4) fora tietoare seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali proporional cu rigiditatea relativ de nivel a fiecruia.

(6) Pentru cldirile cu planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal, fora tietoare seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali proporional cu masa aferent fiecruia.

(7) Forele tietoare de baz pentru pereii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot fi redistribuite între pereii de pe aceeai direcie, cu condiia ca echilibrul global s fie satisfcut i ca fora tietoare în oricare perete s nu fie redus / sporit cu mai mult de 20%. Redistribuia se accept numai pentru structurile la care legea constitutiv - a zidriei este de tip liniar-dreptunghiular cu ductilitate limitat (figurile 4.3b i 4.3c din acest Cod)

(8) În cazul pereilor cu seciune compus (I, T, L) fora de lunecare vertical în seciunea dintre inim i talp (Lv,et) se calculeaz, pentru un etaj, cu relaia: z z et , v I S M L   (6.4) unde notaiile sunt:  M = Minf - Msup cu: - Minf - momentul încovoietor de proiectare în seciunea de la baza etajului; - Msup - idem, în seciunea de la baza etajului superior;  Sz - momentul static al ariei tlpii fa de CG al seciunii peretelui;  Iz - momentul de inerie al seciunii a peretelui.

Pentru calculul Sz i Iz se consider c peretele este alctuit numai din zidrie (se neglijeaz elementele de confinare dac acestea exist).

(9) Rigiditatea elastic a pereilor se va calcula conform P 100-1, art.8.4.1.

(10) Eforturile secionale în pereii din zidrie înrmai în cadre din beton armat sau de oel se vor determina conform P 100-1, art. 10.5.3.1.1.

(11) Pentru determinarea eforturilor secionale (N, M, V) în elementele structurii i pentru determinarea deplasrilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor. 6.3.2.3. Calculul deplasrilor laterale în planul peretelui

(1) Sub aciunea încrcrilor orizontale în planul median, deformaiile i deplasrile laterale ale pereii structurali din zidriei depind de legea constitutiv a zidriei -  : a. în cazul zidriilor cu lege -  liniar-dreptunghiular, cu parametrii mu>m1, în calcul seismic se vor considera urmtoarele tipuri de deplasri: i. elastice, pentru deformaiile specifice   m1 ii. inelastice, pentru deformaiile specifice m1 b. în cazul zidriilor cu lege -  liniar cu parametrii m1  mu în calcul seismic se vor considera numai deplasrile elastice. 6.4. Calculul pereilor din zidrie la încrcri perpendiculare pe plan

(1) Categoriile de încrcri perpendiculare pe planul pereilor sunt date la 6.2.1.(2).

(2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încrcri se vor lua din reglementrile tehnice specifice: a. Încrcri din aciunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 i 10. b. Încrcri date de presiunea vântului conform CR 1-1-4. c. Încrcri de exploatare (împingerea oamenilor în spaii aglomerate) conform SR EN 1991-1-1/NA. d. Alte încrcri din exploatare (mobilier sau echipamente / instalaii suspendate), conform temei de proiectare i reglementrilor tehnice specifice, aplicabile în vigoare, dar cu valori cel puin egale cu valorile din ETAG 003.

(3) Valorile de proiectare ale încrcrilor perpendiculare pe plan provenite din: a. împingerea pmântului, pentru pereii de contur de la subsol b. împingerile produse de boli, arce, sau arpante, se vor determina din calculul de ansamblu al cldirii. 6.4.1. Modele i metode de calcul pentru încrcri perpendiculare pe plan

(1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încrcrile perpendiculare pe plan, pentru toate gruprile de încrcri, pereii se modeleaz, în funcie de prinderile de pe contur, ca:

a. grinzi simplu rezemate în cazul pereilor rezemai pe dou laturi, sus i jos, pe planee (cu laturile verticale libere); b. plci elastice anizotrope rezemate, sus i jos, pe planeele etajului respectiv i, lateral, pe pereii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).

(2) Pentru panourile din zidrie fr goluri de ui sau ferestre, momentele încovoietoare de proiectare produse de forele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 i MSxd2) vor fi calculate inând seama de: a. condiiile de fixare pe laturile panoului din zidrie; b. alctuirea peretelui în seciune; c. anizotropia zidriei, exprimat prin raportul rezistenelor unitare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui ( = fxk1/fxk2).

(3) Fixarea laturilor pereilor se va realiza prin: a. legturi cu planeele intermediare sau de acoperi; b. esere cu pereii perpendiculari.

(4) Modelarea condiiilor de fixare pe contur a panourilor din zidrie alctuite dintr-un singur strat se va considera dup cum urmeaz: a. continuitate complet: i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are cel puin aceeai grosime, i este încrcat cu fore verticale; ii. pe latura orizontal, la etajele curente, dac pe perete reazem un planeu de beton armat. b. continuitate parial: i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are grosime mai mic, dar cel puin 50% din grosimea peretelui care se calculeaz sau cu un perete care nu este încrcat cu fore verticale, indiferent de grosimea acestuia; ii. pe latura orizontal, dac pe perete reazem un planeu cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal. c. rezemare simpl: i. pe latura vertical, dac peretele este alturat / în contact cu element de beton armat (perete sau stâlp) fr a fi legat de acesta prin esere; ii. pe latura orizontal, dac planeul nu reazem pe perete (peretele este executat dup decofrarea planeului) sau pe straturile de rupere a capilaritii; iii. pe latura orizontal la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevzute msuri constructive speciale pentru legarea planeului de beton armat cu peretele din zidrie.

(5) În cazul pereilor dubli cu gol interior (de exemplu: faade ventilate, panouri înrmate la faade), se consider continuitate complet chiar dac numai unul dintre straturi este esut continuu la reazem, cu condiia ca peretele s aib legturi între straturi. În toate celelalte cazuri se va considera continuitate parial.

(6) În cazul pereilor de subsol, pentru calculul la împingerea pmântului, peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaiei, în funcie de rezolvarea constructiv adoptat, i cu continuitate parial la nivelul planeului peste subsol.

(7) La pereii rezemai numai sus i jos (liberi pe laturile laterale – lâng golurile de u, de exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aezare (fig. 4.2a) i momentul încovoietor se va determina cu relaia:

w Ed

Ed h W M   (6.5) în care notaiile sunt:  = 0.125 (1/8) pentru cazul rezemrii simple la ambele extremiti (momentul maxim este la mijlocul înlimii peretelui);  = 0.083 (1/12) pentru cazul rezemrii cu continuitate complet la ambele extremiti (momentul maxim este la reazeme);  WEd este încrcarea de proiectare uniform distribuit perpendicular pe perete;  hw este înlimea liber a peretelui.

(8) În cazul pereilor rezemai pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor determina astfel: a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aezare, în direcia fxk1 (fig. 4.2a), momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculeaz cu relaia:

w Ed Ed1 l W M  

(6.6a) b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aezare, în direcia fxk2 (fig. 4.2b.) momentul încovoietor pe unitatea de înlime a peretelui se calculeaz cu relaia:

w Ed Ed2 l W M  

(6.6b) în care notaiile sunt:   este un coeficient care ine seama de i. anizotropia zidriei (raportul rezistenelor μ = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2); ii. condiiile de fixare pe laturile peretelui; iii. raportul între înlimea i lungimea peretelui;  lw este lungimea peretelui între reazeme;  WEd este încrcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa;

Figura 6.5. Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2

(9) Valorile constantei  pentru rapoartele  folosite în acest Cod sunt date în tabelul 6.1. Valorile din tabel sunt valabile numai dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii: a. Zidria este executat cu toate rosturile verticale umplute cu mortar b. Grosimea pereilor este 350 mm.

(10) Pentru zidriile cu rosturi verticale de tip "nut i feder" rezistenele fxd1 i fxd2 vor fi declarate pentru profilaia respectiv.

(11) În cazul în care, pentru un anumit tip din zidrie, raportul rezistenelor fxd1/fxd2 determinat prin încercri este diferit de valorile din tabelul 6.1, momentele încovoietoare se vor calcula conform Anexei E a SR EN 1996-1-1:2006.

(12) Pentru panourile cu grosime >350 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria liniilor de rupere pentru plci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferii pe cele dou direcii).

(13) Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6). Figura 6.6. Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentru pereii cu goluri

Valorile coeficientului pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe planul peretelui Tabelul 6.1  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.023 0.042 0.059 0.071 0.080 0.087 0.091 0.096 0.50 0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085 1.00 0.008 0.018 0.030 0.042 0.051 0.059 0.066 0.071  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.011 0.021 0.030 0.036 0.040 0.043 0.046 0.048 0.50 0.007 0.014 0.022 0.028 0.033 0.037 0.040 0.042 1.00 0.004 0.009 0.015 0.021 0.026 0.030 0.033 0.036  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.032 0.074 0.122 0.180 0.240 0.300 0.362 0.428 0.50 0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280 1.00 0.009 0.023 0.048 0.071 0.096 0.122 0.151 0.180  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.028 0.056 0.091 0.123 0.150 0.174 0.196 0.217 0.50 0.016 0.035 0.061 0.085 0.109 0.130 0.149 0.167 1.00 0.009 0.021 0.038 0.56 0.074 0.091 0.108 0.123  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.050 0.071 0.085 0.094 0.099 0.103 0.106 0.109 0.50 0.040 0.056 0.073 0.083 0.090 0.095 0.099 0.102 1.00 0.031 0.045 0.059 0.071 0.079 0.085 0.090 0.094  h/lw 0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.25 0.025 0.035 0.043 0.047 0.050 0.052 0.053 0.054 0.50 0.018 0.028 0.037 0.042 0.045 0.048 0.050 0.051 1.00 0.013 0.021 0.029 0.035 0.040 0.043 0.045 0.047 6.5. Calculul planeelor

(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se dimensioneaz pentru: a. încrcri verticale, în toate gruprile de încrcri; b. încrcri orizontale seismice care acioneaz în planul median al planeului.

(2) Proiectarea planeelor din beton armat pentru încrcri verticale se va face conform SR EN 1992-1-1.

(3) Proiectarea planeelor din lemn pentru încrcri verticale se va face conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

(4) Proiectarea planeelor de beton armat la încrcri seismice orizontale are ca scop asigurarea capacitii de rezisten i a rigiditii necesare pentru ca planeul s fie considerat

(1) La cldirile cu forme simple în plan, (aproximativ dreptunghiulare), calculul eforturilor secionale din forele seismice orizontale, se va face conform 6.5.2. considerând planeul ca grind continu, rezemat pe pereii structurali.

(2) Pentru proiectarea planeelor cu alctuiri complicate i a planeelor structurilor cu neregulariti în plan i pe vertical se vor utiliza modele i metode de calcul capabile s evidenieze comportarea acestora la încrcri verticale i la cutremur.

(3) Proiectarea planeelor mixte alctuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton armat/precomprimat i corpuri de umplutur ceramice sau din beton, cu suprabetonare armat, se va face numai pe baza prevederilor din reglementrile tehnice specifice, în vigoare. 6.5.2.Metoda de calcul

(1) În condiiile de la 6.5.1(1) fora total de calcul pentru un planeu este egal cu fora seismic aplicat la nivelul respectiv. În mod simplificat, aceast for se va considera distribuit liniar pe lungimea planeului, cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv. În aceast ipotez, valorile extreme ale forei pmax/min care acioneaz asupra planeului se vor calcula cu relaia: ) L d

( L S p RG niv min max/  

(6.7) unde notaiile sunt:  Sniv - fora seismic de proiectare aplicat la nivelul planeului respectiv;  dRG – distana între centrul de greutate al planeului (CG) i centrul de rigiditate al structurii (CR);  L – dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia de calcul.

(2) Reaciunea din seciunea de rezemare a planeului pe un perete structural (Fi) se va calcula, simplificat, cu relaia (6.8) considerând c este proporional cu suma rezistenelor la for tietoare ale tuturor montanilor peretelui (VRdi) R Rdi niv i V V S F   (6.8) unde VR este rezistena la for tietoare a cldirii pe direcia de calcul.

(3) În ipotezele de la (1) i (2), momentul încovoietor M i fora tietoare T în planeu se vor determina din condiiile de echilibru sub efectul încrcrii p i reaciunilor Fi.

diafragm rigid în plan orizontal i s poat asigura retransmiterea eforturilor între pereii structurali. 6.5.1. Modelul de calcul

Figura 6.7. Calculul eforturilor secionale de proiectare în planee din încrcri orizontale (a) Determinarea încrcrii în planul planeului (b) Eforturi secionale în planeu

(4) În cldirile cu regularitate structural în elevaie verificarea se face numai la ultimul nivel, unde Sniv are valoarea maxim. 6.6. Calculul rezistenei de proiectare a pereilor din zidrie 6.6.1.Condiii generale de calcul 6.6.1.1.Modelul de calcul

(1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenei de proiectare a pereilor structurali din zidrie, pentru efectele din toate gruprile de încrcri, trebuie s in seama de: a. geometria peretelui; b. condiiile de rezemare pe contur ale peretelui; c. condiiile particulare de aplicare a încrcrilor; d. proprietile de rezisten i de deformabilitate ale zidriei; e. condiiile probabile de execuie.

(2) Rezistena de proiectare a pereilor structurali se va determina pentru: a. eforturile secionale produse de forele care acioneaz în planul median al peretelui: i. for axial (NRd); ii. moment încovoietor (MRd); iii. for tietoare (VRd); iv. for de lunecare vertical în pereii cu seciuni compuse (VLhd); b. eforturile secionale produse de forele care acioneaz perpendicular pe planul median al peretelui: i. moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1); ii. moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). 6.6.1.2. Ipoteze de calcul

(1) Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie se determin în raport cu starea limit ultim (ULS) i, în cazurile special menionate în text, în raport cu starea limit de serviciu (SLS).

(2) În condiiile menionate la 6.1.(2), calculul rezistenei i al deformaiilor pentru pereii din zidrie nearmat, se va face pe baza urmtoarelor ipoteze:

a. ipoteza seciunilor plane; b. rezistena la întindere a zidriei perpendicular pe rostul orizontal este nul; c. distribuia eforturilor unitare pe zona comprimat a peretelui se consider simplificat, constant sau liniar, în funcie de: i. tipul solicitrii; ii. forma legii constitutive la compresiune  -  a zidriei; iii. starea limit de calcul. 6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui

(1) Dimensiunile seciunii transversale a pereilor structurali din zidrie, folosite pentru calcul, sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac: a. condiiile minime de lungime i grosime din P 100-1, cap.8; b. condiiile maxime de lungime a tlpilor de la 6.3.1.(3).

(2) Grosimea panourilor din zidrie înrmate în cadre i a pereilor nestructurali se va stabili prin calcul pentru satisfacerea cerinelor de rezisten din P 100-1, cap.10 i a celorlalte cerine privind durabilitatea, izolarea termic / fonic i protecia la foc a acestora.

(3) Pereii cu goluri cu dimensiunea maxim  0.2 lw vor fi considerai în calcul ca perei plini, dac golul este situat în treimea mijlocie a înlimii nivelului i dac plinurile din zidrie pân la marginile peretelui sunt cu cel puin 20% mai mari decât valorile minime date în P 100-1.

(4) Golurile din tlpi cu dimensiunea maxim  h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi considerate margini ale tlpii.

(5) Pentru pereii din zidrie confinat (ZC) i din zidrie cu inim armat (ZIA) caracteristicile geometrice ale seciunii orizontale se vor calcula astfel: a. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1 pentru care deformaia specific maxim admis este mu  3,5‰, aria de beton se va transforma în arie echivalent din zidrie prin înmulire cu raportul n dintre rezistena de proiectare la compresiune a betonului (fcd) i rezistena de proiectare la compresiune a zidriei (fd). d cd f f n  (6.9) În aceste condiii, caracteristicile seciunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaiile: i. Aria ideal Ai = Azid + (n-1) Abeton (6.10a) ii. Momentul de inerie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.10b) b. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i din BCA i pentru orice alte zidrii care au deformaia specific maxim admis este mu= 2‰ aria seciunii orizontale de calcul se va lua identic cu aria efectiv a peretelui (care include i elementele de beton armat). 6.6.2. Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali

(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali din zidrie se determin pentru toate situaiile de proiectare.

NRd = i (m)Afd (6.11) unde notaiile sunt urmtoarele:  i(m) - constanta de reducere a rezistenei inând seama de efectele zvelteei peretelui i ale excentricitii de aplicare a încrcrilor;  A - aria seciunii transversale a peretelui;  fd - rezistena de proiectare la compresiune a zidriei.

(2) În cazul pereilor din zidrie cu seciune dreptunghiular, rezistena de proiectare la compresiune axial pentru unitatea de lungime a peretelui.- NRd(l) se va calcula cu relaia NRd(l) = i(m)tfd

(6.11a) unde  t este grosimea peretelui. 6.6.2.1.1. Determinarea coeficienilor de reducere a rezistenei i i m

(1) Constanta de reducere a rezistenei în seciunile de la extremitile peretelui (i) - sus i jos - se va determina cu relaia: t ie

i  

(6.12) unde notaiile sunt urmtoarele:  t – grosimea peretelui;  ei - excentricitatea de calcul, în raport cu planul median al peretelui, în seciunea în care se face verificarea, calculat cu relaia: t

.0 e e e e a hi i

i

 (6.13) cu notaiile:  ei0 - excentricitatea încrcrilor verticale determinat cu relaia (6.1);  ehi- excentricitatea datorat forelor perpendiculare pe planul peretelui determinat cu relaia (6.3);  ea - excentricitatea accidental determinat cu relaiile (6.2a) sau (6.2b).

(2) Pentru zidriile executate cu toate tipurile de elemente i de mortare, cu toate rosturile umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenei în seciunea de la mijlocul înlimii peretelui m va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date în P 100-1, art. 8.5.2.

(2) Pentru pereii din zidrie, nearmat sau armat, solicitai la compresiune axial, indiferent de tipul elementelor pentru zidrie i al mortarului, deformaia specific maxim în zidrie (scurtare) se va lua max= 2‰. 6.6.2.1. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)

(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial pentru un perete din ZNA cu seciune oarecare, se va determina cu relaia

Valorile coeficientului m pentru reducerea rezistenei la compresiune Tabelul 6.2 Zvelteea (het/t)max Tipul zidriei Excentricitatea relativ em/t 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30

ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28

ZC , ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22 în care em este excentricitatea de calcul în zona central a peretelui calculat cu relaia: a e hm e e

m e

i 

 (6.14) unde notaiile sunt urmtoarele:  het - înlimea etajului;  ehm - excentricitatea datorat efectului încrcrilor orizontale, în seciunea de la mijlocul înlimii peretelui calculat cu relaia (6.3). 6.6.2.2. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat (ZC) i zidrie cu inim armat (ZIA)

(1) Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat i din zidrie cu inim armat se va calcula conform 6.6.2.1. transformând seciunea mixt într-o seciune ideal din zidrie conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4)

(2) Contribuia armturilor din stâlpiori i din stratul median (ZIA) la preluarea forei de compresiune se va neglija. 6.6.2.3. Rezistena la compresiune local sub efectul încrcrilor concentrate

(1) Pentru un perete din ZNA, cu elemente pentru zidrie din grupa 1, rezistena de proiectare la compresiune local sub încrcri concentratese va determina cu relaia: NRd,cl = Abfd (6.15) în care  este constanta de majorare pentru încrcri concentrate; max ) 1.1 5.1 )(

.0 1( 0.1

   

  ef A b A H a (6.16) cu notaiile:  a1 - distana de la extremitatea peretelui pân la cea mai apropiat margine a ariei pe care se transmite încrcarea;  Ab 0.45 Aef; aria pe care se aplic încrcarea;  Ho - înlimea peretelui de la baz pân la nivelul la care se aplic încrcarea concentrat;  Aef- aria efectiv încrcat;  Aef = t Lef unde

- t A 2.2 L b ef  este lungimea efectiv de preluare a încrcrii msurat la jumtatea înlimii peretelui rezultat prin descrcarea forei verticale la un unghi de 60o cu orizontala (a se vedea fig. 6.2a). - t este grosimea peretelui Valorile din relaia (6.16) se vor limita dup cum urmeaz: a. max = 1.25 dac

H a

1  b. max = 1.50 dac 0.1 H a

c. Pentru 0.1 H a

0.0 1   valorile max se vor obine prin interpolare liniar.

(2) Excentricitatea de aplicare a forei concentrate, fa de planul median al peretelui, va fi t/4.

(3) În cazurile în care efectele forelor concentrate se suprapun, (fig. 6.2a) seciunea de la mijlocul înlimii peretelui va fi verificat cu relaia (6.15).

(4) În cazul zidriilor cu elemente din grupele 2 i 2S i din BCA, fora concentrat trebuie s fie aplicat prin intermediul unui material rigid care s permit distribuia pe vertical a încrcrii la un unghi de 30o cu verticala, asigurând realizarea unei lungimi de încrcare Lef ca în fig.6.2a. În cazul zidriilor cu elemente din argil ars din grupa 1 fora concentrat poate s fie aplicat direct pe zidrie.

(5) Dac fora concentrat este aplicat conform (4), efortul de compresiune sub fora concentrat ( cl) nu trebuie s depeasc 1.5 fd în cazul elementelor din zidrie din grupele 1 i 2 i fd în cazul elementelor din zidriedin grupa 2S i din BCA. 6.6.3. Rezistena de proiectare la compresiune i încovoiere a pereilor structurali 6.6.3.1.Condiii generale de calcul

(1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenei de proiectare la for axial i moment încovoietor în planul peretelui pentru zidrii nearmate i armate sunt cele date la art. 6.6.1.2 (2) cu precizrile de la: a. Art. 6.6.3.2. pentru pereii din zidrie nearmat (ZNA), b. Art. 6.6.3.3. pentru pereii din zidrie confinat (ZC i ZC+AR), c. Art. 6.6.3.4. pentru pereii din zidrie cu inim armat (ZIA).

(2) În cazul zidriilor armate relaia efort unitar-deformaie specific ( - ) pentru armturi se va lua conformSR EN 1992-1-1.

(3) În cazul pereilor cu form complex a seciunii transversale (I, L, T) rezistena de proiectare la for axial i moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza seciunii de calcul cu lungimile tlpilor determinate la art.6.3.1.(3).

(4) Interseciile dintre inima i tlpile pereilor cu form complex (I, L, T) precum i seciunile slbite prin liuri verticale. vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale calculate conform art.6.8.1.1.(2). Dac la legtura între inim i talp exist liuri cu

adâncime mai mare decât valoarea limit dat în tabelul 7.2 legtura între talp i inim se neglijeaz.

(5) Verificarea de la (4) nu este necesar dac la legtura între talpa i inima peretelui sunt realizate urmtoarele condiii: a. Pentru zidria nearmat (ZNA): i. zidurile de pe cele dou direcii sunt executate simultan (complet esute); ii. seciunea de legtur între perei nu este slbit prin liuri verticale; iii. la coluri, intersecii i ramificaii sunt prevzute în rosturile orizontale armturile minime stabilite în P 100-1i în acest Cod; b. Pentru zidria confinat, cu sau fr armturi în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR): i. trepii reprezint 50% din suprafaa de contact între zidrie i beton; ii. seciunea de legtur între perei nu este slbit prin liuri verticale; iii. la coluri, intersecii i ramificaii sunt prevzute în rosturile orizontale armturile minime stabilite în P 100-1 i în acest Cod. 6.6.3.2. Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)

(1) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd), aplicat în planul median al unui perete, se va calcula considerând c blocul eforturilor de compresiune are form dreptunghiular cu valoare 0.85fd. Figura 6.8. Calculul momentului capabil pentru o for axial dat NOT. În fig. 6.8, lc este lungimea real a zonei comprimate care corespunde legii constitutive -  a zidriei.

(2) În condiiile de la (1), pentru un perete cu seciunea orizontal compus (I, T, L) rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula dup cum urmeaz: a. Se determin aria zonei comprimate a peretelui: d Ed zc f

.0 N A  (6.17) b. Se determin distana yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) pân la centrul de greutate al zonei comprimate (G1) c. Se determin rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaia: zc Ed Rd y N M  (6.18)

(a) (b) Figura 6.9. Calculul momentului capabil pentru un perete cu seciune compus

(3) În cazul peretelui dreptunghiular, cu lungime lw i grosime t (fig.6.9b) relaiile (6.17) i (6.18) devin:  adâncimea zonei comprimate t f

.0 N x d Ed Rd  (6.19)  momentul încovoietor de proiectare   Rd Ed Rd w Ed Rd e

N x l

N M    (6.20)

(4) Cu notaiile:         ecuaiile (6.19) i (6.20) se scriu sub forma    ! "# # $%   !$% (6.19a) &  '(# ) + ,  !- . / )

1  2 3+ ,  !- (6.20a) În cazul particular al zidriei cu lege consitutiv la compresiune - de form liniar (figura 4.3a) relaiile (6.19a) i (6.20a) devin:   333 "# # $%  333$% (6.19b) &  '(# ) + , 333- . / )

1  2 3+ , 333- (6.20b)

(5) Dac fora axial este aplicat excentric fa de planul peretelui, adâncimea zonei comprimate se va determina cu relaia: t f 8.0 N x d ) m (i Sd Rd

 (6.19c) unde constanta i(m) se va determina conform prevederilor de la 6.6.2.1.1.

yzc (6.21) unde  rsc este distana de la centrul de greutate al seciunii orizontale a peretelui pân la limita sâmburelui central aflat de aceeai parte cu fibra comprimat.

(7) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw,din relaia (6.21) rezult: MRd = 0.2 lwNEd (6.22) 6.6.3.3. Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat

(1) Calculul rezistenei de proiectare la încovoiere în planul peretelui (MRd) asociat forei axiale de proiectare din încrcri seismice (NEd) pentru pereii din zidrie confinat (ZC, ZC+AR), executai cu elemente din zidrie din argil ars din grupele 1, 2 i 2S, i din BCA se face în urmtoarele ipoteze: a. Se neglijeaz: i. rezistena la întindere a betonului din stâlpiorul de la extremitatea solicitat la întindere a peretelui; ii. rezistena la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidriei; iii. seciunea de beton i armtura stâlpiori intermediari (dac exist); iv. rezistena la compresiune a betonului din stâlpiorul comprimat pentru zidriile cu deformaie specific ultim mu = 2.0‰ (aria stâlpiorului se include în aria din zidrie). b. Se ine seama de rezistena elementelor de confinare verticale: i. rezistena la compresiune a betonului din stâlpiorul comprimat se ia în considerare pentru zidriile cu deformaie specific ultim mu = 3.5‰ (aria de beton se transform în arie echivalent de zidrie cu relaia (6.10a); ii. rezistena armturilor din ambii stâlpiori de la extremiti.

(2) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd), pentru un perete din zidrie confinat de form oarecare, va fi calculat prin însumarea rezistenei de proiectare la încovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd (zna,i) cu rezistena de proiectare la încovoiere corespunztoare armturilor din stâlpiorii de la extremiti MRd(As) calculat conform (6). MRd = MRd(zna,i) + MRd (As) (6.23)

(3) Aria seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula, în funcie de deformaia specific ultim a zidriei ( mu) conform 6.6.1.3.(4).

(4) Aria comprimat a seciunii ideale din zidrie nearmat (Azci) se va calcula cu relaia (6.17).

(5) Momentul încovoietor de proiectare al seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula cu relaia: zci Ed Rd y N )i, zna ( M  (6.24)

(6) În cazul pereilor din zidrie nearmat pentru care se face verificarea rezistenei la cutremurul de proiectare pentru SLS, rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) asociat forei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) i (3) dar cu limitarea ariei pe care se dezvolt eforturile de întindere prin condiia:

unde  yzci este distana de la centrul de greutate al peretelui pân la centrul de greutate al zonei comprimate a seciunii ideale din zidrie

(6) Rezistena de proiectare la încovoiere dat de armturile stâlpiorilor MRd(As) se va calcula cu relaia:   yd s s s Rd f A l A M  (6.25) unde notaiile sunt:  ls - distana între centrele de greutate ale celor doi stâlpiori de la extremiti;  As – cea mai mic dintre ariile de armare ale celor doi stâlpiori;  fyd – rezistena de proiectare a armturii din stâlpiori. 6.6.3.4.Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie cu inim armat (ZIA)

(1) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui asociat forei axiale de proiectare (NEd), pentru zidria cu inim armat (ZIA), se va calcula folosind ipotezele generale de la 6.6.1.2.(2) i urmtoarele ipoteze specifice: a. straturile paralele din zidrie i beton conlucreaz pân în stadiul ultim corespunztor celui mai slab dintre materiale; b. eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd i sunt uniform distribuite pe o zon cu adâncimea xconv = 0.80x unde x este distana de la fibra cea mai comprimat pân la axa neutr a seciunii orizontale a peretelui; c. deformaiile specifice în stadiul ultim ale zidriei (mu) i betonului (cu) se vor limita dup cum urmeaz: I. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1: cu  mu 3.5‰ II. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i cu elemente din BCA: cu  mu 2.0‰ d. armtura stratului median este uniform distribuit în lungul peretelui (as în mm2/m).

(2) În ipotezele menionate la (1) rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui, asociat forei axiale de proiectare (NEd), se va calcula prin însumarea rezistenei de proiectare la încovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat cu rezistena de proiectare a armturilor din stratul median: MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) (6.26)

(3) Grosimea echivalent a seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula cu relaia: tech = 2tz +ntm (6.27) unde notaiile sunt:  tz– grosimea straturilor din zidrie exterioare;  tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);  n – constanta de echivalen care se ia conform 6.6.1.3.(4).

(4) Rezistena de proiectare a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd (zna,i) se va calcula conform art.6.6.3.3.

(5) Rezistena de proiectare a armturilor distribuite, MRd (as), se va calcula cu relaia:   yd

w s s Rd f l a

.0 a M  (6.28) unde notaiile sunt urmtoarele:  as este aria de armtur pe unitatea de lungime a stratului median  fyd este rezistena de proiectare a armturilor din stratul median. 6.6.4. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie (VRd), pentru toate alctuirile (ZNA, ZC i ZIA) se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile calculate pentru: a. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd,l) b. Cedarea pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd,i).

(2) În cazul pereilor în form de I, T, L rezistena de proiectare la for tietoare se va lua egal cu rezistena de proiectare la for tietoare a inimii (seciunea dreptunghiular cu lungime egal cu lungimea total a peretelui lw). 6.6.4.1. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie nearmat

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie nearmat se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile rezistenelor de proiectare a. La lunecare în rost orizontal, calculat cu relaiile (6.29a) sau (6.29b); b. La cedare pe seciune înclinat, calculat cu relaia (6.34). 6.6.4.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor dreptunghiulari din zidrie se va calcula considerând c rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd,l este distribuit uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).

(2) Armtura constructiv dispus în centurile planeelor nu va fi luat în considerare pentru calculul rezistenei la for tietoare. 6.6.4.1.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri neseismice

(1) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat, pentru solicitri neseismice se va calcula cu relaia VRd,l = fvd,ltlc (6.29a) unde notaiile sunt urmtoarele:  fvd,l - rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidriei, stabilit cu relaia (4.6a)  t - grosimea inimii peretelui;  lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.

(2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitrile secionale de proiectare (moment încovoietor -M- i for axial -N- ) considerând c eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimat (fig.6.10a) cu relaia e

l5.1 l w c   (6.30) Aciunea Figura.6.10a. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale la solicitri neseismice

(3) Efortul unitar mediu de compresiune ( d) folosit pentru determinarea rezistenei unitare de proiectare (fvd,l) se va calcula considerând c încrcarea vertical de proiectare din gruparea respectiv de încrcri, NSd sau NEd, este distribuit uniform pe zona comprimat a peretelui (lc) determinat cu relaia (6.30). 6.6.4.1.1.2. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri seismice

(1) În cazul solicitrii seismice, dup inversarea sensului de aciune (ciclul II) efectul aderenei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate în ciclul precedent de aciune a forei seismice - ciclul I (lw -lc  lw - xRd) – fig. 6.10b. Cutremur Cutremur Ciclul I Ciclul II Figura.6.10b. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale la solicitri seismice corespunztor momentului ultim

(2) Pentru solicitri seismice, rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat, asociat momentului capabil MRd determinat dup caz cu relaiile (6.18), (6.20), (6.20a) sau (6.20b), se va calcula cu relaia Ed ad

vk M l, Rd N 4.0 tl f

V

  (6.29b)

unde notaiile sunt urmtoarele:  lad este lungimea pe care aderena este activ determinat, dup caz, cu relaiile $4  5$6 , $% perei cu seciune orizontal oarecare (I, T, L) (6.31) $4  +53! , -$%- perei cu seciune orizontal dreptunghiular (6.31a).  lc este lungimea zonei comprimate determinat cu relaiile (6.17) pentru perei cu seciune orizontal oarecare (I, T, L) sau cu relaiile (6.19), (6.19a) sau (6.19b) pentru perei cu seciune orizontal dreptunghiular. În cazul particular al zidriei cu lege - de form liniar (figura 4.3a) relaia (6.31a) devine $4  +5777 , -$%

(6.32) Din (6.31a) rezult c în cazul solicitrii seismice alternante, aderena rmâne activ pe lungimea lad numai dac este satisfcut condiia  8 # 9: ; 5! (6.33a) iar din relaia (6.32) rezult c aderena este activ lungimea lad numai dac este satisfcut condiia  8 # 111  3 ! (6.33b)

(3) Pentru cazurile în care este necesar verificarea pereilor structurali la aciunea seismic pentru SLS (a se vedea P100-1, art.8.6.5), valoarea forei tietoare capabile se calculeaz cu procedeul prevzut pentru solicitrile neseismice. 6.6.4.1.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat

(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor structurali din zidrie nearmat se va calcula cu relaia i, vd w i, Rd f b A V  (6.34) unde notaiile sunt urmtoarele:  fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenei unitare de cedare pe seciuni înclinate calculat cu relaiile (4.4) i (4.6b)  b este un coeficient de corecie care ine seama de raportul dimensiunilor panoului din zidrie cu valorile: - b = 1.5 pentru h/lw1.5 - b = 1.0 pentru h/lw - b = h/lw pentru 1.0  h/lw  înlimea panoului din zidrie se va lua: - h = htot pentru pereii care lucreaz în consol - h = hsp pentru spaleii care pot fi considerai dublu încastrai la extremiti.

6.6.4.2. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat 6.6.4.2.1. Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereilor din zidrie confinat, VRd, se va calcula prin însumarea urmtoarelor valori: a. rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie simpl corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRd1 ), b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stâlpiorul de la extremitatea comprimat a peretelui (VRd2), c. rezistena de proiectare la forfecare a stâlpiorului comprimat (VRsc) VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc (6.35)

(2) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie nearmat (VRd1 ) se va lua: a. pentru solicitri neseismice egal cu valoarea VRd1 calculat cu relaia (6.29a) b. pentru solicitri seismice se va ine seama de efectul conlucrrii între elementele de confinare i panoul de zidrie i se va folosi relaia = >  ?

@AB$4  CD >

(6.35a) în care CD >  CD  E=D FGHI GHI (6.35b) unde  hpan i lpan sunt dimensiunile panoului de zidrie confinat. Valoarea VEd din relaia (6.35b) se va limita conform relaiei VEd lpantfvd0 (6.35c) unde  fvd0 este rezistena unitar de proiectare pentru lunecare în rost orizontal sub efort de compresiune egal cu zero (aderena la forfecare).

(3) Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stâlpiorul comprimat, prin efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relaia: VRd2 = c Aascfyd (6.36) unde notaiile sunt urmtoarele:  Aasc - aria armturii din stâlpiorul de la extremitatea comprimat;  fyd - rezistena de proiectare a armturii din stâlpiorul comprimat.  c - factorul de participare al armturii prin efectul de dorn Valorile c se iau din tabelul 6.3.

Valorile factorului c pentru calculul rezistenei la forfecare a armturii verticale din stâlpiorii de confinare Tabelul 6.3 Etrieri Armturi verticale în stâlpiori Oel

Categoria de rezisten 1 Categoria de rezisten 2

Categoria de rezisten 1

0.250 0.200 0.150 0.200 0.150 0.100

0.400 0.350 0.250 0.300 0.250 0.200

0.400 0.300 Categoria de rezisten 2

Nu se utilizeaz 0.250 0.200 0.150

0.400 0.350 0.250

0.400

(4) Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat se calculeaz cu relaia VRsc = Absc × fcvd (6.37) unde notaiile sunt urmtoarele:  Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat  fcvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat. 6.6.4.2.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat

(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor din zidrie confinat, VRd,i, se va calcula prin însumarea urmtoarelor valori: a. rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie simpl corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRdi ), b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stâlpiorul de la extremitatea comprimat a peretelui (VRd2), c. rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat (VRsc) VRd = VRdi + VRd2+VRsc (6.38)

(2) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie nearmat (VRdi ) se va lua: a. pentru solicitri neseismice, egal cu valoarea VRdi calculat cu relaia (6.34) cu rezistenele fvd,i calculate cu relaiile (4.4) i (4.6a) b. pentru solicitri seismice se va folosi relaia (6.34) i se va ine seama de efectul conlucrrii între elementele de confinare i panoul de zidrie înlocuind în relaiile (4.4a) i (4.4b) efortul unitar 0d cu valoarea 0d calculat cu relaia A >  '(# > J)

(6.39) în care NEd este dat de relaia (6.35b).

(2) Rezistenele VRd2 i VRsc se vor calcula conform 6.6.4.2.1. (3) i 6.6.4.2.1 (4).

VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3 (6.40)

(2) Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculeaz, în cazul pereilor cu înlimea total (htot)  lungimea peretelui (lw) cu relaia: ysd sw w

Rd f s A l 8.0 V  (6.41) unde notaiile sunt urmtoarele:  lw- lungimea peretelui;  Asw- aria armturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forei tietoare);  s - distana pe vertical între dou rânduri succesive de armturi Asw;  fysd - rezistena de proiectare a armturii din rosturile orizontale. În cazul pereilor cu înlimea total (htot) înlocui lw cu htot.

(3) O parte, cel mult 50%, din armtura din centurile planeelor poate fi adugat armturii din rosturile orizontale intersectat de o fisur la 45o(Asw). Figura 6.11 Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei 6.6.4.4. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat VRd (ZIA) se determin prin însumarea rezistenelor de proiectare la for tietoare ale celor trei materiale componente: VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda (6.42) unde notaiile sunt:  VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei nearmate;  VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau mortar- beton;  VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul median. 6.6.4.3. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR)

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale se calculeaz prin însumarea rezistenei la for tietoare a zidriei confinate (VRd1 +VRd2 + VRsc) - determinat cu relaiile de la 6.6.4.3. i a rezistenei de proiectare dat de armturile din rosturile orizontale (VRd3)

(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidrie cu inim armat i valoarea efortului unitar de compresiune în perete se determin pe baza ipotezelor de la 6.6.4.4.

(3) Rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei VRdz se determin conform 6.6.4.(1).

(4) Rezistenele de proiectare la for tietoare ale stratului de beton (VRdb) i ale armturilor orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor reglementrilor tehnice privind proiectarea construciilor cu perei structurali de beton armat. 6.6.4.5. Rezistena la fora de lunecare vertical asociat încovoierii peretelui

(1) Rezistena de proiectare la fora de lunecare vertical la legtura între inima i talpa pereilor cu seciune compus (I, T, L) i/sau în seciunile slbite de liuri verticale se calculeaz pe înlimea unui etaj (VLhd) admiând c eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite pe înlimea etajului, cu relaia: M

vk L et Lhd f t h V   (6.43) undenotaiile sunt urmtoarele:  het înlimea etajului;  tL grosimea peretelui în seciunea în care se calculeaz rezistena peretelui;  fvk0 rezistena caracteristic la forfecare a zidriei sub efort de compresiune egal cu zero;  M coeficientul de siguran pentru material stabilit conform gruprii de încrcri. 6.6.4.6. Rezistena de proiectare a riglelor de cuplare

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va determin cu relaia   g gc jos cap sus cap rc V L M M

.1 V

(6.44) unde notaiile sunt urmtoarele:  Mcap(sus) i Mcap(jos) sunt valorile rezistenelor de proiectare la încovoiere la extremitile grinzii de cuplare, sus i jos, calculate folosind rezistena de proiectare a armturii;  Lgc este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feele montanilor);  Vg este fora tietoare maxim din încrcrile verticale pentru gruparea seismic de încrcri.

(2) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaia (6.44) se va ine seama de armturile dispuse în planeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectiv, pe o band cu limea de ase ori grosimea plcii de fiecare parte. 6.6.5. Rezistena de proiectare a pereilor supui la încovoiere perpendicular pe planul median

(1) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidrie (MRxd1 i MRxd2), pentru toate categoriile de perei (structurali, panouri de zidrie înrmat i nestructurali), se vor folosi rezistenele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei, fxd1, fxd2.

(2) Pentru pereii din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale, la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va ine seama i de armturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunztor în stâlpiorii care mrginesc panoul.

(3) Valorile MRxd1 i MRxd2 (în Nmm) se calculeaz, pentru o band din perete de lime egal cu 1000 mm, cu relaiile: MRxd1 = Ww (fxd1+ d) (6.45a) MRxd2 = Ww fxd2

(6.45b) unde notaiile sunt urmtoarele: 

t

W

w  modulul de rezisten al peretelui (mm3);  dp- valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înlimii peretelui;  t - grosimea peretelui în mm. 6.6.6. Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre

(1) Se va determina conform P 100-1, cap.10. 6.7. Calculul rezistenei de proiectare a planeelor

(1) Rezistena planeelor de beton armat la încrcri verticale se va calcula conform SR EN 1992-1-1.

(2) Rezistena planeelor din lemn la încrcri verticale se va calcula conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare. 6.8. Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie

(1) Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie se va face prin calcul, cu excepia "Cldirilor simple", proiectate conform prevederilor din P 100-1, cap.8.9.

(2) Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie se face în raport cu: a. strile limit ultime de rezisten i de stabilitate (ULS); b. starea limit de serviciu (SLS). 6.8.1. Verificarea cerinei de rezisten 6.8.1.1. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitrile în planul peretelui

(1) Pentru încrcrile din gruparea fundamental pentru situaia persistent/tranzitorie de proiectare,definit conform CR 0, pereii din zidrie vor fi proiectai pentru a avea, în toate seciunile, rezistene de proiectare la eforturi secionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât eforturile secionale de proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate din situaiile cele mai defavorabile.

(2) Pentru încrcrile din gruparea seismic verificarea cerinei de rezisten se va face conform P 100-1, art.8.6.1.1. i art. 10.9.7. (pentru pereii nestructurali i pentru pereii înrmai în cadre).

MRxd1 MSxd1 (6.46a) MRxd2 MSxd2 (6.46b) unde notaiile sunt urmtoarele:  MSxd1 i MSxd2sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forelor perpendiculare pe plan stabilite conform 6.4.;  MRxd1i MRxd2sunt rezistenele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidrie determinate conform 6.6.6.

(2) Dac încrcarea perpendicular pe plan provine din aciunea seismic, momentele încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 i MExd2 determinate conform P 100-1, cap.10 i art.6.4.1.din acest Cod. 6.8.1.3. Verificarea cerinei de rezisten pentru planee

(1) Verificarea cerinei de rezisten pentru încrcrile verticale se va face conform reglementrilor tehnice specifice pentru fiecare tip de material de construcie (beton, oel, lemn, etc.).

(2) Pentru încrcrile orizontale din cutremur, cerina de rezisten se va considera satisfcut dac, prin dimensionarea i alctuirea constructiv, se asigur comportarea planeelor în domeniul elastic pentru solicitrile asociate capacitilor de rezisten ale pereilor structurali în stadiul ultim. 6.8.2. Verificarea cerinei de rigiditate

(1) Cerina de rigiditate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera satisfcut dac deplasrile relative de nivel ale cldirii dr sub aciunea încrcrilor din gruparea seismic, se înscriu în limitele stabilite în P 100-1.

(2) Cerina de rigiditate a planeelor pentru încrcri din gruparea fundamental i din gruparea accidental, implic: a. limitarea deformaiilor verticale la valorile stabilite prin reglementrile specifice în funcie de: i. materialul de construcie (beton armat sau lemn); ii. poziia planeului în cldire (planeu curent, planeu de acoperi); iii. caracteristicile pereilor de compartimentare rezemai pe planeu; iv. tipul finisajelor aplicate. b. limitarea / evitarea vibraiilor planeelor pentru: i. planeele din beton armat cu deschideri mari în cldiri în care se petrec activiti care pot provoca vibraii (sli de gimnastic, sli de dans, etc.); ii. planeele de lemn la toate categoriile de cldiri.

(3) Verificarea satisfacerii cerinei de rigiditate pentru planee se face conform reglementrilor tehnice specifice pentru materialele respective.

6.8.1.2. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitri perpendiculare pe plan

(1) Cerina de rezisten la aciunea forelor perpendiculare pe plan, pentru toate categoriile de perei, este îndeplinit dac exist relaiile:

6.8.3. Verificarea cerinei de stabilitate

(1) Cerina de stabilitate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera satisfcut dac sunt respectate cerinele de alctuire pentru ansamblul construciei date la 2.2.3. i cerinele geometrice i de alctuire constructiv pentru perei din Capitolele 5 i 6.

(2) Cerina de stabilitate a panourilor de umplutur i a pereilor nestructurali din zidrie se va considera satisfcut dac sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod i din P 100-1, cap.10. 6.8.4. Verificarea cerinei de ductilitate

(1) Cerina de ductilitate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera satisfcut dac sunt îndeplinite condiiile alctuire general, de dimensionare i de detaliere constructiv prevzute din acest Cod i din P 100-1.

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLDIRILE DIN ZIDRIE 7.1. Prevederi constructive privind suprastructura 7.1.1. Prevederi generale 7.1.1.1. Materiale pentru structur

(1) Materialele pentru structura cldirilor de zidrie, pentru panourile de umplutur la cadre i pentru toate elementele nestructurale din zidrie vor respecta condiiile minime de calitate date în Capitolul 3, în cap.8 i 10 din P 100-1 i în reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. 7.1.1.2.Seciuni de zidrie slbite prin goluri i lituri

(1) Seciunea orizontal a pereilor structurali nu va fi slbit prin prevederea de: a. goluri verticale pentru courile de fum sau ventilaii; b. sliuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire cu excepia celor prevzute la (5).

(2) Courile de fum/ de ventilaie se vor realiza cu zidrie esut cu legturi cu peretele alturat. Figura 7.1 eserea zidriei la courile de fum

(3) liurile verticale executate prin zidire sau dup executarea zidriei care respect dimensiunile i celelalte condiii din tabelul 7.1i din notele respective sunt acceptate fr a fi necesar verificarea prin calcul a seciunii slbite a peretelui.

Dimensiunile maxime ale golurilor i liurilor Tabelul 7.1 Grosimea peretelui liuri i nie create dup executarea zidriei liuri i nie create la executarea zidriei Adâncimea maxim Limea maxim Grosimea minim rmas Limea maxim mm mm mm mm mm 85 ... 115

116 ... 175

176 ... 225

226 ... 300

> 300

NOTE. 1- Adâncimea maxim a niei sau a liului include i adâncimea golurilor elementului deschise când se realizeaz liul sau nia. 2- liurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înlimea nivelului, peste nivelul planeului pot avea o adâncime de pân la 80 mm i o lime de pân la 120 m dac grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare. 3- Distana orizontal între liurile adiacente sau între un li i o ni sau un gol va fi  225 mm. 4- Distana orizontal minim între dou nie alturate, fie c sunt pe aceeai parte sau pe feele opuse ale peretelui, sau dintre o ni i un gol va fi mai mare decât dublul limii celei mai late dintre cele dou nie. 5 - Limea cumulat a liurilor i nielor verticale va fi 0,125 din lungimea peretelui. 6 - Pentru pereii nestructurali cu grosime 140 mm din cldirile situate în zone seismice cu ag  0,20g rezistena la încovoiere perpendicular pe plan se verific prin calcul inând seama de seciunea redus 7-liurile create dup executarea zidriei vor fi executate numai prin frezare, fr afectarea integritii i a stratului de protecie a barelor longitudinale din centuri i/sau din rosturile orizontale de mortar.

(4) În cazul în care, prin proiect, se prevd sliuri verticale executate prin zidire cu adâncime mai mare decât în tabelul 7.1 rezistena seciunii slbite va fi verificat prin calcul. Dac rezistena este insuficient, zona respectiv va fi considerat latur liber a peretelui sau va fi întrit prin armare în rosturi i/sau prin elemente de beton armat.

(5) Este permis executarea, numai prin frezare, a sliurile verticale sau oblice, cu adâncimea de maximum 2.0 cm, pentru instalaiile electrice, fr a afecta integritatea i stratul de acoperire a barelor longitudinale din centuri.

(6) La cldirile situate în zone seismice cu ag 0.15g, este permis executarea liurilor orizontale sau oblice pentru instalaii, prin spargere sau prin zidire, fr verificarea prin calcul a seciunii slbite, dac sunt respectate condiiile din tabelul7.2i din notele respective. Pentru zonele seismice cu ag  0.20g nu sunt permise liuri orizontale sau înclinate în pereii structurali i nestructurali din zidrie.

(7) evile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în liurile prevzute la (2), vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui Adâncimea maxim a liurilor

Tabelul 7.2 Grosimea peretelui (mm) Adâncimea maxim mm Lungime nelimitat Lungime 1 250 mm 85 ... 115

116 ... 175

176 ... 225

226 ... 300

peste 300

liul este tiat cu un utilaj care realizeaz cu exactitate adâncimea cerut. Dac se folosesc astfel de utilaje, pot fi tiate liuri cu adâncime pân la 10 mm pe ambele fee ale pereilor cu grosime mai mare sau egal cu 225 mm. 5 - Limea unui li va fi mai mic decât jumtate din grosimea peretelui rmas dup tiere. 7.1.2.Prevederi generale pentru cldiri cu perei structurali de zidrie 7.1.2.1. Prevederi specifice pentru cldiri cu perei structurali de zidrie nearmat (ZNA)

(1) Toate cldirile cu perei structurali din zidrie nearmat, indiferent de elementele pentru zidrie i de mortarele folosite, vor avea stâlpiori din beton armat dispui constructiv, în funcie de zona seismic conform P 100-1.

(2) Peste golurile de ui i de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legai, de regul, cu centura de la nivelul planeului. 7.1.2.2. Prevederi specifice pentru elementele de confinare din beton armat

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, indiferent de elementele pentru zidrie i de mortarele folosite, vor fi prevzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri) dup cum urmeaz: a. pentru cldirile din ZNAelemente cu rol constructiv; b. pentru cldirile din ZC i ZC+AR elemente cu rol structural. 7.1.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi, rigle de cuplare i elemente auxiliare

(1) Buiandrugii prefabricai se vor realiza, conform SR EN 845-2, din urmtoarele materiale: a. Oel; b. Beton armat sau precomprimat; c. Zidrie cu elemente ceramice sau din BCA, folosite ca elemente de cofraj în combinaie cu beton armat sau cu beton precomprimat.

(2) În funcie de alctuirea buiandrugului, elementele de cofraj ale acestora pot conlucra cu betonul pentru preluarea solicitrilor. Dac nu este asigurat conlucrarea, elementele de cofraj vor fi considerate nestructurale (nu contribuie la rezistena buiandrugului).

(3) Buiandrugii de oel, care nu sunt executai din oel inoxidabil austenitic, vor fi protejai împotriva coroziunii în conformitate cu anexa C (art. C1) din SR EN 845-2.

