1. ELEMENTE GENERALE 1.1 DOMENIU DE APLICARE 1.2 IPOTEZE 1.3 DEFINITII SI TERMENI DE SPECIALITATE 1.3.1 Termeni pentru proiectare 1.3.2 Termeni pentru actiuni 1.3.3 Termeni pentru proprietatile/
1. ELEMENTE GENERALE 1.1 DOMENIU DE APLICARE 1.2 IPOTEZE 1.3 DEFINITII SI TERMENI DE SPECIALITATE 1.3.1 Termeni pentru proiectare 1.3.2 Termeni pentru actiuni 1.3.3 Termeni pentru proprietatile/rezistentele materialelor 1.3.4 Termeni pentru geometria structurii 1.4 SIMBOLURI 1.5 DOCUMENTE DE REFERINTA
1. ELEMENTE GENERALE
1.1 Domeniu de aplicare
Codul cuprinde principii, reguli de aplicare si date de baza armonizate cu standardul SR EN 1990, necesare pentru proiectarea si verificarea structurilor de constructii, elementelor structurale si ale tuturor elementelor de constructii, instalatii si echipamente pentru care exista cerinte normative de rezistenta, stabilitate si durabilitate.
Codul se aplica pentru proiectarea si verificarea cladirilor si constructiilor ingineresti noi sau a celor existente, in vederea reabilitarii sau schimbarii functiunii acestora.
Prevederile codului nu se aplica la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor si podurilor.
Prevederile codului se adreseaza investitorilor, proiectantilor, executantilor, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrarilor de constructii, dupa caz).
1.2 Ipoteze
Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt: - alegerea sistemului structural si proiectarea structurii de rezistenta sunt facute de personal calificat si cu experienta; - executia lucrarilor de constructii este efectuata de personal avand experienta si cunostintele corespunzatoare; - materialele de constructie si produsele utilizate respecta specificatiile de material si produs conform legislatiei in vigoare; - structura constructiei este adecvat intretinuta in exploatare; - structura constructiei este utilizata in acord cu ipotezele de proiectare.
1.3 Definitii si termeni de specialitate
1.3.1 Termeni pentru proiectare
- Criterii de proiectare: formulari cantitative care descriu conditiile care trebuie indeplinite in diferite stari limita; - Situatii de proiectare: set de conditii fizice reprezentand situatiile reale care au loc intr-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigura ca starile limita relevante nu sunt depasite; - Situatie tranzitorie de proiectare: situatie de proiectare care este relevanta pe o durata de timp mai scurta decat durata de viata proiectata si care are o probabilitate mare de a se produce; - Situatie persistenta (permanenta) de proiectare: situatie de proiectare care este relevanta pe un interval de timp de acelasi ordin cu durata vietii structurii (conditia normala de proiectare); - Situatie accidentala de proiectare: situatie de proiectare care implica conditii de expunere exceptionala a structurii la foc, explozii, impact, cedare locala; - Situatie de proiectare seismica: situatie de proiectare exceptionala care implica expunerea structurii la un e
Constructiile pot fi clasificate in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si consecintele economice care pot fi provocate de un hazard natural sau/i antropic major, precum si de rolul acestora in activitatile de raspuns post-hazard ale societatii.
