Normativ C 155/2013

NORMATIV PRIVIND PRODUCEREA BETOANELOR USOARE Indicativ C 155 - 2013

CUPRINS

1 DOMENIU DE APLICARE 2 REFERINTE TEHNICE SI LEGISLATIVE 3 DEFINITII, SIMBOLURI SI PRESCURTARI 3.1 Termeni si definitii 3.2 Simboluri si prescurtari 4 CLASIFICARE 4.1 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator 4.1.1 Semnificatia claselor de expunere 4.1.2 Clase de expunere pentru beton usor 4.2 Beton usor proaspat 4.2.1 Clase de consistenta 4.2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor 4.3 Beton usor intarit 4.3.1 Clase de rezistenta la compresiune 4.3.2 Clasele de masa volumica pentru beton usor 4.3.3 Clasificarea betonului usor in functie de masa volumica si rezistenta la compresiune 4.3.4 Clasificarea betonului cu agregate usoare in functie de masa volumica si conductivitatea termica

5. CERINTE PENTRU BETON USOR SI METODE DE VERIFICARE 5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente 5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului usor 5.2.1 Generalitati 5.2.2 Alegerea cimentului 5.2.3 Utilizarea agregatelor 5.2.3.1 Generalitati 5.2.3.2 Agregate recuperate 5.2.3.3 Rezistenta la reactia alcalii-silice 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate 5.2.5 Utilizarea adaosurilor 5.2.5.1 Generalitati 5.2.6 Utilizarea aditivilor 5.2.7 Continut de cloruri 5.2.8 Temperatura betonului usor 5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 5.3.1 Generalitati 5.3.2 Valori limita pentru compozitia betonului 5.3.3 Metode de proiectare bazate pe performante 5.4 Cerinte pentru betonul usor proaspat 5.4.1 Consistenta 5.4.2 Continutul de ciment 5.4.3 Continutul de aer 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor 5.5 Cerinte pentru betonul usor in stare intarita 5.5.1 Rezistenta 5.5.1.1 Generalitati 5.5.1.2 Rezistenta la compresiune 5.5.1.3 Rezistenta la tractiune 5.5.2 Masa volumica 5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei 5.5.4 Reactia la foc 5.5.5 Conductivitatea termica 6 SPECIFICATIA BETONULUI USOR 6.1 Generalitati 6.2 Specificatia betonului usor proiectat (cu proprietati specificate) 6.2.1 Generalitati 6.2.2 Date de baza 6.2.3 Cerinte suplimentare 6.3 Specificatia betoanelor usoare de compozitie prescrisa 6.3.1 Generalitati 6.3.2 Cerinte de baza 6.3.3 Cerinte suplimentare 7 LIVRAREA BETONULUI USOR PROASPAT 7.1 Informatii de la utilizatorul betonului usor pentru producator 7.2 Informatii de la producatorul de beton usor pentru utilizator 7.3 Bon de livrare pentru betonul usor gata de utilizare 7.4 Informatii la livrare pentru betonul de santier 7.5 Consistenta la livrare 8 CONTROLUL CONFORMITATII SI CRITERII DE CONFORMITATE 8.1 Generalitati 8.2 Control de conformitate al betonului usor cu proprietati specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune 8.2.2 Control de conformitate al rezistentei la tractiune prin despicare 8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 8.2.3.1 Plan de esantionare si de incercari 8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 8.3 Controlul conformitatii betonului usor de compozitie prescrisa 8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului 9 CONTROLUL PRODUCTIEI 9.1 Generalitati 9.2 Sisteme de control al productiei 9.3 Datele inregistrate si alte documente 9.4 Incercari 9.5 Compozitia betonului usor si incercarile initiale 9.6 Personal, echipamente si instalatii 9.6.1 Personal 9.6.2 Echipamente si instalatii 9.6.2.1 Depozitarea materialelor 9.6.2.2 Echipamente de dozare 9.6.2.3 Malaxoare 9.6.2.4 Echipamente de incercare 9.7 Dozarea materialelor componente 9.8 Amestecarea betonului usor 9.9 Proceduri de control al productiei 10 EVALUARE A CONFORMITATII 10.1 Generalitati 10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului de productie 11 NOTAREA BETONULUI CU PROPRIETATI SPECIFICATE 12 BETOANE FOARTE USOARE 12.1 Domeniu de aplicare 12.2 Referinte normative 12.3 Definitii, simboluri si prescurtari 12.4 Clasificare 12.5 Cerinte pentru betonul foarte usor 12.5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente 12.5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului foarte usor 12.5.2.1 Generalitati 12.5.2.2 Alegerea cimentului 12.5.2.3 Utilizarea agregatelor 12.5.2.4 Utilizarea apelor reciclate 12.5.2.5 Utilizarea adaosurilor 12.5.2.6 Utilizarea aditivilor 12.5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere 12.5.4 Cerinte pentru betonul foarte usor proaspat 12.5.5 Cerinte pentru betonul usor in stare intarita 12.5.5.1 Rezistenta 12.5.5.2 Masa volumica 12.5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei 12.5.5.4 Reactia la foc 12.6 Specificatia betonului foarte usor 12.7 Livrarea betonului foarte usor proaspat 12.8 Controlul conformitatii si criterii de conformitate 12.9 Controlul productiei 12.10 Evaluarea conformitatii 12.11 Notarea betonului foarte usor cu proprietati specificate

ANEXA I Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului usor

ANEXA II Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton usor armat supraterane

ANEXA III Recomandari generale pentru alegerea cimentului III.1 Generalitati III.2 Conditii normale III.3 Conditii speciale

ANEXA IV Compozitii din beton cu agregate usoare. Exemplificari IV.1 Stabilirea compozitiei betonului cu agregate usoare IV.1.1 Reguli generale IV.1.2 Exemplu de stabilire a compozitiei betonului cu agregate usoare IV.2 Compozitii exemplificative de betoane usoare. Caracteristici in stare intarita IV.2.1 Betoane usoare de izolatie si rezistenta IV.2.1.1 Beton usor cu argila expandata IV.2.2 Betoane usoare de rezistenta IV.2.2.1 Beton usor cu tuf vulcanic IV.2.2.2 Beton usor cu scorie bazaltica IV.2.2.3 Beton usor cu agregate din caramida reciclata IV.2.3 Beton usor cu perlit expandat IV.2.3.1 Beton usor cu perlit tip 200G IV.2.3.2 Beton usor cu perlit tip 90S IV.2.4 Beton foarte usor cu perlit 200 G si aditiv antrenor de aer

ANEXA I (normativa)

Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului usor

(1) Aceasta anexa furnizeaza recomandari pentru alegerea valorilor limita ale compozitiei si proprietatilor betonului usor, in functie de clasa de expunere conform 5.3.2.

(2) Tabelele I.1 si I.2 prezinta valorile limita ale compozitiei si proprietatilor betonului usor, in functie de clasa de expunere bazate pe ipoteza unei durate de viata si intretinere a structurii prevazute de 50 ani. Valorile din tabelele I.1 si I.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi si agregatelor ale caror dimensiuni maxime sunt cuprinse intre 20 si 32 mm.

(3) In tabelele I.3, I.4, I.5 si I.6 pentru diferite clase, combinatii de clase de expunere, se prezinta domeniile si exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi fabricate conform SR EN 197-1:2011 si alte standarde aplicabile.

(4) Tabelele I.7 si I.8 furnizeaza continutul maxim admis de parti fine in betonul usor preparat cu diferite dimensiuni ale granulelor de agregat.

(5) Clasele de rezistenta minime au fost determinate plecand de la relatiile existente intre raportul apa eficace/ciment si clasa de rezistenta a betonului usor, fabricat cu ciment apartinand clasei de rezistenta 32,5.

Tabelul I.1 Valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului pentru clasele de expunere X0, XC1 si XC3

Clasele de expunere:

X0 (nici un risc de coroziune sau atac chimic): - Clasa minima de rezistenta: LC8/9 - Dozaj minim de ciment (kg/m3): -

XC1 (coroziune indusa prin carbonatare, uscat): - Clasa minima de rezistenta: LC16/18 - Dozaj minim de ciment (kg/m3): 260

XC3 (coroziune indusa prin carbonatare, umiditate moderata): - Clasa minima de rezistenta: LC20/22 - Dozaj minim de ciment (kg/m3): 280

Tabelul I.2 Valorile limita recomandate pentru compozitia si proprietatile betonului usor pentru clasele de expunere XF1 si XA1b

XF1 (atac inghet-dezghet): - Clasa minima de rezistenta: LC25/28 - Dozaj minim de ciment (kg/m3): 300 - Alte conditii: Agregate rezistente la inghet-dezghet conform SR EN 13055-1 si SR EN 12620

XA1b (atac chimic): - Clasa minima de rezistenta: LC25/28 - Dozaj minim de ciment (kg/m3): 300 - Alte conditii: -

Tabelul I.3 - Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1:2011, si NE 012/1