(4) n cazul buiandrugilor de beton i a buiandrugilor de zidrie, armtura trebuie protejat conform anexei C (art. C2 i art. C3) din SR EN 845-2.

(5) Pentru realizarea pereilor structurali i a panourilor înrmate în cadre cu alctuire compus se folosesc urmtoarele categorii de elemente auxiliare: a. Agrafe de perete (pentru prinderea a dou straturi la pereii dubli cu gol interior sau la zidria cu inim armat)

NOTE 1 - Adâncimea maxim a liului include i adâncimea golurilor elementului deschise când se realizeaz liul. 2 - Distana orizontal între captul unui li i un gol va fi  500 mm. 3 - Distana orizontal între liurile de lungime limitat alturate, aflate pe aceeai parte sau pe prile opuse ale peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung li. 4 - În pereii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admis pentru li poate fi sporit cu 10 mm dac

b. Agrafe de forfecare c. Agrafe de meninere d. Etrier suport de grind e. Console f. Bride de fixare

(6) Dimensiunile, detaliile constructive i modul de dispunere în plan i elevaie a elementelor auxiliare de prindere vor fi stabilite prin proiect. Se recomand s se utilizeze una dintre soluiile date în SR EN 845-1.

(7) Toate elementele auxiliare de prindere se vor proteja împotriva coroziunii. Straturile de protecie se vor aplica dup fasonarea ancorelor i trebuie s îi menin integritatea pe toata durata de serviciu a cldirii asigurând preluarea solicitrilor normale de exploatare i solicitrilor seismice.

(8) În cazul în care elementele de fixare auxiliare trebuie s permit deformaii în timpul montajului sau al utilizrii, se va ine seama de capacitatea materialului de acoperire de a rezista deformaiilor posibile/permise. 7.1.3. Prevederi constructive referitoare la planee

(1) Grosimea plcilor planeelor de beton armat va fi stabilit prin calcul inând seama de cerinele de: a. rezisten i de rigiditate; b. izolare fonic. Grosimea minim a plcii va fi 13 cm dac nu se iau msuri speciale pentru izolarea împotriva zgomotului.

(2) Dimensiunile elementelor planeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinele de la (1) i pentru evitarea/limitarea vibraiilor produse de micarea persoanelor pe planeu (în cazul funciunilor care implic activiti care pot genera vibraii).

(3) În cazul planeelor din lemn se vor lua msuri pentru protecia la foc i împotriva duntorilor (protecie biologic) conform reglementrilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.

(4) Pentru planeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din SR EN 1992-1-1 i P 100-1.

(5) Pentru planeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinri de tip "umed". Principiile i detaliile de alctuire vor similare cu cele adoptate pentru planeele cldirilor cu perei structurali de beton armat.

(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încrcrile orizontale, în cazurile prevzute la 6.5.5, în planee se vor prevedea armturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile secionale.

(7) Faa superioar a planeelor va avea, de regul, aceeai cot de nivel pe toat suprafaa construciei. În mod excepional, pot fi acceptate decalri ale feei superioare a planeului mai mici decât înlimea curent a centurilor (1520 cm) cu condiia asigurrii continuitii structurale.

7.2. Prevederi constructive privind infrastructura

(1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înndirea i ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1 i reglementrilor tehnice privind proiectarea fundaiilor de suprafa, în vigoare.

(2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaii, socluri, perei de subsol) continuitatea armturilor longitudinale din centuri nu va fi întrerupt de golurile pentru instalaii. În cazul armturilor transversale întrerupte se vor prevedea armturi suplimentare cu seciune total cel puin egal, la marginea golurilor.

(3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructiv a infrastructurilor se va face conform reglementrilor tehnice specifice, în vigoare.

(4) În cazurile în care, conform prevederilor de la alineatele urmtoare, soclul i/sau pereii de subsol pot fi executai din beton simplu, se vor prevedea armturi minime pentru preluarea eforturilor provenite din contracia betonului. 7.2.1. Fundaii

(1) În cazul fundaiilor care sunt în contact cu pmânturi care conin compui chimici agresivi fa de beton se vor lua msuri de asigurare a durabilitii betonului prin unul sau prin ambele procedee indicate mai jos: a. folosirea cimenturilor rezistente la aciunea substanelor respective; b. acoperirea betonului cu pelicule de protecie rezistente la aciunea acestor ageni. 7.2.2. Socluri

(1) În cazurile în care soclurile se execut din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puin 20% mai mare decât aria armturilor din centura cea mai puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. Dac înlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este  1.50 m se va prevedea o centur la baza soclului cu aceeai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii. .

Figura 7.2. Armturi pentru centuri i stâlpiori în socluri de beton simplu

(2) Mustile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructur (stâlpiori i stratul median al pereilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60 1.0 m i vor fi fasonate fr cârlige. Pentru meninerea poziiei mustilor în timpul turnrii se recomand ca mustile s fie ancorate pe întreaga înlime a subsolului sau, dac sunt mai scurte, s fie fixate cu puncte de sudur de armturile longitudinale din centura superioar.

(1) Mustile pentru elementele verticale din suprastructur (stâlpiori sau stratul median al pereilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioar a peretelui sau, dup caz, vor fi înndite cu mustile din talpa de fundare.Mustile vor fi fasonate fr cârlige. Continuitatea mustilor pentru armturile verticale nu va fi întrerupt de golurile pentru instalaii.

(2) Armarea pereilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamental i pentru gruparea seismic. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura urmtoarele procente minime de armare raportate la întreaga seciune (din însumarea armturilor de pe cele dou fee): a. vertical: 0.20 %; b. orizontal: 0.15 %.

(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armturi verticale a cror seciune total va fi cu cel puin 20% mai mare decât seciunea armturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armturi dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime  60.

(4) În dreptul golurilor de ui, fora tietoare din seciunile de beton (buiandrug i centura inferioar) va fi preluat integral cu armturi verticale sau etrieri. 7.2.3.2. Perei de subsol din beton simplu

(1) În cazurile în care pereii de subsol se execut din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevzut cu dou centuri, care vor forma contururi închise pe ansamblul cldirii, amplasate la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria armturilor longitudinale din fiecare centur va fi cu cel puin 20% mai mare decât aria armturilor din centura cea mai puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. Figura 7.3 Armturi pentru centuri i stâlpiori în perei de subsol din beton simplu

(2) În cazul în care fundaiile se execut din beton simplu, armturile din centurile prevzute la 7.2.2 (1) i respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puin 20%.

(3) Soclurile pereilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuial hidrofug. Între faa superioar a soclului i zidul din elevaie se va prevedea un strat de hidroizolaie rigid care va satisface cerinele de la 4.3.3.5.(1). 7.2.3. Perei de subsol 7.2.3.1. Prevederi generale

(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton simplu din subsol vor fi bordate dup cum urmeaz: a. armturi verticale  412 categoria de rezisten 2/414 categoria de rezisten 1; armturile vor fi din categoria de ductilitate B + b. armturi în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reaciunea terenului/ încrcarea adus de planeu) i pentru fora tietoare rezultat din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructur. 7.2.3.3. Hidroizolaii la infrastructur

(1) Pereii de contur de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie vertical împotriva apelor de infiltraie.

(2) Toi pereii de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie orizontal împotriva ascensiunii capilare a apei subterane. Hidroizolaia va fi, de regul, de tip "tencuial rigid " pentru a asigura continuitatea mustilor verticale. 7.2.4. Planee la infrastructur

(1) Plcile de beton armat de la parter (la cldiri fr subsol) i de la subsol vor fi prevzute cu izolaie termic conform reglementrilor tehnice specifice i cu strat de rupere a capilaritii pentru a împiedica ascensiunea apei subterane.

(2) Stratul de rupere a capilaritii va fi executat din pietri.

(3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita pierderea apei din betonul proaspt.

(4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemai perei nestructurali se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3). 7.3. Prevederi referitoare la pereii nestructurali din zidrie 7.3.1. Proiectarea pereilor nestructurali de închidere i de compartimentare din zidrie

(1) Dimensionarea pereilor nestructurali de închidere i de compartimentare din zidrie pentru gruparea fundamental de încrcri se va face folosind încrcrile i rezistenele determinate conform prevederilor din acest Cod. În cazul în care, conform P 100-1, art. 10.2(4), pentru pereii respectivi se cere i verificarea pentru situaia de proiectare seismic, pentru calcul se vor folosi încrcrile i rezistenele stabilite în P 100-1, cap.10. 7.3.2. Prevederi specifice pentru elemente nestructurale de zidrie care sunt rezemate în consol

(1) Pentru toate elementele de construcie care sunt rezemate în consol, indiferent de masa proprie a acestora, calculul, dimensionarea i detalierea constructiv se vor face pentru situaia de proiectare seismic conform P 100-1, cap.10

(2) Pentru reducerea eforturilor datorate variaiilor de temperatur, lungimile aticelor din zidrie cu grosime  15 cm, se vor limita la 20.0 m, indiferent de tipul elementelor pentru zidrie (argil ars sau BCA) i al mortarului folosit. În aticele cu lungimi mai mari se vor prevedea rosturi de dilatare.

(3) Mortarul zidriei pentru courile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la aciunea chimic a gazelor arse.

(4) În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie de BCA, courile de fum i de ventilaie nu vor fi legate prin esere de peretele structural din BCA.

ANEXA II (informativ) COMENTARII GENERALITI Necesitatea revizuirii Codului CR 6-2006 Prevederile Codului CR 6-2006 au fost redactate, în mare parte, având ca obiectiv alinierea la standardul SR EN 1996-1-1. În perioada elaborrii Codului (2004-2005) a fost disponibil versiunea prEN 1996-1-1:2001 care a fost preluat în cea mai mare msur în textul Codului CR 6-2006. Ulterior a aprut i a fost adoptat standardul naional armonizatSR EN 1996-1-1:2006 prin traducerea versiunii EN 1996-1-1:2005 i elaborarea Anexei NaionaleSR EN 1996-1- 1:2006/NB:2008. În aprilie 2009, s-a publicat Erata la standardul EN 1996-1-1 care a adus modificri i precizri la circa 10% din text. În ceea ce privete situaiile de proiectare care sunt luate în considerare, în preambulul SR EN 1996-1-1 se face precizarea c: Standardul SR EN 1996-1-1 nu se refer la cerinele speciale de proiectare seismic. Prevederile referitoare la aceste cerine sunt date în standardul SR EN 1998-1 care completeaz standardul SR EN 1996-1-1 i este compatibil cu acesta. Pe de alt parte, în standardul SR EN 1998-1, la Cap.9 se arat c: Pentru verificarea siguranei contra prbu irii, rezistena de proiectare a fiecrui element structural trebuie evaluat în conformitate cu EN 1996-1-1:2004. Din lectura celor dou texte o concluzie este evident: SR EN 1998-1 prevede verificarea siguranei seismice cu o reglementare care precizeaz de la început c nu are reguli de calcul i alctuire pentru proiectarea seismic. Aceste considerente justific necesitatea promovrii în anul 2013 a unei reglementri tehnice privind proiectarea cldirilor din zidrie amplasate în zone seismice care s conin prevederi ce nu sunt contradictorii cu principiile din SR EN 1996-1-1 i SR EN 1998-1 i care s formuleze reguli de aplicare obligatorii conforme cu practica internaional recent i cu condiiile materiale i tehnologice specifice României. Structura actual a sistemului de documente tehnice naionale referitoare la proiectarea elementelor de construcie i a structurilor din zidrie Proiectarea cldirilor din zidrie este reglementat în România de un sistem complex i coerent de documente tehnice, care este constituit din: I. Prezentul Cod CR 6-2013 aliniat cu standardele din seria SR EN 1996.

Seria standardelor SR EN 1996 este compus din urmtoarele pri: - SR EN 1996-1-1: Reguli generale pentru structuri de zidrie armate i nearmate - SR EN 1996-1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc - SR EN 1996-2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie - SR EN 1996-3: Metode de calcul simplificate pentru construcii din zidrie nearmat Textele de referin ale EN 1996 au fost preluate prin traducere i sunt completate prin Anexele naionale, aprobate, la nivel naional, în anul 2008. II. Standardele europene armonizate (SR EN) referitoare la cerinele de performan ale materialelor pentru zidrie i metodele de verificare a satisfacerii acestor cerine. Principalele standarde europene adoptate în România privind materialele pentru zidrie (standarde de produs / metode de încercare) se refer la:  Elemente pentru zidrie: - enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 771 - metode de încercare: seria standardelor SR EN 772  Mortare: - enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 998 - metode de încercare: seria standardelor SR EN 1015  Materiale auxiliare pentru zidrie - enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 845 - metode de încercare: seria standardelor SR EN 846. Standardele din seria SR EN 771 sunt bazate pe conceptul de performan, care se refer în primul rând la cerinele pentru produsul finit, spre deosebire de standardele anterioare, prescriptive care stabileau compoziia calitativ i/sau cantitativ a materiei prime, tehnologiile de fabricaie i caracteristicile produsului (de aspect, geometrice i mecanice). Standardele de produs din seria SR EN 771 au caracter obligatoriu pentru productorii elementelor pentru zidrie. Aceste standarde nu conin prevederi privind aspectul i proprietile fizice ale elementelor (informaii care au existat în standardele de produs abrogate STAS 457, STAS 5185). Din acest motiv devine necesar elaborarea unei reglementri tehnice (Cod de practic privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie), care s conin cerine de calitate ce condiioneaz folosirea difereniat a elementelor pentru zidrie. Particularitatea principal a proiectrii structurilor din zidrie amplasate în zone seismice rezult din cerina ca structura s fie înzestrat cu o serie de proprieti specifice, suplimentare fa de cele cerute cldirilor care sunt solicitate numai de încrcri gravitaionale:  ductilitate de ansamblu i local;  capacitate de disipare a energiei seismice;  degradare moderat a rezistenei i a rigiditii sub efectul încrcrilor alternante repetate. Drept urmare, proiectarea seismic a structurilor din zidrie este conceptual diferit de proiectarea acestora pentru încrcri gravitaionale dominante pentru care sigurana este asigurat numai prin satisfacerea cerinei de rezisten. Aceast deosebire justific

prevederile prezentului Cod care sunt mai severe decât cele ale Codurilor similare din alte ri al cror regim seismic nu impune msuri speciale. Prevederea este justificat i de faptul c valoarea cea mai mic a acceleraiei seismice a terenului de pe teritoriul României (ag = 0.10g) depete limita de seismicitate sczut - engl. low seismicity (ag = 0.08g) i este mult superioar limitei de seismicitate foarte sczut - engl. very low seismicity (ag prevzute de standardul SR EN 1998-1 pentru care proiectarea cldirilor nu impune reguli speciale.

Anexa naional la SR EN 1998-1 stabilete c pe teritoriul României nu se aplic procedurile specifice zonelor de seismicitate sczut i foarte sczut. Metodele i procedeele de proiectare folosite pentru cldirile noi, stabilite în Codurile P 100- 1/2013 i CR 6 – 2013 sunt conceptual diferite de cele utilizate pentru evaluarea cldirilor existente i pentru proiectarea msurilor de intervenie. Diferenele rezult din faptul c proiectarea cldirilor noi se bazeaz pe cele mai recente cunotine în domeniul alctuirii/detalierii structurale i folosete, în majoritatea cazurilor, materiale cu performane ridicate, în timp ce construciile existente sunt caracterizate de alctuiri empirice, inadecvate solicitrilor seismice i sunt realizate cu materiale care au rezistene mecanice slabe/modeste. În plus, cldirile din zidrie existente, aflate în zone seismice, au suportat, în timp, mai multe cutremure importante care au consumat, în mare parte, "rezervele naturale" de rezisten ale acestora care rezultau din alctuirea iniial.

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE C.1. PREVEDERI GENERALE C.1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE C.1.1.(5) Codul nu conine prevederi referitoare la cerinele de comportare a structurilor din zidrie la aciunea focului. Pentru aceste cerine se poate consulta standardul SR EN 1996-1-2. C1.1.(6) Necesitatea unor reglementri specifice pentru planeele mixte cu corpuri de umplutur ceramice sau din beton decurge din faptul c aceste subansambluri structurale sunt, de regul, produse de firm care includ prevederi cu caracter de proprietate comercial care nu pot fi încadrate în reglementrile generale privind proiectarea i execuia construciilor. Comportarea lor la aciunea seismic depinde de modul de calcul i de detalierea constructiv a fiecrui procedeu propus i trebuie s fie fundamentate, în fiecare caz în parte, prin cercetrile proprii ale productorului. Aceste cercetri trebuie s fie efectuate în laboratoare recunoscute în condiii specifice solicitrilor seismice. C.1.1.(13) Condiiile de testare a proprietilor mecanice ale materialelor pentru zidrie folosite în Uniunea European, reglementate prin standardele SR EN,difer de cele folosite în alte ri dezvoltate (SUA, Canada, Australia,etc) i, deasemenea, sunt diferite de cele care au fost utilizate în multe ri europene înainte de adoptarea reglementrilor armonizate (Euronorme). În literatura de specialitate exist numeroase lucrri care pun în eviden faptul c deosebirile de metodologie în ceea ce privete selectarea i pregtirea probelor i procedurile de încercare pot genera rezultate care difer între ele cu pân la 40-50%. [Henriques,F.M.A, Charola,A. E.:Comparative Study of Standard Test Procedures for Mortars 8th International Congress on Deterioration and Conservation of Stone, Berlin 1996]. Diferene importante între rezultatele încercrilor pe elemente pentru zidrie pot rezulta i din particularitile geometrice ale acestora. Spre exemplu, în cazul elementelor cu acelai volum de goluri verticale, alura curbei - la compresiune axial depinde esenial de grosimea pereilor exteriori i interiori. C.1.1.(14) A se vedea: 

ANEXA - Comentarii  EXEMPLUL Nr.17 C.1.3. DEFINIII PRINCIPALE C.1.3.1 Definiiile date mai sus corespund celor din standardul SR EN 1996-1-1.

I. Pentru executarea pereilor structurali din zidrie, indiferent de acceleraia terenului pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din categoria I, cu excepia urmtoarelor construcii unde se pot folosi i elemente din categoria II: - cldiri din clasele de importan III i IV în zonele seismice cu ag 0,15g; - anexe gospodreti i construcii provizorii în toate zonele seismice. II. Pentru executarea tuturor elementelor nestructurale de construcie din zidrie, în cldiri din clasele de importan I i II, indiferent de acceleraia terenului pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din categoria I. Pentru cldirile din clasele de importan III i IV i pentru anexe gospodreti i construcii provizorii pot fi folosite i elemente pentru zidrie din categoria II (cu excepia zidriilor care rmân aparente).

C.1.3.2 Definiiile date mai sus corespund celor din standardul SR EN 998-2 i sunt folosite i în standardul SR EN 1996-1-1. C.1.3.3. Elemente pentru zidrie C.1.3.3 Calitatea elementelor pentru zidrie se definete i în raport cu probabilitatea de atingere a unei valori specificate a rezistenei la compresiune (dup caz, rezistena medie sau rezistena caracteristic). Clasificarea elementelor pentru zidrie în categorii în funcie de gradul de încredere al rezistenei la compresiune dat în Codul CR 6-2013 corespunde cerinelor standardelor din seria SR EN 771. Not. Se atrage atenia c în textele traduse în limba român ale SR EN 771 se folosete, eronat, termenul de claslegat de gradul de încredere al rezistenei la compresiune. Termenii din versiunea original (EN 771-1, englez) sunt:Category I masonry units,Category II masonry units. Codul P 100-1/2013 stabilete pentru situaia de proiectare seismic condiiile de utilizare a elementelor pentru zidrie în funcie de categoria în care sunt încadrate, astfel:

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII C.2.1. CERINE GENERALE DE PROIECTARE Cerinele fundamentale pe care trebuie s le satisfac toate cldirile din rile membre al Uniunii Europene au fost stabilite prin Directiva 89/106/CEE - cunoscut sub numele de Directiva privind produsele pentru construcii (engl. Construction Directive Products - CPD)- adoptat de Comunitatea European pentru "a favoriza libera circulaie a produselor

i serviciilor de construcii în rile Uniunii Europene". Aceste cerine, care au fost preluate în "Legea privind calitatea construciilor" nr.10/1995, cu modificrile ulterioare, sunt urmtoarele:  Rezistena mecanic i stabilitate  Securitate la incendiu  Igien, sntate i mediu  Sigurana în exploatare  Protecie împotriva zgomotului  Economie de energie i izolare termic. În prezent (2013) aceast Directiv a fost înlocuit cu Regulamentul nr.305/2011 [REGULATION (EU) No 305/2011 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 9 March 2011 laying down harmonised conditions for the marketing of construction products and repealing Council Directive 89/106/EEC] care a adugat o cerin suplimentar referitoare la:  Folosirea raional (sustenabil) a resurselor naturale. Aceast ultim cerin include explicit i cerina de "durabilitate", ceea ce înseamn c satisfacerea cerinelor utilizatorilor (cele eseniale i eventual i altele) trebuie asigurat pe întreaga durat de exploatare prevzut prin tem, dac sunt respectate condiiile de exploatare i de întreinere stabilite prin proiect. C.2.1.(1) Proiectarea complex a cldirilor cu perei structurali i nestructurali din zidrie i cu panouri de zidrie înrmat în cadre de beton armat/oel urmrete în primul rând satisfacerea simultan a celor apte cerine eseniale stabilite prin Legea Nr.10/1995, cu modificrile ulterioare. În aceste condiii dimensiunile finale ale prilor/subansamblurilor/elementelor de construcie prevzute în proiecte trebuie s corespund valorii celei mai mari care rezult din calculule de specialitate sau din prevederile constructive corespunztoare tuturor celor apte cerine eseniale. Astfel, grosimea minim de 240 mm a pereilor structurali din zidrie, stabilit în acest Cod pentru satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic i stabilitate trebuie s fie corectat, de exemplu, pentru a satisface cerina de izolare termic în cazul pereilor exteriori (dac nu se prevede un alt strat de material izolator). Cerine similare pot interveni pentru realizarea izolrii împotriva zgomotului. Din acest motiv, se recomand ca alegerea grosimii pereilor în faza de proiectare preliminar arhitectural-structural s se fac având în vedere satisfacerea tuturor cerinelor eseniale. C.2.1.(2) Principiile i regulile de baz date în Codul CR 0-2012 sunt, practic, armonizate cu prevederile din standardul SR EN 1990, ceea ce creeaz premizele continuitii utilizrii

 concepia de ansamblu arhitectural-structural a cldirii;  utilizarea unor modele i metode de calcul/dimensionare adecvate solicitrilor;  alegerea corespunztoare a materialelor;  execuia cldirii cu respectarea regulilor tehnice/tehnologice adecvate. Deteriorarea în timp a nivelului de siguran iniial sub efectul condiiilor normale de exploatare (asigurarea durabilitii) se evit/se limiteaz prin:  alegerea materialelor conform cerinelor de durabilitate formulate la Cap.4;  respectarea condiiilor de exploatare stabilite prin tema de proiectare;  efectuarea inspeciilor i a lucrrilor de întreinere i de reparaii curente în exploatare. C.2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare i durabilitatea C.2.1.2.(1) Durata de exploatare a cldirilor cu structura din zidrie trebuie s fie stabilit în concordan cu durata de via a tuturor cldirilor, recomandat în tabelul 2.1 din Codul CR 0-2012. Tabelul 2.1. (CR 0-2012) Durata de via proiectat a structurii construciei,în ani Exemple  100 Structuri pentru cldiri monumentale, i construcii inginereti importante 50 - 100 Structuri pentru cldiri i alte construcii curente 15 - 30 Structuri pentru construcii agricole sau similare 10-25 Pri de structur care pot fi înlocuite

Structuri temporare

metodelor i procedeelor de proiectare propuse în Codul CR 6-2013, pân la o ulterioar revizuire a codului CR 0 - 2012. C.2.1.1. Sigurana structural, sigurana în exploatare i durabilitatea C.2.1.1.(1) Proiectarea pentru satisfacerea cerinei de Rezisten mecanic i stabilitate urmrete în primul rând meninerea integritii fizice (absenei avariilor) pentru cele mai probabile condiii de solicitare în exploatarea normal. În cazul solicitrilor rare, cu caracter excepional, cum sunt cutremurele, se admite producerea unor avarii limitate i reparabile. Prin adoptarea unei alctuiri arhitectural-structural favorabile, în cazul cutremurelor de proiectare, disiparea energiei seismice trebuie s se fac prin mecanisme convenabile, care s conduc la un rspuns seismic optim pentru condiiile de severitate a hazardului seismic de la amplasament. Prin proiectare, rspunsul seismic al cldirii (nivelul de performan seismic) trebuie s fie calibrat în raport cu clasa de importan-expunere a cldirii i cu nivelul hazardului seismic la amplasament (stabilite conform Codului P 100-1/2013). Alctuirea i detalierea structurii trebuie s aib în vedere i excluderea pericolului de prbuire progresiv în cazul unui fenomen neprevzut (explozie/incendiu). Nivelul de siguran al cldirii corespunztor cerinelor eseniale i eventualelor cerine suplimentare ale investitorului/beneficiarului se realizeaz prin:

C.2.2. CONDIII TEHNICE PRIVIND REZISTENA I STABILITATEA STRUCTURILOR / ELEMENTELOR DE ZIDRIE C.2.2.1. Condiia de rezisten Condiia de rezisten a structurilor din zidrie pentru solicitrile verticale, permanente i utile, este satisfcut, de regul, dac sunt respectate cerinele/limitrile constructive din Codul CR 6-2013. În cazul solicitrilor seismice, satisfacerea condiiei de rezisten trebuie verificat prin calcul, aa cum cere Codul P 100-1/2013, chiar dac sunt îndeplinite cerinele i/sau limitrile constructive stabilite în Codul CR 6 - 2013 i în Codul P 100-1/2013. Verificarea prin calcul a condiiei de rezisten pentru aciunea seismic nu este obligatorie pentru "cldirile simple din zidrie" care îndeplinesc condiiile speciale de alctuire stabilite prin Codul P 100-1/2013, Cap.8. C.2.2.3. Condiia de stabilitate C.2.2.3.(2) O atenie special în ceea ce privete asigurarea stabilitii pereilor din zidrie (structurali, nestructurali i a panourilor de zidrie înrmat) trebuie acordat elementelor de construcie rezemate "în consol" (calcane, frontoane), precum i în cazul pereilor care nu sunt încrcai direct (pereii "de contravântuire") în cazul cldirilor cu planee cu rigiditate nesemnificativ (planee cu grinzi i podin din lemn, planee cu grinzi i corpuri de umplutur i similare). C.2.2.4. Condiia de rigiditate C.2.2.4.(1) Limitele acceptabile ale deformaiilor inelastice ale elementelor structurale (driftul limit) depind de tipul elementelor pentru zidrie. Este posibil ca driftul limit (0.005h) prevzut în Codul P 100-1/2013 pentru verificrile la SLS s nu fie satisfctor pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie, în particular pentru zidriile cu elemente ceramice din grupa 2S i pentru cele cu elemente din BCA. De exemplu, aa cum rezult din încercrile pentru elementele din BCA [Zepeda,J.A.,Otálora,A.M., Alcocer,S.M. Estudio de evaluación de las propiedades mecánicas del sistema Hebel, Centro Nacional de Prevención de Desastres, Mexic, Abril 1998] ruperea se produce la o deformaie specific unghiular mai mic de 1.5‰ iar ruperea este de tip fragil, fr palier, dup atingerea efortului tangenial maxim. Argumentele de mai sus impun verificarea obligatorie a compatibilitii deformaiilor structurii cu deformaiile admisibile ale elementelor pentru zidrie în cazul panourilor de umplutur la cadre i în cazul pereilor nestructurali neînrmai. Evident, experiena utilizrii cldirilor cu perei structurali din zidrie arat c perioadele menionate în tabel sunt mult depite chiar în condiiile în care alctuirile structurale au fost inadecvate iar materialele au avut rezistene slabe/modeste. Datele recensmântului construciilor din 1992, care sunt puin modificate fa de datele recensmântului din anul 2002, au pus în eviden existena unui numr însemnat de cldiri din zidrie a cror vechime depete 60÷80 de ani.

 (a) (b) Figura C.1. Ruperea prin for tietoare panourilor de zidrie cu elemente (blocuri) din BCA [Zepeda,J.A.,Otálora,A.M., Alcocer,S.M. Estudio de evaluación de las propiedades mecánicas del sistema Hebel, Centro Nacional de Prevención de Desastres, Mexic, Abril 1998] C.2.2.5. Condiia de ductilitate Ductilitatea local a pereilor structurali nu poate fi asigurat dac se folosesc elemente pentru zidrie care nu au robusteea necesar cerut de standardulSR EN 1998-1. În particular, ductilitatea local a pereilor din zidrie nu poate fi asigurat cu elemente cu perei subiri care cedeaz la deformaii specifice mici (uneori circa 1.0÷1.2‰) prin ruperea pereilor interiori urmat de desprinderea pereilor exteriori. Ruperile cu caracter fragil la care se refer prevederea din acest articol sunt de dou categorii:  ruperea unui element structural (de exemplu, ruperea în scar/în "X" a pereilor/spaleilor din for tietoare - figura C.2a);  ruperea local a zidriei prin depirea capacitii de rezisten a elementelor (de exemplu, expulzarea feelor laterale ale elementelor pentru zidrie cu goluri- figura C.2b) [Tomazevic, M., Bosiljkov, V., Lutman,M Masonry research for Eurocodes Meeting CIB W023, Wall structures, Padova 2003]. (a) (b) Figura C.2. Ruperi fragile ale pereilor din zidrie cu elemente din argil ars C.2.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT ULTIME PENTRU CLDIRILE DIN ZIDRIE C.2.3.(1) Principiile proiectrii la stri limit au fost introduse în România prin standardul român STAS 10100-75 (în prezent abrogat) i au fost utilizate în toate reglementrile ulterioare pentru proiectarea construciilor din toate materialele, inclusiv din zidrie (STAS 10104 i STAS 10109 -toate ediiile -, în prezent abrogate).

Figura C.3. Încrcarea pereilor din zidrie cu mobilier/echipament suspendat Aceleai principii, reformulate în Codul CR 0-2012, se afl i la baza Codului CR 6-2013 i a Eurocodurilor structurale (inclusiv cele din seria SR EN 1996 pentru proiectarea cldirilor din zidrie) astfel încâtCodul CR 6-2013 i reglementrile armonizate SR EN nu aduc nici o modificare a conceptelor de baz privind sigurana construciilor i a principiile de evaluare a acesteia care sunt cunoscute deja, de mult timp, de inginerii structuriti din România. C.2.3.(2) Prevederile referitoare la sigurana zidriilor în diferite etape ale execuiei trebuie s fie corelate cu tehnologiile de construcie utilizate i cu condiiile concrete în care se desfoar execuia. De exemplu, în cazul execuiei pe timp friguros se va ine seama de faptul c este necesar un timp mai lung pentru atingerea unei anumite rezistene a mortarului i/sau a betonului. Din acest motiv, specificaiile tehnice referitoare la sigurana în cursul execuiei trebuie formulate de proiectantul structurii împreun cu executantul, pe baza particularitilor procedeelor tehnologice adoptate de acesta din urm. C.2.4. VARIABILE DE BAZ C.2.4.1. Aciuni Referitor la evaluarea i gruparea aciunilor, a se vedea Codul CR 0-2012 i precizrile de la alineatele urmtoare. C.2.4.1.(4) Precizarea din (b) din acest paragraf are în vedere faptul c în standardul SR EN 1991-1-1 i

Anexa Naional nu exist nici o prevedere referitoare la verificarea rezistenei pereilor sub efectul încrcrilor provenite din greutatea obiectelor suspendate. În cazul pereilor nestructurali subiri (de exemplu, din elemente – crmizi- aezate pe cant), greutatea mobilierului (rafturi de bibliotec, dulapuri de buctrie) sau a echipamentelor (boilere) poate reprezenta o încrcare „critic” în gruparea fundamental, care s „condiioneze” alegerea grosimii peretelui sau a rezistenei zidriei.

 valoarea medie;  abaterea standard;  legea de distribuie a valorilor. Dac într-o serie de "n" încercri pentru determinarea unei anumite proprieti mecanice a zidriei (rezistena de rupere la compresiune sau la forfecare, de exemplu) se obin rezultatele Ri, valoarea medie a seriei, Rmed, se calculeaz cu relaia: n R R n

i med   (C.1) Împrtierea rezultatelor individuale fa de valoarea medie, Ri = Ri - Rmed, este o msur a omogenitii proprietilor zidriei i definete abaterea standard a valorilor caracteristicii mecanice respective prin relaia: n R n

i R  

(C.2) Raportul: med R R R v

 (C.3) reprezint coeficientul de variaie al rezultatelor seriei de încercri. Valoarea medie i, în special, abaterea standard (sau coeficientul de variaie) constituie indicatori de calitate acaracteristicilor mecanice ale zidriei.Din acest motiv unele

C.2.4.2. Caracteristicile fizice i mecanice ale materialelor i produselor C.2.4.2.1. Proprietile materialelor i produselor C.2.4.2.1.(2) Legea constitutiv - a zidriei solicitat la compresiune i valorile limit ale eforturilor unitare normale i ale deformaiilor specifice asociate definesc modul de comportare - ductil/fragil- al zidriei i particularitile asocierii zidriei cu betonul armat. Prevederile referitoare la calculul seciunilor de zidrie la for axial i încovoiere în planul median al pereilor date la paragraful 6.6.3 din acest Cod sunt valabile numai dac forma legii constitutive - este cea din figura 4.3 din Codul CR 6-2013 - de tip elasto-plastic cu ductilitate limitat- astfel încât s poat fi utilizat ipoteza simplificatoare a blocului dreptunghiular al eforturilor unitare de compresiune. În cazul zidriilor cu legi constitutive de tip fragil (relaie - liniar pân la rupere) aceast ipotez nu mai este valabil i, în consecin, relaiile de calcul din paragraful 6.6.3. din Cod au fost reformulate în mod corespunztor. În prezent, pentru standardul EN 1996-1-1, comitetul tehnic CEN/TC250-SC6, care are mandatul elaborrii/revizuirii standardelor europene din seria EN 1996, nu a prevzut nici o alternativ pentru calculul zidriilor care au lege - de tip" fragil". C.2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenelor materialelor C.2.4.2.2.(1) Pentru proiectarea construciilor conform Codului CR 0-2012, proprietile mecanice ale materialelor se definesc, pe baze statistice, prin:

 vR = 0.10  calitate excelent;  vR = 0.15  calitate normal;  vR = 0.20  calitate mediocr;  vR = 0.25  calitate slab. Definiia rezistenei caracteristice (Rk) a zidriei dat de standardul SR EN 1996-1-1 care a fost adoptat i în Codul CR 6-2013 este urmtoarea: "Valoarea rezistenei zidriei a crei probabilitate de a nu fi atins este de 5% într-o serie de încercri presupus (ipotetic) nelimitat" Definiia de mai sus se aplic rezistenelor zidriei în raport cu toate solicitrile (compresiune, întindere, forfecare, încovoiere). Figura C.4. Definirea statistic a rezistenelor zidriei Conform acestei definiii, i dac se accept ipoteza distribuiei normale a seriei de rezultate, rezistena caracteristic se calculeaz dinvalorile rezistenei medii i a coeficientului de variaie prin relaia: Rk = Rmed (1-1.645vR) (C.4) În figura C.4 sunt reprezentate repartiiile statistice normale cu coeficieni de variaie vR = 0.10 i vR = 0.20 pentru o zidrie cu rezistena medie la compresiune Rmed = 10N/mm2. Din formula (C.4) rezult urmtoarele valori ale rezistenei caracteristice:  Rk = 8.35 N/mm2 pentru vR= 0.10  Rk / Rmed  0.83  Rk = 6.71 N/mm2 pentru vR = 0.20  Rk / Rmed  0.67 Diferena între cele dou valori caracteristice arat c, pentru a se obine acelai nivel de siguran, în cazul zidriilor cu calitate mediocr (vR =0.20) este necesar ca dimensionarea s se fac folosind o rezisten de proiectare mai mic cu circa 22% decât pentru zidriile de reglementri tehnice limiteaz superior valoarea acceptabil a coeficientului de variaie al materialelor pentru zidrie. Astfel, atât Codul CR 6–2013, cât i standardul SR EN 1996-1-1, limiteaz coeficientul de variaie al rezistenei la compresiune a elementelor pentru zidrie la valoarea vR = 0.25. Orientativ, calitile zidriei, dar i ale materialelor constitutive, pot fi apreciate prin urmtoarele valori semnificative ale coeficientului de variaie:

"coeficientul parial pentru material (M) ine seama de incertitudinile modelului i de variaiile dimensionale" i "acoper posibilitatea de abatere nefavorabil a caracteristicii materialului sau produsului de la valoarea ei caracteristic". Având în vedere sporirea intervalului mediu de recuren (IMR) al cutremurului pentru proiectarea cldirilor la starea limit ultim (ULS), prin care aceast aciune devine un eveniment rar pe durata de existen a construcie (stabilit la 50 de ani conform Codului CR0-2012), s-a impus diferenierea coeficienilor pariali de siguran pentru zidrie. Rezistenele de proiectare ale pereilor structurali la starea limit ultim (ULS), pentru gruparea fundamental i pentru gruparea accidental de încrcri, se determin cu valorile M date în tabelul 2.1din Codul CR 6-2013, pentru situaia persistent de proiectare i pentru situaia tranzitorie de proiectare. Not. Aceste valori nu s-au modificat fa de ediia CR 6-2006. Rezistenele de proiectare ale pereilor structurali la starea limit ultim (ULS), pentru gruparea seismic de încrcri, se calculeaz pe baza rezistenelor caracteristice folosind valorile coeficienilor pariali de siguran Mdin tabelul 8.13 din Codul P 100-1/2013. Tabelul 8.13 (P 100-1/2013) Categoria elementelor Mortar Tipul controlului la execuie Redus Normal Special Categoria I De reet (G) preparat la antier 2.4 2.2 1.9 De reet (G) preparat sau semifabricat industrial 2.2 1.9 1.8 Performant (T) i (G) --- 1.8 1.8 Categoria II De reet (G) preparat la antier 2.7 2.5 2.2 De reet (G) preparat sau semifabricat industrial 2.4 2.2 2.0 În cazul componentelor nestructurale din zidrie verificarea condiiei de siguran pentru starea limit ultim (USL) la eforturile din gruparea seismic de încrcri se face cu urmtoarele valori ale coeficientului parial de siguran pentru material: - componente nestructurale ataate anvelopei (A1z) i perei de închidere (de faad) înrmai în cadre i neînrmai (A2z):M= 1.9; - perei de compartimentare (interiori) înrmai în cadre i neînrmai (A3z): M= 1.5. În acest caz, pentru eforturile provenite din încrcrile din gruparea fundamentali gruparea accidental de încrcri se folosesc coeficienii pariali de siguran din Codul CR 6–2013 (tabelul 2.1).

calitate excelent (vR = 0.10). În multe cazuri, în practic, aceast diferen poate impune adoptarea unor dimensiuni mai mari pentru elementele de construcie respective. C.2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietilor mecanice ale zidriei C.2.4.2.3.(2) Conform definiiilor din Codul CR 0-2012 i din standardul SR EN 1990:2004, preluate i în standardul SR EN 1996-1-1,

C.2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenelor zidriei pentru starea limit ultim (ULS) C.2.4.2.3.1.(1) În cazul în care coeficientul de siguran adoptat este M = 2.2, în proiect trebuie s se menioneze explicit condiiile pentru materiale date în acest articol al Codului iar controlul execuiei trebuie s confirme calitile stabilite de standardele/reglementrile tehnice i specificate de proiectant. Aceste precizri se fac conform Anexei I la acest Cod. Asigurarea i controlul calitii execuiei prezint avantaje pentru toi participanii la procesul de construcie (investitor, proiectant, i executant). Principalul avantaj este acela c se creeaz condiiile ca structuras fie realizat în conformitate cu prevederile din planuri i din caietele de sarcini i, implicit, s aib nivelul de siguran care rezult din aplicarea reglementrilor de proiectare. Controlul trebuie s se refere la calitatea materialelor folosite, la poziionarea / detalierea armturilor, la execuia zidriei (în special raportul de esere, umplerea rosturilor cu mortar i betonarea elementelor de confinare) i la încadrarea în toleranele geometrice prevzute în documentele tehnice. Dac din considerente economice i/sau tehnologice investitorul opteaz pentru materialele prevzute în alineatul (2), proiectantul va dimensiona structura cu coeficientul de siguran pentru material M = 2.5, cu consecinele respective privind dimensiunile elementelor de zidrie i cantitatea de armtur rezultate din calcule. C.2.4.2.3.1.(2) Sporirea valorii coeficientului M în cazul zidriilor executate cu elemente din clasa II i/sau cu mortare preparate pe antier are în vedere probabilitatea sporit de nerealizare a rezistenei specificate în cazul acestor materiale. Exist, de exemplu, o probabilitate ridicat de nerealizare a rezistenei mortarelor "de reet" preparate la antier datorit controlului insuficient al calitii componentelor i, de multe ori, datorit dozajului aproximativ al acestora. C.2.4.2.3.1.(3) Valoarea adoptat în acest Cod pentru coeficientul M la zidria cu elemente din clasa II-a corespunde condiiilor normale de control care se precizeaz în reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor din zidrie, în vigoare. Valoarea este sporit i în cazul folosirii mortarelor preparate la antier. În standardul SR EN 1996-1-1 valorile coeficientului parial pentru material sunt stabilite în funcie de condiiile de control, grupate în 5 clase, pe baza criteriilor generale formulate în standardul SR EN 1990.

CAPITOLUL 3.MATERIALE C.3.1. ELEMENTE PENTRU ZIDRIE C.3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie C.3.1.1.(1) Pentru fiecare livrare de elemente pentru zidrie, satisfacerea cerinelor din standardele SR EN 771-1 i SR EN 771-4 trebuie s fie confirmat de ctre furnizor prin aplicarea marcajului CE. Marcajul CE confirm faptul c elementele respective satisfac condiiile tehnice ale unor specificaii tehnice armonizate aa cum sunt definite de legislaia european pentru comercializarea produselor pentru construcii (Regulament nr.305/2011). Se subliniaz faptul c marcajul CE nu reprezint un atestat exhaustiv de calitate pentru produsul respectiv i nici nu document care s permit utilizarea acestuia în orice condiii de solicitare care ar putea fi în contradicie cu prevederile specificaiei tehnice de produs. În lipsa acestui marcaj, utilizatorul produsului (executantul cldirii) trebuie s aib în vedere verificarea produselor conform standardelor de încercri aferente fiecrei cerine (a se vedea i reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor din zidrie, în vigoare). Informaiile care trebuie s însoeasc loturile de elemente pentru zidrie marcate cu simbolul CE i standardele pentru verificarea conformitii acestora sunt exemplificate mai jos.

AnyCo Ltd, PO Box 21, B-1050

01234-CPD-00234 EN 771-1:2011 Clasa I, HD, xxx·yyy·zz mm element pentru zidrie de argil ars Dimensiuni: lungime (mm), lime (mm), înlime (mm) Tolerane dimensionale: Clasa de toleran: T1 Clasa de domeniu: R1 Planeitate: 1,0 mm Paralelism: 1,0 mm Configuraie: Conform schemei ataate (elemente grupa 1 conform EN 1996-1-1:2005) Rezistena la compresiune: media:  xx (N/mm2) ( pe faa de aezare), xx N/mm2 ( pe capt). (Cat I) Stabilitate dimensional: dilatare datorat umiditii: NPD Aderena: Valoare fix  xx (N/mm2)

Coninut de sruri solubile active:NPD (S0) Reacia la foc: Euroclase ….. A1 Absorbia de ap: xx% Coeficientul de difuzie al vaporilor de ap: xxx Izolare acustic împotriva zgomotului aerian direct: Densitatea aparent în stare uscat… xxxx (D1) kg/m3 Configuraie Ca mai sus Conductivitate termic: xx W/mK ( 10,uscat,elem., S1) Durabilitate împotriva înghe/dezgheului:……..F2 Substane periculase: a se vedea nota de mai jos Figura C.5a Marcajul CE pentru elemente din argil ars

AnyCo Ltd, PO Box 21, B-1050

01234-CPD-00234 EN 771-4:2011 Clasa I, xxx·yyy·zz mm element pentru zidrie de beton celular autoclavizat Dimensiuni: lungime (mm), lime (mm), înlime (mm) Tolerane dimensionale: Clasa: TLMB Planeitate: 1,0 mm Paralelism: 1,0 mm Configuraie: Conform schemei ataate (elemente grupa 1 conform EN 1996-1-1) Rezistena la compresiune: caracteristic xx (N/mm

) ( pe faa de aezare, prisma decupat)(Clasa I) Stabilitate dimensional: variaii dimensionale:NPD Rezistena aderenei la forfecare: prin încercri..xx (N/mm

) Rezistena aderenei la încovoiere: NPD Reacia la foc: Euroclasa A1 Absorbia de ap: A nu se lsa expus Coeficientul de difuzie al vaporilor de ap: xxx Izolare acustic împotriva zgomotului aerian direct: Densitatea aparent în stare uscat… xxxx kg/m3 Configuraie Ca mai sus Conductivitate termic: xx W/mK ( 10,uscat,elem., S2) Durabilitate împotriva înghe/dezgheului: A nu se lsa expus Substane periculase: a se vedea nota de mai jos Figura C.5b Marcajul CE pentru elemente din beton celular autoclavizat

 aria golurilor: - aria total a golurilor  A + a (în procente din aria brut); - aria fiecrui gol  A i a (în procente din aria brut);  poziia golurilor în raport cu rostul orizontal al zidriei: vertical (perpendicular pe rostul de aezare) sau orizontal (paralel cu rostul de aezare);  grosimea pereilor: - grosimea minim a pereilor interiori (ti) i exteriori (te) în mm; - grosimea cumulat a pereilor interiori (ti) i exteriori (te) pe fiecare direcie (în procente din dimensiunea elementului pe direcia respectiv);  geometria pereilor interiori;  geometria feelor exterioare. Grosimea cumulat este grosimea pereilor interiori i exteriori, msurat orizontal, transversal elementului, la unghiuri drepte pe faa peretelui.În cazul golurilor conice sau a celor celulare, se utilizeaz valoarea medie a grosimii pereilor interiori i exteriori. Verificarea trebuie considerat ca un test de calitate i necesit a fi repetat numai în cazul unor schimbri eseniale la proiectarea dimensiunilor elementelor pentru zidrie. C.3.1.2.2.(3) i (4) Prevederile din Codul P 100-1/2013 au în vedere asigurarea robusteei elementelor pentru zidrie, aa cum cere standardul SR EN 1998-1, care este determinat, în primul rând, de caracteristicile geometriei interioare a elementelor. Se subliniaz în acest context faptul c experiena curent în proiectarea zidriei cu elemente pline nu poate fi extins, necondiionat, la proiectarea zidriei cu elemente cu goluri de diferite tipuri. Este evident faptul c volumul de goluri i grosimea pereilor interiori i exteriori nu afecteaz în mod semnificativ mecanismul de rupere la sarcini verticale, care sunt încrcrile dominante în rile în care s-a dezvoltat producia elementelor cu goluri mari i perei subiri. Cercetrile de laborator i examinarea situaiilor de avariere în urma unor cutremure puternice au artat, îns, c modul de cedare al zidriei la fore orizontale în planul peretelui depinde, în primul rând i în cea mai mare msur, de geometria interioar a elementelor pentru zidrie. Limitarea volumului de goluri are ca scop împiedicarea folosirii elementelor cu goluri mari (elemente din argil sau din beton) care, datorit avantajelor de privind izolarea termic sunt

C.3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie C.3.1.2.1. Gruparea în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice A se vedea comentariul C.1.3.3. C.3.1.2.2. Gruparea în funcie de caracteristicile geometrice C.3.1.2.2.(1) Geometria interioar a elementelor pentru zidrie, care este determinant atât pentru proprietile mecanice ale acestora cât i pentru proprietile fizice care contribuie la satisfacerea altor categorii de cerine (izolare termic, acustic,etc.), este definit de urmtorii parametri (a se vedea figura 3.1 din Cod):

(a) (b) Figura C.6. Elemente pentru zidriefolosite în: (a) America Central i (b) America de Sud Australia[Zepeda,J.A., Alcocer,S.M.,Flores,L.E. Earthquake-resistant construction with multi- perforated clay brick walls 12th WCEE] În SUA, elementele pentru zidrie din argil ars sunt clasificate astfel:  elemente pline pentru care procentul de goluri este 25% (conform standardelor ASTM C 62 i ASTM C 216);  elemente cu goluri, împrite în dou grupe (conform standardului ASTM C 652): - cu procent de goluri 25% - cu procent de goluri 40% Pentru ambele grupe de elemente cu goluri, grosimea pereilor este stabilit astfel: - pereii exteriori  19 mm; - pereii interiori  12 mm. Se observ c grosimea minim a pereilor stabilit de ASTM este mult mai mare decât cea stabilit prin SR EN 1996-1-1i preluat în Codul P 100-1/2013, precum i în Codul CR 6- 2013 ceea ce asigur elementelor o robustee superioar i evitarea ruperilor fragile prin expulzarea feelor exterioare. Pentru crmizile cu goluri verticale, produse în conformitate cu STAS 5185/2-86 (standard în prezent abrogat), forma i numrul golurilor puteau fi stabilite de ctre productor, cu respectarea urmtoarelor condiii:  Suprafaa total a golurilor s asigure o densitate aparent mai mic sau egal cu 1500 kg/m3. În condiiile în care porozitatea materialului este normal, corespunztoare densitii de 1800 kg/m3, rezult c aria total a golurilor verticale trebuie s fie de cel puin 16.66%  Grosimea pereilor exteriori s se încadreze între limitele 15 mm  te 25 mm  Grosimea pereilor interiori s fie  8 mm  Aria unui gol dreptunghiular s fie  600 mm2 în condiiile în care latura mic trebuie s fie  14 mm  Diametrul golurilor circulare s fie  18 mm folosite, de regul, în zone neseismice. Limitele propuse în Codul P 100-1/2013 i în Codul CR 6-2013 au în vedere comportarea nefavorabil a elementelor cu perei subiri la compresiune i forfecare (în particular caracterul fragil al rupereii prin expulzarea pereilor exteriori). Constatrile dup ultimele cutremure au artat c elementele pentru zidrie cu goluri verticale i perei subiri au avut, în multe cazuri, o comportare nefavorabil. Din acest motiv mai multe ri au decis ca elementele pentru zidrie folosite în zone seismice s aib caracteristici ale geometriei interioare cu forme i cu dimensiuni pentru care performana seismic s-a dovedit a fi favorabil.