Tabelul A1.1 - Clase de importanta-expunere pentru constructii
Clasa I - Constructii avand functiuni esentiale, pentru care pastrarea integritatii pe durata unui eveniment provocat de hazard natural sau/i antropic major este vitala pentru protectia civila, cum sunt: Cladiri:
a) Spitale si alte cladiri din sistemul de sanatate, care sunt dotate cu servicii de urgenta/ambulanta si sectii de chirurgie
b) Statii de pompieri, sedii ale politiei si jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate si garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenta
c) Statii de producere si distributie a energiei si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate
d) Cladiri care contin gaze toxice, explozivi si/sau alte substante periculoase
e) Centre de comunicatii si/sau de coordonare a situatiilor de urgenta
f) Adaposturi pentru situatii de urgenta
g) Cladiri cu functiuni esentiale pentru administratia publica
h) Cladiri cu functiuni esentiale pentru ordinea publica, gestionarea situatiilor de urgenta, apararea si securitatea nationala
i) Cladiri care adapostesc rezervoare de apa si/sau statii de pompare esentiale pentru situatii de urgenta
j) Cladiri avand inaltimea totala supraterana mai mare de 45m
Constructii ingineresti:
a) Rezervoare de apa, statii de tratare, epurare si pompare a apei esentiale pentru situatii de urgenta
b) Statii de transformare a energiei
c) Constructii care contin materiale radioactive
d) Constructii cu functiuni esentiale pentru ordinea publica, gestionarea situatiilor de urgenta, apararea si securitatea nationala
e) Turnuri de telecomunicatii
f) Turnuri de control pentru activitatea aeroportuara si navala
g) Stalpi ai liniilor de distributie si transport a energiei electrice
Clasa II - Constructii care prezinta un pericol major pentru siguranta publica in cazul prabusirii sau avarierii grave, cum sunt: Cladiri:
a) Spitale si alte cladiri din sistemul de sanatate, altele decat cele din clasa I, cu o capacitate de peste 100 persoane in aria totala expusa
b) Scoli, licee, universitati sau alte cladiri din sistemul de educatie, cu o capacitate de peste 250 persoane in aria totala expusa
c) Aziluri de batrani, crese, gradinite sau alte spatii similare de ingrijire a persoanelor
d) Cladiri multietajate de locuit, de birouri si/sau cu functiuni comerciale, cu o capacitate de peste 300 de persoane in aria totala expusa
e) Sali de conferinte, spectacole sau expozitii, cu o capacitate de peste 200 de persoane, tribune de stadioane sau sali de sport
f) Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee
g) Cladiri parter, inclusiv de tip mall, cu mai mult de 1000 de persoane
2. REGULI/CERINTE DE BAZA 2.1 REGULI/CERINTE DE BAZA 2.2 MANAGEMENTUL SIGURANTEI 2.3 DURATA DE VIATA PROIECTATA A STRUCTURII CONSTRUCTIEI 2.4 DURABILITATEA STRUCTURII CONSTRUCTIEI 2.5 MANAGEMENTUL CALITATII
A2.1 Obiect
A2.2 Metode de evaluare a sigurantei
O prezentare schematica a metodelor de calibrare a sigurantei si coeficientilor partiali de siguranta pentru proiectarea la stari limita ultime este prezentata (armonizata cu SR EN 1990) in Figura A2.1.
Metode deterministe / Metode empirice / Metode istorice Metode probabilistice: - Metode aproximative (de Nivel II) - Metode integral probabilistice (de Nivel III) - Metode semiprobabilistice (de Nivel I) - Metoda coeficientilor partiali de siguranta (Metoda a, b, c)
A2.3 Coeficienti partiali de siguranta
Semnificatiile coeficientilor partiali de siguranta din prezentul cod sunt indicate schematic (armonizat cu SR EN 1990) in Figura A2.2. - Incertitudini privind valorile reprezentative ale actiunilor: gamma_f - Incertitudini in modelarea actiunilor si efectelor actiunilor: gamma_Sd - Incertitudini in modelarea rezistentei elementelor structurale: gamma_Rd - Incertitudini privind proprietatile materialelor: gamma_m - Combinatie: gamma_F = gamma_Sd * gamma_f; gamma_M = gamma_Rd * gamma_m
A2.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) actiunilor psi0
In functie de tipul repartitiei statistice a (efectelor) actiunilor, valorile factorilor de combinare/grupare psi0 pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare/grupare a (efectelor) actiunilor specificate in cod sunt fundamentate pe astfel de baze probabilistice.
Pentru determinarea simplificata, pe baza de teste, a valorilor caracteristice ale rezistentelor materialelor avand 5% probabilitate de aparitie a unor valori mai mici decat acestea se recomanda utilizarea relatiei generale:
Xk(n) = eta * mX * [1 - kn * VX] (A3.1) unde VX este coeficientul de variatie al rezistentelor, mX este media rezultatelor iar eta este un factor de conversie a rezultatelor obtinute din teste in rezultate pentru materialele din structura.