Tip ciment | Clasele de expunere (X0, XC1, XC3, XF1, XA1b) CEM I: - I A 52,5c: X poate fi utilizat - A/B: X poate fi utilizat - A/B: X poate fi utilizat CEM II: - S, V, LL, L, D, P, T, A-LL: X poate fi utilizat - A, B: X poate fi utilizat CEM III: - M: Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor I.4 si I.6 - B: Se utilizeaza in conformitate cu prevederile tabelelor I.4 si I.6 - A: X poate fi utilizat pentru XA1b

Tabelul I.4 - Domenii de utilizare pentru cimenturi de tip II M conform standardelor SR EN 197-1:2011 si NE 012/1

Tip ciment CEM II M: - A (S-D; S-T; S-LL; D-T; D-LL; T-LL): X pentru X0, XC1, XC3, XF1, XA1b - A (S-D; S-T; D-T): X pentru X0, XC1, XC3, XF1, XA1b - A (S-P; S-V; D-P; D-V; P-V; V-T; P-LL; V-LL; V-LL): X pentru X0, XC1, XC3, XF1, XA1b - A (S-P; D-P; P-T): X pentru X0, XC1, XC3, XF1 - B (S-V; D-V; P-V; V-T): X pentru X0, XC1, XC3, XF1, XA1b - B (S-LL; D-LL; P-LL; V-LL; T-LL): X pentru X0, XC1 - A (S-LL; D-LL; V-LL; T-LL): 0 pentru XA1b

Tabelul I.5 - Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinatii de clase de expunere

Tabelul I.6 - Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (functie de componenta principalilor constituenti), fabricate in conformitate cu SR EN 197-1:2011

Tabelul I.7 - Continutul maxim admis de parti fine in betonul usor preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane usoare de clasa LC

Dozaj ciment (kg/m3) | Continut maxim in parti fine (kg/m3)

300...400 | dozaj de ciment + 100 >=400 | 500

Tabelul I.8 - Continutul maxim admis de parti fine in betonul usor preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane usoare de clasa LC>50/55

Dozaj ciment (kg/m3) | Continut maxim in parti fine (kg/m3)

400...450 | dozaj de ciment + 100 450...500 | 550 >=500 | 600

ANEXA II

ANEXA II (normativa)

Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din beton usor armat supraterane

(1) Mediul agresiv atmosferic luat in considerare in prezentul normativ este de clasa XA 1b - mediu cu agresivitate foarte slaba.

(2) Agentii agresivi pot fi in stare: - gazoasa (gaze agresive de diferite feluri, ceata provenita din condensul vaporilor ce apar in urma variatiei umiditatii sau datorita caracteristicilor de exploatare a instalatiilor tehnologice); - solida (saruri, cenusi, praf, pamant etc.)

(3) Clasa de agresivitate a mediilor cu agenti agresivi in stare gazoasa se stabileste in functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului si de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului II.1.

Tabelul II.1 Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agenti agresivi in stare gazoasa functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura mediului si de caracteristica gazelor agresive

(4) La stabilirea clasei de agresivitate a mediului in stare gazoasa se vor avea in vedere urmatoarele:

a) La temperaturi ale mediului cuprinse intre 50°C si 80°C, clasa de agresivitate din tabelul II.1 se mareste cu o clasa.

b) In cazul in care pe suprafata elementelor de constructii este posibila formarea condensului, agresivitatea se mareste cu o clasa, daca mediul contine gaze agresive.

c) In cazul prezentei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileste pentru gazul cel mai agresiv. Incadrarea gazelor agresive in grupa A specificata in tabelul II.1 se face conform tabelului II.2.

Tabelul II.2 Incadrarea gazelor agresive

(5) Observatie: Determinarea concentratiei se face pentru:

a) bioxid de sulf, conform SR ISO 4221;

b) hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;

c) acid fluorhidric, conform reglementarilor tehnice specifice;

d) clor gazos, conform STAS 10946;

e) acid clorhidric, conform STAS 10943;

f) oxizi de azot, conform STAS 10329;

g) amoniac, conform STAS 10812.

(6) Clasa de agresivitate a mediilor cu agenti agresivi in stare solida se stabileste in functie de umiditatea relativa a aerului si caracteristica solidului, conform tabelului II.3, in interiorul constructiilor si tabelul II.4 in aer liber. Caracteristica solidului se ia conform tabelului II.5.

Tabelul II.3 Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solida in interiorul constructiilor, functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidului

Tabelul II.4 Determinarea clasei de agresivitate a mediilor cu agenti agresivi in stare solida in aer liber, functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidului

Clasa de agresivitate a mediului | Umiditatea relativa a aerului, % | Caracteristica solidului XA 1b |

Tabelul II.5 Caracteristica solidului

Denumirea agentului agresiv in stare solida | Caracteristica solidului Praf de siliciu; Carbonat de calciu; Carbonat de bariu; Carbonat de plumb; Oxid de fier; Hidroxid de fier; Oxid de aluminiu; Hidroxid de aluminiu | slab solubil Clorura de sodiu; Clorura de potasiu; Clorura de amoniu*; Sulfat de sodiu*; Sulfat de potasiu*; Sulfat de amoniu*; Sulfat de calciu*; Azotat de sodiu*; Azotat de potasiu*; Azotat de bariu; Azotat de plumb; Azotat de magneziu; Cromat/bicromat de sodiu*; Cromat/bicromat de potasiu*; Cromat/bicromat de amoniu*; Carbonat de sodiu; Carbonat de potasiu; Hidroxid de calciu; Hidroxid de magneziu; Hidroxid de bariu | usor solubil - putin higroscopic Fluorura de calciu; Clorura de calciu; Fluorura de magneziu; Fluorura de aluminiu; Fluorura de zinc; Fluorura de fier; Sulfat de magneziu*; Sulfat de mangan; Sulfat de zinc; Sulfat de fier*; Azotat de amoniu*; Fosfati primari; Fosfat secundar de sodiu; Hidroxid de sodiu*; Hidroxid de potasiu* | usor solubil - higroscopic

(1) Solidele notate cu asterisc sunt cu agresivitate ridicata fata de betonul usor.

ANEXA III

ANEXA III (informativa)

Recomandari generale pentru alegerea cimentului

III.1 Generalitati

(1) Aceasta anexa prezinta recomandari privind alegerea tipurilor de cimenturi functie de temperatura la punerea in opera a betonului usor. Alegerea cimenturilor functie de o anumita aplicatie si mediu de expunere se face avand in vedere recomandarile prezentate in anexa I (normativa).

(2) Aceasta anexa completeaza articolul 5.2.2 al acestui normativ in ceea ce priveste alegerea tipului de ciment, luand in consideratie executia lucrarii si dimensiunile elementelor. Cimentul se alege avand in vedere conditiile de executie (lucrari executate in conditii normale, lucrari executate pe timp friguros, calduros, turnari de elemente masive).

(3) Tabelul III.1 prezinta anumite caracteristici ale unor cimenturi fabricate in Romania, in conformitate cu SR EN 197-1:2011 si standardele nationale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare si a unor domenii in care utilizarea este contraindicata.

Tabelul III.1 Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi din Romania

In conformitate cu tabelele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6 din Anexa I.

III.2 Conditii normale

(4) Cand temperatura la punerea in opera, inainte de decofrare si/sau la punerea in serviciu se incadreaza in intervalul de la 5°C pana la 25°C, betonul usor nu este destinat sa fie in contact cu agenti agresivi (sulfati, saruri de dezghetare etc.) si elementele din beton usor au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform tabelului III.2, in functie de atingerea rezistentei la 28 zile.

Tabelul III.2 Indicarea tipului de ciment functie de atingerea rezistentei la 28 zile

III.3 Conditii speciale

Tabelul III.3 Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp calduros

(1) A se vedea SR EN 13670:2010 si NE 012/2.

ANEXA IV

ANEXA IV (informativa)

Compozitii din beton cu agregate usoare. Exemplificari.

IV.1 Stabilirea compozitiei betonului cu agregate usoare

IV.1.1 Reguli generale

(1) In cazul betoanelor cu agregate usoare, raportul A/C ridica probleme datorita incertitudinii in calcularea intregii cantitati de apa care intra in cadrul amestecului.

(2) Stabilirea compozitiei betonului usor se face pe baza de incercari preliminare.

(3) La incercarile preliminare se au in vedere: densitatea aparenta si consistenta betonului proaspat, tipul de ciment ce urmeaza a fi utilizat, granulozitatea fiecarui sort de agregat si proportiile dintre sorturi, pentru a se incadra in zonele de granulozitate (NE 012/1).

(4) La stabilirea compozitiei betonului usor, principalele caracteristici luate in considerare pentru agregate sunt: densitatea aparenta a granulelor, absorbtia de apa dupa o ora de imersie in apa a agregatelor usoare, umiditatea pentru toate clasele granulometrice de agregate si volumul de aer oclus, care se apreciaza orientativ la 20 dm3/m3 de beton.

(5) Proportiile componentelor betonului usor se calculeaza considerand volumele absolute ale acestora.

(6) Pentru betonul usor realizat cu agregate usoare cu granulozitate continua si nisip de masa volumica normala (nisip obisnuit), se parcurg urmatoarele secvente:

a) se stabileste consistenta betonului, in functie de tipul aplicatiei si tehnologia de punere in opera a betonului usor.

b) se stabileste diametrul nominal maxim al granulelor de agregat.

c) se estimeaza apa eficace si volumul de aer.

d) se estimeaza dozajul de ciment.

e) se estimeaza dozajul de agregate usoare.

f) se estimeaza dozajul de nisip obisnuit.