 Abaterile de execuie la grosimea pereilor s fie  +20% pentru crmizile de calitatea A i calitatea I-a i  + 50% pentru crmizile de calitatea II-a; nu se admit abateri negative. Este evident c, prin condiiile de mai sus, se asigura acestor elemente o robustee superioar în raport cu elementele folosite în prezent fr a îngrdi diversificarea opiunilor tehnologice de producie. Prevederea referitoare la continuitatea pereilor interiori ai elementului pentru zidrie atrage atenia asupra eforturilor suplimentare care rezult în cazul în care acetia nu au continuitate în direcie perpendicular pe planul peretelui. În cazul lipsei de continuitate (figura C.7.b) forele de compresiune care se dezvolt în planul peretelui de zidrie produc încovoierea nervurilor interioare ale elementului normal pe planul peretelui. . (a) (b) Figura C.7. Efectul continuitii pereilor interiori la elementele cu goluri verticale C.3.1.2.3. Gruparea în funcie de profilaia exterioar a elementului C.3.1.2.3.(1) În figura C.8 sunt prezentate câteva dintre profilaiile feelor verticale de tip "nut & feder" ale elementelor care se întâlnesc curent în practic. Este evident c fiecare tip de alctuire prezint caracteristici proprii de rezisten i de deformabilitate. Este vorba în primul rând de rezistena la for tietoare în planul peretelui i de rezistena la încovoiere perpendicular pe planul peretelui. Forma îmbinrii afecteaz i legea constitutiv - i modulul de elasticitate longitudinal ale zidriei. Aceste considerente au stat la baza cerinei formulate în Codul CR 6-2013 privind comunicarea obligatorie de ctre furnizor a informaiilor respective. În lipsa acestor informaii exist riscul unor subdimensionri periculoase. Figura C.8.Elemente cu îmbinare vertical tip "nut & feder" C.3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcie de densitatea aparent în stare uscat C.3.1.2.4.(3) Reglementrile din alte ri de exemplu, Germania [DIN V 4165], SUA [ASTM C 1386] i Suedia [BFS 1998:39], precum i marii productori de BCA, folosesc încadrarea în clase în funcie de dou criterii (densitatea în stare uscat i rezistena la compresiune). Acest fapt permite proiectanilor corelarea proprietilor eseniale ale zidriei cu elemente din BCA având în vedere urmtoarele:

1. Rezistena la compresiune a elementelor depinde direct de densitatea în stare uscat a materialului;

2. Specificarea de ctre proiectant a clasei de rezisten implic necesitatea cunoaterii densitii pentru calculul greutii proprii a zidriei;

3. Simultan cu rezistena la compresiune, valoarea densitii materialului condiioneaz i urmtoarele performane:  izolarea la zgomotul aerian;  izolarea termic;  rezistena la foc. C.3.1.2.4.(4) Valoarea trost = 12 mm a fost adoptat inând seama de faptul c aceasta corespunde valorilor optime ale rezistenei la compresiune a zidriei aa cum rezult din figura C.9. Fig. C.9.Variaia rezistenei la compresiune în funcie de grosimea statului de mortar [Amrhein,J.E. Reinforced Masonry Engineering Handbook, Fifth Edition Updated, Masonry Institute of America, 1998] Pentru evaluarea greutii pereilor tencuii, tencuiala se în calcul dup cum urmeaz:  pentru greutatea specific a mortarului, în lipsa unor date mai precise, se folosesc valorile medii ale intervalelor date în SR EN 1991-1-1:  mortar = 20 kN/m3  în cazul pereilor într-un singur strat,cu tencuial pe ambele fee cu grosime standard de 20 mm:  gtenc = 2 x 0.02 x mortar = 0.8 kN/m2  în cazul pereilor dublu strat cu gol interior tencuiala se consider aplicat pe o singur fa a fiecrui strat cu grosimea standard de 20 mm. În aceste condiii, greutatea specific echivalent a tencuielii se obine împrind greutatea celor dou straturi de tencuial la grosimea peretelui netencuit. Pentru tencuiala standard menionat mai sus rezult valoarea: K/LM6+NCOP9-  2AA*2*AA /  AQA / (C.5) unde t este grosimea peretelui netencuit, în metri. Pentru tencuielile/finisajele speciale seia în calcul greutatea comunicat de furnizor. Pentru toate calculele în care intervine greutatea proprie a pereilor din zidrie, la valoarea greutii proprii a zidriei determinate ca mai sus se adaug greutatea tencuielii i sporul de greutate corespunztor obiectelor suspendate. Cu valorile greutii tencuielii stabilite ca mai sus greutatea proprie a pereilor cu elemente ceramice, tencuii pe ambele fee, pe m2 de perete, este urmtoarea (valori rotunjite):

 Zidrie cu elemente ceramice plin Tabelul C.1 Mortar G i T ( zid = 18.0 kN/m3) - tzid = 63 mm (nominal 75 mm)  gzid = 1.95 kN/m2 - tzid = 115 mm (nominal 125 mm)  gzid = 2.90 kN/m2 - tzid = 240 mm (nominal 250mm)  gzid = 5.10 kN/m2 - tzid = 365 mm (nominal 375 mm)  gzid = 7.35 kN/m2  Zidrie cu elemente ceramice cu goluri verticale Tabelul C.2 Grosime perete (mm) 25% goluri 45% goluri 55% goluri Mortar G i T Mortar G Mortar T Mortar G Mortar T zid=13.5kN/m3 zid=10.7 kN/m3 zid=9.9 kN/m3 zid=9.0 kN/m3 zid=8.1 kN/m3

2.15 1.90 1.80 1.70 1.60

2.80 2.40 2.30 2.15 2.00

3.50 3.00 2.80 2.60 2.40

4.20 3.50 3.30 3.05 2.85

4.85 4.00 3.75 3.50 3.25

5.55 4.55 4.25 3.95 3.65

5.90 4.80 4.50 4.20 3.85 În cazul zidriei cu elemente din BCA greutatea peretelui depinde i de rezistena standardizat la compresiune a elementelor (fb):  Zidrie cu elemente din BCA Tabelul C.3 Grosime perete (mm) fb = 3.0 N/mm2 fb = 4.0 N/mm2 fb = 5.0 N/mm2 fb = 6.0 N/mm2 zid (kN/m3) zid (kN/m3) zid (kN/m3) zid (kN/m3) Mortar G Mortar T Mortar G Mortar T Mortar G Mortar T Mortar G Mortar T 5.25 4.25 6.10 5.10 6.85 5.95 7.65 6.80

1.35 1.25 1.40 1.30 1.50 1.40 1.55 1.50

1.60 1.45 1.70 1.55 1.85 1.70 1.95 1.80

1.85 1.65 2.00 1.80 2.15 2.00 2.35 2.15

2.10 1.85 2.35 2.10 2.50 2.30 2.70 2.50

2.40 2.10 2.65 2.35 2.85 2.60 3.10 2.85

2.65 2.30 2.95 2.60 3.20 2.90 3.50 3.20 C.3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie C.3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie Proprietile de rezisten ale elementelor pentru zidrie, relevante pentru proiectarea construciilor din zidrie, sunt: A. Rezistena la compresiune perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu acesta B. Rezistena la întindere axial

C. Rezistena la întindere din încovoiere D. Rezistena la forfecare prin lunecare pe rostul orizontal i prin cedare pe seciune înclinat. C.3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie Principala caracteristic mecanic a elementelor pentru zidrie este rezistena la compresiune care condiioneaz, în cea mai mare msur, toate performanele zidriei. Rezistena sporit la compresiune a elementelor atrage dup sine creterea rezistenei la compresiune a masivului de zidrie i a modulului de elasticitate al acestuia, precum i îmbuntirea durabilitii zidriei. Rezistenele zidriei la alte solicitri simple (forfecare, întindere axial, întindere din încovoiere) reprezint fraciuni din rezistena la compresiune. Valorile acestora cresc odat cu creterea rezistenei la compresiune dar relaiile respective nu sunt sistematice, aa cum se va arta în continuare. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie din argil ars depinde,în principal,de:  calitatea materiei prime;  procesul tehnologic de fabricaie: formare, uscare, ardere, rcire. Un studiu efectuat în Lituania asupra caracteristicilor mecanice i fizice ale crmizilor din argil ars [Kizinievi,V, Petrikaitis,F, Kizinievi,O., Influence of Technological Factors on the Physical- Mechanical Properties of Clay Masonry UnitsMaterials Science (Medžiagotyra). V.11, No. 1. 2005] i-a propus cuantificarea influenelor negative i/sau pozitive care se datoreaz variabilitii aleatoare a mai multor factori care intervin în procesul de fabricaie. Figura C.10. Factori care influeneaz rezistena la compresiune a elementelor din argil ars [Kizinievi,V, Petrikaitis,F, Kizinievi,O., Influence of Technological Factors on the Physical- Mechanical Properties of Clay Masonry UnitsMaterials Science (Medžiagotyra). Vol. 11, No. 1. 2005] Cifrele din diagram se refer la efectele urmtorilor factori care intervin în procesul tehnologic (cu semnul minus efecte negative, cu semnul plus efecte pozitive):

1. Materiale fr plasticitate

2. Impuriti

3. Aditivi la ardere

4. Argila

5. Grad de compactare

6. Nivel de vacumare

7. Eficiena amestecrii

8. Durata de ardere. Din graficul prezentat apare evident constatarea c efectele negative cele mai importante rezult din abaterile de la calitatea pastei din care se formeaz elementele.

Rezistena la compresiune standardizat, fb, este rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie transformat în rezistena la compresiune a unui element pentru zidrie uscat în aer echivalent, cu 100 mm lime x 100 mm înlime" Pentru determinarea rezistenei standardizate fb rezultatele încercrilor pe un eantion oarecare se corecteaz în funcie de:

1. Procedeul de condiionare a epruvetelor

2. Dimensiunile epruvetelor. 1. În funcie de procedeul de condiionare, valoarea medie rezultat din încercri (fmed) se corecteaz cu urmtorii factori de transformare (cond):  condiionare prin uscare în aer sau la un coninut de ap de 6%: cond =1.00;  condiionare prin uscare în etuv: cond = 0.80;  condiionare prin imersie:cond =1.20. Rezult valoarea rezistenei medii (fmed) corectat în funcie de modul de condiionare a epruvetelor (fmed,cond):  fmed,cond = cond fmed

În funcie de calitatea materiei prime i de rigoarea respectrii procesului tehnologic, se pot fabrica elemente pentru zidrie din argil ars într-o gam larg de valori ale rezistenei la compresiune. Astfel, în SUA i Canada, elementele ceramice se produc cu rezistene la compresiune între 20  145 N/mm2 (valorile fabricate în mod curent sunt între 40  70 N/mm2). Valori ridicate ale rezistenei elementelor se obin i în alte ri (Italia, India,Australia,etc.). În prezent, cea mai ridicat valoare declarat a rezistenei la compresiune a elementelor din producia naional curent este de 10 N/mm2 ca urmare a deficienelor care se manifest pe tot lanul tehnologic. Se reamintete c STAS 1031-56 (în prezent abrogat) prevedea mrci de crmid (rezistene medii la compresiune) pân la 200 daN/cm2 (C200) adic 20 N/mm2. În perioada interbelic, în categoria 2-a erau încadrate crmizile cu rezistena de 100 daN/cm2 în timp ce crmida dublu presat avea rezistena de rupere la compresiune între 250 ÷ 350 daN/cm2 [Asquini, V. Indicator tehnic în construcii Ed. Cartea Româneasc, Bucureti, 1938]. Din analiza acestor date, rezult evident declinul calitii elementelor de zidrie, cu consecine directe asupra performanelor ateptate ale cldirilor cu structura din zidrie i, probabil, ale cldirilor la care zidria este folosit numai ca panou înrmat la cadre. C.3.1.3.1.1.(2) Deoarece rezistenele la compresiune obinute prin încercrile efectuate la diferii productori sunt influenate, în mare msur, de umiditatea probei în momentul încercrii, ca rezultat al modului de condiionare aplicat, precum i de dimensiunile probei, standardul SR EN 771-1 definete noiunea de "rezistena la compresiune standardizat" care ine seama de efectele acestor parametri permiând astfel obinerea unor rezultate echivalente, indiferent de particularitile elementului testat i de modul de condiionare. În felul acesta, nivelul de asigurare rezultat din calculele de dimensionare/verificare rmâne practic acelai, indiferent de dimensiunile elementelor folosite. Standardul SR EN 771-1 definete noiunea de rezisten la compresiune standardizat astfel:

2. Pentru stabilirea rezistenei standardizate la compresiune (fb) rezistena din încercri, transformat în rezistena elementelor condiionate în aer (fmed,cond), se multiplic cu factorul de form  determinat din tabelul A.1 din Anexa A (informativ) la standardul SR EN 772-1:  fb =  fmed,cond Factorul de form depinde de înlimea elementului i de cea mai mic dimensiune orizontal a acestuia. Introducerea rezistenei standardizate prin factorul  elimin limitrile din documentele tehnice anterioare (STAS 10104-75, în prezent abrogat, de exemplu) care erau valabile numai pentru zidrii cu înlimea rândului  150 mm i permite astfel ca prevederile codului CR 6 i ale standardului SR EN 1996-1-1 s fie valabile pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie indiferent de dimensiunile acestora (elimin necesitatea unor reglementri speciale pentru zidriile cu elemente având înlimea rândului > 150 mm). C.3.1.3.1.1.(3) Obligaia de a declara rezistena standardizat (fb) provine din faptul c în toate relaiile de calcul din Codul CR 6-2013 i din standardul SR EN 1996-1-1 se folosete aceast mrime i nu rezistena medie. La proiectare nu se poate realiza transformarea rezistenei medii în rezisten standardizat deoarece nu sunt cunoscute condiiile de conservare a probelor înainte de încercare care stabilesc valoarea coeficientului de transformare (a se vedea standardul SR EN 772 i comentariul de la paragraful anterior). C.3.1.3.1.1.(5) În cazul rezistenei caracteristice definit prin fractilul de 5% (pentru elementele din clasa I), relaia între rezistena caracteristic (fbk) i rezistena medie (fmed ) este: ) kv

( f f med bk  

(C.6) unde  v - coeficientul de variaie al seriei de rezultate;  k - coeficient care depinde de numrul probelor din serie (N), care are valorile din tabelul C.4. În tabelul C.4 sunt date i rapoartele fbk/fmed corespunztoare coeficienilor de variaie v = 0.15 i v = 0.25 (valoare care reprezint limita superioar a neomogenitii produciei acceptat de unele documente tehnice). În cazul elementelor cu coeficient de variaie mare rezult o diminuare drastic a rezistenei caracteristice (fbk) i, prin urmare, a rezistenei de proiectare (fbd), aa cum rezult din tabelul C.4 pentru valoarea limit acceptat v = 0.25. Tabelul C.4 N

30 k 2.13 2.06 1.98 1.93 1.88 1.645 fbk/fmed (v=0.15) 0.68 0.69 0.70 0.71 0.72 0.75 fbk/fmed (v=0.25) 0.47 0.49 0.51 0.52 0.53 0.59 fbk,v =0.25/fbk,v=0.25 0.69 0.71 0.73 0.73 0.74 0.79 C.3.1.3.1.1.(6) Pentru zidriile solicitate numai de încrcri de tip gravitaional, valoarea relevant pentru proiectare a rezistenei la compresiune este cea în direcie perpendicular pe planul rosturilor

Figura C.11. Determinarea rezistenei la compresiune a elementelor pentru zidrie din argil ars cu goluri RD 1 - perpendicular pe planul de aezare (D1) RD 2 - în planul peretelui (D2) Încercrile efectuate asupra crmizilor cu goluri au artat diferene mari de comportare în funcie de direcia de aplicare a sarcinii. Diferenele de rezisten pe cele dou direcii cresc odat cu creterea volumului de goluri. Un exemplu în acest sens, care justific i decizia de a nu recomanda utilizarea elementelor cu goluri verticale din grupele 3 i 4 conform clasificrii date în standardul SR EN 1996-1-1, este dat de încercrile care s-au fcut pe crmizi cu un procent de goluri între 6570% [Pereira dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil, Universidade do Minho, 1998]. Pentru cazul forelor aplicate perpendicular pe direcia golurilor ruperea a avut un caracter brusc concretizat prin spargerea feelor exterioare, independent de numrul de goluri. Valoarea efortului unitar de rupere perpendicular pe direcia golurilor a fost de numai 1N/mm2. Acelai mod de rupere, prin spargerea feelor exterioare, s-a constatat i în cazul încercrii la compresiune paralel cu direcia golurilor dar pentru aceast solicitare valoarea efortului unitar de rupere a fost de 23 ori mai mare. Particularitile identificate explic în mare msur comportarea nefavorabil a elementelor cu goluri orizontale, chiar i în cazul în care sunt folosite pentru panouri de umplutur la cadre din beton armat. (a) (b) (c) Figura C.12. Ruperea la compresiune a elementelor ceramice cu volum mare de goluri [Pereira dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil, Universidade do Minho, 1998] (a) (b) Perpendicular pe direcia golurilor(c) Paralel cu direcia golurilor Valoarea minim a rezistenei standardizate la compresiune pentru elemente din argil ars, stabilit prin SR EN 771-1 este fb = 2.5 N/mm2 . C.3.1.3.1.1.(7) Alegerea rezistenelor (fb i fbh) implic parcurgerea urmtoarelor etape:

orizontale. În cazul zidriilor solicitate de fore seismice, i în particular pentru zidriile cu elementele cu goluri, rezistena la compresiune se determin atât perpendicular pe direcia golurilor, cât i paralel cu aceasta, deoarece aciunea simultan a încrcrilor verticale i a forelor orizontale din cutremur face s se dezvolte în planul peretelui o stare de eforturi de compresiune bidirecional, cu o component important paralel cu rosturile orizontale (de aezare).

I. Din tabelele 8.2 i 8.3, din Codul P 100-1/2013 se determin valorile minime necesare fk i fkh în funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare). II.Calculul rezistenei caracteristice a zidriei la compresiune perpendicular pe rosturile de aezare (fk) se face conform Codului CR 6 cu relaia: @  RS ATU A9 (4.1) (CR 6-2013) unde notaiile sunt urmtoarele:  K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie  fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia normal pe rosturile orizontale, în N/mm2  fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, în N/mm2 III. Valorile fb i fm care satisfac relaia (4.1) se aleg din tabelele 4.2a ÷ 4.2c din acest Cod. IV. Se verific apoi satisfacerea, conform prevederilor art.4.1.1.2.1 din acest Cod, cu mortarul ales la III., a valorii minime necesare fvk0 cerut conform tabelului 8.4 din Codul P100-1/2013. C.3.1.3.2. Proprieti fizice ale elementelor pentru zidrie C.3.1.3.2.(1) Cele trei proprieti menionate în acest articol joac un rol important în ceea ce privete rezistena i durabilitatea zidriilor. Referitor la densitatea aparent În funcie de densitatea aparent în stare uscat, elementele pentru zidrie din argil ars sunt clasificate, conform standardului SR EN 771-1, dup cum urmeaz:  Elemente LD(engl: low density): elemente pentru zidrie din argil ars cu densitatea aparent în stare uscat  1000 kg/m3.  Elemente HD (engl: high density): elemente pentru zidrie din argil ars cu densitatea aparent în stare uscat > 1000 kg/m3 i elemente pentru zidrii de faad. Aceast clasificare are ca scop stabilirea domeniilor i condiiilor de utilizare pentru elementele respective din punct de vedere al cerinei de durabilitate. Standardul SR EN 771-1 stabilete obligaia productorului de a declara densitatea aparent i absolut în stare uscat a elementelor din clasa LD. Aceste valori trebuie s se încadreze în clase de precizie, cu tolerane de 10% (precizie normal), respectiv de 5% (precizie ridicat). Pentru elementele HD cunoaterea densitii este necesar numai dac elementele sunt folosite în perei care trebuie s asigure cerine de izolare împotriva zgomotului; în acest caz densitatea aparent i densitatea absolut trebuie declarate de productor. Densitatea aparent a elementelor pentru zidrie se determin conform standardului SR EN 772-13. În cazul elementelor din BCA, densitatea depinde de compoziia materialului i de cantitatea de ap înglobat în masa sa.

 încrcarea din greutatea proprie;  izolarea acustic împotriva zgomotelor aeriene (acest calcul implic i cunoaterea densitii absolute în stare uscat);  izolarea termic;  rezistena la foc. A se vedea i EXEMPLUL NR.1 Referitor la absorbia de ap Capacitatea elementelor pentru zidrie de a absorbi apa din mortar i/sau din mediul ambiant influeneaz în mare msur rezistenele mecanice ale zidriei precum i durabilitatea acesteia. La executarea zidriei, elementele, de regul uscate, vin în contact cu mortarul care conine o anumit cantitate de ap. În funcie de particularitile structurii elementului pentru zidrie, dar i de proprietile mortarului, o parte din apa din mortar este absorbit de element pân la realizarea unei stri aparente de saturaie superficial. În cazul în care elementele absorb o cantitate prea mare de ap din mortar este posibil ca, numai cu apa rmas, reacia chimic a cimentului s nu fie complet rezultând astfel o scdere a rezistenei mortarului la compresiune i, mai ales, a aderenei sale la elementele pentru zidrie. Pentru a evalua cantitatea de ap preluat de elementele pentru zidrie în momentul punerii în oper se folosete noiunea de vitez iniial de absorbie (engl. initial rate of absorption- IRA) definit prin cantitatea de ap absorbit de un element pentru zidrie când elementul este scufundat parial în ap, timp de un minut, exprimat în kg/m2 al suprafeei de contact. Se apreciaz c aderena maxim se obine în cazurile în care cantitatea de ap absorbit într- un minut variaz între 250  1500 g/m2 de suprafa exterioar imersat. Din aceste considerente, crmizile care au viteza iniial de absorbie mare (orientativ, mai mare decât 1500 g/m2/minut) trebuie umezite cu câteva ore înainte de punerea în oper i apoi lsate s se usuce la suprafa. Un test simplu, care se poate efectua la antier pentru a determina dac este necesar umezirea crmizilor, este propus de un productor american. "Se deseneaz pe faa de a ezare a elementului un cerc cu diametrul de circa 25 mm. În interiorul acestei suprafee se picur, cu o pipet, 20 picturi de ap. Dac dup 90 de secunde apa a fost complet absorbit este recomandat umezirea crmizilor înainte de a fi puse în oper." Crmizile care au suprafaa uscat dar sunt umede la interior realizeaz cea mai bun aderen. Dimpotriv, crmizile umede pe suprafaa exterioar nu permit decât o aderen slab i totodat sunt dificil de pus în oper deoarece au tendina de a se deplasa pe stratul de mortar.

La sfâritul procesului de autoclavizare materialul conine ap în proporie de circa 30% din greutate. În timp, dup o perioad de 912 luni, excesul de ap se elimin rmânând un coninut de ap de numai 5  8% din mas (denumit umiditate de echilibru). Pentru definirea betonului celular autoclavizat standardul SR EN 771-4 folosete noiunea de densitate aparent în stare uscat care se determin conform procedurilor din standardul SR EN 772-13. Aceast valoare este necesar proiectanilor pentru a calcula:

 cantitatea de ap absorbit la o imersare de 24 ore în ap rece i  cantitatea de ap absorbit la o imersare de 5 ore în ap fierbinte. Condiiile de calitate impuse de reglementrile tehnice pentru asigurarea durabilitii prevd limitarea capacitii de absorbie. Standardele americane ASTM C 62, ASTM C 216 i ASTM C 652 prevd, pentru elementele ceramice, o absorbie de ap cald de maximum 22% în cinci ore i un coeficient de saturaie de maximum 90%. În general, nu se poate stabili o relaie între viteza iniial de absorbie (IRA), definit ca mai sus, i cantitatea total de ap care poate fi absorbit de un element. În cazul elementelor care urmeaz a fi folosite în zidrii expuse mediului exterior fr a fi protejate, productorul trebuie s declare absorbia de ap pentru lotul respectiv, determinat în conformitate cu Anexa C la standardul SR EN 771-1. Standardele anterioare româneti (STAS 457-86 i STAS 5185/1-86-în prezent abrogate) au limitat nivelul absorbiei pentru elementele din argil ars dup cum urmeaz:  8 ÷ 18 % pentru elemente pline de calitatea A;  8 ÷ 16 % pentru elemente cu goluri verticale de calitatea A;  8 ÷ 20% pentru elementele de calitatea I-a i a II-a. Este recomandabil ca produsele folosite s se încadreze între limitele de mai sus chiar dac standardul SR EN 771-1 nu cere în mod explicit acest lucru. Absorbia de ap a elementelor pentru zidrie din beton se msoar prin cantitatea total de ap necesar pentru umplerea porilor din corpul elementului. Aderena crmizilor cu IRA foarte sczut poate fi egal sau mai ridicat decât cea a crmizilor cu IRA ridicat dac mortarele se aleg corespunztor. Astfel, aderena crmizilor cu valoare sczut IRA poate fi îmbuntit dac se folosete un mortar cu capacitate mai mic de a reine apa [Gregg Borchelt,J., Tann, J.A. Bond Strength and Water Penetration of Low IRA Brick and Mortar Masonry Construction,2003]. Rezistena la ptrunderea apei nu influeneaz aderena astfel încât se pot realiza perei cu crmizi care au IRA redus fr ca acetia s aib permeabilitate la ap. Dac se folosesc crmizi pline i manoper foarte bun, rezistena la ptrunderea apei crete odat cu densitatea crmizilor i scade odat cu creterea absorbiei crmizilor. Standardul SR EN 771-1 stabilete c viteza iniial de absorbie trebuie declarat de productor, dac aceast informaie este relevant pentru proiect. Încercarea pentru determinarea vitezei iniiale de absorbie se face conform SR EN 772-11 pe un eantion de 10 elemente selectat conform anexei A la standardul SR EN 771-1. Având în vedere importana asigurrii condiiilor favorabile pentru realizarea aderenei, se consider c aceast informaie este relevant, deci obligatorie, în toate situaiile, deoarece determin alegerea de ctre executant a unui mortar cu capacitate de retenie a apei adecvat vitezei iniiale de absorbie a elementelor pentru zidrie respective. Cantitatea total de ap care poate fi absorbit de un element de zidrie este i un indicator de durabilitate. Rezistena elementelor pentru zidrie la înghe-dezghe depinde de cantitatea de ap care poate ptrunde în porii elementului i care, prin mrirea volumului la temperaturi negative, poate produce deteriorarea acestuia. Aceast cantitate este definit prin coeficientul de saturaie care este raportul dintre:

Tabelul C.5. Categoria betonului Densitatea uscat (t/m3) Absorbia maxim de ap (kg/m3) Rezistena minim la compresiune pe aria net (N/mm2) Media 3elemente Pentru 1 element Media 3elemente Pentru 1 element Uor 1.68

13.1 11.7 Mediu 1.68 ÷ 2.00

13.1 11.7 Normal  2.00

13.1 11.7 Tabelul C.6. Rezistena medie la compresiune pe aria brut (N/mm2) Absorbia maxim de ap (kg/m3) - valoare medie pe 3 probe Clasa elementului Media 3 elemente Pentru 1 element Beton uor 1.68 t/m3 Beton mediu 1.68÷2.00t/m3 Beton normal  2.00 t/m3 N 24.1 20.7

S 17.2 13.8

Elementele din clasa N sunt folosite pentru placarea pereilor exteriori unde cerinele referitoare la rezisten ridicat, la ptrunderea umiditii i rezistena la înghe sunt cele mai importante. Referitor la coninutul de sruri solubile. În prezena apei care migreaz, existena sulfailor solubili în ap (sulfaii de sodiu, de potasiu sau de magneziu) conduce, de regul, la degradarea zidriei, în special în condiiile unui nivel ridicat de umiditate. De exemplu, prezena unor cantiti mari de sulfat de magneziu produce modificarea aspectului exterior, sau chiar degradarea elementelor, prin fenomenul cunoscut sub denumirea de cripto-eflorescen (figura C.13b). Fenomenul este datorat cristalizrii srurilor solubile pe suprafaa elementelor sau în interiorul acestora, aproape de suprafa i nu trebuie confundat cu eflorescena obinuit care se produce la suprafaa elementelor din argil ars i care poate fi corectat chiar prin procesul natural de uscare. Mecanismul degradrii zidriei sub efectul sulfailor solubili este artat în figura C.13(a):

1. Zona în care sulfaii sunt dizolvai.

Din acest motiv betoanele uoare, care au agregate mai poroase, au o absorbie mai mare decât cea a betoanelor de greutate medie sau normal, cu agregate puin poroase sau chiar compacte. În standardele americane se stabilete corelarea cerinelor de rezisten cu cele de absorbie a apei i cu greutatea specific a betonului. În tabelul C.5 sunt date valorile minime pentru cerinele absorbiei de ap i rezisten la compresiune în funcie de greutatea volumic a betonului pentru elementele din beton conform standardului ASTM C 90 iar în tabelul C.6 sunt date aceleai valori pentru crmizile din beton conform standardului ASTM C 55.

2. Sulfaii dizolvai ptrund în mortar i reacioneaz cu aluminatul tricalcic (C3Al) din cimentul Portland.

3. Zona în care se produce umflarea i sfrâmarea mortarului. Aspectul zidriei care rezult din agresiunea sulfatic este artat în figurile C.13(b) i C.13(c). (a) (b) (c) Figura C.13. Degradarea zidriei din cauza sulfailor solubili [Piaggio,J.M.(ed) Mattoni faccia vista Produttori Andil Assolaterizi 2003] (a) Schema aciunii chimice (b) (c) Aspectul zidriei Fenomenul nu se produce dac pentru fabricarea mortarului se folosete ciment rezistent la aciunea sulfailor. Cunoaterea coninutului de sruri solubile active (sodiu, potasiu, magneziu) este necesar, mai ales, în cazul în care elementele pentru zidrie sunt destinate a fi utilizate cu protecie limitat (de exemplu, numai cu un strat subire de tencuial). Valoarea maxim procentual a acestor substane determin clasificarea elementelor pentru zidrie în trei clase (S0, S1, S2), conform standardului SR EN 771-1. Tabelul C.7 Clasa Procentul total în mas  Na+,K+ Mg+ S0 nu se cere nu se cere S1 0.17 0.08 S2 0.06 0.03 Utilizarea elementelor pentru zidrie din diferitele clase trebuie s fie corelat cu valorile coninutului de sruri i cu condiiile de expunere. În cazul zidriilor care rmân neprotejate (aparente), proiectantul trebuie s precizeze explicit clasa elementelor care pot fi utilizate. Încadrarea elementelor pentru zidrie din punct de vedere al gelivitii i al coninutului de sruri solubile, trebuie s fie comunicate de ctre productor/furnizor în avizul de însoire a produselor, conform prevederilor din standardul SR EN 771-1. C.3.2. MORTARE Obinerea zidriilor de calitate superioar se realizeaz în mare msur prin folosirea mortarelor cu performane ridicate. În ansamblul zidriei, prin umplerea complet a spaiilor dintre elemente, constituind astfel masivul de zidrie, mortarul îndeplinete urmtoarele funciuni:  Asigur legtura între elementele pentru zidrie prin aderen i, dup ruperea aderenei, prin frecare.

 Transmite i uniformizeaz eforturile interioare i unele deformaii între elementele pentru zidrie.  Asigur rezistena mecanic la compresiune, la întindere i la forfecare.  Asigur protecia împotriva infiltraiilor de ap i de aer din exteriorul cldirii.  Particip la imaginea plastic a cldirii prin culoare sau alctuirea special a rosturilor (în cazul zidriilor aparente/netencuite). Totodat, în mortarul dintre elemente se înglobeaz i se ancoreaz armturile i, eventual, piesele de prindere (conectori, ancore). C.3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie C.3.2.1.(3) Mortarele pentru rosturi subiri (T) se folosesc în România de puin timp. Din acest motiv în continuare se prezint principalele proprieti ale acestora. Mortarele pentru rosturi subiri sunt mortare de ciment cu adaos de polimeri i alte componente speciale care au ca scop limitarea contraciei i îmbuntirea lucrabilitii fr creterea cantitii de ap (lucrabilitatea se menine timp de circa dou ore). În multe cazuri, în mortare se adaug diferite tipuri de fibre care le sporesc rezistena i rigiditatea. În cazul în care zidria rmâne aparent se poate folosi ciment alb sau se pot introduce colorani în amestec. Nisipul folosit este foarte fin, cu granule care, de regul, nu depesc 1 mm. Mortarul este dozat i amestecat la productor iar la antier necesit numai adugarea cantitii de ap stabilit prin fia tehnic. Este folosit la zidrii cu grosimea rosturilor de 1  3 mm dar utilizarea sa necesit prelucrarea feelor elementelor pentru zidrie pentru înlturarea denivelrilor din fabricaie. (a) (b) (c) Figura.C.14a. Execuia zidriilor cu elemente ceramice i mortare pentru rosturi subiri (a) lefuirea suprafeei elementelor pentru folosirea mortarului pentru rosturi subiri Aplicarea mortarului pentru rosturi subiri (b) Prin pensulare (c) Prin imersare Figura.C.14b. Execuia zidriilor armate în rosturile de aezare cu elemente din BCA i mortare pentru rosturi subiri aplicat prin pensulare (pentru armare a se vedea i figura C.25b) Standardul SR EN 998-2 cere ca dimensiunea granulei de nisip în mortarul pentru rosturi subiri s fie 2 mm cu precizarea c productorul trebuie s declare aceast dimensiune. Acelai standard cere ca timpul de punere în oper s fie declarat de productorul mortarului. În felul acesta rosturile de mortar, verticale i orizontale, pot avea grosimi de maximum 3 mm ceea ce îmbuntete performanele termice ale cldirii.

 Capacitatea de reinere a apei împotriva tendinei de infiltrare în blocuri care, la rândul su, este funcie de tipul liantului. Figura C.15.Variaia rezistenei la compresiune i a capacitii de reinere a apei în funcie de dozajul mortarului [Davison,J.I. Masonry Mortar Canadian Building Digest 163, National Research Council of Canada, Ottawa Ontario,1974]  Creterea în timp a rezistenei la compresiune a mortarului depinde, de tipul liantului i de condiiile de pstrare dup întrire. Cercetri mai vechi [Ivianschi,A.M., Ovecichin, A.M.,Elemente de construcie, vol.III Construcii de beton armat i de zidrie. Editura Cilor Ferate, Bucureti 1953] au propus urmtoarea relaie pentru determinarea rezistenei la compresiune a mortarului dup un numr de zile "z" de la vârsta standard de 28 de zile (dar cel mult 90 de zile):   1

a z

a R R

z

  (C.7) în care coeficientul "a" depinde de marca mortarului: - a = 1.75 pentru mortar M10 i M5 - a = 2.50 pentru mortar M2.5 i M1 Cu aceti parametri se pot estima urmtoarele sporuri ale rezistenei zidriei cu mortare superioare (M10 i M5) la 60 de zile i respectiv la 90 de zile de la execuie: R60/R28  +30% i R90/R28  + 40%. Aceste valori sunt orientative i ar putea s nu corespund cimenturilor contemporane. Standardul SR EN 998-2, definete mortarele în funcie de rezistena medie la compresiune, exprimat prin litera M urmat de valoarea rezistenei la compresiune în N/mm2 (de exemplu: notaia M5 înseamn mortar cu rezistena medie la compresiune fm = 5 N/mm2). Standardul SR EN 998-2 prevede ase clase de rezisten (M1, M2.5, M5, M10, M15 i M20) i posibilitatea specificrii unei clase suplimentare Md cu o valoare a rezistenei la compresiune declarat de productor mai mare de 25 N/mm2. Trebuie menionat în mod special i faptul c unele ri din Uniunea european nu folosesc aceast scar de rezistene, pstrând în continuare valorile tradiionale, de exemplu:  în Italia, se folosesc mortare M2, M4, M8 i M12 (conform UNI EN 998-2, Anexa naional i Norme tecniche 2008);

 în Anglia se folosesc mortarele M2, M4, M6 i M12 (conform BS EN 998-2, Anexa naional). În practica mondial exist mai multe de procedee pentru încercarea mortarelor la compresiune ceea ce face dificil compararea valorilor obinute de diferii cercettori i chiar compararea valorilor incluse în reglementrile diferitelor ri. Astfel, încercrile pot diferi în ceea ce privete:  dimensiunile i forma epruvetelor (cub/cilindru);  condiiile de turnare (cu sau fr eliminarea apei nelegat chimic);  condiiile de pstrare pân la încercare. Efectele modificrilor acestor factori pot fi, în unele cazuri, foarte importante. De exemplu, rezistena mortarelor turnate în tipare fr fund ajunge s fie pân la dublul celei obinute prin turnare în tipare complet închise, din care nu se elimin apa nelegat chimic. Standardul european adoptat în România pentru încercarea mortarelor la compresiune este SR EN 1015-11. Conform procedurii din acest standard, rezistena la compresiune a mortarului (fm) se stabilete, ca medie a rezultatelor pe ase prisme de mortar cu dimensiunile 40 x 40 x 160 mm. Încercarea la compresiune este asociat, de regul, cu încercarea la încovoiere astfel încât rezistena la compresiune a mortarului se determin pe cele dou pri rezultate din încercarea mortarului la încovoiere. Când rezistena la încovoiere nu este cerut, prile utilizate pentru încercarea rezistenei la compresiune, sunt obinute din prisme printr- un procedeu care nu conduce la deteriorarea acestora. Rezistena mortarului în lucrare este întotdeauna superioar celei msurate pe epruvete mici. Din acest motiv unii autori consider c încercrile pe cuburi sau prisme nu sunt suficient de elocvente i c încercarea pe panouri de zidrie este mult mai sigur. S-a constatat c, în multe cazuri, mortare cu rezultate nesatisfctoare la încercrile de laborator au artat rezistene superioare în zidrie. Creterea rezistenei la compresiune a mortarului din masivul de zidrie în raport cu rezistena pe probe mici, este datorat urmtoarelor condiii specifice favorabile:  existena unui raport favorabil între grosimea mic stratului de mortar i limea blocului (grosimea straturilor de mortar variaz curent între 6  15 mm iar limea crmizilor este de circa 115 mm); pe msur ce crete grosimea stratului de mortar scade rezistena la compresiune a acestuia;  în masivul de zidrie, elementele împiedic deformaia lateral liber a mortarului (produc un efect de confinare) i, în consecin, crete rezistena de rupere la compresiune a acestuia;  raportul ap/ciment este mai mic în cazul mortarului din zidrie datorit pierderilor de ap prin absorbia de ctre elementele pentru zidrie. În realitate, în multe cazuri, este posibil ca rezistena în lucrare a mortarului s fie substanial redus fa de valoarea teoretic ca urmare a execuiei defectuoase care poate afecta în mare msur unele proprieti, spre exemplu, aderena. Testele au artat c sporirea rezistenei la compresiune a mortarului influeneaz numai în mic msur rezistena la compresiune a zidriei. Aceast concluzie se regsete în formula cu care se calculeaz rezistena la compresiune a zidriei conform standardului SR EN 1996- 1-1 (a se vedea paragraful 4.2.1.5.1).

 rezistena la eforturile de întindere i/sau forfecare provenite din încrcrile exterioare;  rezistena la eforturile interioare datorate variaiilor dimensionale (din contracie sau din temperatur);  etaneitatea la ptrunderea apei i aerului. În mod simplificat, fenomenul de aderen poate fi explicat prin ptrunderea în porii elementelor pentru zidrie a unui amestec de ap i particule foarte fine de ciment provenit din mortar, care, dup hidratare, se întrete formând o pelicul cristalin, cu proprieti specifice, diferite de cele ale mortarului. Se realizeaz astfel o legtur intim, cu caracter complex, de natur mecanic i chimic, a mortarului cu elementul pentru zidrie. În exploatare, deteriorarea aderenei între mortar i elementele pentru zidrie alturate se poate produce:  cu caracter excepional, în urma aciunii unor fore orizontale de intensitate ridicat (cutremur, în cazul României);  în condiii obinuite de încrcare, ca urmare a cedrii fundaiilor sau a unor deformaii produse de variaiile de temperatur. Ruperea aderenei are caracter fragil i, din acest motiv, în cazul solicitrilor cu intensitate ridicat, se propag rapid, fr a se putea realiza redistribuirea eforturilor ctre elementele neafectate. În cazul în care este produs de efectele tasrilor sau variaiilor de temperatur, ruperea aderenei nu pune, în general, probleme legate de sigurana structural a cldirii dar fisurile respective pot constitui surse de ptrundere a apei în cazul în care s-au produs în pereii exteriori. În toate cazurile, fisurarea rosturilor de mortar, ca urmare a ruperii aderenei, trebuie considerat ca fiind inacceptabil din considerente estetice. Valoarea (mrimea) aderenei este condiionat, în msur mai mic sau mai mare, de numeroi factori care pot fi grupai dup cum urmeaz: a. Factori care depind de calitatea elementului pentru zidrie: - Viteza iniial de absorbie a apei Depirea valorilor limit inferioare sau superioare conduce în general la valori reduse ale aderenei; pe elemente neabsorbante

C.3.2.3.1.(2) Pentru alegerea rezistenei mortarului a se vedea comentariul C.3.1.3.1.1.(7). C.3.2.3.2. Aderena între elementele pentru zidrie i mortar C.3.2.3.2.(1) Dintre proprietile mortarului întrit, care au un rol important pentru calitatea zidriei i, implicit, pentru sigurana structurilor din zidrie, trebuie reinut mai întâi aderena la elementele pentru zidrie. Aderena definete legtura între mortarul i elementul pentru zidrie i se cuantific prin rezistena la smulgere / desprindere a mortarului de pe element. Pentru masivul de zidrie, mortarul asigur, prin aderen:

aderena este aproximativ 50% din cea a mortarului aplicat pe elementele cu capacitate mare de absorbie. - Textura/rugozitatea i starea suprafeei elementului pe care se aplic mortarul Aderena este mai bun la crmizi în comparaie cu blocurile din BCA. Figura C.16.Variaia aderenei mortarelor în funcie decapacitatea de absorbie a elementului pe care este aplicat [Sandin,K. Mortars for Masonry and Rendering, Choice and Application Building Issues 1995 Vol.7 No.3] Clasificarea elementelor pentru zidrie în funcie de capacitatea de absorbie folosit în figura C.16 este urmtoarea:  Elemente absorbante: elemente uscate din argil ars sau din beton.  Elemente neabsorbante: elemente umede din argil ars sau din beton, piatr neporoas. b. Factori care depind de calitatea mortarului: - Capacitatea mortarului de a reine apa  Dincolo de anumite valori, aderena scade semnificativ. - Compoziia mortarului  Aderena este mai mare în cazul mortarelor cu dozaj ridicat de ciment. - Utilizarea adaosurilor pentru îmbuntirea lucrabilitii  Creterea, peste anumite limite, a cantitii de adaosuri de tip antrenori de aer reduce aderena. - Contracia la priz i întrire.  Afecteaz, în primul rând, mortarul din rosturile verticale (fr efort de compresiune). c. Factori care depind de calitatea execuiei: - Umplerea corect/complet a rosturilor cu mortar. - Starea de curenie a suprafeei elementelor în contact cu mortarul  Existena petelor de ulei sau a altor impuriti pe suprafaa elementelor împiedic dezvoltarea mecanismului de formare a aderenei. - Condiiile de întreinere a zidriei pân la întrirea mortarului  Solicitarea mecanic a zidriei în stadiul iniial al procesului chimic de dezvoltare a aderenei duce la reducerea sau chiar la anularea acesteia.

 folosirea unui mortar cu capacitate ridicat de reinere a apei, rezultat care se poate obine i folosind aditivi speciali [Baker,L.R.,(ed) Australian Masonry Manual, Sydney, 1991];  sporirea cantitii de ap din mortar;  umezirea prealabil a elementelor pentru zidrie din argil ars; umezirea nu este necesar în cazul elementelor pentru zidrie din beton. Fora de aderen, care se opune tendinei de separare a elementelor din masivul de zidrie, manifestat prin formarea fisurilor/crpturilor, depinde de doi factori:  gradul de aderare;  rezistena unitar de aderen. Gradul de aderare reprezint raportul dintre suprafaa pe care s-a realizat efectiv aderena mortarului la elementul pentru zidrie i suprafaa total a elementului pe care este aplicat mortarul. (a) (b) Figura C.17. Aderena incomplet a mortarului pe element (a) Pe zona poat nu s-a realizat aderena mortarului la element [Pluijm van der, R., Out-of-plane Bending of Masonry Behavior and Strength, PhD Thesis, Eindhoven University of Technology, 1999] (b) Element ceramic pe care mortarul nu a aderat complet [Pereira dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil, Universidade do Minho, 1998 ] În funcie de condiiile concrete de execuie, raportul dintre suprafaa pe care se realizeaz aderena i suprafaa total a probei încercate variaz în limite foarte largi. Astfel, cu ocazia încercrilor s-au identificat chiar situaii în care acest raport a fost foarte sczut, aproximativ 1/3 - a se vedea figura C.17b. Suprafaa pe care se realizeaz efectiv aderena este mai mare dac pierderea apei din mortar este limitat. aa cum se întâmpl în cazul zidriilor realizate cu mortar cu capacitate de retenie a apei suficient de mare i cu elemente pentru zidrie cu rata iniial de absorbie mijlocie. Acestor condiii trebuie s li se adauge o execuie îngrijit mai ales în ceea ce privete umplerea complet cu mortar a rosturilor. Realizarea unui grad de aderare ridicat contribuie în acelai timp i la asigurarea etaneitii zidriei deoarece, prin zonele în care nu s-a realizat aderena mortarului la elemente, apa nu este împiedicat s ptrund în masivul de zidrie. Rezistena unitar de aderen reprezint valoarea efortului unitar necesar pentru a rupe legtura (aderena) dintre mortar i elementul pentru zidrie. Se pot identifica dou tipuri de rezistene unitare de aderen:  Rezisten unitar de aderen normal care reprezint efortul unitar perpendicular pe planul mortarului care produce ruperea legturii între acesta i elementul pentru zidrie.