Tabelul A3.1 - Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n): n (numar incercari): 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 8 / 10 / 20 / 30 / infinit kn: 2,01 / 1,89 / 1,83 / 1,80 / 1,77 / 1,74 / 1,72 / 1,68 / 1,67 / 1,64
Pentru o determinare directa a valorilor de proiectare ale rezistentelor materialelor pentru verificarea la starile limita ultime se poate utiliza si relatia aproximativa: Xd = eta * mX * [1 - kd,n * VX] (A3.2)
Tabelul A3.2 - Valorile kd,n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd: n (numar incercari): 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 8 / 10 / 20 / 30 / infinit kd,n: 3,77 / 3,56 / 3,44 / 3,37 / 3,33 / 3,27 / 3,23 / 3,16 / 3,13 / 3,04
3. PRINCIPIILE PROIECTARII LA STARI LIMITA 3.1 ELEMENTE GENERALE 3.2 SITUATII DE PROIECTARE 3.3 STARI LIMITA ULTIME 3.4 STARI LIMITA DE SERVICIU 3.5 PROIECTAREA LA STARI LIMITA
Pentru determinarea simplificata, pe baza de teste, a valorilor caracteristice ale rezistentelor materialelor avand 5% probabilitate de aparitie a unor valori mai mici decat acestea se recomanda utilizarea relatiei generale:
Xk(n) = eta * mX * [1 - kn * VX] (A3.1) unde VX este coeficientul de variatie al rezistentelor, mX este media rezultatelor iar eta este un factor de conversie a rezultatelor obtinute din teste in rezultate pentru materialele din structura.
Tabelul A3.1 - Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n): n (numar incercari): 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 8 / 10 / 20 / 30 / infinit kn: 2,01 / 1,89 / 1,83 / 1,80 / 1,77 / 1,74 / 1,72 / 1,68 / 1,67 / 1,64
Pentru o determinare directa a valorilor de proiectare ale rezistentelor materialelor pentru verificarea la starile limita ultime se poate utiliza si relatia aproximativa: Xd = eta * mX * [1 - kd,n * VX] (A3.2)
Tabelul A3.2 - Valorile kd,n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd: n (numar incercari): 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 8 / 10 / 20 / 30 / infinit kd,n: 3,77 / 3,56 / 3,44 / 3,37 / 3,33 / 3,27 / 3,23 / 3,16 / 3,13 / 3,04
4. VARIABILE DE BAZA 4.1 ACTIUNI 4.1.1 Clasificarea actiunilor 4.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor 4.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile 4.1.4 Reprezentarea actiunilor pentru structurile sensibile la oboseala 4.1.5 Reprezentarea actiunilor dinamice 4.1.6 Actiuni geotehnice 4.1.7 Influenta mediului 4.2 PROPRIETATILE/REZISTENTELE MATERIALELOR 4.3 GEOMETRIA STRUCTURII
6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENTILOR PARTIALI DE SIGURANTA 6.1 ELEMENTE GENERALE 6.2 LIMITARI 6.3 VALORI DE PROIECTARE 6.3.1 Valori de proiectare ale actiunilor 6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor actiunilor 6.3.3 Valori de proiectare ale proprietatilor/rezistentelor materialelor 6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistentele elementelor structurale 6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice 6.4 STARI LIMITA ULTIME 6.4.1 Elemente generale 6.4.2 Verificarea rezistentei structurii si a echilibrului static 6.4.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) actiunilor 6.4.4 Coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni si combinarea efectelor actiunilor 6.4.5 Coeficienti partiali de siguranta pentru materiale 6.5 STARI LIMITA DE SERVICIU 6.5.1 Verificari 6.5.2 Criterii de serviciu 6.5.3 Combinarea (efectelor) actiunilor 6.5.4 Coeficienti partiali (de siguranta) pentru materiale
7. COMBINAREA EFECTELOR ACTIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCTII 7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) ACTIUNILOR 7.1.1 Elemente generale 7.2 STARI LIMITA ULTIME 7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare persistente si tranzitorii 7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare accidentale si seismice 7.3 STARI LIMITA DE SERVICIU 7.3.1 Coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni 7.3.2 Criterii de serviciu
Foloseste asistentul AI pentru a obtine raspunsuri specifice cu referinte exacte la articole.
Deschide chat-ul→