IV.1.2 Exemplu de stabilire a compozitiei betonului cu agregate usoare

(7) Relatia de baza pentru calculul compozitiei este: 1 m3 de beton = V_ciment + V_agregate + V_apa eficace + V_aer

unde V_ciment, V_agregate, V_apa eficace si V_aer reprezinta volumele absolute ale componentilor (ciment, agregate, apa eficace, respectiv aer oclus).

(8) Dupa stabilirea proportiilor volumice ale componentelor (pornind de la V_apa eficace = 200 dm3/m3 beton si V_aer = 20 dm3/m3 beton, respectiv de la un dozaj de ciment acoperitor pentru clasa de rezistenta proiectata), se stabileste proportia dintre clasele granulometrice ale agregatelor utilizate.

(9) In final, dozajele materialelor componente se calculeaza pe baza masei volumice absolute (determinata sau cunoscuta) aferente fiecarui component.

(10) Apa absorbita se dozeaza corespunzator cu rezultatele experimentale privind absorbtia de apa a agregatelor usoare, inregistrata dupa o ora de imersie in apa.

(11) Se prezinta exemplificativ proiectarea compozitiei de beton cu tuf vulcanic.

Tabelul IV.1

raportat la cantitatea de ciment (%) absorbtia de apa la 60 minute la tuf vulcanic (%)

IV.2 Compozitii exemplificative de betoane usoare. Caracteristici in stare intarita

IV.2.1 Betoane usoare de izolatie si rezistenta

IV.2.1.1 Beton usor cu argila expandata

(12) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D1,6

b) Clasa de rezistenta la compresiune: LC8/9

c) Clasa de conductivitate termica: CT 55

d) Clasa de consistenta: S1

e) D_max: 16 mm.

Tabelul IV.2.1

IV.2.2 Betoane usoare de rezistenta

IV.2.2.1 Beton usor cu tuf vulcanic

(13) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D1,8

b) Clasa de rezistenta la compresiune: LC12/13

c) Clasa de conductivitate termica: CT 105

d) Clasa de consistenta: S2

e) D_max: 16 mm.

Tabelul IV.2.2

IV.2.2.2 Beton usor cu scorie bazaltica

(14) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D2,0

b) Clasa de rezistenta la compresiune: LC30/33

c) Clasa de conductivitate termica: CT 105

d) Clasa de consistenta: S1

e) D_max: 16 mm.

Tabelul IV.2.3

IV.2.2.3 Beton usor cu agregate din caramida reciclata

(15) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D2,0

b) Clasa de rezistenta la compresiune: LC25/28

c) Clasa de conductivitate termica: CT 105

d) Clasa de consistenta: S1

e) D_max: 16 mm.

Tabelul IV.2.4

IV.2.3 Beton usor cu perlit expandat

IV.2.3.1 Beton usor cu perlit tip 200G

NOTA - Perlitul tip 200G are masa volumica egala cu 200 kg/m3 si este declarat grosier (G) pe treapta de sortare a instalatiei de fabricatie.

(16) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform normativului NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D1,4.

b) Clasa de rezistenta la compresiune: LC8/9.

c) Clasa de conductivitate termica: CT 55.

d) Clasa de consistenta: S 4.

e) D_max: 4 mm.

Tabelul IV.2.5

IV.2.3.2 Beton usor cu perlit tip 90S

NOTA - Perlitul tip 90S are masa volumica egala cu 90 kg/m3 si este recomandat pentru realizarea sapelor (S).

Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform normativului NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D1,2.

b) Clasa de rezistenta la compresiune:

c) Clasa de conductivitate termica: CT 40.

d) Clasa de consistenta: S1.

e) D_max: 4 mm.

Tabelul IV.2.6

IV.2.4 Beton foarte usor cu perlit 200 G si aditiv antrenor de aer

(17) Incadrare conform rezultatelor incercarilor initiale, conform normativului NE 012/1:

a) Clasa de masa volumica: D0,8

b) Clasa de rezistenta la compresiune:

c) Clasa de conductivitate termica: CT 24

d) Clasa de consistenta: S4

e) D_max: 4 mm.

Tabelul IV.2.7

1 DOMENIU DE APLICARE

(1) Prezentul normativ se aplica pentru producerea betonului usor cu rol de rezistenta si/sau izolatie, destinat constructiilor monolite si prefabricate.

(2) Prezentul normativ se aplica pentru: beton usor realizat in fabrici / poligoane de elemente prefabricate, respectiv beton usor gata de utilizare preparat in statii / centrale de betoane cu control riguros, efectuat conform legislatiei in vigoare.

(3) Acest normativ specifica cerintele pentru:

a) materialele componente ale betonului usor;

b) proprietatile betonului usor proaspat si intarit si verificarile acestor proprietati;

c) limitarile impuse compozitiei betonului usor;

d) specificatiile betonului usor;

e) livrarea betonului usor proaspat;

f) procedurile de control al productiei;

g) criteriile de conformitate si evaluarea conformitatii betoanelor usoare.

(4) Prezentul normativ se aplica betoanelor usoare compactate de asemenea maniera incat cantitatea de aer oclus, alta decat aerul antrenat este neglijabila.

(5) Acest normativ se aplica si betoanelor usoare autocompactante si betoanelor usoare cu agregate reciclate (de exemplu, caramida reciclata), cu conditia ca aptitudinea de utilizare a acestor agregate sa fie controlata, avand in vedere criteriile aplicate agregatelor usoare.

(6) Pentru calculul elementelor structurale din beton cu agregate usoare se aplica prevederile din SR EN 1992-1-1: 2004, Sectiunea 11 "Structuri de beton cu agregate usoare".

(7) Betonul usor se utilizeaza ca beton structural numai la realizarea constructiilor incadrate in clasele de importanta-expunere 3 si 4, conform clasificarii constructiilor si structurilor prevazute in codul de proiectare CR 0 - 2012.

(8) Betonul usor / elementele din beton usor se pot utiliza numai in mediile agresive prezentate in Anexa II.

(9) Prezentul normativ nu se aplica pentru:

a) lucrari hidrotehnice;

b) lucrari de drumuri si poduri;

c) incinte sub presiune (silozuri, rezervoare);

d) elemente de constructie subterane (ziduri, fundatii, soclurile cladirilor etc.) aflate sub nivelul stratului de hidroizolatie orizontala;

e) elemente supuse la solicitari repetate;

f) constructii incadrate in clasa de importanta-expunere 1 si 2, conform clasificarii constructiilor si structurilor prevazute in codul de proiectare CR 0 - 2012.

(10) Cerinte complementare sau diferite, fata de cerintele prezentului normativ, pot sa fie date in alte reglementari tehnice / standarde europene specifice, de exemplu:

a) beton usor utilizand materiale componente neacoperite de articolul 5.1;

b) beton usor cu dimensiunea maxima a agregatului cel mult egala cu 4 mm (mortar);

c) tehnologii speciale (de exemplu: beton usor torcretat);

d) beton usor pre-amestecat si uscat.

(11) Acest normativ nu se aplica pentru:

a) beton usor precomprimat;

b) beton usor aerat;

c) beton usor spumat;

d) beton usor cu structura deschisa (beton usor cavernos - poros);

e) beton usor refractar.

(12) Prezentul normativ nu contine cerinte referitoare la sanatate si securitate, pentru protectia operatorilor in timpul productiei si livrarii betonului.

(13) Prezentul normativ completeaza prevederile normativului NE012/1.

(14) In cuprinsul prezentului normativ sunt respectate prevederile din anexele A, C, E, J, K, L si O ale normativului NE 012/1. Pentru beton usor de rezistenta / izolatie si rezistenta se aplica si prevederile din anexa B a normativului NE 012/1.

2 REFERINTE TEHNICE SI LEGISLATIVE

2 REFERINTE TEHNICE SI LEGISLATIVE

(1) Documente tehnice si legislative sunt enumerate dupa cum urmeaza.

Nota:

1. Referintele datate au fost luate in considerare la data elaborarii reglementarii tehnice.

2. La data utilizarii reglementarii tehnice se va consulta ultima editie a standardelor si a tuturor modificarilor in vigoare ale acestora.

3 DEFINITII, SIMBOLURI SI PRESCURTARI

3 DEFINITII, SIMBOLURI SI PRESCURTARI

3.1 Termeni si definitii

(1) Pentru cerintele prezentului normativ, se aplica termenii din NE 012/1 si definitiile urmatoare:

(2) beton usor beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este mai mare decat 800 kg/m3, dar mai mica sau egala cu 2000 kg/m3, produs integral sau partial cu agregate usoare, avand clasa granulometrica 0/4 mm constituita fie din agregat de masa volumica normala, fie din agregat usor.

(3) beton foarte usor beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este mai mare decat 400 kg/m3, dar mai mica sau egala cu 800 kg/m3.

(4) beton usor de inalta rezistenta beton usor ce apartine unei clase de rezistenta la compresiune superioara clasei LC50/55.