În practic, pentru realizarea unei aderene cât mai bune, trebuie s se in seama, simultan, de toi aceti factori. De exemplu, în cazul elementelor pentru zidrie care au viteza iniial de absorbie a apei (IRA) mare, pentru asigurarea cantitii de ap necesar pentru reacia chimic a lianilor se pot lua una sau mai multe dintre urmtoarele msuri:

 Rezisten unitar de aderen tangenial care reprezint efortul unitar aplicat în planul mortarului care produce ruperea legturii între acesta i elementul pentru zidrie. În practica curent, caracterizarea rezistenei mortarului se face prin valoarea rezistenei la compresiune, mrime care poate fi uor determinat prin încercri de laborator, pe cuburi sau pe cilindri. Din încercrile prezentate în continuare, rezult c, în absena datelor privind aderena la elementele pentru zidrie, specificarea în proiecte numai a rezistenei la compresiune nu este suficient pentru a defini complet calitatea mortarului. Sunt necesare informaii despre ambele caracteristici deoarece, în funcie de compoziia mortarului, raportul dintre rezistena la compresiune i aderen poate varia în limite foarte largi. Pentru dozaje ridicate raportul valorilor respective este de 30 ÷ 40 iar pentru mortarele slabe raportul este numai 5, aa cum rezult din figura C.18. De asemenea, cercetrile au artat c aceast relaie este influenat i de raportul ap/ciment al amestecului [Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars Designing, Engineering and Constructing with Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing. Houston Tx.1969]. Creterea raportului ap/ciment, care favorizeaz lucrabilitatea, are dou consecine contradictorii:  scderea rezistenei la compresiune a mortarului;  creterea aderenei. Figura C.18.Variaia rezistenei la compresiune i a aderenei în funcie de raportul a/c [Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars Designing, Engineering and Constructing with Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing. Houston Tx.1969 ] C.3.2.3.2.(2) În prezent nu exist un standard european (EN) care s stabileasc o metod direct pentru determinarea aderenei normale. În aceast situaie, standardul SR EN 998-2 - Anexa C (normativ) admite ca evaluarea aderenei s se fac indirect, prin determinarea rezistenei iniiale la forfecare a zidriei, conform procedurilor din standardul SR EN 1052-3. Este deci vorba de a estima aderena normal prin aderena tangenial, procedeu care nu întrunete unanimitatea cercettorilor. Dac nu sunt disponibile nici încercri de tipul celor menionate mai sus, standardul SR EN 998-2 permite ca, pentru rezistena caracteristic iniial la forfecare (fvk0) a mortarelor performante asociate cu elemente pentru zidrie care satisfac cerinele standardului SR EN 771-1, s fie acceptate urmtoarele valori:

 pentru mortar de utilizare general (G) i mortar uor (L): 0.15 N/mm2  pentru mortar în strat subire (T): 0.30 N/mm2 Trebuie îns menionat c valoarea fvk0, prescris sau rezultat din msurtori în laborator/fabric, are mai mult un caracter orientativ i nu este decât parial relevant pentru evaluarea siguranei reale a zidriei deoarece execuia se desfoar, în general, în condiii diferite de cele în care a fost stabilit valoarea de referin. C.3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului C.3.2.3.3.(1) Lucrabilitateadefinete uurina cu care mortarul este pus în oper. Not. Cu mici modificri, aceast definiie se regsete în reglementrile din SUA, Anglia, Japonia, etc.  Criteriile de performan asociate cerinei de lucrabilitate sunt:  În laborator, criteriile de performan au în vedere urmtorii parametri de comportare: - timpul de priz i timpul de întrire; - de retenie a apei; - curgerea, consistena i plasticitatea; - coeziunea (capacitatea componentelor de a nu se separa); - adeziune (capacitatea amestecului de a adera la elementele pentru zidrie).  În antier, mortarul poate fi caracterizat ca lucrabil dac satisface urmtoarele criterii: - se întinde uor cu mistria i ader la suprafaa elementelor; - suport greutatea elementului pentru zidrie, dar iese din rosturi dac elementul aezat pe stratul de mortar proaspt este apsat de zidar. Standardul SR EN 998-2 prevede obligaia productorului de a declara lucrabilitatea mortarului preparat industrial sau în staii centralizate. Verificarea conformitii declaraiei se face pe probe prelevate conform standardului SR EN 1015-2 care se încearc conform procedurilor din standardul SR EN 1015-9. Factori care influeneaz lucrabilitatea mortarului Lucrabilitatea mortarului depinde de mai muli factori dintre care cei mai importani sunt legai de componena i de caracteristicile amestecului:  dimensiunile i forma particulelor de nisip;  tipul i dozarea lianilor - în particular, coninutul de var;  cantitatea de ap;  cantitatea de aer inclus;  tipul i dozajul aditivilor pentru sporirea lucrabilitii.  Referitor la timpul de priz i timpul de întrire Pentru definirea proprietilor mortarului proaspt se iau în considerare i ali doi parametri:  Timpul de priz (engl. setting time) este durata în care mortarul îi menine lucrabilitatea necesar. Timpul de priz definete i durata de lucru (engl. workable

life) a mortarului, adic intervalul de timp dup preparare, în care se poate ameliora lucrabilitatea acestuia prin adugarea apei. Reglementrile americane interzic ameliorarea lucrabilitii dup 2½ ore de la momentul primei amestecri; mortarul nefolosit trebuie considerat rebut i îndeprtat de la punctul de lucru.  Timpul de întrire (engl. hardening time) cuantific creterea în timp a rezistenei i a rigiditii mortarului. Timpul de întrire este o mrime care variaz în limite foarte largi în funcie de compoziia mortarului i de condiiile în care acesta se afl dup punerea în lucrare. Reglarea timpului de priz se poate face, în anumite limite, prin alegerea corespunztoare a cimentului i/sau prin folosirea unor adaosuri speciale.  Referitor la capacitatea de retenia apei Capacitatea de reteniea apei (engl. water retentivity) este msura în care mortarul limiteaz pierderea apei din amestec prin evaporare i/sau prin infiltrarea acesteia în elementele pentru zidrie uscate. Capacitatea de retenie a apei este o proprietate de baz a mortarului care influeneaz atât calitile mortarului proaspt (lucrabilitatea) cât i cele ale mortarului întrit (aderena la elementele pentru zidrie i rezistena). Mortarele care au capacitate ridicat de a reine apa îi menin plasticitatea chiar dac sunt folosite cu elemente pentru zidrie care au viteze ridicate de absorbie a apei. Capacitatea de retenie a apei este influenat atât de componentele mortarului (liani i agragate) cât i de eventuala prezen a unor adaosuri destinate s sporeasc lucrabilitatea acestuia. Capacitatea de retenie a apei depinde, în primul rând, de tipul liantului din mortar. Din acest punct de vedere, mortarele se comport dup cum urmeaz:  mortarele de ciment au tendin mare de infiltrare;  mortarele mixte (var-ciment sau ciment-var) au tendin medie de infiltrare;  mortarele de var au tendin redus de infiltrare. Determinarea capacitii de retenie a apei se face prin "teste de curgere" (flow tests), care msoar împrtierea iniial în raport cu împrtierea msurat dup ce s-a produs absorbia unei pri din cantitatea iniial de ap de ctre elementele pentru zidrie. Aceste teste sunt asemntoare testului de tasare i se efectueaz tot pe o mas de împrtiere care este supus unor micri oscilatorii pe vertical. Rezultatele încercrilor în laborator, valorile msurate, difer îns de cele determinate în antier datorit modificrii umiditii (adaosului de ap) care este permis pentru obinerea celei mai convenabile lucrabiliti. Adaosul de ap asigur, cu toate acestea, rezultate mai bune decât în cazul mortarului pentru care coninutul de ap nu a fost restabilit. Consistena este o msur a fluiditii i/sau a umiditii mortarului proaspt. Consistena indic, aproximativ, mrimea deformabilitii mortarului proaspt atunci când este supus la un anumit tip de efort. Consistena msurat în laborator nu este, îns, asociat direct cu modul în care se comport mortarul proaspt atunci când este utilizat la antier. Determinarea consistenei mortarului care precede toate testele asupra mortarului proaspt, se poate efectua cu masa de împrtiere conform procedurilor din standardul SR EN 1015-3.

 creterea lucrabilitii (antrenori de aer);  sporirea aderenei;  reducerea contraciei;  reducerea timpului de priz în cazul execuiei pe timp friguros;  realizarea unei anumite culori a mortarului din rosturi. Adaosurile i aditivii folosii la prepararea mortarului trebuie s corespund cerinelor din standardul SR EN 934-3.Verificarea proprietilor fizice i chimice ale aditivilor se face conform procedurilor din standardele SR EN 934-6 i SR EN 480-6. La folosirea adaosurilor trebuie s se in seama, în afara avantajelor urmrite, i de eventualele efecte negative pe care acestea le pot avea. De exemplu, folosirea adaosurilor pentru creterea lucrabilitii trebuie fcut cu deosebit grij deoarece dozarea în exces a antrenorilor de aer conduce la reducerea suprafeei de contact între mortar i elementul pentru zidrie i prin aceasta la scderea aderenei (scderea rezistenei la întindere din încovoiere i a rezistenei iniiale la forfecare) i la favorizarea ptrunderii umezelii în zidrie. Figura C.19 Efectul cantitii de adaos antrenor de aer asupra aderenei [Clay Brick and Paver Institute, Construction Guidelines for Clay Masonry, Australia, 2001]

Principiul metodei este urmtorul: valoarea de împrtiere se msoar prin diametrul mediu al unei probe de mortar proaspt care este aezat pe platanul unei mese de împrtiere cu ajutorul unei matrie standardizate, i este solicitat la un numr indicat de vibraii verticale, ridicând i lsând s cad liber masa de împrtiere de la înlimea indicat. Pe baza rezultatului obinut prin aceast metod se poate determina modul de compactare i valoarea densitii aparente a mortarului proaspt. Determinarea consistenei mortarului proaspt în laborator se poate face i prin procedeul din standardul SR EN 1015-4. care msoar consistena prin mrimea penetrrii verticale a unui cilindru plunger care cade liber de la o înlime prestabilit în proba de mortar proaspt. În mod normal trebuie s existe o relaie liniar între valoarea de împrtiere determinat cu masa de împrtiere i valoarea de penetrare a pistonului pentru acelai tip de mortar dar aceasta nu este sistematic i din acest motiv sunt prevzute ambele procedee. C.3.2.3.3.(3) Pentru modificarea unor proprieti ale mortarului sau pentru îmbuntirea acestora, la preparare se pot folosi adaosuri active. Acestea sunt materiale anorganice fine, care nu reacioneaz chimic cu celelalte componente. În mod curent adaosurile se folosesc pentru:

Figura C.20 Aparate pentru msurarea coninutului de aer inclus Adaosurile pentru reducerea timpului de priz (acceleratori de priz) - cum este clorura de calciu folosit pentru accelerarea hidratrii cimentului la temperaturi sczute - trebuie folosite, de asemenea, cu maxim pruden, deoarece pot crea eflorescene pe suprafaa zidriei i au efecte corosive asupra armturilor înglobate în mortarele respective. În aceeai categorie se includ i adaosurile care au ca scop coborârea temperaturii de înghe a mortarului astfel încât executarea zidriei s fie posibil pe timp friguros. Aceste adaosuri reduc aderena mortarului la elementele pentru zidrie, pot produce fisurarea elementelor i dau natere la eflorescene pe suprafaa zidriei. Din acest motiv, unele reglementri stabilesc explicit c la prepararea mortarului sau a groutului nu este permis folosirea aditivilor pentru evitarea îngheului. Pentru acele proiecte în care zidria rmâne aparent, poate fi necesar prepararea mortarelor colorate. n aceste condiii coloranii folosii la prepararea mortarului trebuie s corespund cerinelor din standardul SR EN 12878. Colorarea mortarului se poate obine cu mai multe mijloace:  mortar alb sau cu nuane de gri, folosind ciment Portland obinuit sau alb combinat cu nisipul ales;  alte culori se capt folosind oxizi metalici (oxizi de fier, de mangan sau de crom), crbune negru sau albastru ultramarin. În cazul în care se prepar mortar colorat trebuie avute în vedere urmtoarele msuri:  Coloranii trebuie s fie substane inerte din punct de vedere chimic (oxizi minerali, crbune negru, colorani sintetici). Dozarea coloranilor, trebuie fcut strict în conformitate cu precizrile furnizorului i cu reglementrile specifice, dac acestea exist (de exemplu, în Anglia i în Australia, standardul BS 1014) pentru a se evita scderea necontrolat a rezistenei i aderenei mortarului. Standardul american ACI 530/ASCE 5/TMS 402prevede, în cazul mortarelor de ciment-var, limitarea coloranilor (oxizilor minerali) la 10% din greutatea cimentului i la numai 2% în cazul utilizrii crbunelui negru. Din aceste motive, unele documente normative recomand ca dozarea adaosurilor din aceast categorie s nu conduc la un coninut de aer mai mare de 12%-14%. În prezent, standardul SR EN 998-2 nu d nici o limitare a coninutului de aer cu toate riscurile cunoscute privind reducerea aderenei în cazul unui volum mare de aer inclus. Pentru a evita folosirea unor mortare cu coninut excesiv de aer, proiectanii trebuie s specifice în documentaie cantitatea maxim de aer antrenat acceptabil pentru fiecare categorie de mortar iar executanii trebuie s foloseasc numai materialele conforme specificaiilor.

 Pentru a se asigura omogenitatea culorii se recomand: - folosirea mortarelor preparate industrial de tip var: nisip i adugarea cimentului, la antier, înainte de punerea în oper; - testarea compoziiei astfel obinute (inclusiv dozajul de ap) în vederea stabilirii nuanelor dorite i realizarea unor panouri "martor" pentru a se menine uniformitatea culorii în toat lucrarea; - aprovizionarea cu pigmeni i/sau mortare de tip industrial de la un singur furnizor (eventual, chiar achiziionarea întregii cantiti dintr-un singur lot). Aerul inclus în amestec este un factor care, atunci când se afl între anumite limite, amelioreaz lucrabilitatea mortarului. Depirea valorilor limit superioare are îns ca efect reducerea drastic a aderenei mortarului la elementele pentru zidrie i, în consecin, scderea rezistenei zidriei la încovoiere i la for tietoare. Din acest motiv, standardul SR EN 998-2 prevede c productorul mortarului preparat industrial este obligat s declare valoarea medie a coninutului de aer de fiecare dat când utilizarea prevzut a mortarului o justific. În Anglia, pân la adoptarea standardelor europene (BS EN), standardul BS 4721 a limitat coninutul de aer inclus la 7 ÷ 18% adic, în medie, valoarea recomandat de încercri. inând seama de importana realizrii unei valori cât mai mari a aderenei mortarului la elemente, este necesar ca prin specificaiile proiectului s se solicite deinerea de ctre executant de informaii privind cantitatea de aer inclus în mortar de la productor astfel încât efectul acestuia asupra aderenei s poat fi anticipat de ctre proiectant. Verificarea conformitii mortarului cu valoarea declarat de productor se face pe probe selectate conform procedeului din standardul SR EN 1015-2, care se încearc cu procedeul din standardul SR EN 1015-17. În cazul mortarelor preparate cu agregate poroase, coninutul de aer poate fi stabilit, indirect, prin determinarea densitii mortarului proaspt prin metoda din standardul SR EN 1015-6. C.3.3. BETON C.3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru stratul median al ZIA C.3.3.2.(3) Mortar-betonul (groutul) este definit în standardul SR EN 1996-1-1 ca "amestec foarte fluid din ciment, nisip i ap destinat umplerii alveolelor sau spaiilor reduse" Materialul este folosit pentru umplerea golurilor din elementele cu forme speciale folosite la zidria armat precum i pentru stratul central al zidriei cu inim armat (ZIA). Capacitatea de a umple complet golurile i alte spaii înguste trebuie considerat principala cerin în cazul groutului. Groutul poate fi folosit i pentru placarea pereilor din zidrie în cadrul lucrrilor de intervenie de tip "consolidare". Din acest motiv, având în vedere c standardele din seria SR EN 1996 nu conin prevederi referitoare la domeniul i/sau la condiiile de utilizare a mortar- betonului în structurile din zidrie i nici la caracteristicele mecanice de rezisten i de deformabilitate ale acestui material în cele ce urmeaz sunt date informaii privind prepararea groutului i proprietile sale pe baza reglementrilor din SUA.

Figura C.21. Elemente pentru zidrie cu goluri mari umplute cu grout În aceste condiii, rezistenele caracteristice i valoarea modulului de elasticitate longitudinal ale mortar-betonului se pot lua din standardul SR EN 1992-1-1, corespunztor betonului cu aceeai rezisten caracteristic la compresiune. În SUA, unde groutul este folosit pe scar larg, cerinele de performan sunt date în standardul ASTM C 476. În funcie de condiiile în care este folosit, conform reglementrilor americane menionate, mortar-betonul se prepar:  Numai cu nisip, în cazul folosirii în spaii mici, înguste sau cu aglomerare de armturi (mortar-beton fin).  Cu nisip i pietri monogranular sau cu granulaie continu, cu granule mai mari (mortar - beton grosier), cu dimensiunea maxim de: - 10 mm, în cazul folosirii în spaii mai largi, orientativ  75 mm; - 16 mm, în cazul folosirii în spaii cu lrgime  18  20 cm; aceast granulaie se folosete, în special, pentru stratul central al zidriei cu inim armat. În cazul mortar-betonului grosier se prefer pietriul cu granulaie continu, folosind agregate fine în proporie de 6070% din volumul total de agregate iar restul de3040% agregate mari. Un alt factor de care trebuie s se in seama la alegerea agregatelor este înlimea stratului de mortar-beton care se toarn într-o singur etap pentru a se evita segregarea componentelor. Conform reglementrilor americane se stabilesc limitele de folosire pentru mortar-betonul fin/grosier dup cum urmeaz (valori rotunjite): Tabelul C.8 Tipul mortar- betonului Înlimea maxim de turnare (m) Dimensiunea minim a spaiilor (cm) Stratul central la ZIA Elemente cu goluri mari Fin 0.30 2.0 4.0 x 5.0 1.50 4.0 4.0 x 5.0 2.40 4.0 4.0 x 7.5 3.60 4.0 4.5 x 7.5 7.20 5.0 7.5 x 7.5 Prin umplerea cu grout se obine un spor important de rezisten la încrcrile verticale i laterale în cazul zidriilor cu elemente cu goluri mari i se îmbuntesc i alte performane ale acestui tip de zidrie (atenuarea zgomotului, capacitatea de acumulare a cldurii, rezisten la foc).

Grosier 0.30 4.0 4.0 x 7.5 1.50 5.0 6.5 x 7.5 2.40 5.0 7.5 x 7.5 3.60 6.5 7.5 x 7.5 7.20 7.5 7.5 x 10.0 Alegerea tipului de grout depinde i de densitatea armturilor care sunt plasate în golurile respective. Pentru a se realiza înglobarea armturilor, în cazul mortar-betonului fin, trebuie s se asigure un spaiu  7 mm între armturi i elementul pentru zidrie în timp ce, dac se folosete mortar-betonul grosier, spaiul liber trebuie s fie  12 mm. Dac în spaiile largi se folosete pietri cu granule mai mari (12  16 mm) spaiul liber trebuie s fie cu cel puin 7 mm mai mare decât diametrul celei mai mari granule. Folosirea agregatelor cu dimensiuni mai mari are avantajul reducerii consumului de ciment în raport cu cel necesar pentru groutul fin, pentru obinerea aceleiai rezistene. În cazul folosirii agregatelor mrunte (orientativ cu granule pân la 5 mm diametru, pietri de râu sau mrgritar) proporiile componentelor de mas recomandate sunt:  pietri: 25%  50%;  nisip: 75%  50%. Dozajul minim de ciment stabilit de standardul australian AS 3700 este de 300 kg/m3 pentru a se asigura un nivel suficient de protecie a oelului înglobat. În cazul zidriilor cu elemente de argil ars, reglementrile americane recomand i adugarea de var în cantitate de pân la 10% din volumul cimentului. La prepararea groutului se pot folosi aditivi pentru îmbuntirea performanelor în stare proaspt i/sau întrit:  reducerea contraciei;  creterea lucrabilitii;  accelerarea prizei i a întririi. De asemenea se pot folosi i adaosuri active (de exemplu, cenua zburtoare – engl. fly ash) care permit înlocuirea a 15  20% din cantitatea de ciment fr scderea rezistenei la compresiune i/sau a aderenei. În cazul preparrii la antier, amestecarea componentelor se face în malaxor timp de 3  10 minute (chiar i în cazul amestecurilor preparate industrial). Pentru fabricarea mortar-betonului se folosesc i aditivi care au ca scop îmbuntirea performanelor mecanice i de lucrabilitate ale acestuia:  limitarea efectului de contracie;  sporirea plasticitii fr creterea suplimentar a raportului ap/ciment;  înlocuirea unei pri din ciment fr reducerea rezistenelor mecanice;  acceleratori de priz, pentru folosirea pe timp friguros. Din punct de vedere al lucrabilitii, mortar-betonul este superior betonului clasic deoarece amestecul se realizeaz cu o consisten redus. Astfel, dac pentru a se realiza turnarea corect, tasarea materialului din conul etalon de 30 cm înlime este de circa 3  15 cm pentru betonul normal (în funcie de raportul ap/ciment), în cazul groutului fin, tasarea variaz între 20  25 cm iar în cazul groutului grosier între 17  20 cm.

Valoarea mare a tasrii groutului se datoreaz faptului c amestecul are un coninut ridicat de ap. Figura C.22.Comparaia tasrii pentru între beton i grout [Greenwald,J., FarnyJ. Masonry Construction.Self-Consolidating Grout Structure Magazine, May 2005] Cantitatea mare de ap necesar pentru obinerea lucrabilitii nu conduce la reducerea rezistenei la compresiune, cum se întâmpl în cazul betonului, deoarece o parte important din apa de amestec este absorbit de elementele pentru zidrie în funcie de porozitatea fiecruia, ceea ce favorizeaz i creterea aderenei groutului la elemente. Din aceste considerente se recomand ca mortar-betonul cu tasare mai mic (~ 20 cm) s fie utilizat în cazul elementelor cu capacitate de absorbie redus iar cel cu tasare mai mare în cazul elementelor cu capacitate de absorbie mare. În ultimii ani, progresele realizate în industria chimic au permis producerea superplastifianilor (policarboxilai) cu care se realizeaz un grout cu lucrabilitate foarte ridicat folosind rapoarte curente ap/ciment i la care nu se produc segregrile caracteristice amestecurilor cu coninut ridicat de ap. Amestecurile astfel realizate se remarc totodat printr-o capacitate ridicat de reinere a apei pân la absorbia acesteia în elemente. În literatura de specialitate materialul este denumit grout auto-consolidabil (engl. self- consolidating grout). Prin aceasta se creeaz posibilitatea reducerii seciunilor golurilor care urmeaz a fi umplute i creterii înlimii pe care se poate turna groutul fr riscul de a rezulta zone incomplet umplute sau cu segregri.În condiii normale, groutul trebuie turnat în cel mult 90 de minute din momentul adugrii apei în amestec. Rezistena la compresiune a mortar-betonului are valori similare cu cele ale betoanelor pentru structuri curente. Rezistena minim la compresiune a mortar-betonului dup 28 de zile, prevzut de reglementrile americane este de 15 N/mm2dar în mod curent se realizeaz valori duble sau chiar mai mari. Valoarea minim stabilit asigur groutului aderena necesar cu elementele pentru zidrie i cu armturile. Pentru a reproduce cât mai exact condiiile concrete din lucrare, încercarea la compresiune a groutului se face pe epruvete turnate în tipare alctuite din elementele pentru zidrie care se folosesc la execuia cldirii respective i care au aceeai umiditate cu acestea, aa cum prevede standardul ASTM C 1019. Dimensiunile în plan ale probei variaz între 75  100 mm cu înlimea egal cu dublul laturii. Figura C.23. Formarea epruvetelor pentru încercarea groutului la compresiune Folosirea groutului cu consisten foarte redus (tasare mare) este însoit de contracie mare ceea ce poate reduce aderena la elementele pentru zidrie sau chiar la formarea unor fisuri interioare. Fisurarea din contracie poate fi controlat prin folosirea unor adaosuri speciale.

 Mortar-beton fin: - 1 parte ciment Portland; - 2½3 pri nisip; - ap pân la obinerea tasrii de 2025 cm pentru conul etalon de 30 cm înlime.  Mortar-beton grosier: - 1 parte ciment Portland; - 2¼ 3 pri nisip; - 12 pri pietri (mrgritar); - ap pân la obinerea tasrii de 2025 cm pentru conul etalon de 30 cm înlime. În cazul zidriilor cu elemente din argil ars, standardul ASTM C 476 recomand reetele din tabelul C.9. Tabelul C.9 Tipul groutului Ciment Portland sau amestec Var hidratat sau past de var Agregate (volum, în stare uscat) Fine (x) Grosiere Fin

0  1/10 2¼3 volumul total al lianilor -------- Grosier

0  1/10 12 volumul total al lianilor (x) Definiia agregatelor fine/grosiere este dat în standardul ASTM C 404. În standardul american ACI 530/ASCE 5/TMS 402 se face precizarea c rezistena la compresiune a groutului trebuie s fie cel puin egal cu cea mai mare rezisten a elementelor. În acelai timp, se menioneaz c, pentru zidriile cu elemente din beton, rezistena minim a groutului trebuie s depeasc cu 2540% rezistena specificat a zidriei fm '. De exemplu, pentru obinerea rezistenei specificate a zidriei de fm ' = 10 N/mm2, se recomand folosirea groutului cu rezistena de circa 15 N/mm2. Pentru ansamblul zidriei, dac se sporete rezistena groutului peste rezistena elementelor, creterea de rezisten care se obine este redus datorit faptului c mortar-betonul atinge rezistena ultim la o deformaie specific mai mic decât cea a elementelor. Pentru a ine seama de aceast diferen, standardul australian AS 3700 limiteaz valoarea rezistenei de proiectare a zidriei chiar pentru cazul în care groutul are o rezisten foarte ridicat. C.3.3.2.(6) Se recomand ca în cazul turnrii betonului în stratul median al ZIA s fie utilizate aceleai dimensiuni ale agregatelor ca i în cazul groutului ( a se vedea comentariul C.3.3.2.(3)). C.3.3.2.(7) Alegerea adecvat a clasei de consisten (lucrabilitii) este important pentru execuia corect a zidriilor armate deoarece în marea majoritate a cazurilor elementele de beton armat

Mortar betonul grosier, în special cel cu pietri cu granule > 12 mm, are contracie mai redus decât cel fin. În SUA, proiectarea groutului se face, de regul, prin stabilirea proporiilor componentelor (reeta) i, numai uneori, prin enunarea cerinelor de performan, privind rezistena, aa cum prevede standardul ASTM C 476. Proporiile componentelor sunt stabilite, orientativ, astfel:

Figura C.24. Defect de turnare la stâlpiorii zidriei confinate C.3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i ZIA C.3.3.3.(2) Pentru rezistenele groutului a se vedea comentariul C.3.3.2.(3) C.3.4. OELURI PENTRU ARMTURI C.3.4.(1) Standardul SR EN 1996-1-1 d urmtoarea definiie general pentru oelul folosit în cldirile din zidrie:  Oel pentru armare(engl.reinforcing steel, fr.acier d’armature): "armtur din oel destinat a fi utilizat împreun cu zidria" Conform acestui standard, armarea zidriei poate avea dou obiective:  sporirea capacitii de rezisten i a ductilitii la solicitri în planul peretelui sau perpendicular pe plan;  reducerea fisurrii cauzat de concentrri locale de eforturi sau de deplasri provenite din efecte termice sau din variaia umiditii. În construciile din zidrie, oelul este folosit pentru:

1. Armarea betonului/ groutului de umplutur (în cazul zidriilor cu corpuri speciale i al stratului median la zidria cu inim armat -ZIA);

2. Armarea elementelor de confinare (stâlpiori i centuri) i a riglelor de cuplare la pereii din zidrie cu goluri pentru ui/ferestre. Utilizarea plaselor sudate din sârm tras pentru armarea stratului median al pereilor din ZIA se face numai în condiiile precizate în reglementrile specifice (analog cerinelor stabilite pentru folosirea acestor plase la pereii structurali din beton armat).

3. Armarea mortarului din rosturile de aezare (orizontale). asociate zidriei au dimensiuni mici (stâlpiorii i stratul central al ZIA) i nu exist întotdeauna posibiliti de vibrare eficient i de control al compactitii betonului. În cazul stâlpiorilor turnai în zidria în trepi, ptrunderea complet a betonului este o condiie esenial pentru realizarea conlucrrii între cele dou materiale i se realizeaz, în principal prin prevederea unui beton cu consisten adecvat. Din acest motiv în proiecte (planuri, caiete de sarcini) trebuie s fie specificat clasa de consisten a betonului pentru diferitele categorii de elemente.

Aceast armtur este definit în standardul SR EN 1996-1-1 astfel:  Armtur pentru rost (engl.bed joint reinforcement, fr.armature pour joint): "armtur din oel prefabricat (plas sudat) pentru a fimontat în rosturile dea ezare" Cerinele tehnice pentru armturile prefabricate pentru rosturile orizontale ale zidriei sunt date în standardul SR EN 845-3. Standardul SR EN 845-3 nu conine prevederi referitoare la armturile din rosturi realizate cu bare izolate din oel i nici la produsele din alte materiale. Din acest motiv este necesar ca aceste armturi s satisfac, cel puin, prevederile corespunztoare dinstandardul SR EN 1992-1-1. Plasele prefabricate pot avea rol structural sau nestructural. Barele plaselor pot fi din oel rotund, neted sau profilat, sau din platbande. Dimensiunile barelor utilizate depind de grosimea rostului. Pentru rosturile normale grosimea minim a barelor longitudinale este de 3 mm, pentru utilizare structural i 1.25 mm pentru utilizare nestructural. (a) (b) Figura C.25. Armturi prefabricate pentru rosturi orizontale,(BRICKFORCE® - Anglia) (a) Plas tip "scar", cu bare longitudinale din platbande, pentru rost cu grosime normal (b) Armturi speciale pentru rost subire (3 mm) la zidrie din elemente din BCA Pentru asigurarea proteciei oelului împotriva coroziunii (asigurarea durabilitii) se poate folosi:  oel cu coninut redus de carbon protejat împotriva coroziunii;  oel rezistent la coroziune. Detaliile de alctuire pentru aceste armturi i calitatea oelului din care sunt realizate plasele difer de la un productor la altul. Pentru armarea rosturilor, oelul se poate folosi i sub form de:  plase de sârme esute;  plase de metal întins (cu grosime minim 0.4 mm în cazul folosirii oelului zincat). În cazul plaselor destinate utilizrilor structurale, conform standardului, productorul trebuie s declare:  ductilitatea sârmelor longitudinale (exprimat prin alungirea total la efort maxim i prin raportul între rezistena la întindere i limita de curgere);  limita de curgere a armturilor longitudinale i transversale.

(a) (b) (c) (d) Figura C.26. Grile polimerice de înalt densitate i rezisten folosite pentru armarea zidriei (a) Grile unidirecionale (b) Grile bidirecionale(c) Inseria grilelor în rostul de aezare (d) Inseria grilelor în tencuial [Sofronie,R.,(ed) Application of ReinforcingTechniques with Polymer Grids for Masonry Buildings- Cooperative Advancements in Seismic and Dynamic Experiments -CASCADE - Report no.5, January 2005] Pentru lucrrile de consolidare se pot folosi i polimeri armai cu fibre (FRP) sub form de bare (care se introduc în rosturile orizontale) sau sub form de estur (care se înglobeaz în tencuial). C.3.4.(3) Prevederea are ca scop impunerea folosirii oelurilor cu proprieti de deformare adecvate obinerii comportrii ductile a zidriei în care sunt înglobate. C.3.4.(4) Restricionarea folosirii plaselor sudate din sârm tras pentru armarea stratului median al pereilor din ZIA se datoreaz lipsei de ductilitatea a acestora. C.3.5. ALTE MATERIALE PENTRU ARMAREA ZIDRIEI C.3.5.(1)

CAPITOLUL 4. ZIDRIE C.4.1. PROPRIETILE MECANICE ALE ZIDRIEI C.4.1.(2) Pentru zidria cu rosturi verticale neumplute i zidria cu rosturi întrerupte (cu mortarul aplicat numai pe pereii exteriori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale) în prezent nu exist prevederi de reglementare naional deoarece lipsesc datele specifice privind comportarea acestora la aciunea seismic. Formulele de calcul pentru rezistenele zidriei cu aceast alctuire date în SR EN 1996-1-1 nu pot fi folosite deoarece standardul nu se refer la comportarea zidriei în cazul construciilor amplasate în zone seismice. Pentru determinarea unor valori cu grad suficient de încredere sunt necesare încercri complexe în acest sens. C.4.1.(3) Prevederile din acest paragraf referitoare la natura/tipul încercrilor au în vedere deosebirile eseniale între comportarea zidriilor la încrcri statice cresctoare i comportarea acestora la încrcri ciclice alternante. Standardul SR EN 1996-1-1 se refer la comportarea zidriei sub încrcri statice. Din acest motiv preluarea valorilor stabilite de acest standard pentru a fi aplicate la calculul seismic al zidriei nu poate fi fcut fr o analiz critic i fr comparaie cu valorile folosite de alte coduri. C.4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei C.4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei C.4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei C.4.1.1.1.1.(1) Prevederea din acest alineat are caracter de generalitate i este valabil pentru stabilirea tuturor valorilor rezistenelor zidriei (la compresiune perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu rostul de aezare, la forfecare în rost orizontal i la încovoiere perpendicular pe plan) folosite în acest Cod. Rezultatele încercrilor efectuate cu procedeele stabilite prin standardele SR EN de ctre laboratoare autorizate/atestate conform legii au prioritate în faa valorilor forfetare date în cod i pot fi folosite în locul acestora. În acest caz rspunderea pentru corectitudinea datelor furnizate revine productorilor i laboratoarelor de încercri. C.4.1.1.1.1.(2) Relaia (4.1) este preluat din standardul SR EN 1996-1-1. Folosirea acestei relaii pentru calculul rezistenei la compresiune a zidriei este permis numai dac sunt îndeplinite toate condiiile prevzute în alineatul (3) al articolului. C.4.1.1.1.1.(5) Relaiile (4.2a) i (4.2b) sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1. Folosirea acestor relaii pentru calculul rezistenei la compresiune a zidriei este permis numai dac sunt îndeplinite toate condiiile prevzute în aliniatul (6) al articolului.

 M = 2.2 pentru toate tipurile de elemente structurale i nestructurale cu gruparea fundamental de încrcri;  M = 1.9 pentru toate tipurile elemente structurale i pentru elementele nestructurale exterioare pentru gruparea seismic de încrcri;  M = 1.5 pentru elementele nestructurale interioare pentru gruparea seismic de încrcri. Pentru elementele structurale si nestructurale ale cldirilor din alte clase de importan valorile din tabelele urmtoare corecteaz, dup caz, cuprocenteledate în Codul P100-1/2013. Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b din acest Cod - coeficient de siguran M =2.2 Tabelul C.10a Rezistena fb (N/mm2) Rezistena mortarului (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 15.0 3.00 2.80 2.65 2.40 2.10 1.75 12.5 2.60 2.50 2.30 2.10 1.90 1.55 10.0 2.25 2.10 2.00 1.80 1.60 1.30 7.5 1.80 1.75 1.60 1.50 1.30 1.05 5.0 NA NA 1.20 1.15 1.00 0.80 Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b din acest Cod - coeficient de siguran M =1.9 Tabelul C.10b Rezistena fb (N/mm2) Rezistena mortarului (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 15.0 3.50 3.30 3.10 2.85 2.50 2.05 12.5 3.05 2.90 2.75 2.50 2.25 1.80 C.4.1.1.1.1.(8) Condiiile pentru calculul rezistenei caracteristice la compresiune paralel cu rostul de aezare sunt cele stabilite prin standardul SR EN 1996-1-1. C.4.1.1.1.1.(11) Prevederea ine seama de "fragilitatea" mortarelor de ciment în comparaie cu mortarele cu adaos de var. Caracterul fragil al ruperii acestor mortareeste defavorabil rspunsului seismic al zidriei. C.4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei C.4.1.1.1.2.(2) Pentru facilitarea utilizrii în proiectare, valorile rezistenelor de proiectare la compresiune ale zidriei sunt date în tabelele urmtoare: Valorile sunt calculate cu urmtorii coeficieni pariali de siguran i se aplic pentru proiectarea cldirilor din clasa III de importan-expunere:

10.0 2.60 2.50 2.35 2.15 1.90 1.55 7.5 2.15 1.60 1.90 1.75 1.55 1.25 5.0 NA NA 1.45 1.35 1.15 0.95 Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b din acest Cod - coeficient de siguran M =1.5 Tabelul C.10c Rezistena fb (N/mm2) Rezistena mortarului (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5 15.0 4.40 4.20 3.90 3.60 3.20 2.60 12.5 3.90 3.70 3.45 3.15 2.80 2.30 10.0 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 1.95 7.5 2.70 2.60 2.40 2.20 1.95 1.55 5.0 NA NA 1.80 1.70 1.45 1.20 Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran M = 2.2 Tabelul C.11a Marca mortar Grupa elem. Rezistena standardizat a elementelor (fbh)N/mm2 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0 M15 (G)

0.92 1.07 1.22 1.49 1.74

0.38 0.44 0.50 0.61 0.71 2S 0.30 0.35 0.40 0.49 0.57 M10 (G)

0.81 0.95 1.08 1.32 1.54

0.33 0.39 0.44 0.54 0.63 2S 0.27 0.31 0.35 0.43 0.51 M7.5 (G)

0.74 0.87 0.99 1.21 1.42

0.31 0.36 0.41 0.50 0.58 2S 0.25 0.29 0.32 0.40 0.46 M5 (G)

0.66 0.77 0.87 1.07 1.25

0.27 0.31 0.36 0.44 0.51 2S 0.22 0.25 0.29 0.35 0.41 M2.5 (G)

0.53 0.62 0.71 0.87 1.02

0.22 0.26 0.29 0.36 0.41 2S 0.18 0.21 0.23 0.29 0.33 Mortar (T)

0.56 0.65 0.74 0.90 1.05

0.26 0.31 0.35 0.42 0.49 2S 0.21 0.24 0.27 0.34 0.39

Tabelul C.11b Marca mortar Grupa elem. Rezistena standardizat a elementelor (fbh) N/mm2 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0 M15 (G)

1.06 1.24 1.40 1.72 2.01

0.44 0.51 0.58 0.71 0.82 2S 0.35 0.41 0.46 0.56 0.66 M10 (G)

0.94 1.09 1.25 1.53 1.78

0.38 0.45 0.51 0.63 0.73 2S 0.31 0.36 0.41 0.50 0.58 M7.5 (G)

0.86 1.01 1.14 1.40 1.64

0.35 0.41 0.47 0.57 0.67 2S 0.28 0.33 0.37 0.46 0.54 M5 (G)

0.76 0.89 1.01 1.24 0.59

0.31 0.36 0.42 0.51 0.59 2S 0.25 0.29 0.33 0.41 0.47 M2.5 (G)

0.62 0.72 0.82 1.01 1.17

0.25 0.30 0.34 0.41 0.48 2S 0.21 0.24 0.27 0.33 0.38 Mortar (T)

0.64 0.75 0.85 1.04 1.22

0.30 0.35 0.40 0.48 0.57 2S 0.24 0.28 0.32 0.39 0.45 Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran M = 1.9

Tabelul C.11c Marca mortar Grupa elem. Rezistena standardizat a elementelor (fbh) N/mm2 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0 M15 (G)

1.34 1.57 1.78 2.18 2.55

0.55 0.64 0.73 0.89 1.04 2S 0.44 0.51 0.58 0.71 0.83 M10 (G)

1.19 1.39 1.58 1.93 2.26

0.49 0.57 0.65 0.79 0.93 2S 0.39 0.45 0.51 0.63 0.74 M7.5 (G)

1.09 1.27 1.45 1.77 2.07

0.45 0.52 0.59 0.73 0.85 2S 0.36 0.42 0.47 0.58 0.68 M5 (G)

0.96 1.13 1.28 1.57 1.83

0.39 0.46 0.53 0.64 0.75 2S 0.32 0.37 0.43 0.52 0.61 M2.5 (G)

0.78 0.91 1.04 1.27 1.49

0.32 0.37 0.43 0.52 0.61 2S 0.26 0.30 0.34 0.42 0.49 Mortar (T)

0.81 0.95 1.08 1.32 1.54

0.38 0.45 0.51 0.61 0.72 2S 0.31 0.35 0.40 0.49 0.57 C.4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare Comportarea zidriei la forfecare sub efectul forelor aplicate în planul peretelui are importan major în cazul cldirilor situate în zone seismice. În funcie de direcia de aciune a forelor exterioare i de alctuirea peretelui, eforturile de forfecare în zidrie se pot dezvolta în plan orizontal sau vertical. Eforturile de forfecare în plan orizontal, care sunt adesea determinante pentru proiectarea pereilor structurali, se datoreaz, de regul, forelor orizontale din vânt sau din cutremur care acioneaz în planul peretelui. În unele cazuri particulare, în plan orizontal se pot produce i eforturi de forfecare cu valori importante datorate încrcrilor perpendiculare pe plan (de exemplu, la zidurile de sprijin solicitate de împingerea pmântului). La pereii cldirilor situate în zone seismice trebuie s se in seama i de eforturile de forfecare în plan vertical date de forele de lunecare care se dezvolt la interseciile inimilor cu tlpile în cazul pereilor cu seciuni compuse (L,I, T), solicitai la încovoiere de fore orizontale.

Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran M = 1.5

Figura C.27.Eforturi de forfecare în plan vertical la intersecia inimii cu talpa în perei cu forme compuse (L,I,T) (a) (b) Figura C.28.Ruperea zidriei din for tietoare (a) Rupere prin lunecare în rost orizontal (b) Rupere pe seciuni înclinate din eforturi principale de întindere Modul efectiv de rupere depinde de:  Raportul între efortul unitar de compresiune i efortul unitar de forfecare;  Raportul între înlimea i lungimea panoului de perete (zvelteea panoului). Pentru toate cele trei mecanisme trebuie subliniat, în primul rând, faptul c alegerea necorespunztoare a modelului de comportare a zidriei poate conduce la rezultate mult deprtate de realitate. Este, în special, cazul zidriilor cu mortare slabe, cu rezisten i rigiditate mult mai mici decât cele ale elementelor pentru zidrie, pentru care modelul izotrop - liniar elastic este total inadecvat. În aceast categorie se încadreaz monumentele istorice dar i multe cldiri "ieftine" la care dozajul var/nisip al mortarului scade la valori de 1/5 ÷ 1/7. La aceste zidrii, fisurarea i, ulterior, cedarea se dezvolt, aproape în toate cazurile, pe liniile cele mai slabe i nu pe direcia eforturilor principale de întindere aa cum rezult din teoria bazat pe ipoteza izotropiei zidriei. Aceast deosebire esenial este unul dintre motivele pentru care, în majoritatea reglementrilor tehnice pentru cldirile noi, se afirm c acestea nu pot fi aplicate celor existente, construite, orientativ, înainte de începutul secolului XX i chiar în primele decenii ale acestuia. C.4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare în rost orizontal C.4.1.1.2.1.(1) Comportarea zidriei la forfecare sub efectul forelor aplicate în planul peretelui are importan major în cazul cldirilor situate în zone seismice.

a. Încercri pe ansambluri alctuite din 24 elemente pentru zidrie (ansambluri mici); b. Încercri pe panouri de perete. Testele pe ansambluri mici sunt descrise în mai multe lucrri dintre care amintim [Ghazali, M.Z.,Riddington,J.R. Simple test method for masonry shear strength Proc.Instn.Civ.Engrs.Part.2,85, sept.1988, pp567-574.] i [Marzahan,G. Improving the Shear Bond Behaviour of Masonry]. Încercrile din ambele categorii pot fi realizate atât în laborator cât i in-situ. Procedeul de încercare în laborator din standardul SR EN 1052-3. Standardul SR EN 1052-3 stabilete condiiile tehnice de încercare i de evaluare pentru determinarea experimental a rezistenei iniiale la forfecare (fvk0). Epruvetele care se supun încercrilor sunt alctuite, în funcie de dimensiunile elementelor pentru zidrie, din:  trei elemente (engl. triplets) legate între ele prin dou rosturi de mortar (pentru elemente cu înlimea hu 200 mm);  dou elemente (engl. doublets) legate între ele printr-un singur rost de mortar. Figura C.29. Schema dispozitivului de încercare la rupere prin forfecare cu trei elemente i efort normal de compresiune (C) conform standardului SR EN 1052-3 Se încearc, pân la rupere, câte trei epruvete, pentru fiecare din cele trei niveluri ale forei de precomprimare (perpendicular pe rostul încercat) stabilite prin standard (tabelul C.12).

În funcie de direcia de aciune a forelor exterioare i de alctuirea peretelui, eforturile de forfecare în zidrie se pot dezvolta în plan orizontal sau vertical. Eforturile de forfecare în plan orizontal, care sunt adesea determinante pentru proiectarea pereilor structurali, se datoreaz, de regul, forelor orizontale din vânt sau din cutremur care acioneaz în planul peretelui. În unele cazuri particulare, în plan orizontal se pot produce i eforturi de forfecare cu valori importante datorate încrcrilor perpendiculare pe plan (de exemplu, la zidurile de sprijin solicitate de împingerea pmântului). C.4.1.1.2.1.(3) În literatur exist mai multe categorii de teste pentru determinarea rezistenei la forfecare a zidriei. Acestea pot fi grupate în dou categorii:

Tabelul C.12 fb Efortul de precomprimare (N/mm2) > 10N/mm2 0.2 0.6 1.0  10N/mm2 0.1 0.3 0.5 Modurile tipice de rupere sunt artate în figura C.30. (a) (b) (c) (d) Figura C.30. Tipuri de rupere la forfecare Cele patru situaii de rupere din figura C.30 sunt urmtoarele: (a) Rupere prin forfecare pe suprafaa de legtur între cele dou elemente (mortarul rmâne ataat complet pe unul dintre elemente sau parial pe fiecare dintre elemente, ca în figur); (b) Rupere prin forfecare în rostul de mortar; (c) Rupere prin forfecare în element; (d) Rupere prin sfrâmarea sau fisurarea elementelor. Ruperea din cazurile (c) i (d) se produce dac aderena mortarului pe element este mai puternic decât rezistena la forfecare a elementului pentru zidrie. Legea de variaie a rezistenei la forfecare este reprezentat printr-o dreapt ai crei parametri se determin prin regresie liniar, folosind valorile medii ale forelor de rupere obinute pentru cele trei niveluri de precomprimare. Intersecia acestei drepte cu axa vertical reprezint valoarea medie a rezistenei iniiale la forfecare (fv0) iar unghiul dreptei cu orizontala reprezint unghiul mediu de frecare intern (). Figura C.31. Determinarea rezistenei la forfecare Valorile caracteristice se determin cu relaiile:  rezistena caracteristic iniial la forfecare: fvk0 = 0.8 fv0;  unghiul caracteristic de frecare intern: tg k = tg 0.8.

Determinarea rezistenei iniiale la forfecare (fvk0) se poate face i direct, în absena forei de precomprimare, pe schema din figura C.32. (a)

(b) Figura C.32. Determinarea rezistenei iniiale la forfecare fr efort de compresiune. (a) Schema dispozitivului (b) Incercarea unor elemente cu goluri [Baio Dias,A. Construção em tijolo cerâmico: das exigências normativas do produto à prática de aplicaçãoSeminário sobre Paredes de Alvenaria, P.B.Lourenço & H. Sousa (Eds.), Porto, 2002]. În acest caz, efortul tangenial unitar "R la care se produce ruperea ansamblului reprezint rezistena la forfecare în absena efortului de compresiune, care, în fapt, msoar aderena mortarului la blocuri. Valoarea rezistenelor obinute pe schema de mai sus este influenat îns de eforturile de întindere care rezult din momentul încovoietor care conduc la deschiderea prematur a rosturilor la faa inferioar a probei. C.4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni înclinate Considerarea acestui mecanism de cedare a fost avut în vedere anterior în documentele tehnice naionale (Normativ P 2-85 i STAS 10109)în prezent abrogate. Abordarea clasic a acestui mecanism de rupere se bazeaz pe asimilarea zidriei cu un material omogen i izotrop cu comportare elastic pân la rupere ceea ce a permis ipoteza distribuie eforturilor unitare de forfecare dup legea lui Juravski (stabilit pentru bare lungi din material liniar-elastic). Vom reaminti c aceste abordri corespund alctuirilor clasice ale zidriei: crmizi pline cu raport de form (înlime/lungime) de 0.25 ÷ 0.50 i cu toate rosturile umplute cu mortar. Dac peretele este solicitat la compresiune excentric provenit în principal din aciunea unei fore laterale eforturile principale se determin cu formulele cunoscute  efortul principal de compresiune

I

"

# $ % & ' (    (C.8a)  efortul principal de întindere

II

"

# $ % & ' (

  (C.8b) în care semnificaia termenilor este urmtoarea:  A N 0 

unde N este fora axial de compresiune iar A este aria seciunii transversale a peretelui;

 A V b b med   " " unde V este fora tietoare iar b este un factor care ine seama de distribuia eforturilor unitare tangeniale în seciunea respectiv. Pentru pereii din zidrie factorul b depinde de raportul dimensiunilor peretelui (h/l) i de raportul N/Vmax. Pentru pereii cu h/l = 1.5 s-a propus b=1.5 [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006]. Pentru un perete solicitat de fora axial N, creia îi corespunde efortul unitar mediu de compresiune 0, se consider c ruperea se produce pentru fora Vmax care conduce la atingerea unei valori limit, a efortului principal II = ft definit ca rezistena de rupere la întindere a zidriei. Rezult deci c relaia care definete efortul unitar max pe care îl poate suporta peretele este

max

t II

f "

# $ % & ' (

   (C.9) din care rezult: t

t max f

f

"

 (C.10) Dac se folosete valoarea efortului mediu, relaia (7) se scrie: t

t max , med f

b f

"

 (C.10a) i fora tietoare maxim care poate fi preluat de perete este: t

t max f

b f A V

 (C.11) Valoarea de proiectare a forei tietoare (Vd) pe care o poate prelua peretele se scrie: td d td d f

b f A V

 (C.11a) unde:  M tk td f f   este rezistena de proiectare la întindere a zidriei  ftk este rezistena caracteristic la întindere a zidriei  M este coeficientul parial de siguran pentru zidrie  d este efortul unitar de compresiune din încrcrile de proiectare din gruparea respectiv Considerente asemntoare, fundamenteaz calculul rezistenei pe seciuni înclinate pe ipotezele din lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156]:

1. Se neglijeaz anizotropia zidriei (permite s se foloseasc un singur parametru de rezisten: rezistena convenional la întindere a zidrieiftu).

2. Se admite c panoul este suficient de zvelt pentru a se accepta ipoteza lui Saint - Venant.

3. Ruperea se produce când efortul principal de întindere în zidrie atinge valoarea limit ftu. În aceste ipoteze rezult formula: tu

p tu u f

b A f V

 (C.12) în care p

A N 

este efortul unitar mediu de compresiune pe seciunea transversal a peretelui (Ap = lwt) iar b este un coeficient care depinde de proporiile panoului h/l. Pentru aplicarea formulei la panouri scunde, în [Turnšek,V., Sheppard, P The shear and flexural resistance of masonry walls Proc.of the Intern. Research Conference on Earthquake Engineering, Skopje,1980, pp.517-573 ] i [Benedetti, D.,Tomaževic, M. Sulla verifica sismica di costruzioni in muratura Ingegneria Sismica, vol.1 no.2,1984] se propune corectarea rezultatelor obinute cu formula pentru panouri zvelte prin folosirea unor valori b, difereniate în funcie de raportul h/lw dup cum urmeaz:  b = 1.5 pentru h/lw1.5  b = 1.0 pentru h/lw  b = h/lw pentru 1.0 h/lw În ceea ce privete rezistena convenional la întindere din formula (8b) i pentru aceasta exist diferene importante de apreciere: i. În lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156] rezistena convenional la întindere (ftu) este raportat la rezistena caracteristic la compresiune(fk): ftu = 0.05fk, ii. Norma din China [National Standards of P.R.China Seismic Design Standards for Building Structures GBJ 11-89,pp35, 1990] leag rezistena zidriei la întindere de rezistena mortarului:  z v F

.0 f  (în MPa) ceea ce pentru mortarele curente conduce la valorile din tabelul C.13 Tabelul C.13 M 2.5 5.0 7.5 10.0 12.5 15.0 fv 0.20 0.28 0.34 0.40 0.44 0.48 iii. Mai recent [Gatesco,N., Rezistenza per azioni orizontali Verifica di resistenza maschi Incontro di studio, Udine, 2009] propune „legarea” rezistenei la întindere de rezistena iniial la forfecare cu efort axial nul prin relaia:  ftu = 1.5fvk Valorile propuse în acest Cod au fost preluate din raportul final ESECMaSE [ ESECMaSE - Enhanced Safety and Efficient Construction of Masonry Structures in Europe(2002 ÷ 2006)].

C.4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare C.4.1.1.2.3.(1) Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare pentru mecanismul de cedare prin lunecare în rost orizontal se calculeaz cu formula:   

  . A   (C.13) în care fvd,0 se calculeaz cucoeficientul de siguran pentru material M care se ia conform 4.1.1.1.2 (2). Valoarea rezistenei de proiectare fvdl se reduce cu 25% pentru zidria cu mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var) pentru a ine seama de ductilitatea redus a acestor mortare. Formula (C.13) are în vedere faptul c în formula în formula general din Cod cei doi termeni sunt definii în mod deosebit:  fvk0 este valoare caracteristic;  d este o valoare de proiectare care provine din încrcrile de proiectare. Prin urmare valoarea coeficientului de frecare μ = 0.4 trebuie considerat valoare de proiectare corespunztoare valorii medii μmed = 0.7÷0.8 cunoscut din lucrrile de specialitate i folosit, ca atare, în reglementrile anterioare din România. Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 - coeficient de siguran M =2.2 Tabelul C.14a Elemente pentru zidrie Mortar (G) de reet M10 M7.5 M5, M2.5 Argil ars 0.14 0.11 0.10 Beton celular autoclavizat 0.11 0.10 0.07 Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 - coeficient de siguran M =1.9 Tabelul C.14b Elemente pentru zidrie Mortar (G) de reet M10 M7.5 M5, M2.5 Argil ars 0.16 0.13 0.11 Beton celular autoclavizat 0.13 0.11 0.08

Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 - coeficient de siguran M =1.5 Tabelul C.14c Elemente pentru zidrie Mortar (G) de reet M10 M7.5 M5, M2.5 Argil ars 0.20 0.17 0.13 Beton celular autoclavizat 0.17 0.13 0.10 C.4.1.1.2.3.(2) Reducerea preconizat se bazeaz pe urmtoarele argumente: Adaosul de var modereaz rezistena final la compresiune i la încovoiere a mortarului de ciment. În acest fel se îmbuntete aderena iar ruperea zidriei se dirijeaz preponderent în rosturi verticale i orizontale (în zig-zag) în loc s se produc prin elemente i rosturi verticale (dup o linie dreapt). (a) (b) Figura C.33. Alura ruperii zidriei cu elemente ceramice prin deformaii impuse în funcie de tipul mortarului (a) Mortar de ciment cu adaos de var (b) Mortar de ciment (fr var)  În condiiile rezistenei moderate, menionat mai sus, mortarele cu adaos de var sunt mai deformabile (mai ductile), spre deosebire de mortarele care conin numai ciment care, dup depirea rezistenei, fisureaz fr deformaii prealabile. Evident comportarea ductil reprezint un avantaj în cazul cldirilor situate în zone seismice. C.4.1.1.3. Rezistena unitar la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei C.4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei C.4.1.1.3.1 Rezistena la forfecare în rost orizontal i rezistena la încovoiere perpendicular pe plan depind de aderena mortarului la elementele pentru zidrie. Aceast rezisten depinde, la rândul su de capacitatea de absorbie a elementelor pentru zidrie i de capacitatea mortarului de a reine apa. Deoarece elementele pentru zidrie sunt fabricate cu procedee diferite sau chiar cu past cu compoziie diferit este necesar ca pentru fiecare tip / calitate a elementului s se defineasc valoarea aderenei (a se vedea i comentariul C.3.2.3.2.(1)). Experimentele raportate în lucrarea [Hamid,A.A., Effect of Aspect ratio of the Unit on the Flexural Strength of Brick Masonry - The Masonry Society Journal, Boulder, CO,V.1 Ian-June 1981] au artat influena raportului dintre înlimea elementului pentru zidrie i cea mai mic dimensiune a acestuia asupra rezistenei la încovoiere a zidriei. Creterea acestui raport conduce la creterea rezistenei paralel cu rostul de aezare i la scderea rezistenei perpendicular pe rostul de aezare. Aceasta poate fi argumentarea CEN/TC250-SC6 pentru reducerea valorii fxk1 (respectiv creterea raportului  = fxk1/fxk2 ) în SR EN 1996-1-1 fa de alte reglementri.

 statice cu fore monoton cresctoare, pân la rupere;  statice cu fore alternante;  încercri dinamice. Relaia efort unitar - deformaie specific permite identificarea mai multor proprieti ale materialului:  tipul comportrii: liniar sau neliniar;  caracterul ruperii: fragil sau ductil;  energia de rupere;  modulii de elasticitate. C.4.1.2.1. Relaia efort unitar – deformaie specific la compresiune ( - ) C.4.1.2.1 Alura curbelor caracteristice la compresiune perpendicular pe rosturile de aezare - este determinat de:  proprietile de rezisten i de deformabilitate ale elementelor pentru zidrie i ale mortarului;  particularitile geometriei exterioare i interioare a elementelor pentru zidrie;  modul de realizare a legturilor dintre elemente în masivul de zidrie;  direcia forei de compresiune în raport cu golurile (în cazul elementelor din grupele 2 i 3). Din acest motiv, în literatura de specialitate i în reglementrile tehnice naionale i internaionale se întâlnesc numeroase propuneri diferite pentru definirea analitic a acestor curbe i pentru trasarea acestora pe baza rezultatelor încercrilor de laborator. C.4.1.1.3.1.(2) Prevederea ine seama de faptul c valorile rezistenelor date în SR EN 1996-1-1 nu se refer la acest tip de îmbinare. Diversitatea profilaiilor de pe capetele verticale ale elementelor de acest tip produse de diferite firme, inclusiv cele cu "loca de mortar" face imposibil atribuirea de valori forfecare(a se vedea i comentariul C.3.1.2.3.) C.4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei C.4.1.2 Pentru calculul structurilor cu perei din zidrie solicitai de fore laterale care acioneaz în planul lor, una dintre problemele cele mai controversate este determinarea caracteristicilor de deformabilitate ale zidriei. Dificultile rezult din faptul c aceste caracteristici au valori care depind de numeroi factori a cror variaie este, practic, incontrolabil pentru proiectani. Comportarea zidriei la compresiune, de la stadiul de solicitare zero (fr eforturi interioare) pân la rupere, poate fi descris prin relaia între efortul unitar normal () i deformaia specific axial () asociat. Relaia - este cunoscut i sub denumirea de curb caracteristic sau lege constitutiv. Pentru proiectarea cldirilor din zidrie, în particular a cldirilor situate în zone seismice, intereseaz curbele caracteristice determinate prin mai multe tipuri de încercri:

 Zona "a" are o pant mic datorit închiderii fisurilor i golurilor existente (chiar pentru valori mici ale forei axiale.  Zona "b" se dezvolt în continuare, aproximativ liniar pentru eforturi cuprinse între 15-75% din efortul ultim. Modulul de elasticitate a fost stabilit considerând aceast zon a diagramei.  Zona "c" cu eforturi de peste 75% din efortul ultim devine neliniar datorit fisurrii. În anumite probe, o parte din elemente s-au avariat i dac dispozitivele de msurare s-au aflat în aceste zone deformaiile respective nu au mai putut fi controlate.  Zona "d" se afl în vecintatea punctului de efort maxim i pe ramura descendent a curbei. (a)

(b) Figura C.34.Curba experimental la compresiune - pentru zidrie (a) Reprezentarea datelor experimentale (b) Curba - cu valori relative În figura C.34(b) s-a notat:  efortul unitar relativ max r



 deformaia specific relativ

r     unde90este deformaia specific la efortul unitar relativ r = 0.9. Pentru zidria din elemente cu goluri din argil ars, curba poate avea forme geometrice i valori caracteristice diferite aa cum au artat mai multe cercetri. Încercrile de la Universitatea din Ancona [Menditto, G i alii Comportamento di pannellature murarie in funzione delle caratteristiche dei giunti. Prove di compressione e taglio su pannelli murari realizzati con blocchi di laterizio alveolato. Universita’ degli Studi di Ancona. Istituto di Scienza e Tecnica delle

Standardul SR EN 1996-1-1 prevede determinarea curbei caracteristice - pentru zidria cu elemente din argil ars prin încercrile la compresiune desfurate conform standardului SR EN 1052-1. Pentru zidria cu elemente ceramice pline, curba - are o form apropiat de cea a betonului simplu. Pe baza unui numr mare de încercri în lucrrile s-a trasat o curb generalizat - (figura C.34). Pe aceast curb au fost identificate, ca i în cazul betonului simplu, patru segmente caracterizate dup cum urmeaz:

(a) (b) (c) Figura C.35.Încercarea la compresiune a zidriei cu elemente Alveolater (a) Elementele încercate (b) Diagrama - pentru elemente preumezite (c) Diagrama - pentru elemente uscate. Uniti: eforturi unitare N/mm2, deformaii specifice =10-3. Rezultatele obinute, referitoare la comportarea la compresiune centric a zidriei cu acest tip de elemente, pot fi sintetizate dup cum urmeaz:  zidria se comport liniar pân la rupere (nu exist palier de ductilitate);  deformaia ultim este în toate cazurile sub valoarea de 1‰;  zidria cu elemente preumezite a dat rezistene la compresiune mai mari cu circa 50% decât cea cu elemente uscate. Rezultatele raportate în [Modena,C., Valuzzi,M.R., da Porto, F. Comportamento meccanico di muratura realizzata con blocchi rettificati et giunti sottili SÍSMICA 2004 - 6º Congresso Nacional de Sismologia e Engenharia Sísmica - Portugal ] se refer la încercrile efectuate la Universitatea din Padova pe elemente cu perei subiri i zidite cu rosturile verticale neumplute. i aceste încercri pun în eviden diagrame -  de form liniar pân la rupere ceea ce, confirm imposibilitatea considerrii deformaiilor postelastice la calculul elementelor de construcie realizate cu astfel de elemente. Rezultate similare au fost obinute la Universitatea din Padova, de acelai colectiv de cercettori, i pentru zidriile executate cu alte tipuri de elemente cu perei subiri (de exemplu, cele produse de firmele Danesi i Laterificio Pugliese). (a) (b) (c) Figura C.36. Comportarea la compresiune centric a zidriilor cu elemente ceramice cu perei subiri i rosturi verticale neumplute [Modena,C., Valuzzi,M.R., da Porto, F. Comportamento meccanico di muratura realizzata con blocchi rettificati et giunti sottili SÍSMICA 2004 - 6º Congresso Nacional de Sismologia e Engenharia Sísmica – PT] (a) Elementul pentru zidrie (Wienerberger) (b) Proba dup încercare (c) Curbele - pentru deformaiile verticale (valorile pozitive) i orizontale (valorile negative) Costruzioni. Consorzio Alveolater, Maggio 1999], comandate de firma productoare, s-au fcut pe fragmente de perete cu dimensiunile 100 x 100 x 30 cm zidite cu blocuri Alveolater A62/45 - ZS cu fee netede. S-a folosit mortar preambalat cu rezistena la compresiune, pe probele efectuate în cadrul cercetrii, de 21 ÷ 27 N/mm2 i rezistena la încovoiere de 3.4 ÷ 6.1 N/mm2.Zidria a fost executat cu toate rosturile umplute cu mortar. Din punct de vedere tehnologic s-au folosit elemente preumezite (B) i elemente uscate (A).

Figura C.37. Diagrame - pentru panouri de perei din elemente ceramice cu goluri C.4.1.2.1.(1) Având în vedere diversitatea relaiilor - identificate mai sus, Codul propune trei relaii - caracteristice, figurile 4.3a÷4.3c, cu grade diferite de complexitate care pot fi folosite pentru calcul în funcie de rezultatele încercrilor pe zidrie efectuate conform SR EN 1052-1. C.4.1.2.1.(7) Valorile forfetare propuse în acest alineat sunt acoperitoare dar pot conduce la dimensionri în exces fa de cele care ar rezulta utilizând legea determinat prin încercri. C.4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei C.4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal C.4.1.2.2.1.(2) Modulul de elasticitate longitudinal al zidriei (Ez) depinde, în principal, de:  rezistena elementelor i a mortarului / groutului;  greutatea specific a componentelor mortarului i proporiile acestora;  ponderea volumetric a componentelor zidriei: elemente/mortar;  materialul din care sunt fcute elementele (argil ars sau beton de diferite tipuri) i dimensiunile lor. Astfel, din încercri se constat, între altele, c:  influena mortarului/ groutului este mai mare pe un perete cu grosime de 25 cm decât pe un perete cu grosime de 15 cm;  exist diferene simitoare în cazul elementelor pentru zidrie u oare în raport cu elementele cu greutate normal;  modulul de elasticitate variaz în funcie de tipul mortarului i/sau de înlimea elementelor pentru zidrie.

Comportarea liniar pân la rupere a fost pus în eviden i în cazul unor elemente cu volum de goluri mai mic, circa 28% [Aliawdin,P., Simbirkin,V., Toropov,V. Resistance of masonry wall panels to in-plane shear and compression Journal of Civil Engineering and Management, vol. X, supplement 1, 2004. Vilnius, Estonia]. În diagrama din figura C.37 este reprezentat comportarea panourilor cu dimensiunile de 380 x 490 x 250 mm realizate din crmizi 250 x 120 x 88 cu 21 de goluri cu dimensiunea de 20 x 20 mm. Rezistena la compresiune a crmizilor utilizate a fost de circa 30 N/mm2 iar rezistena la compresiune a mortarului a fost de 30 N/mm2.

Tabelul C.15 Standard/Reglementare inf sup Observaii SR EN 1996-1-1

1/3 max max efort unitar maxim din încercri Nordtest -Finlanda 0.05 fc 0.35 fc fc rezistena la compresiune a zidriei UIC 0.1 r 0.5 r r efort unitar de rupere SUA 0.05fm ' 0.33 fm " fm ' rezistena specificat la compresiune Italia (1987) 0.1 fk 0.4fk fk rezistena caracteristic la compresiune Datorit împrtierii mari a valorilor modulului de elasticitate al zidriei, unii autori [Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and Design Printice Hall, 2009], recomand ca un calcul mai exact s fie fcut cu cel puin dou valori ale modulului de elasticitate pentru a se identifica eventualele efecte asupra eforturilor din diferitele elemente ale structurii. Mai multe cercetri au încercat stabilirea unor relaii analitice pentru determinarea modulului de elasticitate longitudinal în funcie de alte proprieti ale zidriei. În ipoteza cea mai simplist, formulat în lucrarea [Davidge,R.W. Mechanical Behaviour of Ceramics Cambridge Solid State Science Series, Cambridge, Cambridge University Press, 1979], dac se accept c elementele pentru zidrie i mortarul sunt izotrope i dac încrcarea se aplic normal pe straturile de elemente i de mortar, efortul unitar este uniform distribuit în fiecare strat i, în consecin, modulul lui Young pentru zidrie (Ez) poate fi determinat cu relaia: , m ez ez m m ez z V E V E E E E

 (C.14a) unde:  Eez - este modulul de elasticitate al elementelor;  Em - este modulul de elasticitate al mortarului;  Vez - este grosimea elementului pentru zidrie;  Vm - este grosimea stratului de mortar. Aceast relaie se poate scrie i în funcie de grosimea relativ a stratului de mortar i a elementelor pentru zidrie dup cum urmeaz: Pentru a stabili influena fiecruia dintre factorii menionai asupra valorii Ez este necesar o analiz foarte laborioas, practic imposibil de realizat cu grad satisfctor de încredere. inând îns seama c la execuie poate fi întâlnit o variabilitate larg a materialelor, a manoperei i a controlului asupra acestora, determinarea mai exact a Ez nu este necesar i trebuie considerat chiar ca nerealist.Totui, pentru utilizarea metodelor de calcul avansate (metode de calcul biografic -pushover-, de exemplu) cunoaterea cu precizie ridicat a modulului Ez prezint îns o importan major. Trebuie semnalat i faptul c diversitatea datelor existente în literatur se datoreaz i diferenelor între modalitile de definire, în reglementrile tehnice sau în protocoalele de încercri, a modulului de elasticitate longitudinal la compresiune al zidriei. Tabelul C.15 sintetizeaz câteva opiuni ale standardelor/reglementrilor tehnice privind valorile inf i sup (limitele domeniului în care se calculeaz modulul de elasticitate secant).

m m ez ez z E E E

)

)  (C.14b) unde notaiile suplimentare sunt:  )ez = tez/(tez + tm) - grosimea relativ a elementului de zidrie (tEZ);  )m = tm (tez + tm) - grosimea relativ a stratului de mortar (tm). Formula (C.14b) pune în eviden efectul înlimii elementelor pentru zidrie în raport cu grosimea stratului de mortar. Astfel, dac se admite raportul Eez = 3 Em i se consider tm = 10 mm, pentru elemente cu înlimea tez = 65 mm se obine Ez  0.80 Eez iar pentru tez = 290 mm rezultEz  Eez. Pentru ine seama de greutatea proprie a zidriei "w", Thomas Holme (Solite Corporation) a propus relaia:   5.0 ' m 5.1 m f w

E  (C.15) unde w este greutatea specific a zidriei iar fm ' este rezistena la compresiune specificat. Corecia este important pentru zidriile u oare. De exemplu, pentru aceleai valori ale rezistenei fm ', dac greutatea specific a zidriei u oare este numai 60% din cea a zidriei cu greutate normal, modulul de elasticitate scade cu peste 50%. Se menioneaz c standardul SR EN 1996-1-1 nu difereniaz modulul de elasticitate în funcie de greutatea specific dei se refer la zidrii cu elemente din betoane uoare i chiar la zidrii cu elemente ceramice uoare. Rezultate experimentale au artat numai parial concordan cu mrimile deduse pe cale teoretic punând în eviden împrtierea foarte mare a rezultatelor. Încercrile raportate în lucrarea [Totoev,Y.Z.,Nichols,J.M. A Comparative Experimental Study of the Modulus of Elasticity of Bricks and Masonry], efectuate pe 39 prisme de câte trei crmizi (produse în Australia) zidite cu mortar 1:1:6 (ciment:var:nisip) au artat valori ale modulului de elasticitate între limitele Ez = (360  780) Rpr în care Rpr este valoarea maxim a rezistenei prismei. În încercrile citate în [Zarri, F. Parametri di rezistenza e di deformabilita meccanica di murature inlaterizio - Documentaia firmei Alveolter] modulul de elasticitate secant msurat între (0.1÷ 0.4) fm s-au încadrat în apropierea valorilor recomandate de standardul SR EN 1996-1-1 i anume Ez = (1000 ÷ 1100) fk. În SUA s-au desfurat cercetri extinse pentru analiza parametrilor care influeneaz valoarea modulului de elasticitate [Colville,J., Miltenberger,M.A. and Wolde_Tinsae, A.M. Hollow Concrete Masonry Modulus of Elasticity 6th North American Masonry Conference, Philadelphia, June 1993, The Masonry Society, Boulder, CO], [Wolde-Tinsae,A,M.,Atkinson,R.H. and Hamid,A/A. State -of-the Art:Modulus of Elasticity 6th North American Masonry Conference, Philadelphia, June 1993, The Masonry Society, Boulder, CO]. Aceste cercetri au fost folosite pentru fundamentarea prevederilor din ultima ediie a standardului american [ACI 530/ASCE 5/TMS 402]. Rezultatele încercrilor pe prisme de zidrie executate cu elemente pline care au fost efectuate în ultimii ani în India [Kaushik, H.B., Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of Clay Brick Masonry under Uniaxial Compression Journal of Materials in Civil Engineering © asce / september 2007] au artat un domeniu de variaie foarte larg al modulului longitudinal de elasticitate în funcie de rezistena la compresiune a prismelor (figura C.38).Valoarea medie, cu coeficient de variaie de 0.30, obinut prin regresie liniar cu coeficient de încredere Cr = 0.63 este Ez = 550 fm '. Aceast valoare coincide cu cea propus în recomandarea FEMA 306. Limitele

Figura C.38. Domeniul de variaie al modulului de elasticitate pentru diferite tipuri de mortar [Kaushik, H.B., Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of Clay Brick Masonry under Uniaxial Compression Journal of Materials in Civil Engineering © asce / september 2007] C.4.1.2.2.1.(7) Modulul de elasticitate de lung durat (Elong term) este definit de standardul SR EN 1996-1-1, pe baza modulului de scurt durat prin relaia:   1 E E term long (C.16) în care:   -este coeficientul final de curgere lent care are valori cuprinse între 0.5 i 1.5. Valorile  date în tabelul 4.9 din Cod sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1. C.4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal Ca i în cazul modulului de elasticitate longitudinal, nici pentru stabilirea modulului de elasticitate transversal al zidriei nu exist o definiie i/sau o metod unitar de calcul. Valorile de calcul care pot fi gsite în literatur sunt stabilite fie prin încercri la compresiune pe diagonal, statice sau ciclice, fie prin încercarea la forfecare a probelor de zidrie de dimensiuni reduse. Încercarea pereilor cu dimensiuni apropiate de cele întâlnite în construcii este rar folosit, în principal din considerente de cost. Pe de alt parte valoarea modulului de elasticitate transversal calculat plecând de la rigiditatea efectiv a pereilor determinat prin încercri poate fi diferit cu pân la 25% fa de valoarea msurat prin experimentri directe Pentru materialele elastice i izotrope exist relaia cunoscut între modulul de elasticitate longitudinal (E) i cel transversal (G):   +



E G

(C.17) unde,este coeficientul lui Poisson. domeniului de variaie, mai ales pentru valorile inferioare, sunt apropiate de cele stabilite în 1984 de Grimm i preluate ulterior în lucrarea [Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and Design Printice Hall, 2009 ] unde este dat limita inferioar Em  210 fm '. Determinarea modulului de elasticitate prin încercarea pereilor cu dimensiuni apropiate de cele întâlnite curent în construcii este rar folosit, în principal, din considerente de cost.

Înc din 1963 în [Lekhnitskii, S. G. (1963). Theory of Elasticity of an anisotropic elastic body, P. Fern, translator, Holden Day, SF] s-a propus pentru zidrie valoarea , = 0.25 ceea ce a condus la relaia utilizat pe scar larg în prezent: G = 0.4 E (C.18) Diferenele între valorile Gz din diferitele norme se datoreaz, în mare msur, i deosebirilor între metodologiile de determinare a acestei valori. Astfel, valoarea modulului de elasticitate transversal (Gz) poate fi determinat pe probe de zidrie de dimensiuni reduse, fie prin încercare la forfecare sub efort de compresiune, reglementat prin standardul SR EN 1052-3 - test A în figura C.39, fie prin încercare la compresiune pe diagonal, static sau ciclic, reglementat în SUA prin standardul ASTM C 1391 -test B în figura C.39. Diversitatea procedeelor de testare folosite de diferii autori, este prezentat i comentat în [Bosiljkov,V, Totoev,Y.Z., Nichols,J.M. Shear modulus and stiffnes of brickwork masonry: An experimental perspective Structural Engineering and Mechanics, vol.20, 2005]. Figura C.39. Scheme de încercare pentru determinarea modulului de elasticitate transversal Principalele concluzii ale acestei cercetri sunt urmtoarele:  relaia G = 0.4 E este confirmat dac încrcarea vertical (de compresiune) este dominant;  pentru zidriile executate cu mortare rigide testul de compresiune pe diagonal este cel mai indicat pentru determinarea rigiditii zidriei; acest test nu este recomandabil pentru determinarea rezistenei i rigiditii zidriilor armate;  în cazul zidriilor cu anizotropie important (cu mortare slabe) rigiditatea trebuie determinat pe probe cu dimensiuni semnificative pentru elementele respective de construcie; aceast concluzie a fost confirmat i de cercetrile de la Universitatea din Pavia [Magenes, G., and Calvi, G. M. (1997)." In-plane seismic response of brick masonry walls"Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 26, 1091 - 112]. Valabilitatea relaiei G = 0.4 E a fost verificat i folosind valorile rigiditii efective (Kef) obinut din încercrile pe perei în consol, cu mortare rigide i intensitate mare a eforturilor de compresiune soliciti de fore laterale în planul lor [Ritchie, T. - A Small-panel method for investigating moisture penetration and bond strength of brick masonry. Materials Research and Stands, Vol.1, Nº5, 1961], cu relaia:

ef ef l h E K

h A K 2.1 G # $ % & ' (   (C.19) Cercetrile experimentale [Tomazevic,M.,Lutman, M., Petkovic, L. Preliminary research in seismic behaviour of reinforced masonry walls built with aseismic units KrajncResearch report ZAG, 1996, Ljubljana] efectuate pe zidria cu elemente cu perei subiri din figura C.37 au artat c formulele din standardul SR EN 1996-1-1 pentru valoarea modulului de elasticitate transversal (G) supraestimeaz în mod exagerat rigiditatea zidriei executat cu acest tip de elemente. Valorile experimentale obinute reprezint numai circa 25 % din valorile date de standard i prin urmare deformaiile reale sub efectul forei tietoare pot fi de circa 4 ori mai mari decât cele calculate. Acest rezultat este înc o confirmare a faptului c prevederile standardului SR EN 1996-1-1 nu pot fi aplicate tuturor categoriilor de elemente pentru zidrie i mai ales elementelor ceramice cu perei subiri. Tabelul C.16 Seria elementelor Gexp (MPa) GEC6(MPa) Gexp/GEC6 BN

0.22 BG

0.24 BP

0.22 BZ

0.25 C.4.3. DURABILITATEA ZIDRIEI Introducerea în Codul CR 6-2006 i preluarea în Codul CR 6-2013 a unui capitol important privitor la cerinele de durabilitate pentru cldirile din zidrie a avut ca scop alinierea la preocuprile reglementrilor europene, care acord o importan deosebit msurilor pentru asigurarea durabilitii cldirilor. Principalele prevederi ale acestui capitol sunt preluate din standardele europene adoptate în România (de exemplu, standardele SR EN 1996-1-1 i SR EN 1996-2, SR EN 845 i SR EN 846). Având în vedere, pe de o parte, caracterul de noutate al acestor prevederi i, pe de alt parte, absena unor surse de informare uor accesibile proiectanilor, comentariile la acest capitol sunt mai extinse în comparaie cu cele din celelalte capitole ale Codului. C.4.3.1.(1) Durabilitatea cldirilor din zidrie poate fi afectat de factori din mediul natural sau din mediul antropic. În funcie de natura lor, aceti factori pot fi grupai în dou mari categorii:  factori iniiali (manifestarea efectelor lor se poate produce imediat dup intrarea în exploatare sau dup un anumit timp sau la o anumit solicitare) care îi au originea în: - erori de proiectare; - defecte ale materialelor; - defecte de execuie.  factori care intervin în timpul exploatrii: - factori fizici: aciunea apei, fenomene de înghe/dezghe, cristalizarea srurilor;

- degradarea unor compui (silicai, carbonai); depunerea unor particule din atmosfer; - factori biologici: insecte, microorganisme animale i vegetale. Intensitatea afectrii depinde pe de o parte de severitatea agenilor agresivi i pe de alt parte de gradul de expunere al zidriei la aciunea acestora. La rândul su, gradul de expunere este funcie de poziia elementului în cldire i de msurile de protecie care au fost prevzute în proiectul iniial sau care au fost adoptate pe parcursul exploatrii:  efectul finisajelor i al placajelor de protecie;  modul în care detaliile de finisaj împiedic meninerea/acumularea apei pe faade. C.4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu înconjurtor Referitor la efectele asupra durabilitii cldirilor din zidrie, standardul SR EN 1996-2 definete dou categorii de condiii de mediu natural:  Macro-condiii: factori climatici care depind de climatul general al regiunii în care o construcie este realizat, modificat, dup caz, prin efectele topografiei locale i / sau ale altor particulariti ale amplasamentului;  Micro-condiii: factori locali climatici i de mediu înconjurtor care depind de poziia unui element de zidrie în ansamblul construciei i care iau în considerare efectele proteciei, sau ale lipsei de protecie, care rezult din detaliile de construcie i/sau din eficiena finisajelor utilizate. Macro-condiiile care se iau în considerare la determinarea clasei de expunere se refer la:  factorii climatici specifici ai amplasamentului: - ploaia i zpada; - aciunea simultan a vântului cu ploaia; - variaiile de temperatur; - variaiile umiditii relative;  severitatea expunerii la umezire;  expunerea la cicluri înghe/dezghe;  prezena compuilor/substanelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce la reacii care afecteaz integritatea zidriei (în special clorurile din aer sau din apa de mare). Efectele celor dou grupuri de condiii se pot influena reciproc. De exemplu, efectul macro- condiiilor asupra micro-condiiilor trebuie luat în considerare atunci când se determin umezirea zidriei i expunerea acesteia la cicluri de înghe / dezghe. C.4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere C.4.3.2.1. (1) i (2) Standardul SR EN 1996-2, anexa A, ilustreaz localizarea situaiilor de expunere pentru principalele elemente de construcie din cldirile curente.

Figura C.40. Expunerea zidriei la aciuni din mediul natural conform SR EN 1996-2 1) streain dreapt 2) balcon 3) pies de acoperire 4) tencuial 5) parapet 6) streain cu proeminen 7) cmin de vizitare 8) perete izolat (neancorat) 9) pavaj 10) zid de sprijin pentru pmânt Severitatea expunerii relative la umezire a diferitelor pri de construcie este reprezentat pe scara din figura C.41: Figura C.41. Scara expunerii relative la umezire conform standardului SR EN 1996-2 P - protejat ES - expunere sever Acelai standard ilustreaz efectele concepiei detaliilor de construcie asupra gradului de expunere pentru câteva elemente de construcie specifice cldirilor din zidrie. 1 2 3 4 Figura C.42. Efectul detaliilor de execuie asupra expunerii relative la umiditate conform standardului SR EN 1996-2 A. Parapet din zidrie: 1. Pies de acoperire cu proeminen 2. Pies de acoperire frproeminen (dal simpl)  expunere sever în totalitate. B. Perete de faad: 3.Glaf cu proeminen 4. Glaf fr proeminen (glaf plat)  expuneresever a stratului exterior al zidriei Standardul SR EN 1996-2 precizeaz c, deoarece în prezent nu exist o reglementare european privind încercarea la înghe/dezghe, se poate ine seama în acest scop de experiena naional, verificat în timp. De asemenea standardul afirm c prin utilizarea criteriilor indirecte, bazate pe considerente mecanice i/sau fizice, cum sunt rezistena la compresiune sau capacitatea de absorbie a apei, nu se poate stabili, cu certitudine, comportarea elementelor pentru zidrie la înghe/dezghe.

 în interiorul cldirilor curente de locuit, pentru birouri, inclusiv stratul interior al pereilor exteriori dubli, cu gol interior, care, probabil, nu devin umezi;  zidrie tencuit în perei exteriori, care nu este expus la scurgeri moderate sau severe de ap de ploaie i este izolat de umezeala din zidrie sau din materialele adiacente. MX2 – zidrie expus la umiditate sau umezire. MX2.1. Zidrie expus la umiditate, dar care nu este expus la cicluri de înghe/dezghe sau la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:  zidrie interioar expus la un nivel ridicat de vapori de ap ca într-o spltorie; perei exteriori din zidrie adpostii de streini sau atice înclinate, care nu este expus la scurgere sever de ap sau la înghe; zidrie sub zona de înghe, în pmânt bine drenat i neagresiv. MX2.2. Zidrie expus la umezire sever dar care nu este expus la cicluri de înghe/dezghe sau la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:  zidrie care nu este expus la înghe sau la substane chimice agresive, amplasat în: perei exteriori cu piese de acoperire sau streini drepte; în parapei, în ziduri izolate (neancorate) în pmânt, sub ap. MX3 – zidrie expus la umezire cu cicluri de înghe-dezghe. MX3.1. Zidrie expus la umiditate sau la umezire sever i la cicluri de înghe/dezghe dar care nu este expus la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:  zidrie ca în clasa MX2.1, expus la cicluri de înghe/dezghe. MX3.2. Zidrie expus la umezire sever i la cicluri de înghe/dezghe dar care nu este expus la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:  zidrie ca în clasa MX2.2, expus la cicluri de înghe/dezghe. MX4 – zidrie expus la aer saturat de sare, ap de mare sau alte ape cu sruri. Zidrie expus la aer saturat de sruri, ap de mare sau sruri de topire a gheii:  zidrie în zona de litoral; zidrie alturat drumurilor pe care se împrtie sare în timpul iernii. MX5 – zidrie expus la mediu ambiant chimic agresiv.  zidrie în contact cu pmânturi naturale, cu umplutur de pmânt sau cu ap freatic, care au umiditate i niveluri semnificative de sulfai;  zidrie în contact cu pmânturi cu aciditate înalt, cu pmânturi sau cu ap freatic contaminate; zidrie în apropierea zonelor industriale unde în atmosfer se afl substane chimice agresive. Not. Dac prezena substanelor chimice agresive în mediul înconjurtor (cu excepia clorurilor din aer sau a apei de mare) poate afecta zidria, pentru stabilirea msurilor de protecie se presupune clasa de expunere MX5.

C.4.3.2.1.(3) Detalierea, localizarea i exemplificare situaiilor în care zidriile se încadreaz în aceste clase de expunere este dat în standardul SR EN 1996-2 dup cum urmeaz: MX1 – zidrie care rmâne în mediu ambiant uscat:

A. Gelivitate B. Coninutul de sruri solubile Aceste proprieti trebui luate în considerare atât pentru zidriile neprotejate cu elemente din clasa HD, cât i pentru zidriile cu elemente din clasa LD dac auprotecie limitat (de exemplu, un strat subire de tencuial). A. Gelivitatea Rezistena la înghe-dezghe a elementelor pentru zidrie ceramice are importan deosebit în cazul zidriilor care sunt expuse, fr protecie corespunztoare, efectelor mediului natural. În cazul zidriilor netencuite, ptrunderea apei în pori sau în golurile elementelor cu perforaii conduce, chiar dup un numr redus de cicluri de înghe-dezghe, la distrugerea elementelor. Figura C.43. Zidrie cu elemente GVP dup 15 ani de expunere la înghe/dezghe fr tencuial În vederea stabilirii, pentru întocmirea proiectului, a condiiilor de calitate privind gelivitatea elementelor de zidrie este necesar, în primul rând, evaluarea condiiilor concrete de expunere pentru fiecare element de construcie din zidrie. Din punct de vedere al severitii, standardul SR EN 771-1 încadreaz condiiile de expunere la agenii din mediul înconjurtor în trei categorii:  F0 - expunere în condiii pasive  F1 - expunere în condiii moderate  F2 - expunere în condiii severe Cele trei condiii de expunere menionate mai sus se stabilesc, pentru un anumit amplasament, prin evaluarea probabilitii de expunere la un coninut ridicat de ap, în funcie de regimul de umiditate, simultan cu cicluri de înghe/dezghe, a cror manifestare este estimat în funcie de regimul termic specific amplasamentului. C.4.3.2.1.(4) A se vedea comentariile C.4.3.2 i C.4.3.3.1.(1) C.4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei C.4.3.3.1. Elemente pentru zidrie C.4.3.3.1.(1) Alegerea elementelor pentru zidrie în vederea asigurrii durabilitii se face, în principal, în funcie de dou categorii de proprieti:

 F0 - Expunere în condiii pasive: - pereii exteriori prevzui cu protecie din tencuial cu grosimea stabilit conform condiiilor climatice locale; - straturile interioare din pereii exteriori dubli; - pereii interiori.  F1 - Expunere în condiii moderate: - zidria la care s-au luat msuri adecvate pentru evitarea saturrii cu ap (glafuri la ferestre, membrane sau alte sisteme de etanare la partea superioar a aticelor i parapeilor, straturi de rupere a capilaritii).  F2 - Expunere sever: - zidria pereilor exteriori de subsol (circa dou asize sub i peste nivelul terenului) care este expus la un risc ridicat de saturaie cu ap simultan cu îngheul; - parapete, atice, cornie, pervazuri, unde exist condiii de acumulare a umiditii în timpul sezonului cu temperaturi negative; - orice perete exterior rmas neprotejat cu tencuial; - zidurile de sprijin neprotejate pe faa expus sau pe faa în contact cu pmântul. B.Coninutul de sruri active - a se vedea i C.3.1.3.2. Aa cum se arat în continuare, în sinteza adaptat dup lucrarea [Boynton,R.S.,Gutschick,K.A. Efflorescence of Masonry Masonry Mortar Technical Notes no.4, National Lime Association, USA, June 1990]exist un numr mare de factori care interacioneaz defavorabil i care pot produce eflorescene. Severitatea efectelor lor este diferit dar, în unele situaii, chiar cauze minore pot contribui la sporirea efectului negativ final.

1. Defectele de proiectare, în special cele care se produc la alegerea materialelor i la detalierea constructiv precum i greelile de execuie sunt principala cauz a producerii eflorescenei.

2. Cele mai severe forme de eflorescen sunt produse de srurile solubile alcaline (în principal sulfai de sodiu i potasiu). Alte sruri solubile sau insolubile (carbonat de calciu, sulfat de calciu etc.) sunt mai puin periculoase iar efectele lor sunt temporare.

3. Anumite tipuri de crmizi, în special crmizile puin arse i crmizile cu absorbie mare de ap au cel mai ridicat potenial de producere a eflorescenei. Se recomand utilizarea crmizilor arse complet, cu capacitate de absorbie sczut/moderat sau a crmizilor care au fost încercate în ceea ce privete potenialul de producere a eflorescenei printr-o metod recunoscut, de exemplu, conform standardului ASTM C67.

4. Cimenturile Portland cu coninut ridicat de alcali au potenial ridicat de producere a eflorescenei. Se recomand cimenturile cu coninut redus de alcali sau ciment alb.

Dac în proiect se prevede o protecie sigur împotriva ptrunderii apei (de exemplu, un strat gros de tencuial sau alte tipuri de protecie) nu este necesar nici o restricie privind rezistena elementelor la înghe/dezghe. Situaiile în care zidria unei construcii se poate afla într-una dintre cele trei condiii de expunere sunt exemplificate în continuare, conform anexei B la standardul SR EN 771-1:

5. Varul d „natere” la mortare cu potenial redus de eflorescen (unele tipuri de var nu produc deloc eflorescen). Varul hidraulic obinut din calcare impure, cu mult siliciu, au potenial mai ridicat decât cel al varului pur, apropiat chiar de cel al cimentului.

6. Apa murdar sau apa de mare folosit la prepararea mortarului d natere la eflorescene; se recomand s se foloseasc numai ap curat/potabil.

7. Cea mai sigur cale pentru a evita formarea eflorescenei este împiedicarea umezelii s ptrund în perete prin realizarea rosturilor etane. Se recomand mortare cu coninut ridicat de var care dau zidrie impermeabil datorit aderenei, plasticitii i coninutului sczut de sruri solubile. (a) (b) Figura C.44 Eflorescene pe zidria aparent (a) Eflorescen intens pe care se vd i cristalele de sruri (b) Eflorescen difuz[Baratta,A., Efflorescenze, Costruire in Laterizio no.120, pp 54-57] C.4.3.3.1.(2) Zidriile aparente (netectuite) trebuie s fie executate cu elemente cu densitate aparent mai mare de 1000 kg/m3. Considerând greutatea volumetric de referin a elementelor din argil ars  = 1800 kg/m3 rezult c pentru zidriile netencuite nu se pot utiliza elemente care au volumul golurilor mai mare de 45%. Aceast prevedere din standardul SR EN 771-1 nu elimin îns riscul consecinelor expunerii prelungite a zidriei la cicluri succesive de înghe/dezghe. C.4.3.3.2. Mortar Pentru toate tipurile de mortare, durabilitatea crete odat cu creterea dozajului de ciment. Mortarele fabricate pe baza conceptului de performan (mortare proiectate) sunt astfel cele care ofer proprieti de durabilitate superioare, dar i mortarele de reet pot fi folosite cu elemente argil ars. Prin folosirea unor adaosuri speciale (asemntoare cauciucului) se poate obine reducerea permeabilitii mortarului i pe aceast cale îmbuntirea rezistenei la ptrunderea apei de ploaie. Durabilitatea mortarului este influenat i de calitatea materialelor componente. Astfel proprietile cimentului Portland se degradeaz în cazul în care se afl mult timp în contact cu aerul. Prin folosirea nisipului cu coninut ridicat de argil sau a celui monogranular, cu particule mici, rezult mortare poroase deci cu permeabilitate ridicat, susceptibile de acumulare a apei în pori i de degradare rapid în cazul îngheului. Rezistena la înghe-dezghe este un indicator de durabilitate pentru mortarele care în cursul exploatrii pot fi supuse aciunii apei din precipitaii asociat cu alternane de temperaturi pozitive i negative. Fenomenul produce degradarea fizic a mortarului prin eforturile induse în masa acestuia datorit creterii volumului apei din pori în momentul îngheului. Prin repetarea de câteva ori pe an a acestui fenomen, dezagregarea mortarului avanseaz în interiorul rosturilor i, astfel, rezistena mecanic a zidriei scade rapid, în numai câiva ani,

 S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe;  M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate;  P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive. NOT - Notaiile P, M i S se utilizeaz numai pentru specificarea proprietilor de durabilitate ale mortarelor. În clasele de expunere MX1, MX2 sau MX3, proprietile de durabilitate cerute pentru mortarul pentru zidrie se specific folosind termenii din standardul SR EN 998-2 i notaiile din anexa B la standardul SR EN 1996-2: Folosirea mortarelor P, M, S este reglementat prin standardul SR EN 1996-2, în funcie de clasele de expunere dup cum urmeaz:  Clasa de expunere MX 1 mortar P, M sau S  Clasa de expunere MX 2.1  mortar M sau S  Clasa de expunere MX 2.2  mortar M sau S  Clasa de expunere MX 3.1  mortar M sau S  Clasa de expunere MX 3.2  mortar S Note. 1o Încadrarea în clasa MX 1 se poate accepta numai dac în timpul execuiei zidria nu rmâne neprotejat o perioad lung de timp. 2o Pentru clasa de expunere MX 2.2, dac elementele pentru zidrie au coninut de sruri din clasa S1 este necesar ca mortarul s fie rezistent la sulfai.

mai ales în cazul în care aceasta nu este protejat cu tencuial. Se menioneaz c fenomenul afecteaz în primul rând mortarul de tencuial i, dup degradarea acestuia, avanseaz în mortarul dintre crmizi. În situaiile în care exist o probabilitate ridicat de producere a acestui fenomen este necesar testarea mortarului înainte de a fi pus în oper. Se consider c mortarul are rezisten satisfctoare dac pierderea în greutate dup 50 de cicluri înghe-dezghe este de cel mult 1%. Pentru asigurarea durabilitii mortarul pentru zidrie se alege în funcie de condiiile de expunere ale zidriei i de tipul i proprietile elementelor pentru zidrie. În prezent nu exist un standard european de încercare pentru durabilitate, astfel încât msura în care mortarele pentru zidrie corespund cerinelor de durabilitate se determin pe baza informaiilor existente în zona/regiunea/ara unde este amplasat cldirea privind performanele anumitor materiale i/sau reete de mortare. Pentru elementele de construcie aflate în clasele de expunere MX3÷MX5, ale cldirilor din clasele de importan I i II, din zonele seismice cu acceleraia seismic de proiectare ag 0.20g, se recomand s se specifice compatibilitatea între elementele pentru zidrie i mortarul respectiv, pe baza datelor obinute de la productor sau a încercrilor efectuate în concordan cu standardele din seria SR EN 1015. Standardul SR EN 1996-2 prevede ca, pentru asigurarea durabilitii, alegerea mortarelor pentru zidrie s se fac inând seama de riscul de expunere la umiditate al zidriei i de probabilitatea producerii, în acelai timp, a efectelor de "înghe/dezghe". Cerinele de durabilitate pentru mortare sunt formulate în standardul SR EN 998-2. Notarea mortarelor în funcie de situaiile de expunere în care pot fi folosite se face la fel ca i în cazul elementelor pentru zidrie:

Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se evalueaz pentru fiecare amplasament, i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:  sruri;  umezire;  cicluri de înghe/dezghe;  substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie). În cazurile în care mortarul pentru zidrie, groutul sau betonul pentru umplutur, fabricate industrial, sunt destinate s fie folosite în clasele de expunere MX4 sau MX5 este necesar s existe aptitudine de utilizare în condiii severe de expunere pe baza specificaiilor tehnice ale productorului. În cazurile în care în proiect este prevzut mortar de zidrie/ beton de umplutur preparat la antier, proporiile amestecului pentru asigurarea durabilitii adecvate în condiiile particulare respective vor fi stabilite pe baza informaiilor recunoscute i acceptate în practica curent la locul de folosire. Pentru mortarul pentru zidrie i pentru betonul pentru umplutur fabricate la antier, prin specificaiile de proiectare trebuie s fie stabilite caracteristicile de performan cerute produselor respective i mijloacele de verificare ale acestora, inclusiv cerinele de eantionare i frecvena încercrilor. În plus, acolo unde proiectantul este convins c o specificaie normativ asigur performana cerut, se poate da o specificare detaliat a materialelor componente, a proporiilor acestora i a metodei de amestecare. Specificaia se poate baza pe încercri efectuate pe amestecuri de prob i /sau pe referine autorizate, recunoscute ca acceptabile la locul de folosire. Indicaia se ia în considerare, în special, în cazurile în care se folosesc adaosuri, aditivi sau pigmeni. C.4.3.3.3. Oel pentru armturi C.4.3.3.3.(1) Msurile de protecie care se adopt pentru oelul pentru armturi, înglobat în beton sau în mortar, au ca scop asigurarea rezistenei la condiiile locale de expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii. C.4.3.3.3. (5) Pentru cazul particular al armturilor care se monteaz în rosturile de aezare, posibilitile de alegere a sistemelor de protecie anticoroziv sunt stabilite prin standardul SR EN 845-3

anexa C, în funcie de clasele de expunere, aa cum este artat în tabelul C.17.

Tabelul C.17 Material Clasa de expunere MX

MX

MX

MX

MX

Oel austenitic inoxidabil (aliaje de molibden, crom, nichel) U U U U R Oel austenitic inoxidabil (aliaje de crom, nichel) U U U R R Sârm de oel acoperit cu zinc (265 g/m²) U R R X X Sârm de oel acoperit cu zinc (60 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele finisate U U U R X Sârm de oel acoperit cu zinc (105 g/m²) U R R X X Sârm de oel acoperit cu zinc U X X X X Tabl de oel acoperit în prealabil cu zinc (137g/m²) U X X X X În tabelele C.17 i C.20 notaiile referitoare la utilizarea materialelor respective sunt urmtoarele:  U - folosire fr restricie a materialului în clasele de expunere menionate;  R - utilizare cu restricie; se consult productorul/furnizorul;  X -material a crui utilizare nu este recomandat în aceast clas de expunere. Standardul SR EN 1996-2 stabilete, de asemenea, condiii de protecie anticoroziv pentru buiandrugii prefabricai folosii în cldirile din zidrie în baza prevederilor din standardul SR EN 845-2. Condiiile respective nu au relevan special pentru proiectarea construciilor din România deoarece folosirea buiandrugilor prefabricai este limitat numai la zonele cu cea mai mic valoare a acceleraiei seismice (ag = 0.10g). C.4.3.3.3.(6) Pentru armturile din elementele de confinare din beton armat, protecia se asigur prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire a crui grosime va corespunde cerinelor din standardul SR EN 1992-1-1 i din codul P 100-1/2013. Standardul SR EN 1996-1-1 stabilete grosimea minim stratului de acoperire cu beton pentru clasele de expunere, în funcie de dozajul de ciment i de raportul ap/ciment al betonului. În tabelul C.18 sunt date grosimile straturilor de acoperire în funcie de aceti parametri pentru cele cinci clase de expunere. Tabelul C.18 Clasa de expunere Dozaj minim de ciment (kg/m3)

Raport maxim ap/ciment 0,65 0,60 0,55 0,50 0,45 Grosime minim a stratului de acoperire MX1

MX2 ----

MX3 ---- ----

MX4,MX5 ---- ---- ----

C.4.3.3.3.(7) Pentru asigurarea durabilitii necesare, în cazurile în care oelul carbon necesit protecie conform tabelului C.18 armturile trebuie s fie galvanizate conform prevederilor

oeluri rezistente la coroziune (standardul SR EN 1996-1-1, recomand oel inoxidabil austenitic conform standardului AISI 3161). Aceast soluie implic sporuri substaniale ale costului iniial al lucrrii dar se pot dovedi rentabile dac se au în vedere cheltuielile totale pe durata de exploatare. C.4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii C.4.3.3.5.(1) Deoarece lucrrile de întreinere, reparare sau înlocuire a straturilor de rupere a capilaritii sunt practic imposibil de realizat, acestea vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective. Straturile vor fi alctuite din materiale cu rezisten suficient pentru a nu fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s reziste la eforturile mecanice fr s favorizeze producerea condensului sau a migraie apei.Pentru realizarea acestor straturi se recomand cele imputrescibile i a cror comportare a fost verificat în timp sau pentru care s-a verificat experimental c nu sunt afectate semnificativ de fenomene de "îmbtrânire". Cerinele de performan pentru straturile de rupere a capilaritii sunt formulate în standardul SR EN 845-1. C.4.3.3.5.(2) Straturile pentru ruperea capilaritii trebuie s fie realizate din materiale ale cror proprieti nu se deterioreaz în timp. Astfel, nu se vor folosi materialele care sunt susceptibile de a putrezi, cum sunt cartonul asfaltat i pânza asfaltat. Cele mai indicate soluii sunt cele care folosesc materiale plastice (produse de firm care se monteaz în condiiile indicate de productor sau tencuieli hidrofuge. În cazul tencuielilor hidrofuge este necesar s se verifice agresivitatea fa de ciment a apelor subterane respective. C.4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei C.4.3.3.6.(1) Principalele probleme legate de durabilitate se refer la elementele metalice, atât cele care nu se înglobeaz în mortar sau în beton, cât i cele care se înglobeaz. Aceste elemente sunt supuse în primul rând coroziunii atmosferice ale crei efecte pot fi amplificate de prezena umiditii. Cerinele referitoare la durabilitatea materialelor auxiliare sunt, în principal, urmtoarele:  Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la aciunea relevant a mediului înconjurtor i la micrile relative între straturi. Ele vor avea rezisten la coroziune corespunztoare mediului în care sunt utilizate. standardului SR EN ISO 1461, astfel încât acoperirea cu zinc s aib o cantitate de zinc de minimum 900 g/m2 sau se galvanizeaz prin acoperire cu o cantitate de zinc de minimum 60 g/m2 i se acoper cu un strat aderent de epoxy cu grosime de cel puin 80 m, cu o medie de 100 m. Ca alternativ, protecia necesar se poate realiza integral printr-un strat de pulbere de epoxy aplicat prin fuziune. Pentru a se evita deteriorarea proteciei, oelul va fi galvanizat dup fasonare. În unele cazuri speciale, în special pentru clasele de expunere MX4 i MX5, dac proteciile prin înglobare în mortar /acoperire cu zinc sunt considerate insuficient de sigure, se pot folosi

 Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil.  Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele înglobate în zidrie vor avea rezisten la coroziune corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare. Durabilitatea ancorelor trebuie asigurat pe toat durata de existen a cldirii care poate atinge 100 de ani sau chiar mai mult. Rezistena ancorelor la coroziune depinde de un numr mare de factori dintre care efectele cele mai importante sunt date de:  calitatea oelului i nivelul de protecie intrinsec sau superficial;  compatibilitatea cu materialele (metalele) alturate;  condiiile de expunere;  condiiile de montaj. Materialele pentru fabricarea componentelor auxiliare i sistemele lor de protecie anticoroziv sunt specificate complet în prile relevante ale standardelor din seria SR EN 845 i fiecare este indicat printr-o referin unic "material/acoperire". Aceast referin nu constituie îns nici o indicaie a performanei sau calitii respective. Standardul SR EN 1996-2, anexa C, în tabelele C.1, C.2 i C.3, indic o scurt descriere a materialelor i claselor de expunere pentru care acoperirea specificat este corespunztoare. Aceast indicaie se bazeaz pe o experien îndelungat privind durabilitatea acestor materiale în domeniul condiiilor de expunere. În mod obinuit nu sunt acceptate teste de expunere accelerat pentru msurarea durabilitii. Pentru materialele aferente fiecrei clase de expunere este de ateptat o durat de folosire acceptabil din punct de vedere economic în condiiile descrise. Alegerea depinde de utilizarea specific, amplasamentul construciei i durata de folosire cerut pentru materialele respective. C.4.3.3.6.(1) i (2) Pentru pereii alctuii din mai multe straturi, elementele metalice de legtur între straturi vor fi capabile s reziste la aciunile agresive care pot proveni din mediul înconjurtor. În funcie de clasa de expunere, pentru aceste elemente se vor prevedea msurile corespunztoare de protecie împotriva coroziunii. inând seama de riscul pentru sigurana vieii care poate proveni ca urmare a corodrii lor, mai ales în zone seismice, elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil. În Australia, avariile observate dup cutremurul din Newcastle din 1989 (figura C.45) au artat c numeroase ancore nu au rezistat solicitrilor la care au fost supuse datorit degradrilor suferite în timp. Astfel s-a constatat c dintre ancorele care au cedat numeroase erau complet distruse prin coroziune datorit condiiilor de mediu în care s-au aflat pe durata de funcionare.

(a) (b) Figura C.45. Coroziunea ancorelor pentru zidrie (a) Ancor complet distrus de coroziune –observat dup cutremurul din Newcastle – Australia (1989) (b) Ancor din oel galvanizat corodat în zona înglobat în mortar [Clay Brick and Paver Institute, Manual 7 Design of Clay Masonry for Serviceability, Australia,2001 ] Ca urmare a acestor constatri, pentru ancorele din pereii dubli, standardele australiene AS/NZS 2699.1, AS/NZ 2699 i AS 3700 au stabilit rezistena i rigiditatea ancorelor în funcie de condiiile de expunere i de solicitare. In tabelul urmtor sunt date valorile pentru ancorele de tip A în perei dubli. Tabelul C.19 Clasificarea ancorelor Rezistena caracteristic (kN) Rigiditatea caracteristic (kN/mm) Întindere Compresiune Condiii uoare 0.3 0.35 0.5 Condiii medii 0.6 0.7 1.0 Condiii grele 1.5 1.8 2.5 Valorile rezistenei caracteristice din tabel se utilizeaz i pentru ancorele de fixare a zidriei de placare. C.4.3.3.7 Eclise, scoabe i corniere. Toate piesele metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe i corniere) trebuie s aib protecia anticoroziv corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia se poate realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare. Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore deoarece are o durabilitate satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie cu cel al oelului inoxidabil. Durabilitatea ancorei depinde de cantitatea de zinc depus pe faa oelului. În literatur exist puine date referitoare la cantitatea de zinc necesar pentru asigurarea durabilitii. Unele cercetri din Anglia au artat c, în condiiile expunerii simultane la aer i umiditate, pierderea de zinc anual variaz între 10 ÷ 20 g/m2. De aici rezult c, pentru o pierdere medie anual de 15 g/m2, este necesar o acoperire de cel puin 750 g/m2 pentru a se asigura protecia necesar pe o durat de 50 de ani. Materialele pentru agrafe, eclise, console i ancore, conforme cu standardul SR EN 845-1, pot fi alese folosind tabelul C.1 din standardul SR EN 1996-2 (tabelul C.21). Toate piesele metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe i corniere) trebuie s aib protecia anticoroziv corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia se poate realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare. Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore deoarece are o durabilitate satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie cu cel al oelului inoxidabil.