(5) agregate usoare (argila expandata, tuf, scorie bazaltica, perlit, caramida reciclata etc.) agregate cu densitatea particulelor de pana la 2000 kg/m3 si densitatea in vrac pana la 1200 kg/m3.

(6) agregate usoare naturale (tuf vulcanic etc.) agregate usoare de origine minerala, care nu au fost supuse unui alt proces decat cel mecanic.

(7) agregate usoare artificiale (perlit expandat, argila expandata etc.) agregate usoare de origine minerala, rezultate in urma unui proces industrial, care include tratament termic, sau alte modificari.

(8) agregate usoare din subproduse industriale (cenusa de termocentrala etc.) agregate usoare de origine minerala, obtinute in urma unui proces industrial, care ulterior nu au fost supuse altui proces decat cel mecanic.

(9) agregate usoare obtinute prin reciclare (caramida reciclata etc.) agregate usoare rezultate prin transformarea materialelor organice utilizate anterior in constructii.

(10) piatra ponce agregat usor natural de origine vulcanica.

(11) scorie bazaltica agregat usor natural de origine vulcanica.

(12) diatomita agregat usor natural de origine vulcanica.

(13) tuf agregat usor natural de origine vulcanica.

(14) perlit agregat usor artificial obtinut din roca vulcanica prin tratament termic.

(15) vermiculit agregat usor artificial obtinut din roca vulcanica prin tratament termic.

(16) argila expandata, sist argilos expandat, ardezie expandata agregate usoare artificiale obtinute fie prin ardere in cuptor rotativ, fie prin sinterizare.

(17) cenusa de termocentrala agregat usor din subproduse industriale obtinut prin sinterizare.

(18) zgura de furnal expandata agregat usor din subproduse industriale obtinut prin procedee termice.

(19) masa volumica / densitate reala determinata dupa uscare in etuva raport intre masa esantionului uscat in etuva si volumul pe care acesta il ocupa, inclusiv porii inchisi si cei deschisi.

(20) masa volumica / densitate absoluta raport intre masa esantionului uscat in etuva si volumul pe care acesta il ocupa in apa, inclusiv porii inchisi, dar excludandu-i pe cei deschisi.

(21) conductivitate termica marimea fizica prin care se caracterizeaza capacitatea unui material de a transmite caldura, atunci cand este supus unei diferente de temperatura.

(22) conductivitate termica de calcul valoarea conductivitatatii termice a unui material sau produs de constructie, in conditii specifice, care poate fi considerata ca fiind caracteristica pentru performanta acelui material, atunci cand este incorporat intr-un element de constructie.

(23) clasa de conductivitate termica interval de variatie a valorii conductivitatatii termice, in functie de clasa de masa volumica, interval definit prin limita superioara a acestuia.

(24) continut total in apa apa adaugata, plus apa continuta in si la suprafata agregatelor, plus apa din aditivi si adaosuri utilizate sub forma de suspensii si apa rezultata din adaugare de gheata sau din incalzire cu vapori.

(25) continut de apa eficace diferenta intre cantitatea totala de apa continuta in betonul proaspat si cantitatea de apa ce poate fi absorbita de agregat.

(26) consistenta betonului proaspat gradul de lucrabilitate a betonului determinat conform SR EN 12350-2, sau SR EN 12350-3, sau SR EN 12350-4, sau SR EN 12350-5: 2009.

(27) densitatea betonului intarit uscat in etuva densitatea betonului intarit in conditiile uscarii in etuva pana la masa constanta ale epruvetei si ale metodei de determinare a volumului sau (prin dislocuirea apei - metoda de referinta; prin calcul folosind masurile efective; prin calcul, utilizand dimensiunile desemnate - pentru cuburi).

(28) raport apa/ciment raport dintre cantitatea totala de apa si continutul de ciment din betonul proaspat. In cazul betonului usor, raportul apa/ciment nu poate constitui un criteriu la stabilirea compozitiei betonului, intrucat este dificil de stabilit cantitatea de apa absorbita de agregat.

3.2 Simboluri si prescurtari

(29) Se aplica NE012/1 si SR EN 1992-1-1:2004.

f_lck.cyl | Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului usor determinata prin incercarea epruvetelor cilindrice f_lck.cub | Rezistenta caracteristica la compresiune a betonului usor determinata prin incercarea epruvetelor cubice f_lc.cil | Rezistenta la compresiune a betonului usor determinata prin incercari pe epruvete cilindrice f_lc.cub | Rezistenta la compresiune a betonului usor determinata prin incercari pe epruvete cubice f_lcm | Rezistenta medie la compresiune a betonului usor f_lcm2 | Rezistenta medie la compresiune a betonului usor la 2 zile f_lcm28 | Rezistenta medie la compresiune a betonului usor la 28 zile lambda_0 | Conductivitatea termica la temperatura de referinta lambda | Conductivitatea termica de calcul gamma_C | Coeficient partial de siguranta pentru beton

4 CLASIFICARE

4 CLASIFICARE

4.1 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator

(1) Actiunile datorate mediului inconjurator asupra elementelor si structurilor din beton usor, in domeniul de aplicare conform cu capitolul 1 din prezentul normativ, sunt clasificate in clase de expunere.

4.1.1 Semnificatia claselor de expunere

(2) Semnificatia claselor de expunere pentru betonul usor respecta definitiile cuprinse in NE 012/1, in functie de mecanismele de degradare ale betonului usor.

4.1.2 Clase de expunere pentru beton usor

(3) Clasele de expunere pentru elemente si structuri din beton usor, considerate in cadrul prezentului normativ, sunt precizate in tabelul 1.

Tabelul 1 - Clase de expunere

Denumirea clasei | Descrierea mediului inconjurator | Exemple informative ilustrand alegerea claselor de expunere

1 Nici un risc de coroziune sau atac

X0 | Beton usor simplu si fara piese metalice inglobate. Toate expunerile, cu exceptia cazurilor de inghet-dezghet si atac chimic. | Ziduri de sprijin; Blocuri de zidarie din beton usor; Beton usor de umplutura; Beton foarte usor de izolatie

2 Coroziunea datorata carbonatarii

Cand betonul usor, care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este expus la aer si umiditate, expunerea trebuie clasificata in modul urmator:

NOTA - Conditiile de umiditate luate in considerare sunt cele din betonul usor ce acopera armaturile sau piesele metalice inglobate, dar in numeroase cazuri, aceasta umiditate poate fi considerata ca reflecta umiditatea ambianta. In acest caz, o clasificare fondata pe diferite medii ambiante poate fi acceptabila. Situatia nu poate fi aceeasi daca exista o bariera intre betonul usor si mediul sau inconjurator (beton usor acoperit cu un material de protectie).

3 Atac din inghet-dezghet cu sau fara agenti de dezghetare

Cand betonul usor este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghet-dezghet, atunci cand este umed, clasele de expunere sunt urmatoarele:

XF1 | Saturatie moderata cu apa fara agenti de dezghetare | Suprafete verticale realizate din beton usor, expuse la ploaie si la inghet

4 Atac chimic

NOTA - Un studiu special poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate in medii inconjuratoare, in situatiile urmatoare: - contine alte substante chimice agresive decat cele mentionate in anexa II; - apa de ploaie poluata chimic;

XA1b | Mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba. Conform cu Anexa II. | Beton usor sau beton foarte usor la exterior, insa la adapost de intemperii.

NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii betonului usor este necesara in general combinarea mai multor clase de expunere. In tabelul 1a se prezinta exemple de astfel de combinatii.

(4) Betonul usor poate fi supus la mai multe actiuni distructive ale mediului, descrise in tabelul 1. In acest caz, conditiile de mediu inconjurator la care el este supus trebuie sa fie exprimate sub forma de combinatii de clase de expunere (a se vedea tabelul 1a).

(5) Pentru un element de structura indicat, diferite suprafete de beton usor pot fi supuse la actiuni diferite ale mediului.

Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere aplicabile pentru beton usor

Expunere | Combinatii de clase de expunere

(1) Beton usor nearmat; (2) Beton usor armat.

4.2 Beton usor proaspat

4.2.1 Clase de consistenta

(6) Se respecta prevederile normativului NE 012/1.

NOTA - A se vedea si articolul 5.4.1.

4.2.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor

(7) Cand betonul usor este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie sa se faca plecand de la dimensiunea nominala maxima a agregatului grosier prezent in betonul usor (D_max), conform SR EN 13055-1.

NOTA - D este dimensiunea sitelor prin care este determinata granulozitatea agregatului conform SR EN 13055-1.

4.3 Beton usor intarit

4.3.1 Clase de rezistenta la compresiune

(8) Cand betonul usor este clasificat dupa rezistenta la compresiune, se aplica tabelul 2. Valoarea f_lck.cyl este rezistenta caracteristica la 28 zile, determinata pe cilindri cu diametrul de 150 mm si inaltimea de 300 mm. Valoarea f_lck.cub este rezistenta caracteristica la 28 zile, determinata pe cuburi cu latura de 150 mm.

NOTA - In anumite cazuri particulare, este posibil de a utiliza nivele de rezistenta intermediare in raport cu valorile indicate in tabelul 2, daca aceasta se permite prin normele de calcul corespunzatoare.