Tabelul C.20 MATERIAL Clasa de expunere MX1 MX2 MX3 MX4 MX5 Oel austenitic inoxidabil (aliaje de molibden crom nichel) U U U U R Plastic folosit pentru corpul ancorelor U U U U R Oel austenitic inoxidabil (aliaje de crom nichel) U U U R R Oel feritic inoxidabil U X X X X Bronz de fosfor U U U X X Bronz de aluminiu U U U X X Cupru U U U X X Sârm de oel acoperit cu zinc (940 g/m²) U U U R X Sârm de oel acoperit cu zinc (940 g/m²) U U U R X Component din oel acoperit cu zinc (710 g/m²) U U U R X Component din oel acoperit cu zinc (460 g/m²) U R R R X Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele exterioare U U U R X Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele exterioare U U U R X Sârm de oel acoperit cu zinc (265 g/m²) U R R X X Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu acoperire organic pe marginile tiate U R R X X Band sau plac din oel pre-acoperit cu zinc (300 g/m²) U R R X X Band sau plac din oel acoperit cu zinc (137 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele exterioare U U U R X Band sau plac din oel acoperit cu zinc (137 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele exterioare U U U R X Band de oel pre-acoperit cu zinc (137 g/m²) cu marginile acoperite cu zinc U R R X X Sârm din oel acoperit cu zinc (60 g/m²) cu acoperire organic pe toate suprafeele exterioare U R R R X Sârm din oel acoperit cu zinc (105 g/m²) U R R X X Sârm din oel acoperit cu zinc (60 g/m²) U X X X X Plac din oel pre-acoperit cu zinc (137 g/m²) U X X X X

 asigur rezolvarea structurilor pentru construcii diverse ca funciune, form i proporii în plan i/sau în elevaie;  se folosete rezistena pereilor care, în planul de arhitectur, au funciuni de compartimentare i de închidere pentru preluarea aciunilor agenilor mecanici;  pereii structurali au rigiditate mare ceea ce asigur protejarea elementelor nestructurale în timpul aciunii seismice fr msuri/costuri suplimentare;  grosimile pereilor impuse de satisfacerea cerinelor de izolare termic i fonic sunt, în cele mai multe cazuri, suficiente pentru a satisface exigenele de stabilitate i de rezisten i nu sunt necesare, de regul, sporuri de grosime pentru considerente structurale;  utilizeaz materiale relativ ieftine i nu necesit mân de lucru cu calificare deosebit. C.5.1. PROIECTAREA PRELIMINAR ARHITECTURAL-STRUCTURAL A CLDIRILOR ETAJATE CURENTE Deoarece alctuirea structurilor cldirilor din zidrie rezult, în principal, din alctuirea planului de arhitectur, proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie situate în zone seismice implic parcurgerea unui proces iterativ de "propunere-evaluare" la care trebuie s participe, înc din faza iniial a proiectului, arhitectul i inginerul structurist. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei structurali din zidrie implic parcurgerea mai multor etape [Petrovici,R. Teoria structurilor pentru arhiteci- Curs, Ed.UAUIM 2000].

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU PEREI STRUCTURALI DIN ZIDRIE Proiectarea corect a cldirilor din zidrie, prin alegerea celor mai adecvate modele i metode de calcul i de detaliere, are i un impact economic deosebit de mare dac se ine seama de numrul mare al cldirilor de acest tip care se construiesc anual. Se apreciaz c cldirile cu perei structurali din zidrie sunt cu 15-20% mai ieftine decât cele cu structura alctuit din cadre de beton armat i zidrie de umplutur. De asemenea se apreciaz c durata de execuie se scurteaz cu circa . Adoptarea sistemului structural cu perei portani din zidrie de crmid sau blocuri permite obinerea unor avantaje tehnice i economice importante:

i la etapa de "proiectare preliminar a structurii" (alegerea tipului de zidrie, alegerea materialelor, stabilirea grosimii pereilor, etc.). Validarea propunerilor arhitecturale i structurale const în "evaluarea performanelor probabile" ale cldirii în raport cu starea limit ultim i cu starea limit de serviciu. Se evalueaz nivelurile de performan în raport cu cerinele din tema de proiectare (de exemplu, verificarea capacitii de funcionare imediat dup cutremur în cazul cldirilor din clasa de importan I). Faza de "interpretare arhitectural-inginereasc i economic" are ca obiect examinarea corelaiei dintre performanele "structurale" i performanele "funcionale, de confort i estetice" i, mai ales impactul costului structurii în costul total ale cldirii. În condiiile în care rezultatul fazei de "interpretare" evideniaz necesitatea relurii procesului de proiectare acest lucru se face de regul intervenind în primul rând asupra concepiei structurii (înlocuirea sistemului cu "perei rari" cu "perei dei", dac opiunea este posibil din punct de vedere funcional, înlocuirea zidriei nearmate cu zidrie confinat, etc.). În situaiile în care analiza structural arat c performanele nesatisfctoare provin din configuraia de ansamblul inadecvat situaiei specifice a cldirii (în cazul zonelor cu regim seismic sever, alctuire arhitectural cu importante neregulariti geometrice/volumetrice, absena continuitii pe vertical a pereilor care conduce la formarea etajelor "slabe") este necesar ca procesul de proiectare s fie reluat din faza iniial (revizuirea concepiei arhitecturale). Dac aceast modificare nu este posibil din diferite considerente, soluia raional este înlocuirea structurii din zidrie cu o structur din beton armat sau din oel. Legtura între configuraia arhitectural a cldirii i sigurana structural sub aciunea cutremurului a fost subliniat de numeroi autori a cror autoritate tiinific i profesionalism sunt neîndoielnice.  Arnold i Reitherman [Arnold,C.,Reitherman, R. Building Configuration and Seismic Design. The Architecture of Earthquake Resistance. Building Systems Development, Inc. San Mateo California 1981]: "Un aspect al proiectrii antiseismice de importan egal sau chiar mai mare decât calculul structurii este alegerea configuraiei cldirii."  Degenkolb [Degenkolb, H.J. Seismic Design. Structural Concepts. Summer Seismic Institute for Architectural Faculty. AIA Research Corporation 1977]: "Unele dintre cele mai dificile probleme legate de proiectarea antiseismic sunt ridicate de concepia iniial de alctuire aleas de arhitect."  Dowrick [DowricK,D.J. Earthquake Resistant Design. A Manual for Engineers and Architects John Wiley & Sons, Inc.London, 1977] i Key [Key, D.Earthquake Design Practice for Buildings. Thomas Telford, London 1988]: "Niciodat nu va fi în puterea unui inginer structurist s realizeze o structur suficient de rezistent la cutremur pentru o cldire prost conceput." C.5.1.(2) Etapele "Proiectarea preliminar a structurii" i "evaluarea performanelor structurale ateptate" reprezint "faze tehnice" ale activitii inginerului structurist care permit

Schema dat mai sus sintetizeaz demersul logic pentru proiectarea cldirilor din zidrie în vederea satisfacerii cerinei de rezisten i stabilitate. Fazele de "propunere" se refer la "configuraia de ansamblu a cldirii" (propunerea arhitectului), la "concepia structurii" (propunerea inginerului bazat, în prim aproximaie, pe configuraia de ansamblu propus)

i va permite o prim evaluare a costurilor probabile pe durata de exploatare. Dac rezultatele acestei analize sunt satisfctoare se poate trece la "proiectarea definitiv". În caz contrar este necesar s se reia procesul de proiectare preliminar. Reluarea procesului de proiectare se poate face din diferite etape:

i) din etapa de proiectare preliminar a structurii (de exemplu, prin utilizarea unor elemente pentru zidrie i/sau mortare cu rezistene mai ridicate, modificarea poziiei / dimensiunilor / armturilor elementelor de confinare etc.); ii) din etapa de concepie a structurii (de exemplu, prin înlocuirea zidriei nearmate cu zidrie confinat cu sau fr armturi în rosturile orizontale); iii) din etapa de stabilire a concepiei de ansamblu a structurii (de exemplu, eliminarea efectelor importante de rsucire de ansamblu prin modificarea formei în plan sau prin modificarea rigiditii unor perei prin adugarea/eliminarea unor goluri). C.5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu perei structurali din zidrie C.5.1.1.(1) Pentru cldirile care satisfac cerinele de regularitate în plan i pe vertical definit conform criteriilor de la art. 5.1.2. i 5.1.3. rspunsul seismic este favorabil i poate fi determinat prin calcul, cu suficient exactitate, folosind modele/metode curente (simple).Pentru zonele cu acceleraia seismic de proiectare ag0.25g se recomand alegerea cu prioritate a configuraiilor de plan i volumetrie care conduc la cldiri cu regularitate structural în plan i pe vertical. Prevederile din acest Cod trebuie s fie respectate în corelare cu principiile generale de alctuire structural date în Codul P 100-1/2013. În special, este vorba de realizarea caracterului spaial al structurii prin asigurarea conlucrrii, în toate stadiile de solicitare, a pereilor de pe direciile principale ale cldirii i a planeelor rigide. Unitatea spaial a structurii astfel obinut este capabil s asigure preluarea solicitrilor seismice oricare ar fi direcia pe care acestea acioneaz. Eficiena acestei conlucrri a fost verificat de comportarea satisfctoare la cutremurele trecute a cldirilor care au fost astfel concepute. În al doilea rând trebuie menionat efectul favorabil al regularitii alctuirii în plan i în elevaie a cldirii. Regularitatea în plan favorizeaz eliminarea / reducerea efectelor rsucirii de ansamblu. Regularitatea în elevaie asigur, în primul rând, uniformitatea cerinelor de rezisten la diferitele niveluri ale cldirii eliminând concentrrile de eforturi care ar putea rezulta prin devierea traseului normal/ direct, ctre fundaii, al forelor verticale i/sau orizontale. Cldirile cu regularitate structural în plan i în elevaie prezint i avantajul de a putea fi analizate cu modele i metode de calcul simple. Regulile de alctuire favorabile stabilite în acest Cod exploateaz rezervele "naturale" de rezisten ale cldirilor din zidrie cu puine niveluri i pe acestea se fundamenteaz i prevederile pentru cldirile simple din zidrie pentru care, conform Codului P 100-1/2013, identificarea unei imagini de ansamblu asupra modului în care structura propus rspunde cerinelor de siguran structural i care furnizeaz, în acelai timp, elementele necesare pentru "interpretarea arhitectural - inginereasc i economic" a rezultatelor proiectrii preliminare."Interpretarea" va stabili în ce msur alctuirea structural propus (inclusiv, dac este cazul, grosimile care rezult pentru pereii structurali) satisface cerinele arhitectului

Cap.8, nu este necesar justificarea prin calcul a satisfacerii cerinei de rezisten la aciunea seismic de proiectare. Cldirile cu forme simple în plan (mai ales cele simetrice) i fr discontinuiti brute în elevaie au comportare seismic uniform, fr concentrri de eforturi în anumite elemente i zone. Avariile probabile, cele acceptabile în cazul cutremurului de "proiectare", vor fi controlabile i previzibile i vor putea fi suportate de cldire în condiii de siguran. Pe de alt parte, comportarea seismic a acestor construcii poate fi modelat prin calcul, cu uurin i destul de exact, astfel încât rspunsul lor probabil la aciunea seismic poate fi anticipat cu precizie suficient, oferind astfel baza obiectiv pentru o proiectare sigur i raional din punct de vedere tehnic i economic. Neregularitile formei în plan i discontinuitile volumetrice pe înlimea cldirii au ca rezultat neuniformitatea, uneori exagerat, a distribuiei spaiale a maselor i rigiditilor i conduc la structuri complicate, confuze chiar, în care, adesea, se fac compromisuri tehnice grave. Analiza prin calcul a rspunsului seismic al structurilor cu neregulariti nu mai poate fi fcut cu metodele simplificate aplicabile construciilor cu structuri regulate. Sunt necesare abordri complexe, care s in seama de comportarea structurii, sub aciunea dinamic a cutremurului, ca un ansamblu spaial, în domeniul deformaiilor inelastice. Proprietile mecanice, de rezisten, de deformabilitate i de ductilitate ale structurilor complexe din zidrie sunt dificil de modelat, cu un grad suficient de exactitate, astfel încât chiar analizele efectuate cu cele mai complexe programe de calcul automat, au un grad mare de incertitudine. Anticiparea rspunsului seismic probabil, prin astfel de calcule, poate fie s conduc la dimensionri mult acoperitoare fie s dea natere unor zone slabe în raport cu solicitrile reale. În timpul cutremurelor puternice, neregularitile de form, în plan i în elevaie, antreneaz concentrri de eforturi în elementele de construcie, structurale i nestructurale, mai ales în zonele de discontinuitate geometric care sunt, implicit, zone de discontinuitate ale maselor i ale rigiditii. Starea de eforturi din ansamblul structurilor cu neregulariti i comportarea elementelor de structur, mai ales în zonele de discontinuitate, nu sunt, în general, studiate experimental, astfel încât proiectarea se bazeaz, mai mult, pe intuiia inginerului de structuri. Nivelul insuficient de cunoatere în acest domeniu, din ar i din strintate, a fost confirmat de experiena cutremurelor anterioare care a artat c o mare parte din accidentele grave (mergând, adesea, pân la prbuirea în totalitate) s-au produs la construcii cu forme complexe în plan i în elevaie. Paradoxal, cele mai multe dintre sensibilitile acestor structuri erau cunoscute în literatura de specialitate dar proiectanii respectivi le-au ignorat. C.5.1.2. Alctuirea cldirii în plan i în elevaie C.5.1.2.(1) Formele geometrice regulate ale cldirii, stabilite prin proiectul de arhitectur, reprezint condiia necesar pentru proiectarea unor structuri simple, clare i de preferin simetrice având valori comparabile ale rezistenei i rigiditii ansamblului pe direciile axelor de simetrie i la care excentricitatea centrului de mas în raport cu centrul de rigiditate este cât mai mic cu putin (teoretic, cele dou centre pot s coincid). În aceste condiii, eforturile secionale/unitare datorite cutremurului precum i deplasrile laterale ale cldirii, pe cele

i, în consecin, avarii mai mari. Acest fenomen este mai accentuat în cazul în care lungimea aripilor este mai mare (se produce chiar i la cldiri cu forme simetrice fa de dou axe - tip H, de exemplu). În acest caz, oscilaiile seismice ale cldirii sunt deosebit de complexe deoarece în timp ce cldirea oscileaz în ansamblu (de exemplu, pe direciile principale) aripile pot oscila fiecare separat, în special pe direciile respective de rigiditate minim. Figura C.46 Oscilaiile cldirilor nesimetrice în timpul cutremurului [Petrovici,R. Teoria structurilor pentru arhiteci - Curs, Ed.UAUIM 2000] Deoarece construcia cu form complex reprezint o unitate structural pentru care îns, în general, centrele de greutate al planeelor nu coincid cu centrele de rigiditate al etajelor, ansamblul va fi supus i unei torsiuni generale date de componentele forei seismice care acioneaz pe aripile profilelor L, T, H sau pe ramificaiile cldirilor cu forme mai complicate. Punctele cele mai vulnerabile sunt colurile intrânduri i zonele imediat adiacente acestora în care eforturile se concentreaz oricare ar fi direcia de aciune a micrii seismice (notate ZC- zone critice în figura C.46). C.5.1.2.(4) Msurile recomandate în acest alineat pentru a realiza reducerea rezistenei i/sau rigiditii structurii pe înlime, în concordan cu variaia eforturilor din încrcrile verticale i orizontale, au în vedere meninerea regularitii structurale i evitarea crerii unor disimetrii care pot genera efecte de rsucire. În nici un caz reducerea rezistenei i/sau a rigiditii nu se va realiza prin suprimarea pereilor structurali întrerupând fluxul continuu al încrcrilor spre fundaii. C.5.1.3. Criterii de regularitate structural Regularitatea cldirilor în plan depinde de satisfacerea a dou categorii de cerine: dou direcii principale, sunt comparabile iar efectul rsucirii de ansamblu este redus la minimum pentru toate direciile de aciune ale aciunii seismice. Se atrage atenia c, în multe cazuri, avantajele aduse de simetria formei planului pot fi anulate de dispunerea nesimetric în plan a pereilor structurali, ceea ce conduce de asemenea la necoincidena centrului de mas cu centrul de rigiditate i deci la efectul de torsiune de ansamblu (în aceast situaie este vorba numai de o "pseudo-simetrie" ). Se menioneaz, îns, i cazul contrar în care, prin alctuirea judicioas a pereilor structurali, pentru unele cldiri cu forme nesimetrice în plan, se poate obine apropierea celor dou centre i deci reducerea semnificativ a efectului de rsucire. Prin alctuirea judicioas a pereilor se înelege alegerea grosimii, a rezistenelor materialelor, dispunerea i dimensiunile golurilor, etc. Adoptarea formelor regulate este favorabil deoarece formele compuse (L, T, H sau ramificate) sufer, în timpul cutremurului, micri complexe, deplasrile fiecrei aripi fiind funcie de direcia aciunii seismice. Astfel aripile care au dimensiunea lung paralel cu direcia aciunii seismice vor avea deplasri mici i deci avarii relativ mici (au condiii favorabile pentru a avea rigiditate i rezisten mai mare în aceast direcie) în timp ce aripile care au dimensiunea scurt paralel cu direcia aciunii seismice vor suferi deplasri mai mari

 Cerine geometrice: forma i proporiile cldirii în plan;  Cerine structurale: dispunerea pereilor structurali în planul cldirii i rigiditatea acestora. Din examinarea cerinelor reglementrilor tehnice rezult un consens semnificativ în ceea ce privete parametrii dup care se apreciaz regularitatea/neregularitatea geometric i cea structural. Micile diferene între valorile pragurilor respective se datoreaz mai mult experienei i tradiiei locale decât unor factori obiectivi, cuantificabili. Totodat, este necesar s se precizeze c aprecierea regularitii sau neregularitii structurale se bazeaz, în toate reglementrile, numai pe considerarea rigiditilor liniar-elastice fr a implica rezervele de rezisten ale cldirilor în domeniul post- elastic i nici diferenierea modurilor de cedare (ductil/fragil). Neglijarea acestor aspecte poate ascunde unele carene de alctuire susceptibile de a avea consecine grave (de exemplu, pierderea stabilitii de ansamblu a cldirii dup cedarea prematur a unui perete). C.5.1.3.(1) Pentru se evita/diminua efectele defavorabile ale rsucirii de ansamblu, dispunerea în plan a pereilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele principale ale cldirii, pentru toate tipurile de zidrie (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA). Pentru a se asigura o capacitate suficient de rezisten i de rigiditate la torsiunea de ansamblu se recomand ca pereii structurali cu rigiditate mare s fie dispui cât mai aproape de conturul cldirii. Nu se vor adopta configuraii instabile de perei (în care axele pereilor sunt concurente) i se vor evita configuraiile la care excentricitatea centrului de rigiditate, pe una din direcii depete valorile stabilite în Cod. C.5.1.3.(2) În acelai scop, în cazul tronsoanelor dreptunghiulare, la care faadele longitudinale au raportul  între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i ariile plinurilor de zidrie apropiat de valorile maxime stabilite prin acest Cod la 5.2.5.(3) se recomand ca pereii structurali transversali de la capetele tronsoanelor s fie cât mai puin slbii prin goluri. În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie, neregularitile în plan provin, în general, din dou cauze majore (sau dintr-o combinare a acestora) care decurg din concepia arhitectural a cldirii:  dispunere neregulat / nesimetric a golurilor majore în perei  forma în plan cu nesimetrie pronunat. Existena pereilor lungi i fr goluri (calcane) este inerent, în special, în cazul cldirilor "plomb" i introduce efecte puternice de rsucire. Figura C.47.Neregularitate în plan rezultat din concepia planului de arhitectur

O alt cauz a producerii situaiei de "neregularitate " în plan provine din alctuirea planeelor:  planee cu alctuiri diferite la un anumit nivel (planeu rigid din beton armatcompletat cu planeu cu rigiditate nesemnificativ - cu grinzi i podin din lemn, de exemplu) - figura C.48(b);  planee cu goluri mari (orientativ cu aria golului mai mare de 50% din aria planeului) - figura C.48 (c). (a) (b) (c) Figura C.48.Neregulariti provenite din alctuirea arhitectural structural (a) i din alctuirea planeelor (b) i (c). Cldirile care au forme oarecare în plan trebuie calculate cu modele spaiale. Pot fi calculate i cu dou modele plane, cu fore dispuse pe direciile principal de rigiditate, în condiiile stabilite în Codul P 100-1/2013, Cap.8. C.5.1.3.(3) Condiiile de regularitate în elevaie urmresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct i clar al încrcrilor verticale i orizontale pân la fundaii i asigurarea conlucrrii spaiale dintre pereii de zidrie de pe cele dou direcii i dintre perei i planee. În acest scop este necesar realizarea urmtoarelor msuri constructive:  asigurarea legturilor dintre pereii dispui pe ambele direcii principale ale cldirii;  prevederea fundaiilor continue sub ziduri i legarea zidurilor de fundaii;  asigurarea legturii între perei i centurile dispuse la nivelul fiecrui planeu;  prevederea planeelor rigide în plan orizontal (recomandabil i la ultimul nivel);  în cazul cldirilor cu arpant, ancorarea acesteia de centurile de la ultimul nivel;  ancorarea de arpant a zidurilor în consol peste ultimul nivel (calcane, frontoane). În ceea ce privete neregularitile în elevaie, reglementarea din SUA [Codul ASCE 7-10] este mai nuanat.Sunt definite neregulariti "curente" i neregulariti "extreme" aa cum se arata în figuraC.49. Figura C.49.Neregulariti în elevaie conform Codului ASCE 7-10 (a) Neregularitatea geometric în elevaie trebuie luat în considerare dac dimensiunea în plan orizontal a unui perete structural care preia forele laterale, la oricare nivel, este mai mare cu peste 30% decât cea a unui etaj adiacent.

(b) Neregularitatea este luat în considerare dac exist o deplasare în plan unui perete structural mai mare decât lungimea acestuia, sau o reducere de rigiditate a elementului respectiv la etajul inferior. C.5.1.4. Separarea cldirii în tronsoane C.5.1.4.(1) Tronsonarea cldirilor cu alctuiri complexe depinde de forma i de proporiile în plan ale ansamblului construit. Figura C.50.Posibiliti de tronsonare a cldirilor cu forme complexe C.5.1.4.(2) Prevederea are ca scop evitarea fragmentrii construciei în tronsoane cu proporii geometrice nefavorabile. Prin limitarea raportului înlime/lime se urmrete limitarea efectelor momentului de rsturnare iar limitarea raportului lungime / lime are ca scop reducerea efectelor rsucirii de ansamblu. Formele alungite în plan pot da natere la planee cu flexibilitate relativ mare în plan orizontal ceea ce contrazice ipoteza curent referitoare la rigiditatea infinit a planeelor în plan orizontal prin care se asigur egalitatea deplasrilor orizontale ale tuturor subansamblurilor verticale. În cazul cldirilor tip bar împrite în mai multe tronsoane cu caracteristici structurale similare, se recomand ca tronsoanele de la extremiti, care sunt susceptibile de a suporta ocul maxim în cazul ciocnirii reciproce în timpul cutremurului, s aib o mas mai mare (mai multe travei) i o capacitate de rezisten mai mare decât cea a tronsoanelor intermediare. C.5.1.4.(5) Prevederea referitoare la dublarea pereilor structurali la rost are în vedere ca fiecare din tronsoanele rezultate s constituie o "cutie" cu rigiditate semnificativ la rsucire care se realizeaz, în mare msur, cu contribuia pereilor dispui pe conturul cldirii. C.5.1.4.(6) Pentru cazul în care caracteristicile constructive ale tronsoanelor alturate sunt aproximativ similare (cum este cazul tronsoanelor rezultate din segmentarea unei cldiri "bar") limea rostului antiseismic poate fi egal cu cea stabilit din condiia de dilatare termic (în

(a) (b) (c) Fig. C.51. Detalii de rosturi seismice (a) Rost orizontal (b) Racord rost orizontal-vertical (c) Rost în faad Detaliile de principiu de mai sus permit, în alctuiri diverse, preluarea deplasrilor relative dintre dou tronsoane adiacente prin rosturi de 5 ÷ 50 mm lime i chiar mai mari. C.5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor Dimensiunile maxime ale cldirilor cu perei structurali din zidrie sunt stabilite în Codul P 100-1/2013, în funcie de zona seismic a amplasamentului i de înlimea cldirii peste seciunea de încastrare. C.5.2. PROIECTAREA PRELIMINAR A PEREILOR STRUCTURALI PENTRU CLDIRI ETAJATE CURENTE C.5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali C.5.2.1.(1) Cerinele funcionale menionate trebuie s fie:  conforme cu reglementrile tehnice în vigoare (cerine minime, obligatorii);  specifice, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, înlimea de nivel, tipul circulaiilor, etc. C.5.2.1.(5) Alctuirile structurale în care exist perei de contravântuire neîncrcai, sau foarte puin încrcai, cu sarcini verticale trebuie considerate nefavorabile pentru amplasamentele cu seismicitate ridicat (orientativ ag  0.15g)având în vedere faptul c rezistena la forfecare în condiiile geo-climatice ale României, i pentru cldiri cu dimensiuni curente, aceast lime este de circa 2 - 3 cm). C.5.1.4.(7) Având în vedere rigiditatea important a cldirilor din zidrie dimensiunile rosturilor de dilatare/seismice sunt reduse. Elementele de închidere a rosturilor trebuie s asigure oscilaiile libere ale tronsoanelor adiacente i, în acelai timp, s satisfac celelalte exigene (izolare fonic, termic, etaneitate la aer i la ap, rezisten la foc). inând seama c avarierea local a zonelor de rost este inevitabil, mai ales în cazul cutremurelor puternice, detaliile rosturilor seismice trebuie s asigure evitarea desprinderii i cderii de la înlime elemente sau pri de construcie i s permit repararea acestora cu uurin.Se recomand folosirea atât pentru rosturile verticale, cât i pentru cele orizontale, a unor sisteme/dispozitive de închidere verificate în practic.

 Este un material capabil s preia încrcri verticale importante.  Nu poate prelua încrcri verticale i orizontale din care rezult eforturi unitare de întindere.  Ruperea este de tip fragil, integritatea fizic a pereilor fiind puternic deteriorat în stadiile avansate de deformare. Din motivele de mai sus, pentru reducerea riscului seismic al cldirilor cu perei structurali din zidrie nearmat, în Codul P 100-1/2013, s-au preconizat urmtoarele msuri:  Folosirea zidriei nearmate numai pentru cldiri cu un numr mic de niveluri peste seciunea de încastrare;  Utilizarea cldirilor cu regularitate structural în plan i în elevaie;  Determinarea forei seismice static echivalent folosind valori mici ale factorului de comportare q pentru a se limita amploarea incursiunilor în domeniul postelastic;  Obligativitatea prevederii constructive a unor stâlpiori i centuri din beton armat.

rost orizontal este asigurat numai de fora de frecare c orespunztoare efortului de compresiune dup ce aderena mortarului la elementele pentru zidrie se rupe datorit deformaiilor laterale ale peretelui (recomandarea FEMA 307 arat c aderena se rupe pentru drift de circa 3-5‰). C.5.2.1.1 Structuri cu perei dei C.5.2.1.1.(1) În alctuirea menionat la acest alineat, poziiile în cldire ale pereilor structurali interiori rezult, de regul, din concepia planului de arhitectur (în cazul locuinelor, de exemplu, separ încperile principale ale cldirii). Sistemul structural cu perei dei corespunde i cerinelor funcionale ale cldirilor de locuire colectiv (hoteluri, moteluri, cmine i similare). C.5.2.1.1.(2) Dac prin aceast operaie aria pereilor structurali de pe direcia respectiv se reduce cu mai mult de 20%, cldirea va fi încadrat pentru calcul în clasa cldirilor fr regularitate (tipul 2 din tabelul 5.1). În condiiile de la (2), structura vertical i planeul care rezult trebuie s aib capacitatea de rezisten, rigiditatea i ductilitatea necesare pentru a prelua solicitrile datorate celor mai defavorabile grupri de încrcri, inclusiv efectul disimetriei structurale care ar putea rezulta din suprimarea peretelui respectiv i sporirea forei seismice de proiectare ca urmare a modificrii încadrrii cldirii din punct de vedere al regularitii structurale. C.5.2.1.2. Structuri cu perei rari C.5.2.1.2.(1) În aceast alctuire pereii structurali interiori se dispun, de regul, la limita între unitile funcionale (între apartamente – la locuine, între slile de clas – la unitile de învmânt, etc.,) ceea ce elimin, în cele mai multe cazuri, slbirea lor cu goluri de trecere. C.5.2.2. Alegerea tipului de zidrie C.5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA) C.5.2.2.1.(1) Zidria simpl (nearmat) poate fi caracterizat sintetic dup cum urmeaz:

 raportul de esere;  folosirea aceluiai tip de elemente i aceluiai tip de mortar pentru toi pereii unui nivel;  executarea simultan a pereilor de pe ambele direcii principale;  realizarea rosturilor orizontale de mortar cu grosimi între 8 15 mm i umplerea complet a tuturor rosturilor verticale;  tratarea zidriei dup execuie (evitarea încrcrii premature, a solicitrilor dinamice, msurile pe timp friguros, etc.). C.5.2.2.1.(2) Prin introducerea în peretele de zidrie a elementelor de confinare din beton armat (stâlpiori i centuri) se obine pe de o parte sporirea ductilitii i pe de alt parte reducerea degradrii rezistenei i limitarea avariilor în stadiile avansate de solicitare.

1. Prezena stâlpiorilor la intersecii, coluri i ramificaii de ziduri contribuie eficient la realizarea legturii dintre pereii de pe cele dou direcii principale ale cldirii i prin aceasta la realizarea conlucrrii spaiale a subansamblurilor structurale verticale. Prezena stâlpiorilor elimin avariile tipice care se manifest prin expulzarea zidriei de la colurile cldirii chiar i la cldirile cu puine niveluri supraterane. (a) (b) (c) Figura C.52. Efectele aciunii seismice la colurile cldirii (a) Poziiile stâlpiorilor constructivi. (b) i (c) Distrugeri la coluri (expulzarea zidriei) la cldiri fr stâlpiori

2. Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:  legarea pereilor de pe cele dou direcii;  constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia eforturi de întindere, prin legarea tuturor stâlpiorilor la nivelul fiecrui planeu;  sporirea rigiditii în plan orizontal a planeelor;  realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali. Regimul de înlime redus care este prevzut în Codul P 100-1/2013 (23 niveluri peste seciunea de încastrare) asigur, pentru grosimea minim de zid, eforturi unitare de compresiune aflate în intervalul 0.3fd  0.5fd. În acelai timp, pentru amplasamentele cu acceleraie seismic de proiectare slab i/sau moderat (orientativ ag 0.15g) eforturile tangeniale în rosturile orizontale ale zidriei rmân la valori sczute dac se realizeaz ariile minime constructive de zidrie. Proprietile mecanice ale structurilor cu perei din zidrie nearmat sunt influenate, în mare msur, de condiiile de execuie i, în special, de:

Figura C.53. Propagarea/extinderea crpturilor înclinate în lipsa centurii de la nivelul planeului Prevederea centurilor intermediare la cldirile cu perei rari i la cldirile tip "sal/hal" are ca scop sporirea rezistenei peretelui la:  ruperea în scar din fora tietoare (prin concentrarea unei cantiti semnificative de armtur în aceast centur intermediar);  aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem intermediar pentru panoul de zidrie). C.5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA) Zidria armat, aa cum este cunoscut astzi, este rezultatul acumulrii, în timp, a experienelor practice de asociere a zidriei fragile cu materiale superioare din punct de vedere al rezistenelor la întindere i compresiune i al ductilitii, i a dezvoltrilor teoretice mai recente. În zone seismice folosirea cu precdere a zidriilor armate este recomandat deoarece asocierea cu oelul ofer zidriei proprietile necesare pentru realizarea unor performane seismice superioare:  ductilitate;  capacitate de disipare a energiei seismice;  limitarea degradrii excesive a rezistenei i rigiditii;  meninerea, în anumit msur, a integritii pereilor dup producerea unui seism sever. Rezultate similare pot fi obinute i prin asocierea zidriei, prin procedee specifice, cu alte materiale de înalt rezisten (polimeri armai cu fibre - FRP- sau grile polimerice, de exemplu).

În afar de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereii solicitai de încrcrile normale pe plan (seismice sau chiar din vânt). În cazul planeelor din grinzi de lemn/profile metalice elementele de rezisten trebuie s fie legate eficient de centuri (prin înglobare pe cel puin  din limea centurii sau prin ancorare în centur, dar fr întreruperea armturii din centuri). Pentru a se realiza o transmitere cât mai uniform a încrcrilor verticale centurile se execut pe toat limea peretelui (cu o eventual reducere pentru aplicarea proteciei termice la pereii de faad). Centurile contribuie i la limitarea propagrii fisurilor înclinate de la un nivel la altul. Acest tip de avarie poate conduce la prbuirea peretelui sub efectul combinat al aciunii seismice în planul peretelui i perpendicular pe plan. Aportul armturilor din centuri nu este luat considerare la calculul rezistenei la for tietoare pentru cldirile din ZNA.

 asigur un nivel de ductilitate satisfctor în cazul solicitrilor seismice;  împiedic pierderea stabilitii (rsturnarea) pereilor sub efectul aciunii seismice perpendiculare pe planul peretelui;  asigur integritatea panourilor de zidrie în stadii avansate de avariere (dup ce s-au produs crpturi/ fracturi cu deplasare în planul peretelui i/sau perpendicular pe plan). Din încercrile efectuate în Mexic [Meli,R., Mamposteria estructural. La practica, la investigacion y el comportamiento sismico observado en Mexico CENAPRED] s-au evideniat urmtoarele concluzii principale privind comportarea pereilor din zidrie confinat:  Fora lateral care produce fisurarea diagonal variaz foarte puin în funcie de armarea peretelui  Cantitatea i detaliile de armtur din stâlpiori afecteaz semnificativ ductilitatea dar nu modific cu valori importante rezistena peretelui  Capacitatea crete liniar în funcie de nivelul forei axiale de compresiune (în domeniul eforturilor specifice cldirilor cu puine niveluri)  Ductilitatea pereilor este ridicat dac cedarea se produce din încovoiere dar i la pereii care cedeaz din for tietoare;ductilitatea scade pentru încrcri verticale mari Conform unei alte cercetri desfurat tot în Mexic [Sánchez,T.A., Diseño y construccion de estructuras de mamposteria - CENAPRED ] se consider c, în condiiile în care au fost respectate prevederile din reglementri, zidria confinat a avut comportare satisfctoare la cutremurele din Mexic:  stâlpiorii au asigurat peretelui o capacitate superioar de deformaie lateral i au îmbuntit legturile între pereii pe cele dou direcii i între perete i planeu  s-a evitat ruperea brusc fragil dar nu i formarea fisurilor diagonale (rezistena la eforturi diagonale a zidriei nu sporete semnificativ prin prezena stâlpiorilor i a centurilor)  o soluie pentru sporirea capacitii la for tietoare este armarea rosturilor orizontale. C.5.2.3. Goluri în pereii structurali din zidrie C.5.2.3.(1) Adoptarea poziiei i dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre trebuie s se fac de comun acord între arhitect i inginerul structurist ca un compromis între cele trei categorii de cerine. C.5.2.3.(2) Structurile cu perei cu goluri dispuse regulat i în poziii raionale reprezint un sistem extrem de eficient, recomandabil pentru obinerea comportrii ductile i pentru disiparea corespunztoare a energiei. Trebuie îns evitate situaiile în care riglele de cuplare sunt mai puternice decât spaleii dintre goluri. În acest caz, spaleii pot fi avariai puternic sau chiar distrui în timp ce riglele de cuplare rmân practic în domeniul elastic. Prin forma i inând seama de aceste caliti, prezentul Cod i Codul P 100-1/2013 recomand folosirea cu precdere a zidriilor armate, sub una din formele menionate, stabilind pentru acestea domenii mult mai largi de folosire decât pentru zidria nearmat. Prezena elementelor verticale de confinare îmbuntete calitativ i cantitativ comportarea pereilor de zidrie înainte idup fisurare (în domeniul elastic dar, mai ales, în domeniul postelastic):

Fig. C.54. Proporionarea spaleilor i riglelor de cuplare la perei cu goluri (a) alctuire favorabil (b) alctuire nefavorabil C.5.2.4.(4) Dispunerea alternant a golurilor trebuie s evite situaiile în care se creeaz zone slabe care favorizeaz fisuri/crpturi în vecintatea riglelor de cuplare (figura C.55b). (a) (b) Figura C.55 Dispunerea alternativ a golurilor de ui pe înlimea cldirii (a) Dispunere recomandat (b) Dispunere defavorabil/periculoas La amplasarea golurilor de ui i ferestre se va urmri, de asemenea, ca spaleii care rezult s aib lungimi egale sau cât mai apropiate. În cazul pereilor lungi (pereii longitudinali ai cldirilor tip "bar", de exemplu) dac aceast prevedere nu poate fi realizat din considerente funcionale sau de plastic a faadelor, se recomand ca spaleii cu dimensiuni mult diferite s fie dispui alternativ în lungul peretelui. C.5.2.4. Grosimea pereilor structurali i nestructurali C.5.2.4.(1) În acest Cod se dau prevederi numai pentru stabilirea grosimii în funcie de cerina de siguran structural. Grosimea necesar pentru satisfacerea celorlalte cerine se stabilete prin reglementrile specifice. În proiect se va adopta cea mai mare dintre grosimile necesare rezultate. C.5.3. PROIECTAREA PRELIMINAR A SUBANSAMBLURILOR STRUCTURALEORIZONTALE C.5.3.1. Tipul planeului C.5.3.1.(1) Pentru identificarea tipului de planeu (rigid/flexibil) se poate ine seama de condiia dat în Codul UBC 2003 (figura C.56):

proporiile lor aceti spaleii sunt expui unor ruperi fragile i nu vor putea disipa decât o cantitate redus de energie. Când adoptarea unei asemenea configuraii a peretelui este impus de considerente funcionale sau plastice, dimensionarea spaleilor se va face pentru fore convenionale sporite rezultând grosimi mai mari de perei i sporirea armturii din elementele de confinare i din rosturile orizontale. Pentru alctuirea din figura C.54(b) soluia recomandabil este realizarea spaletului central din beton armat.

Cadrul A Cadrul B Planeul Figura C.56 Definirea planeelor flexibile în plan orizontal conform UBC-2003 sau de condiia dat în [Jain, S.K. A Proposed Draft for IS 1893. Provisions on Seismic Design of Buildings:Part II: Commentary and Examples Journal of Structural Engineering, vol.22, No.2 July 1995] care recomand s se ia în considerare flexibilitatea planeului în plan orizontal dac exist relaia: (C.21) Figura C.57. Definirea planeelor flexibile în plan orizontal conform relaiei (C.21) C.5.3.1.(2) Alegerea alctuiri/detaliilor constructive care asigur comportarea planeului ca diafragm rigid în plan orizontal va ine seama de rolul planeului în ceea ce privete:  colectarea forelor de inerie i transmiterea lor la pereii structurali;  asigurarea conlucrrii pereilor structurali pentru preluarea forelor seismice orizontale: - distribuia forei seismice de nivel între pereii structurali proporional cu rigiditatea de translaie a fiecruia; - retransmiterea ctre pereii care dispun de rezerve de capacitate portant a încrcrile suplimentare care rezult dup cedarea pereilor cu capacitate de rezisten insuficient;  posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural simplificate, având, dup caz, numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel. Se recomand folosirea planeelor care transmit încrcrile verticale pe toate laturile astfel încât s se realizeze solicitarea cât mai uniform a pereilor de pe ambele direcii. Aceast rezolvare este obligatorie pentru cldirile amplasate în zone seismice cu ag  0.30g.

5.1





 "Plan eul trebuie s fie considerat flexibil pentru distribuia forei seismice de etaj i a momentului de torsiune dac deformaia lateral maxim a plan eului (max) este mai mare decât dublul deplasrii relative de nivel (driftului) la etajul considerat"

i seismice din perei, de mrimea eforturilor pe teren, de natura terenului i de adâncimea cotei de fundare. Prevederea de la (1) urmrete asigurarea unui traseu direct al încrcrilor verticale i orizontale ctre terenul de fundare, condiie de regularitate recomandat pentru asigurarea unui rspuns seismic favorabil. Excepia permis la (2) se bazeaz pe faptul c, în unele situaii, fundaiile de tip "talp continu" pot cpta dimensiuni care depesc cu mult limea necesar i devin scumpe, ca urmare a unor condiii constructive (generate, de exemplu, de limea minim a spturilor în anuri). Aceast situaie se întâlnete în special la cldirile cu 12 niveluri aezate pe terenuri normale de fundare pentru care presiunea pe talpa fundaiilor continue (cu limi care depesc cu 510 cm grosimile zidurilor) este, în general, sub   ¾ din presiunea convenional. Datorit înlimii reduse a cldirilor i intensitii reduse a încrcrilor seismice pentru care este acceptat soluia propus, eforturile din grinzile care susin pereii structurali din elevaie pot fi meninute, fr dificulti constructive, în domeniul elastic de comportare. C.5.4.2. Socluri C.5.4.2.(1) Prevederea urmrete transmiterea încrcrilor la terenul de fundare fr ca efectul acestora s fie amplificat de excentricitile relative ale elementelor de construcie (zidrie  soclu  fundaie) C.5.4.2.(2) Limea soclului va permite preluarea/compensarea eventualelor abateri de trasare/execuie inerente execuiei la nivelul terenului. Abaterile admisibile pentru fundaii, mai ales când acestea sunt turnate direct în sptur sunt mai mari decât abaterile de execuie pentru poziionarea pereilor în plan.

C.5.3.1.(3) Folosirea planeelor fr rigiditate semnificativ în plan orizontal trebuie considerat ca o soluie de excepie pentru cldirile situate în zonele seismice deoarece anuleaz toate avantajele menionate la comentariul C.5.3.1.(2). Din acest motiv, folosirea planeelor fr rigiditate, în special planeele cu grinzi i podin din lemn, este limitat la amplasamente cu acceleraia seismic de proiectare redus i la cldiri cu puine niveluri (a se vedea Codul P 100-1/2013). C.5.3.2. Supante, console C.5.3.2.(1) Prezena supantelor face ca în anumite zone, înlimea nivelului rezult egal cu dublul înlimii nivelului curent ceea ce conduce la reducerea drastic a rigiditii unor perei i la modificarea poziie centrului de rigiditate. Prin aceasta, efectul de rsucire de ansamblu i forele tietoare generate de aceasta sunt mult amplificate la nivelul respectiv. C.5.4. PROIECTAREA PRELIMINAR A INFRASTRUCTURII C.5.4.1. Fundaii C.5.4.1.(1) i (2) Alegerea modului de alctuire a fundaiei se face în funcie intensitatea încrcrilor verticale

a. În socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de centuri care formeaz contururi închise. Aria total a armturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puin 20% mai mare decât aria total a armturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. În cazurile în care înlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este  1,50 m se va prevedea i o centur la baza soclului cu aceeai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii. b. Mustile pentru elementele de beton armat din suprastructur (stâlpiori i/sau stratul median al pereilor din zidrie cu inim armat) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60d  1,0 m. În cazul în care, conform (a), în soclul de beton simplu se prevede i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate în aceasta. Retragerea soclului în raport cu planul zidriei este recomandat pentru a permite realizarea scurgerii apelor pluviale de pe faada cldirii. Dimpotriv, nu se va prevedea retragerea planului zidriei parterului în raport cu faa soclului deoarece în aceast situaie se favorizeaz acumularea apei de ploaie i a zpezii i migraia acesteia în elevaie. C.5.4.2.(3) Folosirea betonului armat este recomandabil pentru a preveni eventualele ruperi fragile ale soclurilor sub efectul eforturilor secionale generate de aciunea seismic la baza pereilor (cu eforturile secionale elastice, calculate cu factorul de comportare q = 1). Excepia are în vedere cazurile în care, în condiiile menionate mai sus, eforturile secionale din socluri au valori care pot fi preluate de betonul simplu. Se recomand ca proiectantul s examineze în acelai timp i oportunitatea dispunerii unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor contraciei betonului (în aceste condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura protecia armturilor). Executarea soclului din beton simplu este permis în cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan III, cu nniv 3, în zonele seismice cu ag 0.15g, precum i pentru construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice numai dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile din Codul P 100-1/2013 permit aceast soluie. Adoptarea acestei soluii implic i realizarea urmtoarelor msuri constructive:

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI DIN ZIDRIE C.6.1. PRINCIPII GENERALE DE CALCUL C.6.1.(1) Principiile generale de calcul pe care se bazeaz acest Cod au în vedere principalele particulariti ale comportrii zidriei la solicitri mecanice:

1. Neomogenitatea alctuirii, care provine din faptul c exist diferene mari între proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie i ale mortarelor i de aderena reciproc a acestora. Alte cauze ale neomogenitii sunt legate de diversitatea eserii i de modul de umplere a rosturilor cu mortar (diferene semnificative de comportare între zidriile cu rosturile verticale umplute cu mortar i cele cu rosturi verticale de tip "nut&feder").

2. Anizotropia, care rezult din proprietile diferite în funcie de direcia solicitrilor în raport cu rosturile de aezare depinde de forma i de proporiile elementelor i existena, volumul i direcia golurilor în perete, de modul de esere.

3. Discrepana între rezistena la compresiune i cea la întindere care rezult de fapt din comportarea nesimetric la compresiune / întindere care caracterizeaz atât elementele cât i mortarul, i aderena intre acestea (din acest motiv rezistena la întindere poate fi neglijat în cele mai multe cazuri practice).

4. Particularitile legii constitutive la compresiune ( - ) i anume: - caracterul neliniar chiar pentru stadii de solicitare incipiente - existena/lipsa deformaiilor post elastice rezult în mare parte din caracteristicile menionate mai sus Cu toate aceste particulariti, în practica de proiectare se folosesc modele care accept zidria ca pe un corp continuu i omogen, pentru care anizotropia este neglijat sau luat în considerare în mod foarte simplificat, i pentru care, în multe cazuri, pentru nivelurile curente de solicitare, neliniaritatea materialului este omis. C.6.1.(3) Pentru a descrie exact comportarea real a structurilor cu perei din zidrie, modelul de calcul trebuie s aib în vedere simultan urmtoarele aspecte specifice:  caracterul complex al legii constitutive la compresiune - care, de regul este neliniar;  particularitile legii constitutive la forfecare "- care depind de proporiile elementului i de tipul zidriei (simpl/armat);  degradarea rezistenei i a rigiditii datorit incursiunilor repetate în domeniul post elastic;  particularitile fenomenului de disipare care depind de tipul zidriei (simpl/armat).