Tabelul 2 - Clase de rezistenta pentru betoane cu agregate usoare

(9) Conform prevederilor NE 012/1:

a) Alte valori pot fi utilizate daca este stabilita si documentata cu o precizie suficienta o relatie cu valorile de referinta pe cilindri.

4.3.2 Clasele de masa volumica pentru beton usor

(10) Cand betonul usor este clasificat dupa masa volumica se aplica tabelul 3.

Tabelul 3 - Clasificarea masei volumice a betonului cu agregate usoare

Clasele de masa volumica | D0,8 | D1,0 | D1,2 | D1,4 | D1,6 | D1,8 | D2,0 Interval de masa volumica, in kg/m3 | >400 si 800 si 1000 si 1200 si 1400 si 1600 si 1800 si

NOTA: Masa volumica p a betonului usor poate fi caracterizata prin valori specificate.

4.3.3 Clasificarea betonului usor in functie de masa volumica si rezistenta la compresiune

(11) Cand betoanele usoare sunt clasificate dupa masa volumica si rezistenta la compresiune se aplica tabelul 4.

Tabelul 4 - Categorii de betoane cu agregate usoare

NOTA: Clasa de masa volumica a betonului usor este orientativa.

4.3.4 Clasificarea betonului cu agregate usoare in functie de masa volumica si conductivitatea termica

(12) Conductivitatea termica se poate determina experimental conform STAS 5912-89, sau conform SR EN 12667:2002. Se introduc clasele de conductivitate termica CT 24, CT 29, CT 40, CT 55, CT 78 si CT 105, definite prin limita superioara a intervalului in care variaza valoarea conductivitatatii termice, in functie de clasa de masa volumica.

(13) Conductivitatea termica de calcul (lambda) se determina cu relatia (1):

lambda = (q x d) / DeltaT (1)

unde: q = densitatea fluxului termic [W/m2] d = grosimea medie a epruvetei [m] DeltaT = diferenta de temperatura [K]

(14) Cand betoanele usoare se clasifica dupa clasa de masa volumica si conductivitatea termica se aplica tabelul 5.

Tabelul 5 - Categorii de beton cu agregate usoare

(15) Domeniile de utilizare a betonului usor conform cu clasificarea din tabelul 3 si tabelul 4 sunt date in tabelul 6.

Tabelul 6 - Domenii de utilizare a betoanelor usoare

Categoria de beton usor | Domenii de utilizare Beton usor de rezistenta | Elemente de constructii executate monolit sau prefabricat, din beton usor armat, pentru cladiri civile, industriale, agrozootehnice, pasarele, estacade pentru conducte, grinzi, buiandrugi, centuri, plansee, panouri de pereti interiori si exteriori, elemente de acoperis, etc. Beton usor de izolatie si rezistenta | Elemente de inchidere din beton simplu sau beton armat, sub forma de blocuri mari de zidarie, inlocuitori de caramida, panouri de pereti pentru cladiri civile, industriale si agrozootehnice sau corpuri de umplutura pentru plansee realizate din grinzi prefabricate si suprabetonare monolita. Elemente de parapet, fasii pentru pereti despartitori. Beton usor de izolatie | Betoane de izolatie (sape sau tencuieli termoizolante, etc.)

5. CERINTE PENTRU BETON USOR SI METODE DE VERIFICARE

5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente

(1) Cerintele de baza pentru materialele componente ale betonului usor de clase de densitate cuprinse intre D0,8 si D2,0, si anume: ciment, agregate usoare (argila expandata, tuf, scorie bazaltica, perlit, caramida reciclata etc.), agregate de masa volumica normala, apa de amestec, aditivi si adaosuri I si II sunt conform prevederilor normativului NE 012/1.

5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului usor

5.2.1 Generalitati

(2) Compozitia betonului usor si materialele componente cu proprietati specificate sau cu compozitia prescrisa trebuie sa fie alese (a se vedea articolul 6.1 din prezentul normativ) astfel incat sa satisfaca cerintele specificate pentru betonul usor proaspat si intarit, inclusiv masa volumica, consistenta, rezistenta, durabilitatea si protectia contra coroziunii a pieselor din otel inglobate, tinand seama de procedeele de productie si tehnologia prin care se intentioneaza sa se execute lucrarile de beton.

(3) Cand acestea nu sunt precizate in specificatie, producatorul trebuie sa selectioneze tipurile si clasele de materiale componente dintre cele a caror aptitudine de utilizare este stabilita pentru conditiile de mediu specifice.

NOTA 1 - Daca nu exista prescriptii contrare, compozitia betonului usor trebuie stabilita astfel incat sa se reduca la minimum fenomenele de segregare si de separare a apei din betonul usor proaspat.

NOTA 2 - Inainte de a elabora specificatia betonului usor, este necesar sa fie luate in considerare cerintele referitoare la transport, la punerea in opera, la compactare, la tratamentul initial si ulterior, conform prevederilor SR EN 13670:2010 si normativului NE 012-2, precum si reglementarilor tehnice specifice aplicabile, in vigoare. Daca toate aceste cerinte sunt satisfacute, diferentele dintre calitatea betonului usor din structura si cea a epruvetelor standardizate de incercat sunt luate in considerare prin coeficientul partial de siguranta pentru beton gamma_C.

5.2.2 Alegerea cimentului

(4) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

NOTA - Anexa III (informativa) prezinta recomandari generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment.

5.2.3 Utilizarea agregatelor

(5) Zonele de granulozitate recomandate pentru agregatele utilizate la prepararea betonului usor sunt conform NE 012/1, pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor: 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si 0/63 mm.

5.2.3.1 Generalitati

(6) Caracteristicile fizice ale agregatelor usoare (dimensiunea agregatelor, dimensiunea maxima nominala a agregatului, granulozitatea, forma particulelor, continutul de particule fine, absorbtia de apa, continutul de apa, rezistenta la strivire, procentul de particule sparte, rezistenta de dezintegrare, rezistenta la inghet-dezghet), caracteristicile chimice ale agregatelor usoare (continutul de cloruri, sulfuri, contaminarile organice, reactiile alcalii - silice), precum si caracteristicile agregatului cu masa volumica normala (agregat obisnuit) trebuie sa fie selectionate, conform prevederilor din normativul NE 012/1.

5.2.3.2 Agregate recuperate

(7) Fractia granulometrica 0-4 mm recuperata din apa de spalare sau din betonul usor proaspat poate sa fie utilizata ca agregat pentru betonul usor, cu conditia sa fie in cantitate de maxim 5% din cantitatea totala de agregate.

5.2.3.3 Rezistenta la reactia alcalii-silice

(8) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

5.2.4 Utilizarea apelor reciclate

(9) Apele reciclate provenite din productia de beton usor trebuie utilizate in conformitate cu anexa A din SR EN 1008.

5.2.5 Utilizarea adaosurilor

5.2.5.1 Generalitati

(10) Cantitatile de adaosuri tip I si tip II, pentru a putea fi utilizate in betonul usor, trebuie sa faca obiectul incercarilor initiale (a se vedea NE 012/1).

NOTA 1 - Este necesar sa fie luata in considerare influenta cantitatilor ridicate de adaosuri asupra altor proprietati decat rezistenta (de exemplu, durabilitatea).

(11) Adaosurile de tipul II pot fi luate in consideratie in compozitia betonului usor, cu respectarea continutului de ciment, daca aptitudinea de utilizare a adaosurilor a fost stabilita.

NOTA 2 - Stabilirea aptitudinii de utilizare se face conform prevederilor din NE 012/1.

(12) Utilizarea cenusilor ca adaosuri in betoane usoare se face conform normativului NE 012/1.

5.2.6 Utilizarea aditivilor

(13) Cantitatea totala de aditivi utilizati nu trebuie sa depaseasca dozajul maxim recomandat de producatorul de aditivi, in afara de cazul cand s-a stabilit influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabilitatii betonului usor.

(14) Aditivii utilizati in cantitate inferioara valorii de 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat dispersati intr-o parte din apa de amestec.

(15) Daca cantitatea totala de aditiv lichid (in solutie) este superioara valorii de 3 l/m3 de beton usor, continutul sau de apa trebuie considerat la calculul continutului total in apa.

(16) Cand sunt utilizati mai multi aditivi, compatibilitatea lor trebuie verificata atunci cand se efectueaza incercarile initiale.

NOTA - Betoanele usoare de consistenta >= S4; V4; C3 sau >= F4 trebuie fabricate cu aditivi puternic reducatori de apa sau cu superplastifianti.

(17) Betoanele usoare trebuie sa fie preparate cu aditivi. Conditiile de utilizare a aditivilor sunt prezentate in tabelul 7.

Tabelul 7 - Conditii de utilizare a aditivilor

5.2.7 Continut de cloruri

(18) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

5.2.8 Temperatura betonului usor

(19) Temperatura betonului usor proaspat trebuie sa fie mai mare sau egala cu + 5°C in momentul livrarii.

(20) In general, temperatura betonului usor proaspat trebuie sa fie mai mica sau egala cu 30°C in cazul in care nu au fost luate masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea temperaturii peste 30°C nu va avea consecinte negative asupra calitatii betonului usor intarit (de exemplu incercari prealabile prin utilizarea unui aditiv intarzietor).