(a) (b) Figura C.58. Comportarea zidriilor la solicitri alternante (a) Relaia"for lateral (H) -deplasare lateral (d)" pentru zidria simpl/confinat (b) Comportarea zidriei simple/confinate la solicitri laterale ciclice alternante Astfel de modele complexe nu sunt în prezent disponibile pentru utilizarea practic iar, sub unele aspecte, nu sunt clarificate nici la nivel teoretic. În plus, utilizarea lor nu este posibil decât cu ajutorul unor programe de calcul complexe. Din studiile existente s-a constatat c rezultatele obinute cu modelele complexe sunt foarte sensibile la variaiile proprietilor mecanice ale zidriei. Ori, aa cum se tie, aceste proprieti depind de un numr foarte mare de parametri care,de cele mai multe ori variaz aleator, într-un mod imprevizibil pentru proiectant. Ca atare, se justific adoptarea unor procedee bazate pe ipoteze simplificatoare cu ajutorul crora se poate obine o descriere suficient de exact din punct de vedere practic a comportrii structurii sub aciunea încrcrilor verticale i, mai ales, seismice. Descrierea comportrii trebuie s se refere la capacitatea de rezisten i la rigiditate în domeniul elastic de comportare dar i dincolo de acesta, pân în stadiul ultim. De asemenea, modelul folosit trebuie s permit evaluarea cât mai apropiat de realitate a ductilitii elementelor i a ansamblului structurii în funcie de care se adopt diferitele valori ale factorului de comportare la aciunea cutremurului (q). Se urmrete, în acelai timp, ca modelele simplificate s fie uor aplicabile în practica curent de proiectare iar rezultatele obinute s poat fi uor de controlat/verificat. În principal, în reglementri se cere, de regul, numai ca modelul de calcul s reflecte în mod adecvat caracterul spaial al rspunsului seismic al ansamblului de perei i planee, pân în faza de rupere, considerând o lege constitutiv de tip elasto-plastic cu ductilitate limitat (controlat). În cazul cldirilor din zidrie, aceast formulare are un caracter prea general deoarece nu expliciteaz diferitele moduri de cedare ale elementelor de construcie care, de fapt, depind de alctuirea geometric i mecanic a pereilor i de direcia de aciune a forei seismice în raport cu acetia. C.6.2. CALCULUL STRUCTURILOR LA ÎNCRCRI VERTICALE C.6.2.1. Modelul de calcul pentru încrcri verticale C.6.2.1.(1) Pereii structurali din zidrie sunt elemente verticale ale suprastructurii cldirii care preiau, în principal, încrcrile de tip gravitaional aduse de planee i le transmit terenului de fundare prin intermediul infrastructurii. C.6.2.2. Metode de calcul pentru încrcri verticale C.6.2.2.1. Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali

(a) (b) Figura C.59. Încrcri verticale excentrice pe pereii structurali C.6.2.2.2. Determinarea excentricitilor de aplicare a încrcrilor verticale C.6.2.2.2.(1) Calculul rezistenei zidriei la compresiune axial sau excentric nu se poate face fr a ine seama de inerena unor efecte geometrice de ordinul II. Considerarea acestor efecte este impus de particularitile de comportare a pereilor la aceste încrcri:  zvelteea important a peretelui, în special în raport cu aciunile perpendiculare pe plan;  rezistena foarte mic/neglijabil la întindere;  deformaiile difereniate în timp. Figura C.60.Schema pentru evaluarea efectelor de ordinul II Zona fisurat este inactiv (se neglijeaz rezistena la întindere a zidriei). Evaluarea exact a efectelor de ordinul II asupra pereilor din zidrie este complicat deoarece depinde de mai muli parametri:  condiiile de fixare la nivelul planeelor i, eventual, pe laturile verticale (a se vedea i comentariul C.6.6.2.1.3(2));  rezistena limitat la compresiune a zidriei (spre deosebire de modelele teoretice, liniar elastice, unde aceast ipotez nu este avut în vedere);  forma legii constitutive la compresiune - care, de regul, este neliniar;

C.6.2.2.1.(5) Prevederea se refer în special la cazul cldirilor care au balcoane/bowindow-uri cu deschideri mari, dispuse pe o singur latur a cldirii, de exemplu- fig.C.59a. Dac efectul excentricitilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii, este necesar s se evalueze eforturile suplimentare rezultate din aceast situaie (fig.C.59b).

 prezena deformaiilor diferite în timp (efectul acestor deformaii nu ar trebui luat în considerare în cazul aciunii seismice). C.6.2.2.2.(2) Efectele de ordinul II se introduc în calculul la compresiune axial sau excentric prin intermediul unui coeficient de reducere care se calculeaz în funcie de:  excentricitile cu care se aplic încrcrile;  zvelteea efectiv a peretelui (determinat prin noiunea de “înlime efectiv” – a se vedea articolul 6.6.2.1.3. i comentariul respectiv). Coeficientul de reducere are forma general: u d N N 

unde Nd este rezistena de proiectare iar Nu este rezistena ultim pentru solicitarea respectiv. C.6.2.2.2.1. Excentricitatea din alctuirea structurii C.6.2.2.2.1.(1) Particularitile alctuirii/concepiei arhitectural-structurale a cldirii pot produce eforturi secionale suplimentare (momente încovoietoare) prin:  suprapunerea excentric pe vertical a pereilor la etajele adiacente (d1 în figura 6.3 din Cod);  rezemarea excentric a planeelor pe perete (d2 în figura 6.3 din Cod);  rezemarea pe perete a planeelor cu deschideri i încrcri diferite. Valorile acestei excentriciti pot fi evaluate, în cele mai multe cazuri, înc din faza de proiectare preliminar. Excentricitatea datorit suprapunerii pe vertical a pereilor de la etajele adiacente se produce întotdeauna la pereii de contur atunci când grosimea peretelui superior este mai mic. La aceiai perei se produce i excentricitatea datorit rezemrii planeului pe o singur parte a peretelui. Excentricitatea datorit rezemrii pe perete a planeelor cu deschideri i încrcri diferite se dezvolt pe pereii care mrginesc încperi cu deschideri i/sau încrcri diferite (de exemplu la pereii coridoarelor centrale de la cldirile cu camere pe ambele faade - coli, cmine i similare). Pereii cldirilor etajate la care planeele pot fi considerate reazeme fixe pentru încrcrile verticale se calculeaz pentru încrcri verticale excentrice ca elemente liniare dispuse vertical. Pentru simplificarea modelului se consider c elementele sunt legate articulat la nivelul planeului inferior i libere lateral (figura 6.3 din Cod). Încrcarea adus de peretele nivelului superior (N1) se consider aplicat în planul median al acestuia iar încrcarea proprie a peretelui (N3) este considerat c acioneaz în planul su median. Încrcrile aduse de planeu (N2) se descarc dup o lege liniar. În cazurile în care pereii au aceeai înlime iar planeele sunt dispuse pe ambele pri cu deschideri i încrcri aproximativ egale excentricitile d1 i d2 sunt practic nule. C.6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental) Principalele categorii de imperfeciuni de execuie care genereaz excentricitatea accidental a forelor verticale (ea) sunt urmtoarele:  deplasarea relativ a planurilor mediane ale pereilor de la nivelurile adiacente;

 abaterile de la valoarea nominal a grosimii pereilor;  abaterile de la poziia vertical a peretelui;  neomogenitatea materialelor. Limitele acestor abateri, care sunt avute în vedere prin valorile excentricitii accidentale date prin relaiile (6.2a) i (6.2b) din Cod sunt stabilite prin reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. C.6.2.2.2.2.(1) Pentru cldirile curente cu perei structurali cu grosime  240 mm i înlime de etaj 400 cm, valoarea excentricitii de calcul ea (în cm) rezultat din relaiile (6.2a) i (6.2b) este dat în tabelul C.21. Tabelul C.21 Înlimea etajului (m) Grosimea peretelui(cm) 25.0 30.0 37.5 45.0 3.00 1.00 1.25 1.50 3.20 1.07 3.40 1.13 3.60 1.20 3.80 1.27 4.00 1.33 Excentricitatea accidental ine seama de imperfeciunile de execuie. Într-o variant mai veche a standardului SR EN 1996-1-1 excentricitatea accidental a fost exprimat în funcie de înlimea efectiv a peretelui (ea = hef/450). Exprimarea actual a excentricitii accidentale în funcie de înlimea etajului are avantajul de a evita, calculul, pentru fiecare perete, a înlimii efective a acestuia conform metodologiei de la art. 6.6.2.1.3. C.6.2.2.2.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan C.6.2.2.2.3.(1) În cazul cldirilor cu perei mai groi un calcul mai exact al excentricitii în seciunea median ehm ar trebui s in seama i de greutatea proprie a peretelui. Neglijarea acestei încrcri este îns acoperitoare. C.6.3. CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI DIN ZIDRIE LA FORE ORIZONTALE C.6.3.1. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale. C.6.3.1.(3) Limea tlpilor active în cazul pereilor cu forme complexe (I, T, L) a fost stabilit conform prevederilor din reglementrile din SUA[TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08] care au în vedere comportarea pereilor din zidrie la aciunea alternant a cutremurului (inversarea solicitrii compresiune întindere, în cazul pereilor supui la compresiune excentric în planul inimii). C.6.3.1.(4) Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:  geometria panoului;

 condiiile statice la extremiti: dublu încastrat, în consol, sau situaii apreciate de proiectant ca intermediare;  proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i transversal. Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la încovoiere cu for tietoare se definete ca valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor () egal cu unitatea R  V (=1) (C.22) Pentru calculul deplasrii se iau în considerare deformaiile din încovoiere (-M) i deformaiile din for tietoare (-V)  = M +V (C.23) Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la extremiti).

1. Perete (montant) în consol 2.Spalet dublu încastrat (fixat numai la baz): (fixat la ambele extremiti): p z

M I E

VH  

(C.23a) p z

M I E

VH   (C.23b) p z V A G VH k  

(C.24a)

p z V A G VH k   (C.24b) p z p z

A G H k I E

H

R



(C.25a) p z p z

A G H k I E

H

R

 (C.25b) Cu notaiile:  V - fora tietoare  H - înlimea panoului (montant/spalet)  lp - lungimea panoului  tp - grosimea panoului  Ap - aria panoului de perete  Ip - momentul de inerie al panoului de perete  Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidriei  Gz - modulul de elasticitate transversal al zidriei  k - coeficient de form; k = 1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k = 2.02.5 pentru seciuni I În cazul seciunilor dreptunghiulare cu grosimea panoului de zidrie tp i inând seama de relaiile Ez=1000 fk i Gz = 0.4 Ez expresiile de mi sus devin:

1. Perete în consol   p M p z

p p p z p k t E )

( t E R



 (C.26a)

2. Spalet dublu încastrat   p S p z

p p p z p k t E )

( t E R



 (C.26b) unde p p l H  este factorul de form al panoului (zvelteea panoului)

Figura C.61.Variaia rigiditii panourilor de zidrie dreptunghiulare în funcie de p În cazul pereilor compui din montani i spalei, rigiditatea total (echivalent) este egal cu suma rigiditilor panourilor componente: Rtot =  Ri (C.27) Figura C.62 Rigiditatea peretelui compus din mai muli montani În cazul pereilor a cror rigiditate scade pe vertical de la un etaj la altul (de exemplu ca urmare a creterii dimensiunilor golurilor sau a reducerii grosimii zidurilor) se poate defini o rigiditate echivalent cu relaia:      i i echiv R

C

R (C.28) unde:  Ci este deplasarea relativ a peretelui la nivelul "i" iar Ri este rigiditatea peretelui la acest nivel. Figura C.63 Rigiditatea echivalent a peretelui cu rigiditate variabil pe înlime

u

 redundana sistemului structural (articulaiile plastice de la baza montanilor nu se produc simultan);  ductilitatea de material a zidriei (forma i parametrii legii  - )  suprarezistena armturilor;  efectele favorabile ale unor msuri constructive, etc. Codul stabilete condiiile forfetare de alegere a coeficienilor de suprarezisten pentru toate tipurile de alctuire a zidriei. Se precizeaz c pentru zidriile cu legea constitutiv de tip liniar (fr deformaii post elastice) coeficientul de suprarezisten u/ 1 se ia egal cu unitatea pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie (din argil ars i din BCA) i pentru toate alctuirile zidriei (ZNA, ZC, ZIA). C.6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale în pereii structurali C.6.3.2.2.(7) Redistribuia eforturilor secionale stabilite prin calculul liniar elastic are ca scop corectarea, cel puin parial, a discrepanelor între valorile forelor tietoare rezultate din calculul liniar elastic care sunt proporionale cu rigiditile elastice sau cu o parte a acestora (1/2) i forele care ar rezulta din compatibilizarea deformaiilor inelastice. Aceste diferene sunt greu controlabile i depind în mare msur i de factorul de suprarezisten u/ 1..Prin redistribuie valorile finale ale eforturilor se apropie de cele care ar fi obinute printr-un procedeu de calcul inelastic fr a rezulta necesitatea aplicrii unui astfel de procedeu. Într-o lucrare recent se propune renunarea la factorul de suprarezisten i redistribuirea forelor proporional cu rezistena lor urmat de o verificare a capacitii de rezisten [Morandi, P., Magenes, G.,,“Seismic Design of Masonry Buildings: Current Procedures and New Perspectives”, Proc,of the 14th W C E E 2008, Beijing, China]. C.6.4. CALCULUL PEREILOR DIN ZIDRIE LA ÎNCRCRI PERPENDICULARE PE PLAN Comportarea zidriei nearmate la aceast solicitare este deosebit de complex i reprezint un domeniu insuficient cunoscut al proiectrii seismice aa cum se subliniaz i în lucrarea de C.6.3.2. Metode de calcul la fore seismice orizontale C.6.3.2.(2) Procedeul de calcul static neliniar (calcul "biografic") urmrete, pe msura sporirii încrcrilor laterale, evoluia nivelurilor de solicitare atinse de pereii structurali (montani i, dup caz, rigle de cuplare) pân la ieirea succesiv din lucru a acestora. Capacitatea ultim a structurii se consider atins atunci când s-a produs articularea plastic a montanilor care, împreun, preiau cel puin 15% din fora seismic total capabil a cldirii. Aplicarea procedeului, implic cunoaterea legii  - la compresiune a zidriei i a legii de deformare lateral - . Utilizare procedeului, fr suportul unui program de calcul specializat, este dificil în cazul cldirilor etajate deoarece implic modificarea schemei statice a ansamblului structurii dup ieirea din lucru a fiecrui perete. C.6.3.2.1. Calculul forelor seismice orizontale pentru ansamblul cldirii Coeficienii de suprarezisten ( / ) stabilii în Codul P 100-1/2013 au în vedere rezervele de rezisten structural ale cldirilor etajate cu perei structurali din zidrie. Aceste rezerve provin, de regul, din mai multe surse:

Figura C.64. Linii de rupere în pereii de zidrie i detaliile traselor posibile Figura C.64A corespunde ruperii pe un plan paralel cu rosturile orizontale iar figurile C.64B i C corespund ruperii pe un plan perpendicular pe rosturile orizontale.Detaliile de rupere pe trasee înclinate sunt artate în figurile C.64 D i E. Ruperile pe traseele indicate în figurile C.64 C i D sunt specifice zidriilor cu mortare slabe în raport cu elementele pentru zidrie iar ruperea din figurile C.64 B i E sunt specifice zidriilor în care elementele i mortarul au rezistene apropiate. Fotografii realizate dup cutremurele trecute confirm formarea liniilor de rupere luate în calcul.

referin [Paulay T., M.J.N. Priestley, “Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings,” John Wiley & Sons, 1992]. Spre exemplu, sunt insuficient cunoscute i verificate experimental, influenele condiiilor efective de fixare pe laturile verticale i la nivelul planeelor, efectul de amplificare dat de micarea planeului în timpul cutremurului (în special în cazul planeelor cu rigiditate nesemnificativ în plan, cum sunt cele cu grinzi i podin din lemn), caracteristicile mecanice ale zidriei pe cele dou direcii, etc. În ultimele decenii s-au desfurat, în multe ri, cercetri pentru elucidarea acestor aspecte. Introducerea în practica de proiectare a unor metode de calcul mai exacte, de exemplu, cele bazate pe rotirea de corp rigid a fragmentelor de perete, a fost facilitat de încercri mai complexe, pe modele la scar mare (1:2), desfurate în ultimii ani. [Doherty K., B. Rodolico, N.T.K. Lam, J.L. Wilson, M.C. Griffith, Displacement-based seismic analysis for out-of-plane bending of unreinforced masonry walls, Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 2002, Vol. 31,pp. 833-850]. Valorile coeficienilor de moment  date în SR EN 1996-1-1 au fost obinute din formulele generale date în lucrrile [Sinha, B.P. A simplified ultimate load analysis of laterally loaded model orthotropic brickwork panels of low tensile strength, Structural Engineer,50B(4), 1978] [Sinha, B.P. An ultimate load analysis of laterally loaded brickwork panels, Int. J. Masonry Construction, 1(2),1980] care se bazeaz pe teoria liniilor de rupere pentru plci ortotrope (figura C.64).

Figura C.65. Alura liniilor de rupere la cutremur a pereilor prin încovoiere perpendicular pe plan Fiecare poriune a panoului limitat de liniile de rupere i de reazeme este în echilibru sub aciunea încrcrilor exterioare, a eforturilor care se dezvolt pe liniile de rupere i a reaciunilor. În mod logic, extinderea procedeelor specifice calculului plcilor de beton armat nu se justific deoarece exist o diferen esenial de comportare între zidria fragil i materialele cu comportare liniar elastic, sau betonul armat, care permit dezvoltarea articulaiilor plastice în lungul liniilor de rupere prin curgerea oelului sub efort constant. Aceste diferene intrinseci sunt evideniate i prin rezultatele încercrilor care arat c, în toate cazurile, încrcarea limit rezultat din încercrile pe panourile de zidrie este mai mic decât cea rezultat din calcul dac se ine seama numai de diferenele de rezisten pe cele dou direcii. Dac se introduc în calcul i diferenele între rigiditile pe cele dou direcii, rezultatele obinute sunt satisfctoare pentru proiectarea curent. În text s-au explicitat condiiile constructive care asigur diferitele tipuri de rezemri laterale ale pereilor (continuitate complet/parial, rezemare simpl). Figura C.66. Condiii de fixare pe contur pentru pereii încrcai perpendicular pe plan C.6.4.1. Modele i metode de calcul pentru încrcri perpendiculare pe plan. C.6.4.1.(1) Determinarea corect a eforturilor secionale în perete sub efectul încrcrilor perpendiculare pe planul peretelui, prin echivalena cu o plac elastic, este condiionat, în mare msur, de identificarea condiiilor reale de prindere/fixare pe contur a panoului de zidrie (rezemare simpl, încastrare elastic din continuitate, latur liber). Se subliniaz faptul c modelarea ca plac elastic poate furniza rezultate nerealiste în cazul pereilor cu anizotropie accentuat (cu rosturi verticale neumplute sau cu îmbinri mecanice - tip "nut i feder"). În afara ipotezelor menionate la (2), la proiectare trebuie s se in seama i de urmtoarele efecte care pot influena sigurana pereilor:  efectele încrcrilor de lung durat (considerând modulul de elasticitate de lung durat);  efectele de ordinul II care pot afecta stabilitatea general sau local;

 excentricitile "structurale" care provin din alctuirea /geometria peretelui, din relaiile cu planeele etc.;  excentricitile "de construcie" datorate abaterilor geometrice de la valorile din proiect, variaiilor (neuniformitii) proprietilor materialelor. C.6.5. CALCULUL PLANEELOR C.6.5.1. Modelul de calcul C.6.5.1.(1) La cldirile cu forme simple în plan, care pot fi înscrise, aproximativ, într-un dreptunghi, calculul eforturilor secionale provenite din forele seismice orizontale, se va face conform 6.5.2 considerând planeul ca grind continu, rezemat pe pereii structurali C.6.5.1.(2) Pentru proiectarea planeelor cu alctuiri complicate (cu forme neregulate i cu goluri relativ mari, cu încrcri concentrate mari, etc.) i pentru proiectarea planeelor în structuri cu neregulariti în plan i pe vertical se vor utiliza modelele i metode de calcul care pot s evidenieze suficient de exact comportarea acestora la încrcri verticale i la cutremur (în particular, efectul rigiditii planeelor asupra distribuiei forelor seismice între pereii structurali i efectul cedrii premature a unor perei). C.6.6. CALCULUL REZISTENEI DE PROIECTARE A PEREILOR DE ZIDRIE C.6.6.1.1.Modelul de calcul C.6.6.1.1.(1) În detaliu pentru determinarea rezistenei de proiectare a pereilor structurali i nestructurali din zidrie i a panourilor înrmate în cadre trebuie s in seama de:  geometria peretelui; - forma seciunii transversale; - raportul înlime / grosime; - existena unor zone slbite (liuri, nie,etc.).  condiiile de rezemare pe contur ale peretelui; - modul de fixare la nivelul planeelor; - modul de fixare lateral; - efectele golurilor asupra condiiilor de rezemare.  condiiile particulare de aplicare a încrcrilor; - excentricitile de aplicare rezultate din alctuirea constructiv (a se vedea 6.2.2.2.1); - excentricitile rezultate din imprecizia de execuie, inclusiv din neuniformitatea proprietilor materialelor (a se vedea 6.2.2.2.2); - efectele încrcrilor de lung durat.  proprietile de rezisten i de deformabilitate ale zidriei; - legea constitutiv a zidriei la compresiune -; - proprietile reologice ale zidriei; - compatibilitatea deformaiilor specifice ultime ale zidriei i betonului (în cazul cldirilor din zidrie armat - ZC, ZC+AR, ZIA).

 condiiile probabile de execuie. - tipul controlului (normal sau redus) stabilit prin tema de proiectare. C.6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui C.6.6.1.3.(5) Prevederea ine seama de faptul c pentru zidriile din grapa 2, cu mu 2,0‰, betonul nu poate atinge valoarea maxim a rezistenei la compresiune (fc). Având în vedere toate incertitudinile legate de atingerea valorii mu prevederea este acoperitoare. Figura C.67.Deformaii specifice în componentele zidriei confinate cu elemente din grupa 2 În graficul din figura C.67 factorii de reducere mbc au fost introdui pentru a se ine seama de reducerea rezistenei betonului din cauza condiiilor dificile de turnare/compactare în spaii cu dimensiuni mici. C.6.6.2. Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali C.6.6.2.1. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie nearmat (ZNA) C.6.6.2.1.1.Determinarea coeficienilor de reducere a rezistenei i i m C.6.6.2.1.1.(2) Valorile din Tabelul 6.2 sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1 i sunt calculate cu valoarea forfetar a modulului de elasticitate al zidriei Ez = 1000 fk care trebuie considerat o limit superioar (a se vedea Comentariul C.4.1.2.2.1). Valorile  scad lent odat cu descreterea modulului de elasticitate; aceste diferene pot fi neglijate în raport cu incertitudinile care caracterizeaz fenomenul de instabilitate. Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile  se pot obine prin interpolare. Nu este permis extrapolarea valorilor din tabel.

Figura C.68a Curbe de interaciune "for axial  moment încovoietor" pentru zidrii fragile În acelai timp, relaia (6.24) subestimeaz, tot pentru cazul eforturilor de compresiune 0  0,4 fd rezistena zidriilor cu legi "liniar dreptunghiulare" cu   2.0.

C.6.6.2.3. Rezistena pereilor la compresiune local sub efectul încrcrilor concentrate C.6.6.2.3.(5) Se poate considera c un cuzinet cu limea egal cu grosimea peretelui, cu înlimea de 200 mm i cu lungimea de trei ori mai mare decât lungimea pe care este rezemat încrcarea are rigiditatea necesar pentru a satisface aceste condiii. C.6.6.3. Rezistena de proiectare la compresiune i încovoiere a pereilor structurali C.6.6.3.2. Perei din zidrie nearmat Pentru zidriile cu legea constitutiv de tip liniar cu mu/m1  1. (figura.4.3a din Cod) relaia (6.24) din Cod supraestimeaz valoarea MRd cu circa 20% pentru valorile efortului unitar mediu de compresiune 0  0.4fd- figura C.68a [Petrovici,R., Revizuirea Codului CR 6-2006 (I)Propuneri pentru calculul pereilor din zidrie nearmat la compresiune excentricBuletin AICPS 1/2010]. În acest caz se recomand calculul momentului capabil inând seama de forma legii constitutive a zidriei.

Figura C.68b. Curbe de interaciune "for axial  moment încovoietor" pentru zidrii cu deformaii post elastice mari (  2.0) Ipoteza distribuiei uniforme a eforturilor unitare de compresiune admis prin relaiile (6.19) i (6.19a) este adecvat zidriilor cu lege - i cu deformaii specifice mu>> m1 (figura 4.3b din Cod). Pentru zidrie cu lege constitutiv la compresiune - fr palier - mu 1 (figura 4.3a din Cod) calculul momentului capabil (MRd) asociat unei fore axiale de compresiune cunoscute devine mai complicat în cazul pereilor cu seciune compus, ceea ce conduce la dificulti în aplicarea practic. În cazul pereilor cu seciune dreptunghiular sunt date relaiile:   ' #/  5$% (C.30a) &  C V ) , WX# 9 Y  ' ) + , 333- (C.30b) Dac se exprim fora axial în funcie de efortul mediu de compresiune (d) sub forma C  $%B (C.31) rezult urmtoarele expresii analitice simple: &  &Z 2 3+ ,  !-  &Z 2 P? (C.32a) &  &Z 2 3+ , 333-  &Z 2 P* (C.32b) unde &Z  / )

1 2  (C.32c) Diferena care rezult între cele dou valori este reprezentat prin raportul  = m2/m1

Figura C.69.Efectul legii - asupra rezistenei la compresiune excentric Din examinarea figurii C.69rezult c ipoteza blocului uniform de eforturi poate fi folosit pentru perei la care sd 0.35. În aceast zon diferenele care rezult din cele dou ipoteze sunt 10%. Pentru pereii mai puternic solicitai la compresiune în raport cu rezistena zidriei (valori sd> 0.35) se recomand un calcul exact folosind ipoteza adecvat tipului de zidriei (legii -). C.6.6.4. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali C.6.6.4.1. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie nearmat C.6.6.4.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal Prevederile din standardul SR EN 1996-1-1 i din Codul CR 6-2006 privind rezistena la lunecare în rost orizontal nu corespund condiiilor care trebuie avute în vedere la proiectarea cldirilor din zidrie pentru gruparea seismic de încrcri [Petrovici.,R. Revizuirea Codului de proiectare pentru cldiri din zidrie CR 6-2006 - A 4-a Conferin Naional de Inginerie Seismic, Bucureti 2009]. În aceste condiii, în Codul CR 6 - 2013 s-au prevzut procedee de calcul distincte pentru solicitri neseismice(gruparea persistent de încrcri) i pentru solicitri seismice. C.6.6.4.1.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri neseismice Conform SR EN 1996-1-1 i CR 6-2013 rezistena la lunecare în rost orizontal este calculat cu relaia: VRd,l = fvd,ltlc (C.33) unde:  lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.    

  (C.34) este rezistena unitar de proiectare la cedare prin lunecare în rost orizontal. Lungimea zonei comprimate se determin conform CR 6-2013 i SR EN 1996-1-1 considerând distribuia liniar a eforturilor de compresiune:

Figura C.70. Echilibrul seciunii orizontale a peretelui la for tietoare pentru solicitri neseismice Figura C.70 indic situaia solicitrii neseismice. Rezistena unitar la forfecare fvd acioneaz pe întreaga zon comprimat (lc) a seciunii orizontale a peretelui. În raportul final ESECMaSE [Program ESECMaSE ] se propune o relaie de calcul a lungimii zonei comprimate care include i efectul proporiilor peretelui: #$ % &' (   h N V l 5.1 l w c

(C.35) C.6.6.4.1.1.2. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri seismice În cazul solicitrii seismice, dup inversarea sensului de aciune, pe zona care a fost fisurat în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorat aderenei (fvd0) a fost anulat i rezistena la forfecare este realizat numai prin efectul frecrii (0.4d). Figura 6.10b din Cod Prin urmare în cazul solicitrii seismice rezistena în raport cu mecanismul de cedare în rost orizontal trebuie calculat cu expresia: =  V 

H# [  Y B$6 (C.36) În cazul solicitrii seismice, valoarea semnificativ a forei tietoare capabile este cea asociat momentului capabil. Calculul acestei valori se face considerând c eforturile unitare tangeniale sunt distribuite astfel:

 efortul provenit din efectul frecrii (0.4d) este uniform distribuit pe lungimea zonei comprimate lc;  efortul provenit din rezistena la lunecare în rostul orizontal (aderena) se poate dezvolta numai pe lungimea lad pe care aderena nu afost rupt din aciunea momentului încovoietor. Lungimea zonei comprimate se calculeaz cu relaia (6.17) din Cod în cazul pereilor cu seciune oriontal de form complex sau cu relaia (6.19) în cazul pereilor dreptunghiulari.  w c ad l l2 l   este lungimea pe care aderena este activ. Ipotezele adoptate în acest Cod se bazeaz pe mai multe opinii exprimate în literatura de specialitate. În rile în care exist preocupare pentru proiectarea seismic a cldirilor din zidrie exist mai de mult timp opinia c participarea factorului fvk0 este efectiv numai în msura în care aderena mortarului la elemente nu a fost depit în prealabil din efectul încovoierii alternante a peretelui sub aciunea forei seismice. Asupra acestui aspect în [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006] i în [ATC 43-FEMA 306, Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall Buildings. Basic Procedures Manual 1998] sunt prezentate mai multe observaii i comentarii. Astfel în [ATC 43-FEMA 306, Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall Buildings. Basic Procedures Manual 1998] se atrage atenia c modelul Mohr-Coulomb este mai potrivit pentru estimarea rezistenei înainte de fisurare deoarece, dup fisurare, aderena este deteriorat i rezistena este, probabil, asigurat numai prin frecare. Fenomenul de degradare semnificativ a rezistenei s-a constatat experimental pentru valori ale driftului de 3÷4 ‰ care corespund, probabil, anihilrii complete a aderenei. Deoarece conform prevederilor din Codurile de proiectare seismic (inclusiv Codul P 100-1/2013) driftul pentru cutremurul de serviciu (SLS) este de 5‰, aceast atenionare, va trebui luat în considerare pentru proiectarea cldirilor din zidrie astfel încât acestea s poat prelua în siguran forele orizontale pentru 23 cutremure severe pe durata de exploatare (circa 100 de ani). În România observaia privind anularea efectului aderenei a fost fcut într-o lucrare mai veche [ Ghiocel, D. i colectiv:Construcii civile Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti 1985] în care se afirm urmtoarele (notaiile sunt cele din lucrarea citat):  Ruperea pe rost orizontal se produce, de regul, dup fisurarea peretelui pe seciune înclinat  Dac zidria are rosturile orizontale fisurate la ambele extremiti sau pe întreaga lungime a seciunii ca urmare a eforturilor provenite din încovoierea provocat de aciunea seismic, efortul unitar tangenial capabil se determin cu o relaie de tipul: "f,cap = m.n.f. 0 0.4 0,  Fora tietoare capabil rezult Tf,cap = "f,cap Az 0.4 N unde: - m este coeficientul condiiilor de lucru - n este coeficientul încrcrii pentru stabilirea încrcrii gravitaionale minime - f este coeficientul de frecare pentru zidria supus la încrcri dinamice

- 0 = N/Az este efortul unitar de compresiune mediu pe toat suprafaa peretelui (b × l) - N fora de compresiune minim din combinaia de încrcri pentru care se face verificarea - Az = b × lw - aria seciunii orizontale a peretelui În condiiile în care pentru solicitarea seismic efectul aderenei poate fi anulat în multe situaii concrete de proiectare, devine foarte important exactitatea cu care este determinat coeficientul de frecare . În reglementrile tehnice dar i în literatura de specialitate exist în prezent importante divergenele de opinii în ceea ce privete valoarea coeficientului de frecare care intervine în calculul rezistenei la forfecare în rostul orizontal.  Standardul SR EN 1996-1-1 i Codul CR 6 - 2013 consider valorile:  pentru calculul rezistenei caracteristice la forfecare se ia  = 0.4 indiferent de tipul elementelor pentru zidrie (din argil ars sau din BCA) i al mortarului  pentru calculul rezistenei de proiectare la forfecare se ia valoarea  = 0.4/ M; pentru M = 2.2 rezult   0.18  Codul american [TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08 ]:  pentru contribuia zidriei la rezistena la for tietoare se ia  =0.25 (valoarea nominal) sau  = 0.8 × 0.25 = 0.20 (valoarea de calcul)  în cazul zidriei cu elemente BCA coeficientul de frecare se ia -  = 0.75 pentru frecare BCA/BCA (valoare nominal) i  = 0.8 × 0.75 = 0.60 (valoarea de calcul) -  = 1.0 pentru frecare BCA/strat de mortar pentru rosturi subiri i frecare BCA/strat de mortar de uz general (valoarea nominal) i  = 0.8 × 1.0 = 0.8 O alt observaie care trebuie fcut la prevederile SR EN 1996-1-1 se refer la rezistena la forfecare a zidriilor la care rosturile verticale nu sunt umplute cu mortar (de exemplu zidriile cu elemente cu rost vertical tip "nut&feder"). Pentru acest tip de zidrie, executat cu mortar de utilizare general (G), sau cu mortar pentru straturi subiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, dac feele adiacente ale elementelor pentru zidrie se afl în contact direct, rezistena caracteristic la lunecare în rost orizontal se calculeaz, conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.2.(4) cu relaia: b d vko l vk, f

.0 4,0 f 5,0 f 



(C.37) Evident, observaia fcut mai sus privind aportul aderenei îi pstreaz valabilitatea dar trebuie avut în vedere c, în condiii curente de execuie, contactul direct prin alturare fr interspaiu, într-o proporie suficient de mare de rosturi verticale, este dificil de realizat astfel încât utilizarea relaiei (C.37) s asigure nivelul corespunztor de siguran. Tabelul C.22 arat diferenele importante ale capacitii de rezisten între zidriile cu rosturile verticale umplute (relaia C.6.10) i cele în care îmbinrile verticale sunt fr mortar (relaia C.6.10a). Capacitatea redus de rezisten la for tietoare a zidriilor cu elemente cu îmbinri tip "nut&feder" face ca utilizarea acestora s fie recomandat numai pentru zonele cu seismicitate sczut, cel mult moderat.

Tabelul C.22 Relaia de calcul Efortul unitar de compresiune d (N/mm2) 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.75 (C6.2) 0.34 0.38 0.42 0.46 050

058 0.60 (C6.2a) 0.19 0.23 0.27 031 0.35 0.39 0.43 0.45 (C6.2)/(C6.2a) 0.56 0.60 0.64 0.67 0.70 0.72 0.74 0.75 Un calcul mai exact al lungimii comprimate din compresiune excentric se poate face considerând c distribuia eforturilor de compresiunecorespunde legii  -  a zidriei. În acest caz situaia de echilibru se reprezint ca în figura C.71. Figura C.71. Echilibrul seciunii orizontale pentru o lege  -  dat Aplicarea acestei ipoteze implic, la proiectare, impunerea unui tip de zidrie cu o anumit lege  - , ceea ce evident nu este posibil în prezent datorit lipsei informaiilor necesare. Dac se calculeaz rezistena la for tietoare asociat momentului capabil ultim pentru o for axial dat rebuie s se in seama de lungimea zonei comprimate determinat ca în figura 6.10b din Cod. Calculul cu forma exact a legii  - este îns recomandabil pentru evaluarea zidriilor existente dup determinarea caracteristicilor mecanice (de exemplu, prin încercri cu prese plate). C.6.6.4.1.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat Verificarea pentru acest mecanism de cedare a fost prevzut anterior în unele documente tehnice naionale (Normativ P 2-85 i STAS 10109), în prezent abrogate. Alt evaluare a forei tietoare care produce fisurarea diagonal este dat în lucrarea [Magenes, G., Calvi, G.M., In-plane seismic response of brick masonry walls, Earthq. Engin. and Struct. Dyn. Vol. 26, 1997, pp. 1091-1112 -1997] unde se propune ca fora tietoare maxim pe care o preia peretele înainte de producerea fisurrii diagonale s fie calculat cu relaia: Vmax = lwt"u (C.38) unde: "u = min ("ws;"b) (C.39) Cele dou valori ale efortului tangenial limit din relaia (C.39) sunt: I. w

vk ws Vl M

f

  " (C.39a) valoare care corespunde fisurrii diagonale prin cedarea rosturilor de mortar.

II. bt

w bt b f

Vl M

3.2 f

"

## $ % && ' (  (C.39b) valoare care corespunde fisurrii prin ruperea elementelor pentru zidrie la întindere. În relaiile de mai sus fbt este rezistena elementelor pentru zidrie la întindere. Referitor la ipotezele de mai sus trebuie fcute urmtoarele observaii:  Formularea din [ Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156] corespunde suficient de exact cu comportarea la forfecare a panourilor în condiia meninerii paralele a celor dou extremiti (ipoteza panoului dublu încastrat - spaletul între ferestre).  Exist unele dubii în ceea ce privete folosirea pentru valori diferite ale formei peretelui i pentru condiii diferite de prindere la capete, mai ales în cazul în care zidria are un caracter anizotrop marcat, cum este cazul elementelor pentru zidrie ceramice cu mortare slabe [Magenes, G., Calvi, G.M., In-plane seismic response of brick masonry walls, Earthq. Engin. and Struct. Dyn. Vol. 26, 1997, pp. 1091-1112 -1997].  Cercetrile nu au constatat prezena semnificativ a ruperii prin forfecare în rost, pentru care se consider c sunt necesare ipoteze corespunztoare. Evoluiile recente în producia elementelor pentru zidrie (elemente de tip "bloc" cu raport de form  1.0, elemente cu îmbinri mecanice "nut&feder") i în tehnologia de execuie (rosturi verticale neumplute cu mortar sau elemente cu "loca pentru mortar") impun verificarea i/sau modificarea limitelor de utilizare a teoriei clasice aa cum aceasta a fost prezentat mai sus. Aceast abordare este prezentat în continuare. Modelul Mann -Muller [Mann W., Müller H., Failure of Shear-Stressed Masonry: An enlarged theory,tests and application to shear walls, Proceedings of the British Ceramical Society, Vol. 30, pp. 223-235, 1982] se bazeaz pe rezultatele cercetrilor efectuate de autori pe panouri din zidrie solicitate la compresiune i forfecare. Cercetrile au pus în eviden trei mecanisme de rupere, difereniate în funcie de intensitatea efortului unitar de compresiune ( 0) în zidrie:

1. Ruperea prin rosturile de mortar (orizontale i verticale), care se produce de regul la valori reduse ale efortului unitar de compresiune 0

2. Ruperea prin forfecare i întindere în elemente, care se produce la valori medii ale efortului 0

3. Ruperea prin zdrobirea zidriei, care se produce la valori mari ale efortului 0 (apropiate de limita de rupere a zidriei la compresiune centric) Explicarea celor trei mecanisme de rupere a fost dat de autori considerând c rosturile verticale transversale nu contribuie la preluarea forei tietoare deoarece, în cele mai multe cazuri, umplerea acestora este incomplet iar aderena mortarului la elemente este inferioar, datorit în parte i contraciei mortarului. În rosturile verticale nu se dezvolt nici fore de frecare datorit absenei efortului de compresiune normal (paralel cu rosturile de aezare). În aceast situaie echilibrul unui element pentru zidrie se realizeaz pe schema din figura C.72.

Figura C.72. Schema de echilibru a elementelor pentru zidrie -Modelul Mann-Muller Rezult valorile: l h

m "

  (C.40a) l h

M "

 (C.40b) Cuantificarea eforturilor unitare la care se produce ruperea dup cele trei mecanisme este fcut dup cum urmeaz:

1. Ruperea prin rosturile verticale i orizontale (în scar) se produce când, într-un anumit rost (j), este depit rezistena dat de criteriul de tip Coulomb: j = c + j (C.41) unde valorile eforturilor unitare în rost sunt, de regul, diferite de valorile medii pe seciunea peretelui: j   i j  0. Trecând de la nivelul local la cel macroscopic, au fost propuse urmtoarele relaii de transformare

c

 "

 l h

c c 

 l h

  

 (C.42)

2. Ruperea prin elemente se produce atunci când efortul principal într-un anumit element (efortul local) atinge rezistena de rupere din întindere a materialului. În acest caz exist efortul tangenial de rupere satisface relaia bt

bt f

3.2 f

"

 (C.43) unde fbteste rezistena la întindere a elementelor. Se remarc analogia rezultatului cu cel din modelul clasic.

3. Ruperea prin zdrobirea zidriei se produce atunci când efortul unitar maxim de compresiune într-un anumit element (efortul local) atinge rezistena de rupere la compresiune a zidriei. În acest caz efortul tangenial de rupere este dat de relaia: l h

f

u

"   (C.44)

confinat inând seama de conlucrarea între zidrie si elementele de confinare a fost prezentat în lucrarea [Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry walls, Earthquake Engrg. Struct.Dynamics,Vol. 26, 1997, pp. 1059-1071.].Modelul consider de asemenea c ruperea se produce la atingerea rezistenei de rupere din eforturi principale în centrul panoului, aa cum s-a propus în [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156], dar relaiile de calcul sunt corectate având în vedere efectul conlucrrii panoului cu elementele de confinare. Elementele de confinare dau natere unor eforturi suplimentare de compresiune în zidrie pe ambele direcii ale panoului (vertical i orizontal). Ca atare efortul unitar de compresiune care intervine în calculul rezistenei la forfecare a panoului trebuie corectat adugând efectul interaciunii. i,

v,

 (C.45) unde:  0,v este efortul unitar de compresiune din încrcrile verticale;  0,i este efortul unitar de compresiune din efectul interaciunii dintre panou i elementele de confinare. Efortul unitar 0,i se calculeaz în mod analog cu procedeul folosit pentru panourile înrmate în cadre de beton armat [ Zarnic,R., Tomazevic,M Study of the behaviour of masonry infilled reinforced concrete frames subjected to seismic loading Proc 7th Int.Brick-Masonry Conf. vol.2,Brick Development Research Institute, Melbourne 1985] [Zarnik,R. Inelastic model of r/c frame with masonry infill- analytical approace. Int.J.Engrg.Modelling 7 (1-2) 1994]: A n V A N w i i,



  (C.46) unde:  Ni este fora vertical care rezult din conlucrarea între panoul de zidrie i elementele de confinare Pe baza acestor cercetri s-au stabilit limitele cazurilor de cedare la for tietoare din Anexa Naional a Germaniei la standardul EN 1996-1-1 (propunere amintit la începutul acestui comentariu) care propune o abordare mai nuanat a calculului rezistenei de rupere din for tietoare limitând valoarea fvk prin valori fvlt difereniate în funcie de modul de cedare i de proporiile panoului de zidrie. Adoptarea acestor propuneri într-o ediie viitoare a CR 6 - 2013 necesit îns examinarea suplimentar a datelor disponibile i experimentri numerice pentru validarea rezultatelor. C.6.6.4.2. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat Ruperea zidriei simple din for tietoare este de tip "fragil", cu deformaii limitate i prin urmare cu capacitate sczut de disipare a energiei seismice. Prezena elementelor de confinare amelioreaz într-o anumit msur aceste deficiene datorit efectelor rezultate din conlucrarea celor dou componente. Majoritatea studiilor efectuate asupra pereilor din zidrie confinat au neglijat efectele confinrii asupra capacitii de rezisten la for lateral reinând numai efectele privitoare la îmbuntirea comportrii la solicitri alternante.  Una dintre primele încercri de modelare analitic a rezistenei pereilor de zidrie

 nw = h/l este factorul care ia în considerare geometria panoului  = 1.25 este un parametru care ia în considerare forma i distribuia eforturilor din interaciune Introducând valoarea corectat a efortului unitar de compresiune expresia capacitii de rezisten la for tietoare capt forma: . . /

## $ % && ' (

 t

i i t max f

C

bC Af V

(C.47) în care coeficientul de interaciune este definit prin expresia: l h b

Ci   (C.48) Modelarea propus a fost susinut de o serie de încercri pe panouri de zidrie cu raport h/l=1.5 solicitate de fore de tip seismic. În rezumat comportarea panourilor a fost urmtoarea:  Pân la formarea primei fisuri semnificative în panoul de zidrie comportarea ansamblului "zidrie+elemente de confinare" a fost de tip "monolit" (nu s-au manifestat diferene de deformaii/deplasri între componente);  În continuare, dup formarea fisurii în stâlpiorii de beton, armturile acestora au rezistat solicitrilor alternante prin efectul de "dorn";  În final ruperea s-a produs prin zdrobirea zidriei în zona central a panoului urmat de pierderea stabilitii unui stâlpior (sau chiar a ambilor stâlpiori). Figura C.73.Aspectul ruperii ZC [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006] Modelul San Bartolomé[San Bartolomé,A., Quiun, D., Mayorca,P. Proposal of a standard for seismic design of confined masonry buildings Institute of Indutrial Science, University of Tokyo, Bulletin of ERS, No.37]. Modelul propus se bazeaz pe ipoteza c panoul de zidrie se comport elastic pân la un drift de 1/800 când se produce fisurarea diagonal i c dincolo de aceast deplasare fora de forfecare este preluat de elementele verticale de confinare fr nici o degradare a rezistenei. Fora care produce fisurarea diagonal este dat de relaia: g ' m P

.0 tL v 5.0 VR

  (C.49)

cu

M L V

e e    

(C.50) unde:  vm ' este rezistena la forfecare diagonal  Pg este fora axial  Ve i Me sunt fora tietoare i momentul încovoietor rezultate din calculul elastic   este un factor care ine seama de geometria panoului Figura C.74.Efectul raportului laturilor asupra forei de fisurare diagonal C.6.6.4.2.1.(3) Interaciunea panoului cu elementele de confinare genereaz un supliment de capacitate de rezisten la forfecare prin efectul de dorn al barelor de armare i prin contribuia etrierilor care leag aceste bare. În lucrarea [Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry walls, Earthquake Engrg. Struct.Dynamics,Vol. 26, 1997, pp. 1059-1071.] fora tietoare atribuit efectului de dorn al unei singure bare verticale din stâlpiori este calculat cu relaia folosit pentru zidria armat [ Priestley,M.J.N., Bridgeman,D.O. Seismic resistance of brick masonry wall Bull.of the New ZealandNational Society for Earthquake Engineering no.7, 1974]. y c

v dorn f f d

.0 V  (C.51) unde:  dv este diametrul barei  fc este rezistena la compresiune a mortarului /groutului în care este înglobat bara Un model complet pentru calculul efectului de dorn al armturilor verticale din stâlpiori este dat în lucrarea [Bourzam,A., Goto,T.,Miyajima,M. Shear Capacity Prediction of Confined Masonry Walls Subjected to Cyclic Lateral Loading Doboku Gakkai Ronbunshuu A., Vol.64 No.4, 692-704, 2008]. Se presupune c fisura provocat de fora tietoare este orientat aproximativ la 45o i c aceasta intersecteaz doi etrieri (pentru simplificare punctul de inflexiune al armturii este considerat la jumtata distanei între etrieri). Solicitarea barei verticale provine din:

 eforturile unitare de compresiune generate de contactul barei cu betonul (fcx) considerate distribuite liniar pe o lungime "l", cu valoarea maxim fc (rezistena betonului la compresiune)  efectul reaciunii etrierilor pe bara vertical (Retr) Valoarea maxim a forei tietoare transferate prin efectul de dorn este atins atunci când momentul încovoietor dat de eforturile unitare (fcx) i de reaciunea etrierilor (Retr) este egal cu momentul capabil al barei verticale: Mcap,s = Ws fys. Figura C.75 Modelarea efectului de dorn [Bourzam,A., Goto,T.,Miyajima,M. Shear Capacity Prediction of Confined Masonry Walls Subjected to Cyclic Lateral Loading Doboku Gakkai Ronbunshuu A., Vol.64 No.4, 692-704, 2008.] Dac se noteaz cu d - diametrul barei verticale, momentul încovoietor la distana "x" de reazem dat de eforturile unitare de contact este: ## $ % && ' (  

c x,1 l x x dl f

M (C.52) Momentul M1,x capt valoarea maxim pentru: l

.0 l

xmax   

c max ,

dl f

.0 M  (C.53a) Se noteaz cu:  Ae – aria etrierilor  fye – rezistena caracteristic a oelului etrierilor  s – distana între etrieri Momentul maxim dat de reaciunea etrierilor se scrie: # $ % & ' (   # $ % & ' (  

s l f A

s l R M ye e etr max ,

(C.53b) Momentul capabil al barei verticale este: y

cap f

d M

 (C.53c) Din ecuaia: M1,max + M2,max = Mcap (C.54) rezult lungimea "l" i apoi reaciunea maxim: dl f

R c c  (C.55) Fora tietoare transferat prin efectul de dorn este:

# $ % & ' (

 etr c c dorn max, R R

, R

max V

(C.56) Pentru cazurile curente de armare a stâlpiorilor:  bare longitudinale d = 12 ÷16 mm din oel categoriile de rezisten 1 sau 2  etrieri de = 6 ÷10 mm din oel categoriile de rezisten 1 sau 2; oelul din categoria de rezisten 2 se folosete numai dac i barele longitudinale sunt din aceeai categorie de oel)  distana între etrieri s 15 cm  beton C12/15 sau C16/20 rezulta: etr c dorn max, R R

V

 (C.56a) Pentru folosirea curent în proiectare, fora Vmax,dorn se poate exprima ca o fraciune din rezistena barei verticale sub forma: Vmax,dorn = c A0,s fy (C.57) unde s-a notat cu A0,s aria unei bare verticale a stâlpiorului. Dac în relaiile de mai sus în locul valorilor caracteristice ale rezistenelor betonului i oelului se introduc valorile de proiectare (determinate cu coeficienii M = 1.35 pentru beton i M = 1.15 pentru oel) valoarea factorului c se modific nesemnificativ. Valorile c nu variaz semnificativ în raport cu rezistena betonului astfel încât pentru calculele curente valorile respective se încadreaz în aceeai grup. Pentru cazurile curente menionate mai sus valorile c au fost calculate pentru diferite distane între etrieri. S-au reinut valorile minime (rotunjite) date în tabelul urmtor, independente de aceste distane. Tabelul C.23 Valori c Etrieri Armturi verticale în stâlpiori Oel

Cat. de rezisten 1 Cat.de rezisten 2

Cat. de rezisten

0.250 0.200 0.150 0.200 0.150 0.100

0.400 0.350 0.250 0.300 0.250 0.200

0.400 0.300 Cat.de rezisten

Nu se utilizeaz 0.250 0.200 0.150

0.400 0.350 0.250

0.400 Valorile din tabelul C.23 arat c valoarea rezistenei armturilor VRd2 este acoperitoare cu excepia unor cazuri mai rar întâlnite în practica curent (stâlpiori armai cu bare 14÷16 mm din oel din cat. de rezisten 2 - casetele poate). În cazurile curente, valoarea  = 0.20 din CR 6 - 2013 subestimeaz aportul real al armturilor din stâlpiori. C.6.6.4.3. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat iarmat în rosturile orizontale (ZC+AR)

Figura C.76 Efectul armturilor din rostul orizontal asupra forei tietoare capabile C.6.8.1. Verificarea cerinei de rezisten C.6.8.1.1. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitrile în planul peretelui C.6.8.1.1.(2) În cazul pereilor solicitai la compresiune i încovoiere în planul lor, pentru toate gruprile de încrcri, momentul MRd se calculeaz pentru fora axial de proiectare (NSd) din gruparea respectiv. C.6.8.2. Verificarea cerinei de rigiditate C.6.8.2.(1) Verificarea cerinei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie s aib în vedere i starea limit în raport cu care se face verificare. Din punct de vedere practic, cerina de rigiditate trebuie s se concretizeze prin enunarea valorilor limit admisibile ale deplasrilor laterale pentru diferite niveluri de performan seismic. Valorile se difereniaz în general, în funcie de alctuirea zidriei (ZNA, ZC) dar i de tipul elementelor pentru zidrie i de raportul între capacitatea de rezisten la încovoiere i cea la forfecare. Pentru fiecare categorie de stare limit driftul admisibil este asociat unei anumite configuraii a degradrilor exprimat prin distribuia fisurilor i mrimea rezidual a acestora. În acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaz urmtoarele repere provenite din practica din Mexic:  Starea limit de serviciu este considerat atins pentru driftul de 0.15% i este caracterizat prin declanarea procesului de formare a fisurilor înclinate (este atins rezistena de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este apreciat la 0.1 mm

În figura C.76 sunt reprezentate curbele înfurtoare obinute pe perei din zidrie confinat cu i fr armare în rosturile orizontale. Încercarea s-a fcut pentru efortul unitar axial de 0.09f' m.[San Bartolomé,A.,Quiun, D., Mayorca,P. Proposal of a standard for seismic design of confined masonry buildingsInstitute of Indutrial Science, University of Tokyo, Bulletin of ERS, No.37].Se observ sporirea semnificativ a forei tietoare chiar de la valori mici ale deplasrii orizontale. În cazul zidriilor fr armare în rostul orizontal, în stadiul final rezistena lateral este numai circa 2/3 din rezistena maxim.

 Limita avariilor reparabile este considerat atins pentru driftul de 0.25% i este caracterizat prin dezvoltarea fisurilor înclinate pe toat suprafaa peretelui, însoit de fisuri foarte subiri (fir de pr) în elementele verticale de confinare i de declanarea procesului de zdrobire a zidriei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este apreciat la 2.0 mm  Starea limit ultim este considerat atins pentru driftul de 0.40% i corespunde limitei de rezisten a peretelui când fisurile din zidrie ptrund i în capetele stâlpiorilor de beton armat; se produce curgerea armturilor din stâlpiori datorit forfecrii precum i declanarea zdobirii betonului din stâlpiorii comprimai; deschiderea fisurilor remanente este apreciat la 5 mm Tot în lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] sunt propuse urmtoarele valori ale driftului maxim admisibil în funcie de tipul zidriei:  Zidrie nearmat/neconfinat  lim = 0.0015  Zidrie armat  lim = 0.0020  Zidrie confinat cu elemente pline sau cu goluri i cu armturi în rosturile orizontale lim = 0.0025  Panouri de umplutur la structuri din cadre  lim = 0.0060 C.6.8.2.(2) Din punct de vedere al severitii, aceste vibraii pot fi clasificate în patru categorii [Murray, T.M. "Acceptability Criterion for Occupant-Induced Floor Vibrations". Engineering Journal, AISC,vol.18, no.2, 1981]: i. vibraii care nu sunt percepute de ocupani; ii. vibraii care sunt percepute dar nu afecteaz confortul normal al ocupanilor; iii. vibraii care afecteaz confortul i folosirea normal a cldirii; iv. vibraii a cror severitate poate conduce la afectarea sntii ocupanilor. În funcie de durata lor, vibraiile înregistrate în cldiri se împart în dou mari grupe: A. Vibraii tranzitorii, care se amortizeaz rapid dup ce au atins valoarea maxim, cum este cazul vibraiilor produse de cderea unui obiect greu. B. Vibraii continue sau intermitente care se manifest neîntrerupt pe perioade lungi sau care sunt separate de perioade în care nu se manifest, cum este cazul vibraiilor provocate de grupuri de persoane care se deplaseaz. Reglementrile tehnice din mai multe ri conin prevederi referitoare la verificarea criteriului de confort legat de nivelul vibraiilor din cldiri provocate de micarea oamenilor. Prevederile se refer în general, la dou aspecte ale rspunsului dinamic:

1. Evitarea fenomenelor de rezonan;

2. Limitarea vibraiilor planeelor cauzate de deplasarea oamenilor.

1. Standardul din Noua Zeeland NZS 4203 –1992 [ NZS 4203 "Code of Practice for General Structural Design and Design Loadings for Buildings". Wellington 1992] prevede obligativitatea verificrii rspunsului dinamic al cldirilor în care se produc aglomerri de persoane care sunt susceptibile s genereze vibraii armonice (este cazul cldirilor în care se desfoar activiti cum sunt dansul, gimnastica, concerte i al tribunelor pentru spectacole sportive). Toate aceste planee trebuie s fie proiectate pentru evitarea fenomenelor de rezonan.