(21) Punerea in opera a betonului usor se face numai la temperaturi de peste + 5°C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m3 sau daca se foloseste ciment cu caldura de hidratare redusa (de exemplu de clasa 32,5 N), temperatura betonului usor trebuie sa fie mai mare de + 10°C la locul de punere in opera.

(22) In cazul in care este necesara o alta cerinta referitoare la temperatura maxima sau minima pentru betonul usor proaspat, aceasta trebuie sa fie specificata, dand de asemenea si tolerantele. Toate cerintele de racire sau de incalzire artificiala a betonului usor trebuie stabilite de comun acord intre producator si beneficiar.

5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere

5.3.1 Generalitati

(23) Cerintele pentru ca betonul usor sa reziste la agresiunile mediului inconjurator, asa cum sunt definite in Anexa II, sunt date adesea in termeni de valori limita, pentru compozitia betonului usor si proprietatile stabilite ale betonului usor (a se vedea articolul 5.3.2 din prezentul normativ); alternativ exigentele pot rezulta din metode de proiectare bazate pe performante (a se vedea articolul 5.3.3 din prezentul normativ). Cerintele trebuie sa tina seama de durata de viata prevazuta pentru structura.

5.3.2 Valori limita pentru compozitia betonului

(24) In absenta standardelor europene pentru incercari directe de performanta a betonului usor, din ratiuni de experiente diferite pe termen lung, metodele specificate ale rezistentei la agresiunile mediului inconjurator sunt date in prezentul normativ in termeni de proprietati stabilite pentru beton si de valori limita de compozitie.

(25) Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de:

a) tipuri si clase de materiale componente permise;

b) continut minim de ciment;

c) clase minime de rezistenta la compresiune a betonului usor;

d) continut minim de aer din betonul usor (daca este cazul).

NOTA 1 - Tabelele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6 (anexa I) prezinta conditiile compozitionale, proprietatile betonului usor si utilizarea cimenturilor. Continutul maxim admis de particule fine din betonul usor este prezentat in tabelele I.7 si I.8 din anexa I.

NOTA 2 - Este necesar ca prevederile valabile pe locul de utilizare a betonului usor sa includa cerinte pe baza unei durate de viata prezumate de minim 50 ani in conditiile de intretinere stabilite prin proiect. Pentru durata de viata inferioara sau superioara, pot fi necesare valori limita specificate mai severe sau mai putin severe. In acest caz sau pentru compozitiile specificate de beton usor, sau in conditii speciale in materie de protectie contra coroziunii, referitor la grosimea betonului ce acopera armaturile, conform reglementarilor tehnice specifice, aplicabile in vigoare.

(26) Daca betonul usor este conform cu valorile limita specificate, se considera ca acesta este capabil sa satisfaca cerintele de durabilitate in raport cu utilizarea avuta, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) betonul usor sa fie corect pus in opera, compactat si supus la un tratament, conform prevederilor normativului NE 012-2 precum si altor reglementari tehnice specifice aplicabile, in vigoare si standarde aplicabile.

b) betonul usor ce acopera armatura trebuie sa aiba grosimea minima, conform clasei de expunere in functie de actiunile datorate mediului inconjurator si din reglementarile tehnice specifice aplicabile, in vigoare si standardelor aplicabile.

5.3.3 Metode de proiectare bazate pe performante

(27) Cerintele referitoare la clasele de expunere pot fi stabilite utilizand metode de proiectare bazate pe performanta pentru durabilitate si ele pot fi stabilite in termeni de parametri de performanta. In normativul NE 012/1 se prezinta indicatii referitoare la utilizarea unor metode alternative de conceptie functie de performantele pentru durabilitate.

5.4 Cerinte pentru betonul usor proaspat

5.4.1 Consistenta

(28) Consistenta betonului usor trebuie determinata prin incercari conform metodelor precizate in normativul NE 012/1.

(29) Metodele de incercare recomandabile pentru betonul usor sunt cele precizate in normativul NE 012/1.

(30) Cand trebuie determinata consistenta betonului usor, aceasta caracteristica se determina in momentul utilizarii betonului usor sau in cazul betonului usor gata preparat, in momentul livrarii.

(31) Daca betonul usor este livrat intr-un camion malaxor sau cuva agitatoare, se respecta prevederile pentru beton obisnuit, din normativul NE 012/1.

(32) Consistenta poate fi specificata, prin referinta la o clasa de consistenta, conform articolului 4.2.1 din prezentul normativ, sau in cazuri particulare, printr-o valoare specificata. In acest caz, tolerantele sunt date in normativul NE 012/1.

5.4.2 Continutul de ciment

(33) Cantitatea de ciment, cantitatea de adaosuri si cantitatea de apa dozata trebuie inregistrate, fie pe imprimanta inregistratorului de amestecuri, fie in registrul de productie.

(34) Absorbtia de apa a agregatelor se determina pentru stabilirea continutului de apa eficace.

(35) Absorbtia de apa a agregatelor usoare si a agregatelor de masa volumica normala din betonul proaspat este valoarea obtinuta dupa o ora, determinata conform SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda in locul celei obtinute dupa uscarea in etuva.

(36) Cand continutul minim de ciment este inlocuit cu continutul minim de (ciment + adaosuri), metoda trebuie modificata in consecinta.

(37) Cand este necesara determinarea continutului de ciment, sau a continutului de adaosuri din betonul usor proaspat, metodele de incercari si tolerantele aplicate trebuie sa faca obiectul unui acord intre laboratorul de specificatie si producator.

5.4.3 Continutul de aer

(38) Continutul de aer al betonului usor trebuie determinat conform SR 13535:2009.

5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor

(39) Dimensiunea nominala maxima a agregatelor se determina conform SR EN 933-1. Dimensiunea maxima a agregatului, cum este definita in SR EN 13055-1 si in SR EN 12620, nu trebuie sa fie superioara celei specificate.

5.5 Cerinte pentru betonul usor in stare intarita

5.5.1 Rezistenta

5.5.1.1 Generalitati

(40) Pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului usor trebuie respectate prevederile din normativul NE 012/1.

5.5.1.2 Rezistenta la compresiune

(41) Rezistenta la compresiune a betonului usor este simbolizata f_lc.cub, cand este determinata pe epruvete cubice si este simbolizata f_lc.cil cand este determinata pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-3.

(42) Pentru utilizarea de epruvete de alte dimensiuni si pentru alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri in vederea evaluarii rezistentei la compresiune, se vor respecta prevederile din normativul NE 012/1.

(43) Daca nu exista prevederi contrarii, rezistenta la compresiune se determina pe epruvete incercate la 28 zile. Pentru anumite utilizari poate fi necesar a se specifica rezistenta la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile, sau dupa conservare in conditii speciale.

(44) Rezistenta caracteristica a betonului usor trebuie sa fie egala sau superioara rezistentei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta specificata (tabelul 2).

(45) Cand este probabil ca incercarile de rezistenta la compresiune sa dea valori nereprezentative, se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

NOTA - Este indicat ca evaluarea rezistentei in structuri sau in elemente de structura sa se bazeze pe prevederile din SR EN 13791 si din reglementarile tehnice specifice aplicabile, in vigoare.

5.5.1.3 Rezistenta la tractiune

(46) Rezistenta la tractiune prin incovoiere a betonului usor se determina conform prevederilor din SR EN 12390-5: 2009.

(47) Rezistenta la tractiune prin despicare a betonului usor se determina conform prevederilor din SR EN 12390-6: 2010.

5.5.2 Masa volumica

(48) Masa volumica/densitatea betonului usor dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7 si trebuie sa fie cuprinsa intre limitele claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 3 din prezentul normativ). In cazuri particulare, cand masa volumica este specificata in termenii de valori prevazute, se aplica o toleranta de +/- 30 kg/m3.

5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei

(49) In cazul in care trebuie specificata rezistenta la penetrarea apei, metoda si criteriile de conformitate trebuie sa faca obiectul unui acord intre beneficiar si producator.

5.5.4 Reactia la foc

(50) Elementele de constructii din beton, compuse din agregate minerale grele si usoare, ciment, aditivi, adaosuri si alte materiale minerale, conform prevederilor normativului NE 012/1, se considera ca au clasa de reactie la foc A1 sau A1FL, fara a fi necesara efectuarea unor incercari de comportare la foc, cu respectarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor constructiilor si administratiei si internelor nr.1822/394/2004 comun M.T.C.T./M.A.I. nr.1822/394/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

5.5.5 Conductivitatea termica

(51) Pentru betoane usoare de izolatie si /sau rezistenta, conductivitatea termica se determina conform SR EN 12667:2002 sau conform STAS 5912-89.

6 SPECIFICATIA BETONULUI USOR

6 SPECIFICATIA BETONULUI USOR

6.1 Generalitati

(1) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1. Pentru clasele de expunere a se vedea 4.1 din prezentul normativ.