2. Codul de proiectare din Canada [National Building Code of Canada: "Commentary A on Part 4 of the National Building Code of Canada, Serviceability Criteria for Deflection and Vibration". NationalResearch Council of Canada, Ottawa,Ontario, 1990] conine prevederi referitoare la:  Nivelurile acceptabile de acceleraie pentru vibraiile provocate de activiti ritmice.  Încrcarea dinamic în timpul unor activiti ritmice.  Limitarea frecvenei fundamentale pentru planee din beton, metal i lemn, în cazul desfsurrii unor activiti specifice. Standardul SR EN 1995-1-1 privind proiectarea cldirilor din lemn [EUROCODE 5 "Design of Timber Structures, Part 1.1General Rules and Rules for Buildings". European Commission on Standardisation. 1993] nu conine prevederi referitoare la limitarea vibraiilor planeelor.

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLDIRILE DIN ZIDRIE C.7.1. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PRIVIND SUPRASTRUCTURA C.7.1.2. Prevederi generale pentru cldiri cu perei structurali din zidrie C.7.1.2.2. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat C.7.1.2.2.(1) A se vedea i comentariul C.5.2.2.1.(2). Efectul favorabil al elementelor de confinare de la coluri a fost pus în eviden i de unele încercri de laborator. Elementele de confinare se armeaz constructiv cu valorile minime prevzute pentru elementele cu rol structural. Contribuia armturilor respective nu se ia în considerare pentru evaluarea siguranei structurii. Figura C.76 Distrugerea conlucrrii spaiale între perei în faze avansate de solicitare [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006 ] În cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi prevzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri) dup cum urmeaz:  pentru cldirile din ZNA elemente cu rol constructiv  pentru cldirile din ZC i ZC+AR elemente cu rol structural C.7.1.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi, rigle de cuplare i elemente auxiliare C.7.1.2.3.(7) Cutremurele recente au artat c execuia incorect a prinderilor, cu crmizi dispuse transversal i lipsa proteciei anticorozive a ancorelor dau natere unor accidente grave. La originea acestor accidente se afl dou cauze principale:  Cerinele arhitecturale, manifestate prin abandonarea, voit sau nu, a condiiilor de regularitate arhitectural/structural, adoptarea unor structuri flexibile, proliferarea consolelor cu deschideri importante, etc.;

 Cerinele de eficien economic (reducerea costului i/sau a duratei de execuie), concretizate în principal prin introducerea elementelor de zidrie lipsite de rezisten i de robustee i prin renunarea la umplerea complet cu mortar a rosturilor verticale. Toate piesele metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe i corniere) trebuie s aib protecia anticorozivcorespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia se poate realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare.Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore deoarece are o durabilitate satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie cu cel al oelului inoxidabil. Durabilitatea ancorei depinde de cantitatea de zinc depus pe faa oelului. În literatur exist puine date referitoare la cantitatea de zinc necesar pentru asigurarea durabilitii. Unele cercetri din Anglia au artat c, în condiiile expunerii simultane la aer i umiditate, pierderea de zinc anual variaz între 10 ÷ 20 g/m2. De aici rezult c, pentru o pierdere medie anual de 15 g/m2, este necesar o acoperire de cel puin 750 g/m2 pentru a se asigura protecia necesar pe o durat de 50 de ani. În Australia, avariile observate dup cutremurul din Newcastle din 1989 au artat c numeroase ancore nu au rezistat solicitrilor la care au fost supuse datorit degradrilor suferite în timp. Astfel s-a constatat c dintre ancorele care au cedat numeroase erau complet distruse prin coroziune datorit condiiilor de mediu în care s-au aflat pe durata de funcionare. Ca urmare a acestor constatri, pentru ancorele din pereii dubli standardele australiene AS/NZS 2699.1, AS/NZ 2699 i AS 3700 au stabilit rezistena i rigiditatea ancorelor în funcie de condiiile de expunere i de solicitare. In tabelul urmtor sunt date valorile pentru ancorele de tip A în perei dubli. Tabelul C.24 Clasificarea ancorelor Rezistena caracteristic(kN) Rigiditatea caracteristic (kN/mm) Întindere Compresiune Condiii uoare 0.3 0.35 0.5 Condiii medii 0.6 0.7 1.0 Condiii grele 1.5 1.8 2.5 Valorile rezistenei caracteristice din tabel se utilizeaz i pentru ancorele de fixare a zidriei de placare (engl. veneer ties). Turcia 1999 Italia 2009 Figura C.77.Avarierea faadelor "dublu strat"

(a) (b) Figura C.78.Prinderea straturilor la faade ventilate (a) i (b) Dispozitive de prindere conform SR EN 845-1 C.7.3.2. Prevederi specifice pentru elemente nestructurale de zidrie care sunt rezemate în consol C.7.3.2.(1) Prevederea are în vedere evitarea/limitarea riscului prbuirii calcanelor/frontoanelor înalte care nu au structur proprie sau nu sunt ancorate de elementele structurale. Prin cdere aceste elemente pot produce accidente în exteriorul cldirii sau pot avaria cldirile adiacente care au înlime mai mic. Fig.C.79. Cderea calcanului a avariat cldirea vecin. Bucureti, 1977 C.7.3.2.(3) Din analiza efectuat dup cutremurul din 1940 de ctre A.A.Bele - [Cutremurul i Construciile - Bucuresti 1941], remarcile privind comportarea seismic a courilor i explicaiile, de cele mai multe ori evidente, ale situaiilor constatate au fost urmtoarele: Co urile au suferit deasemeni foarte mult. În special co urile înalte, i cele cu cciul s-au prbu it distrugând alocuri învelitorile i chiar plan eele. Distrugerea co urilor chiar la cutremure de mai mic intensitate (de gradul VI, de exemplu) se explic i prin faptul c zidria acestor co uri sub aciunea fumului, a variaiilor de temperatur, a ploii, a îngheului i dezgheului este în bun parte alterat. Chiar la co uri joase care s-au prbu it, în majoritatea cazurilor, zidria se gsea complet dezagregat pe învelitoare.

ANEXA I (normativ) Specificaii tehnice privind materialele pentru lucrri de zidrie -Comentarii - Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrrilor din zidrie Instruciuni de completare  Se taie cu linie orizontal XXXXX poziiile din fi care nu corespund prevederilor proiectului.  Se încadreaz într-un dreptunghi XXXXX poziiile din fi care corespund prevederilor proiectului.  Se completeaz spaiile libere …… conform prevederilor proiectului i se încadreaz într-un dreptunghi 300 mm A se vedea i EXEMPLUL NR.17.

ANEXA III (informativ) EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL 1 Calculul greutii zidriei - Art. 3.1.2.4.(4). EXEMPLUL 2 Alegerea coeficientului parial M pentru pereii structurali din zidrie pentru cldirea unei coli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureti. - Art. 2.4.2.3. (CR 6-2013) i Art. 8.6.1. (P 100-1/2013) EXEMPLUL 3 Determinarea aproximativ a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) - 0d.- Art.4.1.1.2.2. EXEMPLUL 4 Calculul rezistenelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. EXEMPLUL 5 Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali - Art. 6.2.2.1. EXEMPLUL 6 Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali. Efectul excentricitii planeului - Art.6.2.2.1.(5). EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). EXEMPLUL 8 Calculul rezistenei de proiectare la compresiune axial NRd pentru un perete de zidrie nearmat  Art. 6.6.2.1. EXEMPLUL 9 Calculul rezistenei de proiectare la compresiune excentric - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei fore axiale date (NEd) - pentru un perete din zidrie cu inim armat (ZIA) cu seciune dreptunghiular - Art.6.6.3.4. EXEMPLUL 10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat - Art. 6.6.3.2.Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2). EXEMPLUL 11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat - Art. 6.6.3.2.Calculul pentru rezistena la SLS (Art.6.6.3.2(5)). EXEMPLUL 12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. EXEMPLUL 13 Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat - Art.6.6.3.3. EXEMPLUL 14 Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal din încrcri neseismice– Art.6.6.4.1.1.1. EXEMPLUL 15 Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal asociat momentului capabil din încrcri seismice - Art.6.6.4.1.1.2. EXEMPLUL 16 Calculul rigiditii unui perete cu goluri. Art.6.3.2.3. EXEMPLUL 17 Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrrilor din zidrie -

Anexa I.

EXEMPLUL NR.1 Calculul greutii zidriei - Art. 3.1.2.4.(4). Greutatea zidriei netencuite Codul CR 6-2013 stabilete urmtoarele condiii pentru calculul greutii de proiectare a zidriei în funcie de densitatea elementelor i de tipul mortarului:

1. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului (G sau T) se ia egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie definit mai sus. De exemplu:  zidrie cu elemente ceramice pline zid,0 = 18.0 kN/m3  zidrie cu elemente ceramice cu 25% goluri zid = 13.5kN/m3

2. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi subiri (T) se ia egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai sus. De exemplu:  zidrie cu elemente din BCA zidBCA  elBCA  zidrie cu elemente ceramice cu 45% goluri zid = 9.9 kN/m3  zidrie cu elemente ceramice cu 55% goluri zid = 8.1 kN/m3

3. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de utilizare general (G) se va lua egal cu greutatea elementelor pentru zidrie la care se adaug greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora. În acest caz calculul greutii proprii a peretelui se face dup cum urmeaz:

1. Dimensiunile elementului în perete - zidit- (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt:  lzid = lel + 12 mm  hzid = hel +12 mm Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutii de proiectare a zidriei cu elemente LD i mortar de uz general (G)

2. Volumul elementului Vel = tel × hel × lel (Ex.1.1a)

3. Greutatea elementului Gel (kN) = Vel (m3) × (kN/m3) (Ex.1.1b)

4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar)

Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid (Ex.1.1c)

5. Volumul mortarului Vmortar (m3) = Vzid - Vel (Ex.1.1d)

6. Greutatea mortarului Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar (Ex.1.1e)

7. Greutatea total a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN) Gel,zid = Gel + Gmortar

(Ex.1.1f)

8. Greutatea specific a zidriei în perete (elemente + mortar) K\+NCOP9-  ]^_`#+@'- a^_`#+Ub- (Ex.1.2)

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete cdLeL/L+NCOP*-  K\+NCOP9- 2 BL +P- (Ex.1.3) A. Calculul greutii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA i mortar de uz general (G).  Dimensiunile elementului - hel= 0.250 m  hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m - lel = 0.600 m  lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m - tel = 0.300 m  tzid = 0.300 m  Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3  Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3  Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3  Greutatea specific a elementului elBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3  Greutatea elementului GelBCA = Vel × elBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element  Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element  Greutatea total a elementului zidit Gel,zid =Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062  0.330 kN/element  Greutatea specific echivalent a zidriei K\fgJ+NCOP9-  ]^_`#+@'- a^_`#+Ub-  A99A AAhQ?  7E7

 Sporul de greutate datorat greutii mortarului (G) este circa 15.3%  Greutatea de proiectare a peretelui cdLeL/L+NCOP*-  7E7 B. Calculul greutii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argil ars cu 55% goluri verticale i mortar G.  Dimensiunile elementului - hel = 0.250 m  hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m - lel = 0.350 m  lzid = 0.350 + 0.012 = 0.362 m - tel = 0.300 m  Volumul elementului Vel = 0.300 × 0.250 × 0.350 = 0.02625 m3  Volumul elementului zidit Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.362 = 0.02845 m3  Volumul mortarului Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0022 m3  Greutatea specific a elementului el = 18.00 × (1 - 0.55) = 8.1 kN/m3  Greutatea elementului Gel = Vel × el = 0.02625 × 8.1 = 0.212 kN/element  Greutatea mortarului pentru un element Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.0440 kN/element  Greutatea total a elementului zidit Gel,zid =Gel + Gmortar = 0.212 +0.044 = 0.2566 kN/element  Greutatea specific a zidriei în perete K\+NCOP9-  cL \+NC- =L \+P9-  5!77 5E!  i5  Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.4%  Greutatea de proiectare a peretelui cdLeL/L+NCOP*-  i5 C. Calcululgreutii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile 3.00 × 5.00 m cu grosimea nominal de 0.30 m realizat din elemente ceramice cu 55% goluri verticale care suport un boiler cu greutatea de 3.5 kN.  Greutatea peretelui tencuit pe 1.0 m2 de perete Gperete = 3.50 kN/m2

 Greutatea echivalent a obiectului suspendat cjkjd  3! 3 2 ! ; 5!  Greutatea echivalent total a peretelui cdLeL/L /l/4

A. Stabilirea tipului de control  coala general cu 8 clase este încadrat în clasa de 2-a de importan (conform tabelului 4.2 din Codul P 100-1/2013)  pentru cldiri din clasa 2-a de importan, pentru toate zonele seismice, trebuie s se adopte controlul special (Sp), în conformitate cu reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare. B. Alegerea materialelor pentru zidrie  conform Codului P 100-1/2013, art. 8.2.1.(7) pentru cldirile din clasa de importan 2 se folosesc elemente pentru zidrie din categoria 1  conform Codului P 100-1/2013, art.8.2.2. pentru cldirile din clasa de importan 2 în zone seismice cu ag0.20 g nu se accept folosirea mortarului (G) preparat la antier; prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi industrial C. Alegerea coeficientului parial de siguran  Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, conform Codului CR 6-2013, tabelul 2.1. pentru gruparea fundamental de încrcri, coeficientul de siguran este: 5 pentru mortar de reet (G) preparat industrial sau semi industrial M = 2.0 5 pentru mortar performant (G) sau (T) M = 1.8  Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, pentru toate tipurile de mortare, conform Codului P 100-1/2013, tabelul 8.13 pentru gruparea seismic de încrcri, la starea limit ultim (ULS) valoarea coeficientului parial de siguran este M = 1.8  Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, pentru toate tipurile de mortare, conform Codului P 100-1/2013, tabelul 8.13 pentru gruparea seismic de încrcri, la starea limit de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parial de siguran este M = 1.5

EXEMPLUL NR.2 Alegerea coeficientului parial m pentru pereii structurali din zidrie pentru cldirea unei coli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureti. - Art. 2.4.2.3. (CR 6-2013) i Art. 8.6.1. (P 100-1/2013). Se parcurg urmtoarele etape:

 greutatea proprie a cldirii pe nivel, în funcie de materialul din care sunt realizai pereii (se consider, în toate cazurile, c planeele sunt din beton armat): - zidrie cu elemente pline din argil ars  gech = 15.0 kN/m2/nivel - zidrie cu elemente din argil ars cu 45% goluri gech = 12.5 kN/m2/nivel - zidrie cu elemente din BCA  gech = 10.0 kN/m2/nivel  aria pereilor structurali pe fiecare direcie p% = 3.0 ÷ 6.0%  înlimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.0 m Valorile obinute (0,1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex.3.1 Tabelul Ex.3.1. Greut. gech Densitatea pereilor structurali p% 3.0% 4.0% 5.0% 6.0% 10.0 kN/m2 0.166 0.125 0.100 0.083 12.5 kN/m2 0.208 0.156 0.125 0.104 15.0 kN/m2 0.250 0.188 0.150 0.125 Pentru fiecare caz în parte, valorile din tabel se înmulesc cu numrul de niveluri aflat peste seciunea considerat pentru obinerea efortului unitar de proiectare. Pentru efortul maxim, în seciunea de "încastrare",valorile 0,1 se înmulesc cu nniv (numrul de niveluri supraterane ale cldirii). De exemplu, pentru o cldire zidrie cu înlime P+3E (nniv = 4), având greutatea gech = 12.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidrie din argil ars cu 45% goluri verticale) i densitatea pereilor structurali pe fiecare direcie p = 5.0%, în seciunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este d = 4 × 0,1 = 4 × 0.125 = 0.50 N/mm2 (casetele poate din tabelul Ex.3.1). EXEMPLUL NR.3 Determinarea aproximativ a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune (pentru predimensionare) - 0d- Art.4.1.1.2.2. Pentru predimensionarea cldirilor cu structuri din zidrie este necesar cunoaterea aproximativ a efortului unitar mediu de compresiune (0d) dat de încrcrile de tip gravitaional (permanente i utile). Mrimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând:

A. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S @\  55S/m  ! "# no (4.4a) D. Pentru elemente din BCA @\  S/m  7 "# no (4.4b) În relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:  fbt rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie.  0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcia efortului unitar de forfecare, în seciunea considerat. În lipsa rezultatelor din încercri valoarea rezistenei caracteristice la întindere fbt a elementelor pentru zidrie se determin cu relaiile (4.5a) i (4.5b) din CR 6-2013: I. Elemente din argil ars:fbt = 0.035fb (4.5a) II. Elemente din BCA (fb > 2.0 N/mm2):fbt = 0.080 fb (4.5b) Pentru utilizare direct în proiectare s-au determinat valorile fvk,i date în tabelele urmtoare: Valori fvk,i pentru zidrie cu elemente din argil ars Tabelul Ex.4.1a. fb (N/mm2) Efort unitar de compresiune 0d (N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 15.0 0.162 0.197 0.228 0.257 0.278 0.301 0.321 0.341 0.359 0.376 12.5 0.141 0.174 0.202 0.226 0.249 0.269 0.288 0.306 0.322 0.338 10.0 0.120 0.151 0.177 0.200 0.220 0.238 0.255 0.271 0.287 0.301 7.5 0.099 0.127 0.150 0.170 0.188 0.204 0.219 0.234 0.247 0.259 5.0 0.077 0.101 0.121 0.137 0.152 0.166 0.179 0.190 0.202 0.212

EXEMPLUL NR.4 Calculul rezistenelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni înclinate - Art.4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la forfecare fvk,i, a zidriei cu mortar (G), i cu mortar (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se calculeaz cu relaiile (4.4a) i (4.4b) din CR 6-2013:

Valori fvk,i pentru zidrie cu elemente din BCA Tabelul Ex.4.1b. fb (N/mm2) Efort unitar de compresiune 0d (N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 6.0 0.100 0.133 0.159 0.182 0.202 0.220 0.237 0.252 0267 0.281 5.0 0.089 0.120 0.144 0.165 0.183 0.200 0.215 0.230 0.243 0.256 4.4 0.078 0.106 0.128 0.147 0.163 0.178 0.192 0.205 0.217 0.229 3.5 0.073 0.099 0.119 0.137 0.152 0.166 0.179 0.191 0.203 0.214 3.0 0.066 0.091 0.110 0.126 0.141 0.154 0.166 0.177 0.187 0.197 2.5 0.060 0.082 0.100 0.115 0.128 0.140 0.151 0.161 0.171 0.180 De exemplu, pentru cldirea din EXEMPLUL NR.3.pentru care 0d= 0.5 N/mm2, dac se folosesc elemente din argil ars cu fb = 10.0 N/mm2, rezult, la parter fvki = 0.220 N/mm2 (casetele poate din tabelul Ex.4.1a).

Figura Ex.5.1. Planul nivelului Calculul se face pentru zidrie executat cu patru tipuri de elemente pentru zidrie:

1. Elemente din argil ars pline

2. Elemente din argil ars cu 25% goluri verticale

3. Elemente din argil ars cu 45% goluri verticale

4. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2 5.1. Date generale  Înlimea etajului het = 3.00 m  Aria nivelului Aniv = 10.30 × 10.30 = 106.09 m2  Aria zidurilor structurale Azid = 11.33 m2 5.2. Calculul ariei zidriei în elevaie (pe înlimea unui nivel)  Zidrie cu grosimea t = 30 cm - Ax A  10.30x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00 = 27.65 m2 - Ax C  10.30x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00 = 23.90 m2 - Ax 1  (10.30-0.60)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m2 - Ax 3  (10.30-0.60)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m2 Total = 94.50 m2  Zidrie cu grosimea t = 25 cm - Ax B  (10.30 -0.60) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10 = 23.40 m2 - Ax 2  (10.30-0.85)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40 = 22.65 m2 Total = 46.05 m2

EXEMPLUL NR.5 Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali - Art. 6.2.2.1. Se determin fora axial de compresiune în pereii structurali pentru cldirea cu planul din figura Ex.5.1.

Elemente Grosime t = 30 cm Grosime t = 25 cm Total greutate Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid Gzid Gzid/Aetaj m2 kN/m2 kN m2 kN/m2 kN kN kN/m2 Pline 94.5 6.20

46.05 5.10

7.74 Gol 25% 4.85

4.20

6.14 Gol 45% 4.00

3.50

5.08 BCA 2.85

2.50

3.62 5.4. Calculul greutii planeului  Aria planeului (între perei) - A-B/1-2  (5.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 29.91 m2 - A-B/2-3  (5.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 19.46 m2 - B-C/1-2  (4.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 24.19 m2 - B-C/2-3  (4.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 15.74 m2 Total = 89.30 m2  Greutatea planeului în gruparea seismic (pe 1.0 m2) - placa de beton armat 16 cm grosime 400 daN/m2 - tencuiala la intrados 40 daN/m2 - pardoseala (inclusiv apa) 135 daN.m2 - perei despritori uori 80 daN/m2 - încrcare util (locuin) 0.3 x 150 daN/m2 45 daN/m2 700 daN/m2  Greutatea total a planeului 89.30 x 700 = 62500 daN  625 kN 5.3. Calculul greutii zidriei pe nivel S-au considerat greutile gzid ale zidriei (elemente + mortar cu grosime normal -G) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.0 cm pe ambele fee, date în tabelele din Anexa II (Comentarii) a prezentului Cod, la Cap.3. Tabelul Ex.5.1

5.5. Greutatea total a nivelului Tabelul Ex.5.2 Elemente Gzid Gpl Gtot,et Gtot,et/Aetaj Gtot,et/Aetaj kN kN kN kN/m2 % Pline

13.6

Gol 25% 651

12.0

Gol 45% 539

11.0

BCA

9.5

Figura Ex.5.2.Comparaia greutii totale a nivelului în funcie de elementele pentru zidrie folosite 5.6 Determinarea forei axiale de compresiune pe perei pentru un nivel al cldirii Succesiunea operaiilor de calcul este urmtoarea:

1. Se determin reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei (p1 i p2) cu relaiile

l q p

tot 1  ## $ % && ' (  

l l

p p

unde qtot este încrcarea total de proiectare pentru gruparea respectiv de încrcri (fundamental sau seismic) Figura Ex.5.3. Schema pentru calculul încrcrilor verticale pe perei din greutatea planeului

0,5

1,5 Greut.totala Pline 25%gol 45%gol BCA

2. Pentru fiecare zon de perei (Z1÷Z9 din figura Ex.5.4b) se calculeaz fora axial dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de zidrie). (a) (b) Figura Ex.5.4. Calculul forelor axiale pe perei

2. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei zone (Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe toat înlimea etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile de la faade) i zidria buiandrugului (pentru golurile interioare) - tabelul Ex.5.3. Tabel Ex.5.3 Gplaneu (kN) Gzidrie (kN) Fora axial (kN) Elemente pline 25% gol 45% gol BCA Elemente pline 25% gol 45% gol BCA Z1

Z2

Z3

Z4

Z5

Z6

Z7

Z8

Z9

3. Din valorile forei axiale rezult efortul unitar de compresiune în zidrie pe nivel. Tabelul Ex.5.4 Zona Aria Z (m2) Fora axial (kN) Efort unitar de compresiune (kN/m2) Elemente pline 25% gol 45% gol BCA Elemente pline 25% gol 45% gol BCA Z1 1.50

Z2 1.24

Z3 1.05

Z4 0.96

Z5 2.18

Z6 1.36

Z7 1.05

Z8 1.39

Z9 0.60

(a) Transversal (b) Longitudinal Figura Ex.5.5 Perei structurali pe cele dou direcii

4. Valorile forelor axiale (kN/etaj) obinute prin înmulirea efortului unitar din zona (Z) creia aparine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele Ex.5.5a i Ex.5.5b.

Tabelul Ex.5.5a. Elem. Zona Aria (m2) Fora axial (kN/Etaj) Elemente pline 25% gol 45% gol BCA T1 Z1 0.495

T2 Z2 0.900

T3 Z3 0.345

T4 Z4 0.288

T5 Z5 1.125

T6 Z6 0.538

T7 Z7 0.645

T8 Z8 1.050

T9 Z9 0.345

Tabelul Ex.5.5b. Elem. Zona Aria (m2) Fora axial (kN/Etaj) Elemente pline 25% gol 45% gol BCA L1 Z1 1.035

L2 Z4 0.750

L3 Z7 0.495

L4 Z2 0.413

L5 Z5 1.125

L6 Z8 0.413

L7 Z3 0.795

L8 Z6 0.900

L9 Z9 0.345

 Greutatea de proiectare a planeului qpl = 8.0 kN/m2.  Greutatea volumetric de proiectare a zidriei tencuite qzid = 16.0 kN/m3.  Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei fd = 1.6 N/mm2 Figura.Ex.6.1.

2. Succesiunea calculului  Aria seciunii orizontale a peretelui: Aw = 3.24 m2  Greutatea peretelui pe nivel Gw,et = 3.24 × 3.0 × 16.0  156 kN/nivel  Greutatea total a peretelui Gw,tot = 4 × 156 = 624 kN  Distana de la extremitatea tlpii 1 pân la C.G al seciunii peretelui XG,w = 2.525 m  Greutatea planeului pe nivel Gpl,et = 6.00 × 8.00 × 8.0 = 384 kN  Greutatea total adus de planee Gpl,tot = 4 × 384 = 1536 kN  Distana de la extremitatea tlpii 1 pân la C.G al planeului XG,pl = 4.00 m  Excentricitatea încrcrii din planeu epl = 4.00 - 2.525 = 1.475 m  Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planeului

EXEMPLUL NR.6 Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali. Efectul excentricitii planeului - Art.6.2.2.1.(5). Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.6.1 i face parte dintr-o cldire cu P+3E, având înlimea de etaj het = 3.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul). Zona aferent peretelui studiat are dimensiunile 6.00 × 8.00 m, planeul fiind în consol pe o deschidere de 2.00 m la toate nivelurile. 6.1. Date generale

Mpl = 1536 × 1.475  2270 kNm (comprim permanent talpa 2)  Momentul capabil al seciunii orizontale a peretelui din zidrie nearmat pentru compresiune pe talpa 2: Mcap 5230kNm (calculat conform metodologiei din EXEMPLUL NR.10). Concluzie Dispunerea excentric a planeului fa de perete, consum circa 43% din capacitatea de rezisten la compresiune excentric a peretelui.

Figura Ex.7.1 Notaii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereilor Notaiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor sunt artate în figura Ex 7.1.  t - grosimea inimii peretelui  lw - lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tlpilor, pentru seciunile I,L sau T)  t1 - grosimea tlpii 1 a peretelui  t2 - grosimea tlpii 2 a peretelui  b1 - limea tlpii 1 a peretelui  b2 - limea tlpii 2 a peretelui  aria tlpii 1 a peretelui: At1 = (b1 - t)t1 (Ex.7.1)  aria tlpii 2 a peretelui: At2 = (b2 - t)t2 (Ex.7.2)  aria inimii Aw = lwt (Ex.7.3)  t1 = At1/Aw i t2 = At2/Aw coeficieni adimensionali  t1 = t1/lw i t2 = t2/lw coeficieni adimensionali În cazul peretelui în form de "I" (figura I.13) caracteristicile geometrice ale seciunii peretelui se calculeaz astfel:

1. Aria total a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.7.4)

2. Distana centrului de greutate G, fa de extremitatea 1

l k y w I, y I, G  (Ex.7.5) unde factorul ky,I se obine din relaia

t

t

t

t

t

t I, y

)

(

k      



 (Ex.7.6)

EXEMPLUL NR.7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a). Pentru cazul în care calculul se efectueaz manual (fr ajutorul programelor de calcul automat) se dau, în continuare, sub form sistematizat, formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale seciunii orizontale a pereilor în form de I.

3. Momentul de inerie I I, I w I, I

w I k I k

tl I   (Ex.7.7) unde factorul kI,Ieste dat de relaia: ] )  k 3(2 [

] )  3(k [

) k 3(1

k

t y

t t

t y

t t

y I,

I  







(Ex.7.8)

4. Modulele de rezisten  La talpa 1 1, G I 1, I y I W  (Ex.7.9a)  La talpa 2 1, G w I 1,I y l I W   (Ex.7.9b)

5. Limitele sâmburelui central (fa de centrul de greutate G) I 1, I 1, sc A W r  (Ex.7.10a) I 1,

2, sc A W r  (Ex.7.10b) În figura Ex.7.1 se consider urmtoarele dimensiuni:  t = 25 cm  t1 = t2 = 30 cm  b1 = 150 cm  b2 = 250 cm  lw = 400 cm Cu formulele (Ex.7.1)÷(Ex.7.10) rezult:  Aw = lw x t = 10000 cm2  At1 = (b1-t)t1 = (150 - 25) x 30 = 3750 cm2  At2 = (b2-t)t2 = (250 - 25) x 30 = 6750 cm2  t1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.375  t2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.675  t1 = t2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.075  AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 

t

t

t

t

t

t I, y

)

(

k      





.1

.0

.0

.0

.0 )

.0

(

.0

k I, y 





 cm l k y w y G 0.

.1

1,



   p%  /2 ) b ?*  :2hAAb ?*  333 2 1qPh  kI,I = 3.553  II = 3.553 × 133.3 × 106 = 4.74 × 108 cm4  rs?  st uvw  hTh2?Ax TA  5i 2 1qP9  rs*  st )yuvw  hTh2?Ax hAAAy**TA  5  2 1qP9  zj6?  {tw Jt  A|2?A} A:AA  i  zj6*  {t0 Jt  Th2?A} A:AA  33 qP

 lw = 100 cm  t = 25 cm (nivel curent)  t = 37.5 cm (parter)  het = 300 cm  zidrie din crmid plin cu elemente fb = 10.0N/mm2 i mortar (G) M10 1.2 Încrcarea pe etaj  Netaj (zid) = 25.2 kN/etaj  Netaj,d(zid) = 1.35 x 25.2 = 34.0 kN/etaj  Netaj,d (planeu) = 29.0kN/etaj (valoarea este calculat cu coeficientul 1.35 pentru încrcrile permanente i 1.50 pentru încrcarea util)  Netaj,d (total) = 34.0 + 29.0 = 63.0kN/etaj

2. Încrcarea total adus de etajele I÷III (fora notat N1 în figura Ex.8.1)  N1 = 3 x 63.0 = 189.0kN  Excentricitatea forei N1 fa de axul peretelui de la parter cm

.6

0.

5.

t t d E z P z

    

3. Încrcarea adus de planeul peste parter (fora notat N2 în figura Ex.8.1)  N2 = 29.0 kN  Lungimea de rezemare a planeului pe zidul parterului (distana notat "a" în figura 6.3 din Cod): a = 30 cm  Poziia forei N2 în raport cu faa interioar a peretelui cm 0.

a 

 Excentricitatea forei N2 fa de axul peretelui de la parter cm

.8

0.

5.

a

t d P z

     EXEMPLUL NR.8 Calculul rezistenei de proiectare la compresiune axial NRd pentru un perete de zidrie nearmat Art. 6.6.2.1.

1. Date generale 1.1. Dimensiuni i materiale

Figura Ex.8.1.Determinarea excentricitii structurale ei0

4. Excentricitatea datorat încrcrii excentrice – ei0 - (formula 6.1 din Cod) Cele dou fore au excentriciti de semne contrare fa de axul peretelui de la parter cm

.4

.8 x

.6 x

N

N d

N d

N e

i 

 

 

5. Excentricitatea accidental ea  în funcie de grosimea peretelui (formula 6.2a din Cod)

cm

.1

5.

t e P z at    în funcie de înlimea etajului (formula 6.2b din Cod)

cm

.1

h e et ah     ea = max(eat, eah) = 1.25 cm

6. Excentricitatea datorat aciunii vântului.  Presiunea vântului pe faad gv = 1.5 kN/m2 (valoare convenional pentru acest exemplu ilustrativ - pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform CR 1-1-4/2012) Încrcarea din vânt pe fâia aferent de faad ph = (0.60 x 1.00 +0.60) x 1.5 =3.3 kN/m  Momentul încovoietor din aciunea vântului pe faad (valoare aproximativ) kNm 5.2

0.3 x 3.3

h p M M

et h hm hi      Excentricitatea forei verticale datorit momentului încovoietor produs de aciunea vântului (formula 6.3 din Cod) cm

.1 0.

x 5.2

N

N M e

) i ( hm ) i( hm  

 În seciunea de la nivelul planeului –eh(i) excentricitatea corespunztoare momentului Mh(i) este plasat ctre faa interioar a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece

momentul Mh(i) întinde fibra exterioar a peretelui de faad. Prin urmare eh(i) are semn opus excentricitii ei0.

7. Excentricitatea total de calcul se calculeaz cu formula 6.13 din Cod în care valoarea excentricitii accidentale se ia în poziia cea mai defavorabil. Rezult: ei = e0i – eh(i) + ea = 4.25 – 1.15 + 1.25 =4.35 cm > 0.05 tzid = 0.05 x 37.5 = 1.875 cm (condiia de limitare inferioar din relaia 6.13 este satisfcut)

8. Coeficientul de reducere a rezistenei în seciunea de la extremitatea superioar a peretelui de la parter se calculeaz cu formula 6.12 din Cod

.0 5.

.4

t e

zid i i     

9. Calculul coeficientului de reducere a rezistenei m (în seciunea situat la 2/3 din înlimea peretelui):  Coeficientul 2 = 1.00 (perete exterior cu planeu pe o singur parte)  Perete nerigidizat pe laturile verticale  Înlimea efectiv este hef = 2 hliber = 1.00 x 280 = 280 cm  Se neglijeaz excentricitatea ek datorat curgerii lente  Excentricitatea em se calculeaz cu relaia 6.14 din Cod (în seciunea central excentricitile ei0 i ehm au acelai semn, iar ea se ia în situaia cea mai defavorabil) mk a hm

i m e cm

.5

.1

.1

.4

e e e

e  



  Coeficientul de reducere m se determin, prin interpolare în tabelul 6.2 din Cod pentru valorile

.7 5.

t h

.0 5.

.5 t e zid ef zid mk     Rezult m = 0.685

10. Rezistena de proiectare la compresiune centric se determin cu formula 6.11 din Cod NRd = mAzidfd unde  aria seciunii transversale Azid = 1.00 x 0.375 = 0.375 m2  rezistena caracteristic la compresiune fk = 4.40 N/mm2 se ia din tabelul 4.2a din Cod pentru crmizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistena standardizat fb = 10 N/mm2 zidite cu rost longitudinal cu mortar M10. Considerând coeficientul parial de siguran M=2.2, fd = 2.00 N/mm2. Rezult rezistena de proiectare a elementului la parter

NRd = 0.685 x 0.375x 106 x 2.0 = 514 kN

 lw = 500 cm  tz = 11.5 cm (straturile exterioare)  tm = 10 cm (stratul median) 1.2.ateriale  Elemente pentru zidrie din argil ars pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm2, clasa I; zidire fr rost longitudinal  Mortar M10  Rezistena caracteristic la compresiune, fr rost longitudinal fk = 4.40 N/mm2 (tabel 4.2a)  Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 2.2  art. 2.4.2.3.1.(1)  Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei fd = 4.4/2.2 = 2.0 N/mm2  Beton armat (în stratul median) C12/15 

cd N/mm 5.9 f   Oel clasa de rezisten 1 (în stratul median)  Ra = 210 N/mm2  Armarea stratului median  10/15 cm  as = 0.785/0.15 =5.23 cm2/m=0.0523 cm2/cm 1.3 Încrcri  Fora axial NEd = 1200 kN

2. Caracteristicile geometrice  coeficientul de echivalen  relaia (6.9) din Cod 4.75 2.00 9.5 f f n d cd ech   

 grosimea echivalent a seciunii ideale de zidrie nearmat relaia (6.27) din Cod tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.5 + 4.75 x 10 =70.5 cm

EXEMPLUL NR.9 Calculul rezistenei de proiectare la compresiune excentric - momentul încovoietor capabil (MRd) asociat unei fore axiale date (NEd) - pentru un perete din zidrie cu inim armat (ZIA) cu seciune dreptunghiular - Art.6.6.3.4.

1. Date de intrare 1.1. Geometria peretelui (figura Ex.9.1a)

Figura Ex.9.1

3. Calculul momentului capabil al seciunii echivalente de zidrie nearmat 3.1. Aria zonei comprimate

d Ed zc cm

m m

0.85x2.0

0.85f N A     3.2. Lungimea zonei comprimate 100.1cm 70.5

t A l ech zc c   

3.3. Distana de la centrul de greutate al zonei comprimate pân la centrul de greutate al seciunii ideale de zidrie yzci = 0.5lw - 0.5lc = 0.5 x 500 - 0.5 x 100.1 = 200 cm = 2.0 m 3.4 Momentul încovoietor de proiectare a seciunii ideale de zidrie  relaia (6.26) din Cod MRd (zna,i) = NEd yzci = 1200000 x 2.00 = 240 x 104 Nm  2400 kNm

4. Calculul momentului capabil al armturilor din stratul median  relaia (6.26) m kN

daNcm x10 6.

x2100 x500 0.4x0.0523 f l 0.25a ) (a M

yd

w s s Rd    

5. Momentul capabil al peretelui de zidrie cu inim armat relaia (6.28) din Cod MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) = 2400.0 + 686 = 3086 kNm

1. Rezistena caracteristic a zidriei la compresiune fk = 3.0 N/mm2 Coeficientul de siguran pentru condiii normale de control M= 2.2. Rezistena de proiectare fd = fk/ M = 1.36 N/mm2

2. Valoarea de proiectare a forei axiale: NEd = 800 kN Figura Ex.10.1.

1. Efortul unitar mediu de compresiune este: NEd = 800 kN 

mm / N

.0

.2





.0

.1

.0 sd  

2. Aria zonei comprimate (relaia 6.17- CR 6-2013)

t

zc mm

A mm

.1

.0

A 





3. Forma i dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.10.2)  xc1 lungimea zonei comprimate de partea tlpii 1  Azc> At1  axa neutr este în inim t t b A x

t zc

C

  xC1 = 96.8 cm  Poziia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tlpii 1 zc

C

C

t

G A ) x 5.0 t( t x t b 5.0 y

  yG1= 37.2 cm Mrimile respective sunt reprezentate în figura Ex.10.2.(zona comprimat este poat)

EXEMPLUL NR.10 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -Art. 6.6.3.2. Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2. (2) Date generale Se determin valoarea de proiectare a rezistenei la încovoiere (momentul capabil MRd) pentru gruparea fundamental de încrcri pentru peretele cu dimensiunile din figur în urmtoarele condiii:

Figura Ex.10.2. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura Ex.10.1 Dimensiunile zonei comprimate alturat marginii 2. se calculeaz analog folosind bt2 i t2,  Azc  cm 6.

b A x

t zc

C     yG2 = 0.5 xC2 = 0.5 × 27.6 = 13.8 cm

5. Excentricitatea forei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui yzc1 = yG - yG1= 227.0 - 37.2 = 189.8 cm = 1.898 m yzc2 = lw - yG - yg2 = 400 - 227.0 - 13.8 = 159.2 cm = 1.592 m

6. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaia 6.18 –CR 6-2013): Mcap,1  MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.898  1520.0 kNm Mcap,2  MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.592  1270.0 kNm

EXEMPLUL NR.11 Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -Art. 6.6.3.2. Calculul pentru rezistena la SLSArt.6.6.3.2(5). Pentru peretele din EXEMPLUL NR.10 se determin momentul capabil pentru SLS.

1. Determinarea sâmburelui central al seciunii  Momentul de inerie al peretelui

w cm

.1

I



  kI,1 = 3.553  II = 3.553 × 1.333 × 108 = 4.74 × 108 cm4  Modulele de rezisten sunt:  Modulul de rezisten la talpa 1 rs?  ps ~]?    2 Q 55   5i 2 1qP9  Modulul de rezisten la talpa 2  rs*  st )yuvw  hTh2?Ax hAAAy**TA  5  2 1qP9  Limitele sâmburelui central  Fa de talpa 1 zj6?  {tw Jt  A|2?A} A:AA  i  Fa de talpa 2 zj6*  {t0 Jt  Th2?A} A:AA  33 qP

2. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt - relaia (6.21) din Cod.  Fa de talpa 1: M1 (SLS) = 1.2 × 1.019 × 800  980 kNm  Fa de talpa 2: M2 (SLS) = 1.2 × 1.337× 800  1280 kNm

A. Zidrie cu lege - liniar-dreptunghiular (fig.4.3b) din Cod B. Zidrie cu lege - liniar (fig.4.3a) din Cod  În ambele cazuri se consider dou valori ale rezistenei caracteristice la compresiune: a. fk = 3.0 N/mm2  fd = 3.0/1.9 = 1.58 N/mm2 b. fk = 5.0 N/mm2  fd = 5.0/1.9 = 2.63 N/mm2  Fora axial este N = 800 kN  800000 N  Efortul unitar de compresiune este   E 5! 2   E Pentru cele dou valori ale rezistenei de proiectare pentru factorul sd = d/fd rezult valorile: a.   AQ ?:Q  !7 b.   AQ 19  3 A. Pentru zidria cu lege liniar-dreptunghiular  lungimea zonei comprimate se calculeaz cu formula (6.19a) din Cod i rezult    ! 2 !7 2  ; 53E    ! 2 3 2  ; 5i  momentul capabil se calculeaz cu formula (6.20a) i rezult &  QAAAAA2hAAA + ,  ! 2 !7-  7E 2 QNmm  648 kNm &  QAAAAA2hAAA + ,  ! 2 3-  5i 2 QNmm  1029 kNm B. Pentru zidria cu lege liniar  lungimea zonei comprimate se calculeaz cu formula (6.19b) i rezult   333 2 !7 2  ; 57iE   333 2 3 2  ; 75 EXEMPLUL NR.12 Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2. Se calculeaz momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile seciunii transversale 25 × 400 cm pentru încrcri din gruparea seismic. Coeficientul de siguran pentru material s-a luat M = 1.9 Calculul se face pentru urmtoarele ipoteze:

 momentul capabil se calculeaz cu formula (6.20b) i rezult&  QAAAAA2hAAA + , 3332!7!552ENmm  522 kNm (-19.5%) &  QAAAAA2hAAA + , 333 2 3-  i!5 2 QNmm  850 kNm (-7.5%)

Figura Ex.8.1 Calculul se face în dou ipoteze: A. Zidria este executat cu elemente din grupa 2 cu mu = 1.8‰ B. Zidria este executat cu elemente din grupa 1 cu mu = 3.0‰ A. Deoarece mu = 1.8‰ proiectare a rezistenei la compresiune fck/fcd) se neglijeaz aportul betonului din stâlpiorul comprimat (se consider c seciunea este integral din zidrie). -art 6.6.1.3. din Cod  Momentul capabil al peretelui de zidrie nearmat (EXEMPLUL NR. 10) - Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm - Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm  Momentul dat de armturile din stâlpiori: - distana între axele stâlpiorilor ls = 3700 mm - aria armturi unui stâlpior 416 = 804 mm2 - momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.2 × 107 Nmm  892 kNm  Momentul capabil al peretelui de zidrie confinat - Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892  2410 kNm - Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892  2160 kNm B. Se calculeaz aria de zidrie ideal (echivalent) transformând aria de beton în arie de zidrie echivalent  Coeficientul de transformare - relaia (6.9) din Cod

.4

.1 8.5 f f n d cd   

 Limea tlpilor ideale - bt1 (i) = 150 + (4.25 - 1.0) × 25  230 cm EXEMPLUL NR.13 Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat -Art.6.6.3.3. Se determin momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.10 realizat din zidrie confinat cu 2 stâlpiori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.8 N/mm2 -tab.3.7) armai cu 416,clasa de rezisten 2 (fyd = 300 N/mm2).

- bt2 (i) = 250 + (4.25 - 1.0) × 25  330 cm  Ariile tlpilor ideale - At1,i = 230 × 30 = 6900 cm2 Azc = 6920 cm2 - At2,i = 330 × 30 = 9900 cm2> Azc - Pentru ambele cazuri axa neutr este în talp  Coordonata centrului de greutate devine - yG = 221.9 cm (fa de talpa 1)  Adâncimea zonei comprimate - La talpa 1 cm

x 1 C   - La talpa 2 cm 0.

x 2 C    Centrul de greutate al zonei comprimate - La talpa 1: yG1 = 0.5 xC1 = 15.0 cm - La talpa 2: yG2 = 0.5 xC2 = 10.5 cm  Momentele încovoietoare capabile ale seciunii ideale de zidrie nearmat - La talpa 1 Mcap (zna,i) = (2.22 - 0.15) × 800= 1656 kNm - La talpa 2 Mcap (zna,i) = (4.00 - 2.22 - 0.105) × 800 = 1340 kNm  Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidrie confinat - La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm - La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm

 fora axial N = 800 kN  moment încovoietor M = 500 kNm  excentricitatea   :AA QAA  75!  Lungimea comprimat se determin cu relaia (6.30) i rezult: lc = 1.5 × 4000 - 3 × 625 = 4125 mm  Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost se calculeaz cu relaia (4.6a)   A*: *   2 E = 0.434 N/mm2  Valoarea de proiectare a rezistenei la lunecare în rost orizontal este - relaia (6.29a) =  3 EXEMPLUL NR.14 Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal din încrcri neseismice–Art.6.6.4.1.1.1. Se calculeaz fora tietoare capabil la lunecare în rost orizontal (VRd,l) pentru un perete dreptunghiular cu seciunea orizontal 400 × 25 cm. Peretele este solicitat de încrcri din gruparea fundamental (neseismice):

 pentru fd = 1.58 N/mm2 rezult xRd  lc = 2380 mm  lad = 2×2380 - 4000= 760 mm  pentru fd = 2.63 N/mm2 rezult xRd  lc = 1429 mm  lad = 2×1429 - 4000 B. Zidria cu lege - liniar  pentru fd = 1.58 N/mm2rezult xRd  lc = 2698 mm  lad = 2×2698 - 4000= 1396 mm  pentru fd = 2.63 N/mm2rezult xRd  lc = 1621 mm  lad = 2×1621 - 4000 Pentru solicitri seismice, rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat, asociat momentului capabil MRd se calculeaz cu relaia (6.29b). Se obin urmtoarele rezultate: A. Zidria cu lege - liniar dreptunghiular  fd = 1.58 N/mm2  lad = 760 mm =   i 2 5! 2 5! 2 7   2 E  3!C . 3!  fd = 2.63 N/mm2  lad = 0.0 €‚ B. Zidria cu lege - liniar  fd = 1.58 N/mm2  lad = 1396 mm =   i 2 5! 2 5! 2 3i7   2 E  377C . 377  fd = 2.63 N/mm2  lad = 0.0 €‚

EXEMPLUL NR.15 Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal asociat momentului capabil din încrcri seismice - Art.6.6.4.1.1.2. Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determin fora tietoare capabil asociat momentului MRd. S-a considerat fvk0 = 0.25 N/mm2. Lungimea pe care se menine aderena (lad) dup solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se calculeaz cu relaia (6.32). A. Zidria cu lege - liniar dreptunghiular

EXEMPLUL NR.16 Calculul rigiditii unui perete cu goluri. 1.Date de tem - Grosimea panoului tp = 250 mm; - zidria cu elemente fb = 7.5 N/mm2 i mortar M5 fk = 2.90 N/mm2 (tabel 4.2a din Cod) Ez = 1000 fk = 2900 N/mm2 Gz = 0.40 Ez = 1160 N/mm2 Figura Ex.11.1

2. Varianta 1

1. Calculul coeficienilor de rigiditate KM (montani) i KS (spalei) (a se vedea volumul Comentarii) - Panoul 1 (montant) -

.0

p  

-

.0 )

.0 x

( x

.0

)1( k

M 

 - Panoul 2 (spalet) -

.2

p   -

.0 )

.2

( x

.2

)

( k

S 

 - Panoul 3 (spalet) -

.1

p   -

.0 ) 2.1

( x

.1

)

( k

S 



2. Calculul rigiditii panourilor - R1 = 2900 x 250 x 0.178 = 129150N/mm (129.15 kN/mm) - R2 = 2900 x 250 x 0.048 = 34780 N/mm (34.78 kN/mm) - R3 = 2900 x 250 x 0.188 = 136080 N/mm (136.1 kN/mm)

3. Rigiditatea peretelui Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.0 kN/mm) 3.Varianta 2 pentru calculul rigiditii subansamblului 2+3

1. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola) A2+3 = 6500 x 250 = 1,625 x 106 mm2

mm

x

,5

x

I  

2. Se calculeaz sgeata la vârful panoului pentru peretele plin mm

x

.3

x

,1 x

2.1

x

.5 x

x

)

V ( f

 

 

3. Se admite c deformata panoului este liniar i se determin deplasrile acesteia în seciunile care mrginesc golul. 3.1. Sgeata la baza ferestrelor (seciunea 1) mm

x

.0

x

.3 x

f

   

3.2. Sgeata la partea superioar a ferestrelor (seciunea 2) mm

x

.2

x

.3 x

f

   

4. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spalei dublu încastrai - A2 = 1000x250 = 250000 mm2 I2 = 20830 x 106 mm4 - A3 = 2000x250 = 500000 mm2 I3 = 166400 x 106 mm4

5. Deplasarea lateral a ansamblului celor doi spalei dublu încastrai mm

x

.5 )

(x

x 2.1

x )

.

.2 (x

x

d

 



6. Sgeata total a ansamblului la partea superioar a panoului - 2+3 = f1 + d12 + (f3 - f2) = [0.530 + 5.43 + (3.23 – 2.69)]x 10-6 = 6.51 x 10-6 mm

7. Rigiditatea ansamblului celor doi spalei - R2+3 = 1/2+3 = 153600 N/mm (153.6 kN/mm) - diferena fa de procedeul de la varianta 1 este de 10%.

Ceramice/ BCA  Dimensiuni lungime:300 mm / lime:300 mm / înlime:150 mm  Configuraie (grosimi de perei i volum de goluri) conform tabelului 8.1 din codul P 100- 1/2013 (a se vedea i Anexele C i ZA din SR EN 771-1 i SR EN 771-4) ……  Clasa de tolerane definite conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4 Valoare medie / Limite T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+  Încadrarea elementului în grupe, în funcie de caracteristicile geometrice, conform P 100- 1/2013, art.8.2.1. Grupa 1 /Grupa 2 / Grupa 2S  Forma feei de capt Plan / Nut i feder / Cu loca pentru mortar  Categoria elementului în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice - conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4: Categoria I / Categoria II  Categoria elementului în funcie de densitatea aparent - conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4: Elemente LD / Elemente HD  Densitatea aparent în stare uscat, pentru elementele din BCA  =..........kg/m3  Rezistenele mecanice ale elementelor pentru zidrie Rezistenele standardizate la compresiune - fb = 7.5 N/mm2 - fbh = 2.5 N/mm2 Rezistena caracteristic iniial la forfecare - aderena la forfecare - fvk0 = 0.25 N/mm2 Rezistenele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan - aderena la întindere din încovoiere - fxk1 = 0.100 N/mm2 - fxk2 = 0.200.N/mm2  Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare) se completeaz conform necesiti specifice Rezistena la înghe/dezghe

4.2. Alte materiale pentru armare Se specific dup caz  Tipul materialului  Caracteristicile mecanice  Alte proprieti p = 6.52 kN/m