6.2 Specificatia betonului usor proiectat (cu proprietati specificate)

6.2.1 Generalitati

(2) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

6.2.2 Date de baza

(3) Specificatia pentru betonul usor trebuie sa cuprinda:

a) cerinte de conformitate cu prezentul normativ;

b) clasa de rezistenta la compresiune;

c) clasele de expunere;

d) dimensiunea nominala maxima a agregatelor;

e) clasa de cloruri continute, functie de tipul utilizarii betonului usor (beton usor simplu, beton usor armat) conform prevederilor normativului NE 012/1;

f) clasa de masa volumica;

g) masa volumica specificata;

h) clasa de conductivitate termica, pentru:

(4) In plus pentru betonul usor gata de utilizare si betonul usor preparat pe santier:

a) clasa de consistenta, sau in cazuri speciale valoarea specificata a consistentei.

6.2.3 Cerinte suplimentare

(5) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

6.3 Specificatia betoanelor usoare de compozitie prescrisa

6.3.1 Generalitati

(6) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

6.3.2 Cerinte de baza

(7) Specificatia trebuie sa cuprinda:

a) cerintele de conformitate cu prezentul normativ;

b) dozajul de ciment;

c) tipul de ciment si caracteristicile;

d) consistenta, in termeni de clasa sau, in cazuri speciale, ca valori specificate;

e) tip, origine, categorie, masa volumica maxima a agregatelor usoare si continutul maxim in cloruri al agregatelor;

f) dimensiunea nominala maxima a agregatelor si limitele granulometrice;

g) tip si cantitate de aditivi sau adaosuri, daca este cazul;

h) indicatii privind tipul, originea si caracteristicile tuturor aditivilor si adaosurilor;

i) masa volumica a betonului usor;

j) conductivitatea termica a betonului usor.

6.3.3 Cerinte suplimentare

(8) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

7 LIVRAREA BETONULUI USOR PROASPAT

7 LIVRAREA BETONULUI USOR PROASPAT

7.1 Informatii de la utilizatorul betonului usor pentru producator

(1) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

7.2 Informatii de la producatorul de beton usor pentru utilizator

(2) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1. Pentru betoanele cu performante specificate la cerere, trebuie furnizate urmatoarele informatii:

a) tipul si clasa de rezistenta a cimentului si tipul de agregate usoare;

b) tipul de aditivi, tipul si continutul aproximativ de adaosuri, daca este cazul;

c) rezultatele incercarilor efectuate recent pentru acest beton usor, de exemplu: cele de control al productiei sau incercari initiale;

d) evolutia rezistentei;

e) sursa materialelor componente;

f) pentru betonul usor in care se adauga aditiv pe santier: clasa de consistenta sau consistenta prevazuta inainte si dupa adaugarea aditivului;

g) masa volumica.

7.3 Bon de livrare pentru betonul usor gata de utilizare

(3) Informatiile care trebuie sa fie continute pe bonul de livrare pentru fiecare sarja de beton usor gata de utilizare sunt conform prevederilor din normativul NE 012/1.

(4) In plus, bonul de livrare trebuie sa furnizeze detaliile urmatoare:

a) pentru betonul usor cu proprietati specificate:

i) clasa de masa volumica; ii) clasa de rezistenta; iii) clasele de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton usor in conformitate cu tabelul 1 si anexa I cu indicarea combinatiilor de clase de expunere); iv) clasa de continut de cloruri;

v) clasa de consistenta sau valoarea specificata; vi) valorile limita de compozitie a betonului usor, cand sunt specificate (inclusiv continutul de apa al agregatelor); vii) tipul si clasa de rezistenta a cimentului, cand sunt specificate; viii) tipul aditivilor si adaosurilor, daca sunt specificate; ix) proprietatile speciale, daca au fost cerute;

x) dimensiunea nominala maxima a agregatelor usoare.

b) pentru betonul usor avand compozitia prescrisa:

i) detalii referitoare la compozitie, de exemplu tipul de agregat usor utilizat, dozajul de ciment si daca este cerut, tipul de aditivi; ii) consistenta in termen de clasa sau de valoare specificata in functie de specificatii; iii) dimensiunea nominala maxima a agregatului.

7.4 Informatii la livrare pentru betonul de santier

(5) Se respecta prevederile 7.3 din prezentul normativ.

7.5 Consistenta la livrare

(6) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

8 CONTROLUL CONFORMITATII SI CRITERII DE CONFORMITATE

8 CONTROLUL CONFORMITATII SI CRITERII DE CONFORMITATE

8.1 Generalitati

(1) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

8.2 Control de conformitate al betonului usor cu proprietati specificate

8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune

(2) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

8.2.2 Control de conformitate al rezistentei la tractiune prin despicare

(3) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta

8.2.3.1 Plan de esantionare si de incercari

(4) Selectionarea, prelevarea, esantionarea, numarul minim de probe si metodele de incercare trebuie sa fie conform cu prevederile din normativul NE 012/1.

(5) Pentru evaluarea conformitatii betonului usor, raportul apa / ciment din normativul NE 012/1 nu este considerat ca si criteriu de conformitate.

8.2.3.2 Criterii de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta

(6) Pentru masa volumica si alte caracteristici ale betonului usor decat rezistenta (dozajul de ciment, continutul de aer antrenat in betonul proaspat, continutul de cloruri din beton, consistenta), se respecta prevederile din normativul NE 012/1, privind: metoda de incercare, numarul minim de determinari, numarul de acceptare si abaterea maxima admisa.

(7) Pentru conductivitatea termica, numarul minim de probe respecta prevederile privind controlul de conformitate al rezistentei la compresiune (a se vedea 8.2.1 din prezentul normativ). Metodele de conditionare si incercare pentru determinarea conductivitatatii sunt conform SR EN 12667:2002 si STAS 5912-89. Dimensiunile epruvetelor sunt dictate de tipul echipamentului pentru determinarea conductivitatatii termice.

8.3 Controlul conformitatii betonului usor de compozitie prescrisa

(8) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1, cu mentiunea ca pentru evaluarea conformitatii betonului usor de compozitie prescrisa, se poate utiliza raportul apa eficace / ciment, intrucat raportul apa / ciment nu este considerat ca si criteriu de conformitate.

8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsului

(9) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9 CONTROLUL PRODUCTIEI

9 CONTROLUL PRODUCTIEI

9.1 Generalitati

(1) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.2 Sisteme de control al productiei

(2) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.3 Datele inregistrate si alte documente

(3) Toate datele referitoare la controlul productiei trebuie sa fie inregistrate, a se vedea tabelul 8. Datele referitoare la control in productie trebuie pastrate timp de minimum trei ani, daca nu exista obligatii care sa impuna o perioada mai lunga.

Tabelul 8 - Datele inregistrate si alte documente daca este cazul

Obiect | Datele inregistrate si alte documente Cerinte specifice | Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerintelor Ciment, agregate, aditivi, adaosuri | Numele furnizorilor si sursele Incercari asupra apei de amestec (nu se cer pentru apa potabila) | Data si locul prelevarii / Rezultatul incercarilor Incercari asupra materialelor componente | Data si rezultatele incercarilor Compozitia betonului usor | Descrierea betonului usor / Inregistrarea maselor componentilor pentru un amestec sau pentru o sarja (de exemplu dozajul de ciment) / Continutul de cloruri / Codul de membru al familiei Incercari pe beton usor in stare proaspata | Data si locul prelevarii probei / Destinatia in lucrare, daca este cunoscuta / Consistenta (metoda utilizata si rezultatele) / Densitatea, cand este specificata / Temperatura betonului, cand este specificata / Continutul de aer, cand este specificat / Volumul de beton din amestecul sau din sarja testata / Numarul si codul epruvetelor pentru incercari Incercari pe beton usor in stare intarita | Data incercarii / Codul si varsta epruvetelor / Rezultatul incercarilor de masa volumica, rezistenta si conductivitate / Observatii speciale (de exemplu profilul de rupere neobisnuit al epruvetelor) Evaluarea conformitatii | Conformitate/neconformitate cu specificatiile Suplimentar pentru betonul usor gata de utilizare | Numele cumparatorului / Identificarea santierului, de exemplu locul de constructie / Numarul si data bonului de livrare, corespunzator incercarilor / Bonul de livrare Suplimentar pentru elementele prefabricate | Date suplimentare sau diferite pot sa fie cerute de standardul specific de produs

9.4 Incercari

(4) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.5 Compozitia betonului usor si incercarile initiale

(5) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.6 Personal, echipamente si instalatii

9.6.1 Personal

(6) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.6.2 Echipamente si instalatii

9.6.2.1 Depozitarea materialelor

(7) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.6.2.2 Echipamente de dozare

(8) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.6.2.3 Malaxoare

(9) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.6.2.4 Echipamente de incercare

(10) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.7 Dozarea materialelor componente

(11) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

9.8 Amestecarea betonului usor

(12) La introducerea in malaxor, agregatele trebuie sa aiba o umiditate corespunzatoare absorbtiei la o ora. Nu se vor utiliza agregate complet uscate, intrucat pot genera atat modificari reologice importante ale betonului usor proaspat, cat si dificultati la punerea in opera.

(13) In malaxor se introduc agregatele si 50% din cantitatea de apa eficace, stabilita pentru amestecul respectiv. Dupa o malaxare de aproximativ un minut, se introduc cimentul si adaosurile de parte fina si se malaxeaza din nou, adaugand restul cantitatii de apa.

(14) Perioada intre amestecarea initiala si sfarsitul amestecarii finale (de exemplu amestecarea intr-un camion malaxor) trebuie prelungita pana ce absorbtia de apa de catre agregat si evacuarea cvasi completa a aerului inclus in agregatele usoare nu mai are nici o actiune cu impact negativ asupra proprietatilor betonului intarit.

(15) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1 privind utilizarea aditivilor.

(16) Obtinerea unor valori ale densitatii aparente in limita a +/- 30 kg/m3, fata de densitatea aparenta a betonului proaspat confirma realizarea corecta a compozitiei.

9.9 Proceduri de control al productiei

(17) Pentru tipul si frecventa inspectiilor si incercarilor asupra materialelor componente ale betonului usor, ca si pentru controlul statiilor, echipamentelor de productie si mijloacelor de transport se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

(18) Caracteristicile betonului usor cu proprietati specificate trebuie sa fie verificate in raport cu cerintele specificate in tabelul 9 din prezentul normativ.

(19) Compozitia betonului usor, precum si consistenta si temperatura sa, daca sunt specificate, trebuie sa fie controlate in raport cu cerintele din tabelul 9 (randurile de la 2 la 4, randurile 6 si 7 si randurile de la 9 la 13).

(20) Controlul trebuie sa includa productia, transportul pana la locul de descarcare si livrarea.

(21) Pentru anumite betoane usoare, pot fi necesare conditii suplimentare pentru controlul productiei.

(22) Daca contractul intre producator si beneficiar defineste cerinte speciale pentru betonul usor, controlul productiei trebuie sa includa actiuni corespunzatoare suplimentare fata de cele mentionate in normativul NE 012/1 si in tabelul 9 din prezentul normativ.

(23) Actiunile prevazute in normativul NE 012/1 si in tabelul 9 din prezentul normativ pot sa fie adaptate la conditiile specifice pe locul de productie si sa fie inlocuite prin altele care asigura un nivel echivalent de control al productiei.

Tabelul 9 - Controlul procedurilor de productie si al caracteristicilor betonului usor

Note: a Cand nu este utilizat echipamentul de inregistrare si cand tolerantele de cantarire pentru amestecuri sau sarje sunt depasite, cantitatile cantarite se inregistreaza in registrul de productie. b Pot de asemenea sa fie incercate in conditii de saturare, daca este stabilita o relatie sigura cu densitatea dupa uscare in etuva.

10 EVALUARE A CONFORMITATII

10 EVALUARE A CONFORMITATII

10.1 Generalitati

(1) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului de productie

(2) Se respecta prevederile din normativul NE 012/1.

11 NOTAREA BETONULUI CU PROPRIETATI SPECIFICATE

(1) Daca caracteristicile esentiale ale betonului usor proiectat trebuie furnizate intr-o forma prescurtata, trebuie utilizate urmatoarele: - referinta la prezentul normativ; - masa volumica: specificarea clasei simbolizate in tabelul 3 sau valoarea specificata, de exemplu D 1,8 conform normativului NE 012/1; - clasa de rezistenta la compresiune: clasa de rezistenta asa cum este definita in tabelul 2, de exemplu LC25/28; - clasa de conductivitate termica, de exemplu CT78; - clasa de expunere (combinare de clase de expunere), conform tabelelor 1 si 1a din prezentul normativ, precum si cu respectarea prevederilor din normativul NE 012/1; - continutul maxim de cloruri: clasa definita in normativul NE 012/1, de exemplu Cl 0,20; - consistenta: prin clase asa cum este definita in 4.2.1 sau valoarea specificata; - dimensiunea maxima nominala a agregatului; valoarea D_max asa cum este definita in 4.2.2; de exemplu D_max 22.

Exemplu de notare: Beton usor D1,8 LC16/18 CT 78 XC1 (RO) Cl 0,20 S1 D_max 16, conform C 155

12 BETOANE FOARTE USOARE

12 BETOANE FOARTE USOARE

12.1 Domeniu de aplicare

(1) Betoanele foarte usoare se pot utiliza la realizarea de elemente fara cerinte de rezistente mecanice: betoane de izolatie sau placi pentru straturi termoizolante fara rol decorativ, etc. Betoanele foarte usoare nu se pot expune mediului fara a fi protejate corespunzator.

(2) Betoanele foarte usoare nu fac obiectul prevederilor normativului NE 012/1 si nu fac obiectul prevederilor standardului SR EN 1992-1-1: 2004, privind proiectarea structurilor de beton.

12.2 Referinte normative

(3) A se vedea 2. din prezentul normativ.

12.3 Definitii, simboluri si prescurtari

(4) A se vedea 3. din prezentul normativ.

12.4 Clasificare

(5) Betoanele foarte usoare se incadreaza in clasa de densitate D0,8 si au rezistenta la compresiune inferioara clasei LC8/9 conform normativului NE 012/1. Betoanele foarte usoare au clasa de conductivitate termica CT 24 (a se vedea 4.3.4 din prezentul normativ).

(6) Clasele de expunere permise pentru betoanele foarte usoare sunt X0, XC1, XC3 si XA1b (a se vedea 4.1 din prezentul normativ).

12.5 Cerinte pentru betonul foarte usor

12.5.1 Cerinte de baza pentru materiale componente

(7) A se vedea 5.1. din prezentul normativ.

12.5.2 Cerinte de baza pentru compozitia betonului foarte usor

12.5.2.1 Generalitati

(8) Betoanele foarte usoare se realizeaza din: ciment, agregate usoare (perlit, etc), apa de amestec, aditivi (dupa caz: antrenori de aer, plastifianti, superplastifianti, intarzietori de priza, acceleratori de priza) si dupa caz, adaosuri de tip I (pigmenti etc) sau adaosuri de tip II (cenusa de termocentrala, silice ultrafina etc).

(9) Cerintele de baza pentru materialele componente ale betonului foarte usor sunt conform prevederilor normativului NE 012/1.

12.5.2.2 Alegerea cimentului

(10) Pentru betonul foarte usor se aplica prevederile din Anexa I a prezentului normativ, tabelele I.3, I.4, I.5 si I.6 pentru beton simplu, considerate in functie de clasa de expunere pentru betonul foarte usor (a se vedea 12.1).

(11) De asemenea, la alegerea tipului de ciment se va tine seama prevederile din Anexa III, tabelul III.1 din prezentul normativ. Pentru turnare pe timp calduros a se vedea Anexa III, tabelul III.3 din prezentul normativ.

12.5.2.3 Utilizarea agregatelor

(12) Se recomanda ca dimensiunea nominala maxima a agregatelor utilizate la prepararea betonului foarte usor sa fie 8 mm.

12.5.2.4 Utilizarea apelor reciclate

(13) A se vedea 5.2.4 din prezentul normativ.

12.5.2.5 Utilizarea adaosurilor

(14) A se vedea 5.2.5 din prezentul normativ.

12.5.2.6 Utilizarea aditivilor

(15) Conditiile de utilizare a aditivilor la betoane foarte usoare sunt prezentate in tabelul 10.

Tabelul 10 - Conditii de utilizare a aditivilor la beton foarte usor

12.5.3 Cerinte referitoare la clasele de expunere

(16) Cerintele pentru beton foarte usor corespunzatoare fiecarei clase de expunere trebuie specificate in termeni de:

a) tipuri si clase de materiale componente permise;

b) continut minim de ciment;

c) continut minim de aer din betonul foarte usor (daca este cazul)

(17) Caracteristicile fizice (dimensiunea agregatelor, granulozitatea, forma particulelor, continutul de particule fine, absorbtia de apa si continutul de apa) si chimice (continutul de cloruri, sulfuri, contaminarile organice, reactiile alcalii - silice) ale agregatelor usoare utilizate la realizarea betonului foarte usor, trebuie sa fie selectionate, tinand seama de: tehnologia de executare a lucrarii, utilizarea finala si cerintele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul usor.

(18) Cerintele de baza pentru compozitia betonului foarte usor se aleg, dupa caz, conform prevederilor prezentului normativ (a se vedea 5.2).

12.5.4 Cerinte pentru betonul foarte usor proaspat

(19) A se vedea 5.4 din prezentul normativ.

12.5.5 Cerinte pentru betonul usor in stare intarita

12.5.5.1 Rezistenta

(20) A se vedea 5.5.1 si 12.4 din prezentul normativ.

12.5.5.2 Masa volumica

(21) A se vedea 5.5.2 si 12.4 din prezentul normativ.

12.5.5.3 Rezistenta la penetrarea apei

(22) A se vedea 5.5.3 din prezentul normativ.

12.5.5.4 Reactia la foc

(23) A se vedea 5.5.4 din prezentul normativ.

12.6 Specificatia betonului foarte usor

(24) A se vedea 6. din prezentul normativ.

12.7 Livrarea betonului foarte usor proaspat

(25) A se vedea 7. din prezentul normativ.

12.8 Controlul conformitatii si criterii de conformitate

(26) A se vedea 8. din prezentul normativ.

12.9 Controlul productiei

(27) A se vedea 9. din prezentul normativ.

12.10 Evaluarea conformitatii

(28) A se vedea 10. din prezentul normativ.

12.11 Notarea betonului foarte usor cu proprietati specificate

(29) A se vedea 11. din prezentul normativ.

ANEXA I